Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Portofoliu de evaluare
Română – Engleză
anul II. IFRD.
ARGUMENT - INTRODUCERE
*****
Dintre creaţiile lui Mihai Eminescu am ales poezia „Sara pe deal”, deoarece îmi plac
idilele mai ales cele cu pronunţate elemente de pastel.
Idila este o specie de poezie lirică şi erotică în care sunt prezentate viaţa şi dragostea
într-un cadru natural rustic. (rustic=sătesc)
„Sara pe deal”este o idilă-pastel, care se încadrează în lirica eminesciană a naturii
şi a iubirii. Este poemul dorului de dragoste, al visului pur.
Tema poeziei este de inspiraţie romantică –tema iubirii şi a naturii – aspiraţia
poetului pentru o dragoste ideală.
Iubirea este văzută de Eminescu ca un ideal, ca o proiecţie a unei dorinţe, iar
natura este idealizată.
În „Sara pe deal” iubirea este imaginată într-un cadru terestru, natural, rustic şi
pastoral (turme de oi, sate îndepărtate).
Poezia este alcătuită din şase strofe de câte patru versuri. Ea se poate împărţi în
două secvenţe:
- În prima secvenţă alcătuită din primele patru strofe predomină elementele de
pastel, descrierile de natură în care notele rustice terestre se împletesc cu elemente ale
Cosmosului.
- În ultimele două strofe care constituie a doua secvenţă se intensifică accentele de
idilă.
Poetul acordă o mare importanţă cadrului terestru la deschiderea căruia foloseşte
procedee şi imagini artistice, care motivează specia literară pastel:
Procedee artistice:
Epitete: luna „sfântă şi clară”; „bolta senină”; „streşine vechi”; „înaltul, vechiul
salcâm”.
Personificări: „buciumul sună cu jale”; „apele plâng”; „norii curg”; „fluiere
murmură-n stână”; toaca şi clopotul „împle cu glasul lui sara”;
„satul în vale-amuţeşte”.
Metafore: „stelele nasc umezi pe bolta senină”
Comparaţie: „sufletul meu arde-n iubire ca para”
Inversiune : „vechiul salcâm”
Imagini artistice:
Imagini auditive: „buciumul sună cu jale”
„apele plâng”
„Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână”
„fluiere murmură-n stână”
„toaca răsună mai tare”
„Clopotul vechi împle cu glasul lui sara”
Am ales poezia „Sara pe deal” de Mihai Eminescu şi din cauza technicii desăvârşite
a lui Eminescu de a crea. Eminescu ştie ca nimeni altul să combine ritmurile, să taie
lungimea unui vers sau să găsească cele mai rafinate rime.
*****
*****
SARA PE DEAL
de Mihai Eminescu
Simboluri Imagini
cosmice auditive
EUL LIRIC
Imagini
Sacrificiu
artistice
Mituri suprem
Imagini
vizuale
Idei filosofice
Imposibilitatea Iubirea
împlinirii ideală visată
visului iubirii posibilă
ideale
Evaluarea manualelor alternative
Tabel – Alegerea manualului
MANUALE / EDITURĂ
Punctaj (0 – 5)
Nr. CRITERII DE EVALUARE GRUPUL ALL
crt. HUMANITAS CORINT
EDITORIAL ART EDUCATIONAL
cls. a XI.-a cls. a XI –a
cls. a XI.-a cls. a XI. –a
(Bucureşti, 2003) (Bucureşti, 2001)
(Bucureşti, 2002) (Bucureşti, 2001)
TOTAL PUNCTAJ 30 28 26 25
ROMANTISMUL
Conservă o
perspectivă de
Liricul tinereţe
Iubirea ca un
sentiment ideal
Idilă cu
note de
pastel Spaţiu originar,
armonic,
muzical
,,Am auzit al
AUBADA tau latrat,/Dar
el deloc nu m-a
TRIOLET CALIGRAMA mirat(…)”-A.
