ETAPELE CERCETĂRII PEDAGOGICE

Bîltac Veronica-Daniela

„Cercetarea ştiinţifică a reprezentat dintotdeauna o sursă extrem de importantă de dezvoltare a gândirii

şi practicii creatoare, de progres în cunoaştere şi de soluţionare a multor probleme ale practicii sociale.”1
Concepută ca un demers sistematic, cercetarea pedagogică parcurge în desfăşurarea sa mai multe
etape, şi anume :
a) Delimitarea problemei de cercetat ;
b) Precizarea obiectivelor cercetării ;
c) Formularea ipotezei de cercetare ;
d) Organizarea cercetării ;
e) Stabilirea metodologiei de cercetare şi prelucrarea a datelor ;
f) Prelucrarea şi interpretarea datelor ;
g) Elaborarea concluziilor cercetării ;
h) Valorificare cercetării.
Delimitarea problemei de cercetat presupune sesizarea apariţiei unei probleme de investigat pentru care
nu există încă o explicaţie adecvată; formularea clară a problemei; documentarea în domeniu. Problema trebuie
să includă în mod necesar o doză de incertitudine şi în acelaşi timp să stimuleze preocuparea pentru
descoperirea. Pot fi alese probleme cu specific pedagogic mai general (ex.: finalităţile educaţiei,
interdisciplinaritatea în învăţământ, informatizarea învăţământului, schimbările în educaţiei ş.a) sau cu caracter
mai restrâns (ex.: succesul şi insuccesul şcolar, proiectarea pedagogică, metode de stimulare a învăţării creative
ş.a) pentru care nu putem prevedea soluţii decât prin cercetare.
Concomitent cu alegerea temei se procedează la definirea obiectivelor, adică: De ce se întreprinde
cercetarea ? Ce îşi propune cercetarea? Exemplu : Obiectivele cercetării pe tema „Lectura elevilor în liceu” au
fost grupate pe două niveluri: constatare şi descrierea condiţiilor şi motivaţiei lecturii elevilor ,existente în
prezent în liceu şi formularea unor propuneri destinate să contribuie la optimizarea modului în care elevii din
liceu îşi îmbogăţesc prin lectură pregătirea şcolară şi îşi formează cultura generală.
Formularea ipotezei de cercetare presupune „o idee provizorie- etimologic o supoziţie, în legătură cu
problema pedagogică luată în rezolvare”2.

1
Ioan Jinga şi Elena Istrate- Manual de pedagogie, Editura All, Bucureşti, 2000, pag. 61

2
Emile Planchard- Cercetarea în pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972
Ea implică întrebarea la care se caută răspuns prin cercetarea ce urmează să se desfăşoare, de cele mai multe ori
ca opţiune între două sau mai multe posibilităţi de a răspunde la acea întrebare.
Următoarea etapă „Organizarea cercetării”, presupune stabilirea perioadei de cercetare, precizarea
locului (unităţi şcolare,localitate, etc), delimitarea eşantionului de subiecţi (elevi) cuprinşi în cercetare, fixarea
grupului sau claselor experimentale şi a grupului (claselor) martor, dacă cercetarea are un caracter experimental,
caracterizarea subiecţilor, discipline de învăţământ vizate esenţial în cercetare, baza materială care se asigură
cercetării, alţi investigatori implicaţi şi alte condiţii.
Stabilirea metodologiei de cercetare şi prelucrare a datelor presupune adoptarea unui complex de
metode care să permită strângerea unei cantităţi suficiente de date sau informaţii concrete, obiective, a căror
analiză şi interpretare ulterioară să poată conduce la răspunsuri sau soluţii ştiinţifice, la concluzii viabile. Ca
metode de măsurare, înregistrare sau colectare a datelor se pot utiliza: observaţia sistematică, experimentul
pedagogic, ancheta pe bază de chestionar sau interviu, analiza de conţinut a produselor activităţii elevilor, probe
şi teste, studiul de caz, studiul documentelor şcolare, al documentelor de arhivă, tehnici sociometrice etc.
Datele empirice colectate trebuie să fie ordonate, clasificate, sistematizate, şi corelate în vederea
deducerii unor concluzii generale, parţiale sau finale. În acest scop se utilizează procedee logice, matematico-
statistice şi forme de reprezentare grafică. Se întocmesc tabele cu rezultate, tabele centralizate de date, se fac
totalizări pe coloane, se exprimă cifrele absolute în rapoarte, procente; se fac raportări la scările de evaluare; se
fac clasificări; se calculează media aritmetică; coeficienţii de corelaţie, se întocmesc grafice, diagrame de
comparatie etc.
Elaborarea concluziilor cercetării presupune ca concluziile să fie deduse din analiza datelor sau
rezultatelor obţinute.
Ultima etapă „Valorificarea cercetării” reprezintă finalizarea întregii activităţi de documentare şi
cercetare, prin : redactarea raportului de cercetare, în care sunt prezentate organizarea şi desfăşurarea cercetării,
cu accent pe concluziile desprinse în urma interpretării datelor; comunicarea ştiinţifică, studiul sau articol de
publicat în revistele de specialitate, lucrare metodico-ştiinţifică.