Macedonski
TANKA ELEGIE
SONET EPIGRAMA
RONDOU GAZEL
SUBSPECII ALE
GENULUI LIRIC
Poema Glossa-M.
rondelurilor-A. RONDEL GLOSA Eminescu
Macedonski
POEM IN PASTORALA
PROZA HAIKU IDILA
- observare
sistematică;
- munca în
grup;
- activităţi
privind
scrierea
unor
argumentări
pe o temă
dată;
Data :
Locul :
Clasa : a XI – a
Competenţe generale :
Competenţe specifice:
20
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul
cultural în care a apărut aceasta
3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până
la începutul secolului al XX-lea
3.3. Identificarea unor conexiuni între literatura română şi cea universală
3.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme
Valori şi atitudini :
Competenţe operaţionale :
Strategii didactice :
21
Bibliografie:
Manualul de Limba şi literatura română, pentru clasa a XI-a, Grupul Editorial Art,
Bucuresti, 2002
Poezia ,,Sara pe deal” de Mihai Eminescu
Poezia „Floare albastră” de Mihai Eminescu
Poezia „Luceafărul” Mihai Eminescu
Poezia „Pe lângă plopii fără soţ” de Mihai Eminescu
Poemul „Zburătorul” de Ion Heliade Rădulescu
Poezia „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” de Petre Ispirescu
Tragedia ,,Romeo si Julieta” de William Shakespeare, Editura Univers, Bucuresti,1990
Alte texte nonliterare.
22
1.Organi- Asigurarea cadrului necesar pentru începerea orei: Pregătirea elevilor pentru noua lecţie:
zarea aerisirea sălii, pregătirea materialului didactic - elevii vor avea manualul şi materialele necesare orei de
clasei necesar, elevul de serviciu va anunţa absenţii. limba română la fiecare bancă
(1 min.) -se notează absenţii
-se asigură liniştea şi dişciplina clasei pentru o bună
desfăşurare a activităţii didactice
2.Evocare
(10.min.)
Actualiza- Se discută liber cu elevii despre Mihai Eminescu şi Câţiva elevi vor prezenta fişele biografice ale lui Mihai Conversaţie Fişe
e rea unor despre creaţiile sale. Prin întrebări şi răspunsuri se Eminescu, fişe pe care le pregătesc de fiecare dată euristică biogra-
cunoştinţe realizează recapitularea şi sistematizarea celor când studiază o operă cultă. fice
şi impresii învăţate anterior, realizând corelarea cunoştinţelor
despre vechi cu cele noi:
lectură * Prezenţaţi pe scurt rolul lui Mihai Eminescu în * Mihai Eminescu (1850-1889) a fost cea mai strălucită Conversaţie
literatura română întrupare a geniului literar românesc. A fost cel mai de
mare poet român, unul dintre cei mai de seamă verificare
reprezentanţi ai poeziei lirice şi filozofice universale şi
autor al unor importante studii şi articole de filozofie
socială.
* Ce curente literare cunoaşteţi ? * Clasicismul, romantismul, realismul, naturalismul,
simbolismul.
* În care curent literar se încadrează Mihai Eminescu ? * Eminescu se încadrează în curentul literar al
romanticilor. A reprezentat în mod strălucit romantismul
românesc.Este considerat ultimul mare romantic
european, încheiând romantismul universal.
* Care sunt atributele poetului romantic ? *Revolta, melancolia, reveria, împătimirea, nebunia,
23
genialitatea.
* Care sunt temele majore ale creaţiei eminesciene ? *Natura, iubirea, folclorul, istoria, filozofia.
* Care sunt simbolurile şi structurile poetice de factură * Natura, pădurea, codrul, lacul, insula, izvorul, luna,
romantică ? noaptea, Dumnezeu, templul, îngerul, demonul, magul,
geniul, nebunia.
Captarea În spirit romantic, Eminescu manifestă preferinţă
atenţiei pentru tema iubirii şi a naturii; pădurea sau spaţiile
pustii reprezintă cadrul de desfăţurare a unei idile sau a Expunerea
unui vis, căci poetul romantic este dominat de dorinţa
profundă de a scăpa de lumea socială prin iubire,
natură şi vis. În general, poezia lirică a romanticilor Explicaţia
sublimează o natură feerică şi înălţătoare, în mijlocul
căreia fiinţa meditează sau se lasă copleşit de iubire.
0.6. * Enumeraţi câteva opere care au ca temă iubirea. * „Floare albastră” , de Mihai Eminescu,
„Zburătorul” de Ion Heliade Rădulescu Conversaţia
de
3. verificare
REALI-
ZAREA
SENSU-
LUI
24
(25 MIN)
Cunoaş-
terea 0.1. După lectura-model efectuată de profesor, elevii *Elevii citesc pe rând câte o strofă din poezie.
treptată a citesc şi ei poezia expresiv, în timp ce colegii lor
textului şi ascultă sau urmăresc textul reprodus în manual Lectura
dirijarea expresivă
acestui Se face comentarea şi analiza literară a poeziei Elevii sunt solicitaţi să răspundă la întrebările puse
proces prin participarea activă a întregii clase şi a realizând astfel prin activitate frontală comentarea şi
profesorului analiza literară a poeziei Lectura
Activitatea se desfăşoară ca dialog continuu între dirijată
profesor şi elevi şi chiar între elevi , realizând astfel
activizarea elevilor
0.4. * Care este tema poeziei? *Tema poeziei o constituie aspiraţia poetului pentru o
dragoste ideală, o poveste de dragoste ce se imaginează Conversaţie
într-un cadru natural rustic. euristică
25
0.6. *Cum este văzută iubirea de Eminescu * Este văzută ca un ideal, ca o proiecţie a unei dorinţe? Conversaţie
euristică
0.2. Elevii sunt solicitaţi să dea definiţia termenilor Elevii dau definiţia termenilor: Activizare
literari idila, pastelul şi a idilei-pastel liber sau cu Idila este o specie de poezie lirică şi erotică din sfera
ajutorul dicţionarului de termeni literari poeziei bucolice (pastorale), în care este prezentată, în
formă optimistă sau idealizată, viaţa şi dragostea în
cadrul rustic.
Pastelul este o poezie cu conţinut liric, în care se
zugrăveşte un tablou din natură.
*În ce specie literară se încadrează poezia „Sara pe * „Sara pe deal” este o idilă.
deal”? Problemati
zarea
Poezia este o idilă cu autentice note de pastel, deci
este o idilă-pastel, în care poetul îşi expune, în mod Explicaţia
direct, propriile sentimente: dorul de dragoste,
aspiraţia spre fericire, comuniunea cu natura,
ilustrând întâlnirea a două teme romantice: iubirea şi
natura.
0.5. *Ce ilustrează titlul poeziei? * Titlul poeziei ilustrează timpul „Sara” şi locul „pe
0.6. deal”, care constituie cadrul natural în care urmează să Conversaţia
se manifeste iubirea. euristică
0.5. *Ce semnifică folosirea persoanei I. în poezie? Folosirea persoanei I. semnifică prezenţa eului liric.
Activizarea
Termenul Eul liric (poetic), provinit din pronumele
personal “eu” prin schimbarea valorii gramaticale, a Explicaţia
26
apărut din necesitatea criticii literare de a distinge între
persoana fizică a autorului, cea implicată în cotidian,
în viaţa obiectivă (eul empiric), şi creatorul care se
confesează în opera lirică (eul liric). În timp ce primul
are o existenţă limitată în timp şi spaţiu, celălalt (marii Lectura
creatori, în special) îşi depăşeşte epoca şi trăieşte, prin dirijată
creaţia sa, în conştiinţa generaţiilor viitoare.
Eul empiric nu comunică de obicei cu cititorul,
eul liric (artistic) însă i se adresează direct, îi
împărtăşeşte ideile, sentimentele, idealurile, ori
părerile sale.
În timp ce eul empiric trăieşte experienţa de viaţă,
eul liric o tezaurizează, o evaluează, selectează o parte
din ea şi o transformă în operă de artă.
“Realitatea” operei de artă nu este, deci obiectivă, ci
oglindeşte subiectiv experienţa transfigurată de eul
liric.
0.6. *Care este structura poeziei ? *Poezia este alcătuită din şase strofe de câte patru Activizare
versuri.
Poezia se poate împărţii în două secvenţe:
Explicaţie
În prima secvenţă alcătuită din primele patru
strofe predomină elementele de pastel, descrierile de
natură în care notele rustice terestre se împletesc cu
elemente ale Cosmosului.
27
sacrificiul suprem: Fişe de
lectură
„Astfel de noapte bogată,
Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?”
Numai omul superior, geniul este capabil de acest
sacrificiu suprem , căci este singurul care poate aspira
spre idealul de iubire.
0.6. *În ce poezii erotice eminesciene se regăseşte aceeaşi * În „Luceafărul” şi „Pe lângă plopii fără soţ”.
idee a sacrificiului suprem în numele iubirii absolute? Activizare
28
plâng”
Strofa întâi a poeziei ilustrează tabloul înserării
într-un peisaj natural, în care imaginile vizuale se
împletesc cu cele auditive, cu figuri de stil specifice
descrierii, ceea ce motivează specia literară numită
pastel. Personificarea buciumului care “sună cu
jale“şi a apelor care „plâng” semnifică armonia
perfectă a naturii cu sentimentele nostalgice ale
poetului, care aspiră spre un sentiment de iubire
desăvârşit. Imaginile vizuale „Turmele-l urc, stele le
scapără-n cale” şi cele auditive „buciumul sună cu
jale”, „apele plâng” compun cadrul natural în care
urmează să se manifeste sentimentul de dragoste.
0.6. *Care este rolul salcâmului? *Salcâmul este arborele sacru al iubirii.
29
*Care sunt elementele simbolice ale Cosmosului? * „luna pe cer”, „stelele (...) pe bolta senină".
0.5. *Alegeţi aceste element din textul poeziei! * „deal”, „vale”, „câmp” „turme”, salcâm”, „streşine”, Activizare
„case”, „fântâna”, „stâna” „stâna” „luna”, „stelele”
„bolta ”, „nourii” Problemati-
30
Imaginea satului se compune din imagini vizuale zare
şi imagini auditive.
Lectură
*Imagini auditive: explicativă
„Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână”,
„fluiere murmură-n stânî”, Expunere
„toaca răsună mai tare”,
„Clopotul vechi împle cu glasul lui sara”. Explicare
31
îşi ridică spre lună vechile lor acoperişuri, ca într-un
. larg gest de îmbrăţişare astrală.
32
Asigura-
rea
retenţiei
şi a trans- 0.5. Stabiliţi ritmul, măsura versului şi rima poeziei Elevii notează răspunsul corect în caiete Test
ferului 0.6. „Sara pe deal” ! * Ritmul este coriambic formativ
* Măsura versului este de 12 silabe
* Rima este împerecheată
Evalua-
re
formativă
Alcătuiţi cinci propoziţii cu expresii sau cuvinte Lectură
folosite în poezia „Sara pe deal” de Mihai Eminescu, comentată
5. TEMA în care să vă exprimaţi propriile impresii în faţa
PENTRU peisajului.
ACASĂ
Scrieţi un eseu cu titlul „Iubire ideală”, alegând o
(1 min) poezie din literatură română. Lectură
individuală
6. APRE-
CIERI Profesorul face aprecieri generale şi individuale,
GENE- . pozitive sau negative
RALE
(1 min.) Notează activitatea elevilor prin notă sau prin
apreciere verbală.
33
Tabel contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat
de idei /
Rezumat / Rezumat cu utilizarea conectorilor
34
Rezumat cu
Plan simplu de Plan dezvoltat de
Rezumat utilizarea
idei idei
conectorilor
1.Poezia „Sara pe 1.Poezia ”Sara pe 1.Poezia „Sara pe 1. Poezia „Sara pe
deal” este o idilă- deal” este o idilă cu deal”îmbină deal”este o poezie de
pastel autentice note de pastel aspectele specifice factură romantică, a-
şi ilustrează întâlnirea a unei idile, specie a vând două teme iubi-
două teme romantice: genului liric în care rea şi natura carac-
iubirea şi natura este ilustrat teristică liricii emi-
sentimentul iubirii, nesciene,care prezin-
într-un cadru tă particularitatea că
specific, cu cele ale iubirea nu poate fi
unui pastel, specie a concepută în afara
genului liric în care naturii, care este
este descris un prietena şi ocrotitoa-
tablou din natură. rea îndrăgostiţilor, de
Poezia este deci o aceea în mijlocul
idilă- pastel, naturii este plasată
construită cu povestea de dragoste
elemente descriptive visată.
de natură, în cadrul
căreia se manifestă
sentimentul de
dragoste, exprimat
într-o viziune
specific eminesciană.
2.Titlul poeziei este 2.Titlul poeziei este 2.Titlul poeziei este 2. Titlul poeziei este
sugestiv sugestiv deoarece o construcţie specific idilei şi a
precizează timpul nominală, fără nici pastelului, fiind o
„sara” şi locul „pe un verb, format din construcţie ce
deal” manifestării sintagma „Sara pe precizează timpul şi
iubirii deal”, care este locul, care constituie
sugestiv, prin faptul cadrul natural în care
că fixează urmează să se
momentul liric la manifeste iubirea.
graniţa dintre noapte
şi zi „sara” şi dintre
terestru şi cosmic
„pe deal”, ceea ce
generează un
sentiment de tristeţe
trecătoare.
3.Tema poeziei este 3.Tema poeziei este 3.Tema poeziei este 3.Tema poeziei este
dorul de dragoste al dorul de dragoste, visul dragostea apărută ca specifică poeziei
tânărului îndrăgostit. tânărului care vede în aspiraţie, ca dorinţă, erotice eminesciene,
iubire un ideal. ca vis de iubire este dragostea ideală
ideală, imaginată visată şi neîmplinită.
într-un cadru natural Tânărul îşi
35
idealizat, dar în imaginează, înaintea
realitate imposibilă, experienţei, povestea
o iubire neîmplinită. iubirii, pe care o
trăieşte în gând cu
multă pasiune şi
dăruire, într-un cadru
de natură de o
deosebită frumuseţe,
într-un spaţiu protector
în care îndrăgostiţii se
aşteaptă, se întâlnesc,
se îmbrăţişează, îşi
spun cuvinte de
dragoste şi rămân ore
întregi fermecaţi şi
uimiţi de spectacolul
propriei deveniri, ca şi
de spectacolul naturii
care îi înconjoară.
Dragostea ideală visată
ca şi natura idealizată
imaginată, în realitate
sunt imposibile.
36
intensifică accentele
de idilă, este prezentată
cadrul natural imaginat
ca loc de întâlnire a
îndrăgostiţilor: sub
„Vechiul salcâm”
5. În primul vers este 5. În versul incipit 5.Prin reluarea 5.Titlul poeziei reluat
reluat titlul poeziei. (primul vers), este titlului poeziei, ca în primul vers oferă
reluat titlul poeziei, incipit al primei indicii asupra
care cu următoarele strofe, se face conţinutului şi
două versuri are rolul introducerea semnificaţiei ca să
de a introduce în cadrul prezentării planului impresioneze,
natural al aşteptării descriptiv. rămânând în memoria
îndrăgostitului de către cititorului.
iubita lui.
37
interjecţii ( „Ah!” ) şi
reflectate într-o sintaxă
poetică marcată de
inversiuni.
În ultima strofă este
prezentată imaginea
cuplului proiectat într-
un spaţiu în care
salcâmul devine
arborele lumii, o axă a
lumii (axis mundi), care
uneşte cerul cu
pământul, arborele
sacru al iubirii, simbol
al vieţii în continuă
evoluţie, simbol al
ascensiunii spre cer,
simbol al regenerării.
38
TABEL INTERTEXTUAL-TEXTE LITERARE SI NONLITERARE
Tabel intertextual - cu texte literare şi nonliterare, este realizat cu scopul de a ajuta elevii să îşi dezvolte capacitatea de a se gândi la
mai multe texte simultan în timp ce explorează o anumită problemă de literatură. Aşa cum ne amintesc de întâmplări din propria viaţă, operele
literare ne amintesc şi de alte opere literare. Elevii înţeleg mai mult din ceea ce citesc dacă şi-au cultivat capacitatea de a sesiza intertextualitatea.
Text de bază Text biblic ,,Tinerete fara batranete si Zburatorul- Floare albastra- Scrisoarea I-
Genesa 1-11,9 viata fara de moarte”- I.H.Radulescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu
Petre Ispirescu
,,(...) Luna pe cer ,,La început, ,,(…)-Taci, dragul tatei, zice ,,(…)Vezi, câtu-i ,,(…) - Hai în codrul ,,(…)Lună tu, stăpân-
trece-aşa sfântă Dumnezeu a făcut împăratul, că ţi-oi da împărăţia ziuliţa, şi zi acum de cu verdeaţă, a mării, pe a lumii
şi clară, cerurile şi cutare sau cutare; taci, fiule, că vară, Und-izvoare plâng în boltă luneci
Ochii tăi mari pământul.(…) ţi-oi da soţie pe cutare sau cutare vale, Şi gândirilor dând
caută-n frunza Atunci Domnul fată de împărat, şi alte multe d- Un dor nespus m- Stânca stă să se viaţă, suferinţele
cea rară, Dumnezeu a alde astea; în sfârşit, dacă văzu şi apucă, şi plâng, prăvale întuneci;
Stelele nasc trimes un somn văzu că nu tace, îi mai zise: taci, măicuţă, plâng. În prăpastia măreaţă. Mii pustiuri
umezi pe bolta adânc peste om şi fătul meu, că ţi-oi da Tinereţe scânteiază sub lumina
senină, omul a adormit. fără bătrâneţe şi viaţă fără de Brânduşa paşte iarbă la Acolo-n ochi de ta fecioară,
Pieptul de Domnul moarte.(…)” umbră lângă mine, pădure, Şi câţi codri-ascund
dor,fruntea de Dumnezeu a luat Lângă bolta cea în umbră strălucire de
gânduri ţi-e una din coastele La râuleţ s-adapă, pe senină izvoară!
plină. (...) lui şi a închis maluri pribegind; Şi sub trestia cea lină Peste câte mii de
Ah! în curând carnea la locul ei. Vom şedea în foi de valuri stăpânirea ta
satul în vale- Din coasta pe Zău, nu ştiu când se mure. străbate,
amuţeşte, care o luase din duce, că mă trezesc Când pluteşti pe
Ah! în curând om, Domnul când vine, Şi mi-i spune-atunci mişcătoarea mărilor
pasu-mi spre tine Dumnezeu a făcut poveşti singurătate!
grăbeşte, o femeie şi a Şi simţ că mişcă tufa, Şi minciuni cu-a ta Câte ţărmuri înflorite,
Lângă salcâm adus-o la om. Şi auz crângul trosnind. guriţă, ce palate şi cetăţi,
39
sta-vom noi omul a zis:-Iată în Eu pe-un fir de Străbătute de-al tău
noaptea întreagă, sfârşit aceea care Atunci inima-mi bate şi romaniţă farmec ţie singură-ţi
Ore întregi este os din oasele sai ca din visare, Voi cerca de mă arăţi!
spune-ţi-voi cât mele şi carne din iubeşti.(…) Şi în câte mii de case
îmi eşti de dragă carnea mea! Ea se Şi parc-aştept... pe lin pătruns-ai prin
(…)” va numi “femeie” cine? şi pare c-a sosit. fereşti,
pentru că a fost Câte frunţi pline de
luată din om. De Acest fel toată viaţa-mi gânduri, gânditoare le
aceea va lăsa e lungă aşteptare, priveşti!(…)”
omul pe tatăl său
şi pe mama sa, şi Şi nu soseşte nimeni!...
se va lipi de Ce chin nesuferit!(…)
nevasta sa, şi se
vor face un singur
trup(…)”
(Biblia Ortodoxă)
40
Tabel cu întrebări textuale, intertextuale şi transtextuale
41
ÎNTREBĂRI TEXTUALE ÎNTREBĂRI INTERTEXTUALE ÎNTREBĂRI TRANSTEXTUALE
*De ce e văzută iubirea ca un sentiment *În ce alte texte/poezii aţi mai întâlnit *Ce reprezintă pentru voi iubirea?
ideal? tema iubirii şi a naturii? *Dar natura?
*Iubirea ideală este posibilă sau *Cunoaşteţi şi alte poezii în care *Aţi iubit vreodată?
imposibilă? iubirea este echivalentă cu viaţa însăşi? *Ce reprezenta pentru voi această iubire?
*Este iubirea echivalentă cu valoarea *În afară de Eminescu mai sunt şi alţi *După părerea voastră este iubirea un
vieţii însăşi? poeţi care nu înfăţişează natura pentru a sentiment ideal?
*Ce semnifică pentru poet cuvântul ,,pe oferi un tablou al ei, ci pentru a încadra *Aţi fi capabili să depăşiţi orice barieră
deal”? şi potenţa un sentiment? pentru a putea trăi iubirea respectivă?
*Prin ce stări sufleteşti trece fata care *V-aţi sacrifica pentru persoana iubită?
aşteaptă? *Acest lucru ar fi un sacrificiu supranatural?
*Ce reprezintă metafora ,,stelele nasc *Credeţi că iubirea între două persoane din
umezi pe bolta senină”? categorii sociale sau intelectuale diferite
*Ce sugerează versul eminescian prin este posibilă?
muzicalitatea lui interioară ? *Dacă aţi trăi o iubire ca Romeo şi Julieta v-
ar influenţa povestea lor?
*Dacă aţi trăi o frumoasă poveste de
dragoste v-ar plăcea ca aceasta să se
desfăşoare într-un cadru intim, armonic,
muzical, în natură, la fel ca în idila-pastel al
lui Eminescu ,,Sara pe deal”?
*Credeţi că iubirea poate fi demonică la fel
ca în poezia ,,Zburătorul” al lui I.H.
Rădulescu?
*Aţi avut parte de o iubire neimplinită
asemănătoare cu ceea din ,,Romeo şi
Julieta”?
42
ANEXE
43
Elemente tipic
eminesciene ale
cadrului dragostei
terestre
Portretul Tema Personificare
iubitei iubirii şi a
naturii
Salcâm
Motivele Epitete
romantice
Procedee Metafore
artistice
Cadru
Univers terestru Inversiune
IDILA
Cosmos
Simboluri Comparaţie
cosmice
Imagini
EUL LIRIC auditive
Imagini
Sacrificiu
artistice
Mituri suprem
Imposibilitatea Iubirea
împlinirii ideală visată
visului iubirii posibilă
44
ideale
CONCEPTUL DE DEFINIRE:LIRICUL
Conservă o
perspectivă de
Liricul tinereţe
Iubirea ca un
sentiment ideal
Idilă cu
note de
pastel Spaţiu originar,
armonic,
muzical
45
Odeleta-Ion Romeo si
Minulescu Julieta-W.
Shakespeare
,,Am auzit al
AUBADA tau latrat,/Dar
el deloc nu m-a
TRIOLET CALIGRAMA mirat(…)”-A.
Macedonski
TANKA ELEGIE
SONET EPIGRAMA
RONDOU GAZEL
SUBSPECII ALE
GENULUI LIRIC
Poema Glossa-M.
rondelurilor-A. RONDEL GLOSA Eminescu
Macedonski
POEM IN PASTORALA
PROZA HAIKU IDILA
LUMEA
MATERIALĂ
LUMEA UNIVERSUL
ORGANICĂ FIZIC
NATURA
LUMEA
UNIVERSUL
ANORGANICĂ
MATERIAL
MAMA NATURA
47
Reţeaua personajelor : este o metodă grafică de descriere a personajelor şi de argumentare a descrierii. Elevii scriu numele personajului într-un
cerc în mijlocul paginii, apoi, în cercuri - satelit în jurul cercului cu nume, scriu cuvinte care caracterizează acel personaj. În final, în cercuri – satelit în
jurul celor care conţin caracteristicile personajului, scriu exemple de acţiuni din carte, care vin în sprijinul judecăţilor lor.
VISĂTOR AFECTUOS
EUL LIRIC
GENIU
CAPACITATEA
DE SACRIFICIU
SUPREM
48
Matrice semantică: EUL LIRIC
Destin Natură
Tristeţe Bucurie
Speranţă
Dezamăgire
EUL
Nerăbdare Dragoste
LIRIC
Suferinţă
Dorinţă
Conflict Visare
interior
Idei
filozofice
Iubire Iubire
neîmplinită ideală
49
Harta personajelor : este o metodă grafică de urmărire a relaţiilor dintre
personaje. În colţurile unei foi hârtie, elevii scriu numele a două până la patru personaje
din textul literar. Trag apoi săgeţi între fiecare două personaje şi de-a lungul fiecărei
săgeţi scriu ce simte personajul faţă de cel spre care se îndreaptă săgeata sau cum îl
tratează. Apoi trasează săgeata în sens invers, pentru că pot apărea diferenţe.
Cadru
EUL terestru
LIRIC
Dragoste
terestră
Dragoste
ideală
Cadru
IUBITA
celestru
50
PROCESELE (RE)LECTURII
LECTURA I
LECTURA a II-a
LECTURA a III-a
51
Receptarea textului literar şi sensurile plurale ale poeziei
„Sara pe deal” de Mihai Eminescu
LECTURA desemnează parcurgerea unui text pentru prima oară, iar RELECTURA
parcurgerea unui text literar a doua sau a treia sau a n-a oară, deci repetarea lecturii şi
schimbările de percepţie pe care le aduce cu ea. Relectura desemnează un tip special de
atenţie, este un proces cu o finalitate structurală, reflexivă, autoreflexivă; un mod al
atenţiei care are ca scop încetinirea lecturii, cântărirea critică a detaliilor, activarea nu
numai a memoriei, ci şi a imaginaţiei, un anumit profesionalism al lecturii.
Strategii de accesibilizare a
Niveluri de lectură / sens sensurilor pe niveluri de Tipuri de întrebări
lectură
(Re) Lectura I. (sens literar, Citire :lectura inocentă, La ce vă gândiţi atunci când
istoric, parabolic) lectura citiţi titlul poeziei "Sara pe
Explicaţia anticipativă/predicativă/pre- deal? ( la un peisaj al naturii
text, context psihologic, şi la partea de sfârşit al zilei,
existenţial. când începe să se întunece,
la ceva frumos, magic).
Observare : recunoaşterea
cuvintelor, explicarea lor în
context lingvistic/alte Ce ştiţi despre autor ? (este
contexte, lectura grupurilor cel mai mare poet român, a
de cuvinte, câmpuri lexicale, creat o operă monumentală
matrici semantice. în versuri, proză, încercări
dramatice şi publicistică).
Explicaţia : Explicaţie-
expunere, tehnica imersiunii
în subiect, descriere,
povestire, plan simplu,
dezvoltat, rezumat.
52
perspectiva narativă, termenii
discursului argumentativ).
Înţelegere : algoritmizare, Cum aţi dedus personajele
modelare (pe genuri, pe despre care este vorba în
specii), învăţarea prin poezie? (moduri de expunere,
descoperire, naraţiune, monolog, folosirea
problematizarea. verbelor, pronumelor...)
53
REPREZENTAREA GRAFICĂ A DISCUŢIEI-REŢEA
Reţeaua de discuţie este organizată în jurul unei singure întrebări, specifice textului şi la care se poate răspunde şi afirmativ şi negativ. Reţeaua
de discuţie are două coloane deschise prin „DA” ŞI „NU”. Elevilor li se cere să formeze grupe perechi , şi să se gândească la cât mai multe
argumente (pro şi contra) şi să treacă un număr egal de motive în fiecare coloană. După compararea răspunsurilor grupelor de elevi, elevilor li se cere
să ajungă la un consens asupra răspunsului. Răspunsul considerat corect şi concluzia trebuie scrisă în partea de jos a reţelei de discuţie, alături de
argumentele cele mai bune în favoarea lui. Trebuie amintit elevilor că oricine are dreptul să aibă o altă părere, dar că fiecare trebuie să încerce să fie
receptiv la argumentele celorlalţi. Reţeaua de discuţii are scopul de a-I ajuta pe elevi să reflecteze la un text literar şi să obiectiveze experienţa
lecturii, adică să facă asociaţii personale cu textul, să exploreze problemele ridicate de acesta şi să discute trăsăturil literare care îl caracterizează.
CONCLUZIE:
Poezia „Sara pe deal” este o idilă-pastel, adică este o
idilă cu autentice note de pastel, în care poetul îşi expune, în
mod direct, propriile sentimente: dorul de dragoste, aspiraţia
spre fericire, visul despre o iubire ideală, imaginată într-un
cadru terestru, natural, rustic şi pastoral.
54
Comprehensiunea şi interpretarea
„ SARA PE DEAL" de MIHAI EMINESCU
55
FIŞĂ DE EVALUARE
I.
1.Comparaţi:
a),,buciumul sună cu jale”/(...),,apele plâng”/(...),,scârtâie-n vânt
cumpăna de la fântână”(...)/,,fluiere murmură-n stână”
cu
III.
56
-vizuale
-motrice
-auditive
Argumentati.
........................................................................................10 puncte
10
puncte oficiu
57
REALIZAREA UNUI ESEU
58
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
59
Înc-o gură – şi dispare...
Ca un stâlp eu stam în lună!
Ce frumoasă, ce nebună
E albastra-mi, dulce floare!
................................................
Cerinţe:
I.1.După părerea voastră ce asemănări şi ce deosebiri sunt în poeziile de
mai sus?
3.Extrageţi din text elementele care-i conferă aspect de pastel. Stabiliţi dispunerea
lor în serii aparţinând cosmicului şi teluricului.
30 puncte
20 puncte
III.Descrie într-un eseu de 2-3 pagini relaţia dintre eul liric şi natura din alte poezii.
40 puncte
60
FIŞĂ DE EVALUARE A ACTIVITĂŢILOR ELEVILOR
Pentru realizarea unui feed-back mai intens, care se derulează între elevi şi
profesor, se poate folosi o fişă de evaluare prin care se apreciază munca elevilor în
timpul folosirii metodelor interactive.
Performanţe şcolare
Motivaţie şi interes
constant manifestat
prin realizarea
diferitelor produse ale
activităţii
Spirit de iniţiativă,
independenţă
Spirit de cooperare în
realizarea unor
produse în cadrul
activităţii de grup
Asumarea
responsabilităţilor în
realizarea sarcinilor de
lucru curente
Participarea la discuţii
în cadrul activităţii pe
grupuri de lucru
Disciplina de lucru
Progresul realizat
Comportamentul
general
61
CUPRINS
1. Argument-Introducere
7. Proiect de lecţie
62
11. Anexe:
Matrice semantică:Intertextul şi intertextualitatea – Idila
Matrice semantică:Liricul
Matrice semantică:Natura
- Reprezentarea grafică a
discuţiei – reţea
- Comprehensiunea şi
interpretarea
13. Cuprins
63
64