Sunteți pe pagina 1din 26

Subiecte neurologie

Accident Vascula Cerebral


● Care sunt principalele mecanisme de producere a AVC ischemic – enumerare
Mecanismul aterotrombotic - ​tromb pe placa de aterom vulnerabila
Mecanismul cardioemboligen​ - sursa poate fi atriala sau ventriculara
Mecanismul hemodinamic - ​stenoza critica a unui vas si ​scaderea debitlui cardiac

● Infarct cerebral ischemic in teritoriul arterei silviene Artera Cerebrala Medie–


Hemiplegie/hemipareza facio-brahiala contralaterala Hemianestezie / hipoestezie contralaterala
tulburare de camp vizual (hemianopsie homonima contralat tulburari de afazie ,

● Ce este zona de Penumbra și ce importanta are?


Zona in jurul centrului necrotic, zona de ischemie posibil recuperabila (24 h); caracterizata prin
pseudoapoptoza; metabolism anaerob + acidoza; perfuze 10- 30ml/100g/min

● Criterii de diagnostic AVC ischemic acut


debut brusc al unui deficit neurologic focal: motor, senzitiv, vizual, limbaj
-​salt tensional asociat deficitului reactiv si compensator
-cefalee: posibil ca expresie a saltului tensional sau prin lezarea meningelui

● Leucoencefalopatie hipoxic ischemica severa


la CT se pot observa accidente lacunare multiple sau ​leucoencefalopatie ischemica progresiva
(hipodensitatea subst. albe periventriculare = LEUCOARAIOZA), atunci cand suferinta ischemica este de
durata (spre exemplu intr-o boala aterosclerotica) si determina suferinta indelungata mai ales a teritoriilor
profunde, care sunt irigate mai prost); ​manifestarea leucoaraiozei este COGNITIVA (​dementa vasculara​)

● Tratament acut in AVC ischemic


a. ​recanalizarea
-> ​trombolitic intravenous: ​in primele 4h jumate de la debutul clinic​; complicatia grava e HEMORAGIA
-> ​trombectomie endovasculara sau angioplastie cu stent in primele 6 h

b. ​prevenirea complicatiilor
1​. antiedematos: manitol (repetari la 3/6/12h fct de gravitate)
2. simptomatic​:
=> controlul TA (<180mmHg-; IEC sau blocanti de Ca);
=> modularea glicemiei (daca este > 140mg/dl) ​in primele 48 - 72h NU se da perfuzie cu glucoza
=> combaterea hipertermiei: ​ca neuroprotectie​ (scadere pana la 33 de grade - t​imp de 24h
=> anticoagulante: LMWH; se dau pentru ​preventia TVP, nu pentru trombozei cerebrale
=> nursing: tapotaj, hidratare, administare de alimentatie pe sonda

● Tratamentul antitrombotic in AVC acut


-daca pac face tromboliza, se initiaza a 2a zi, daca nu chiar de la internare
-Medicatie esentiala in​ primele 7 zile
- Aspirina - min 150 mg pe zi; indiferent de mecanismul AVC-ului; sau clopidogrel; ASA+ dipiridamol
-​Dupa 7 zile ​sau chiar din timpul lor, initiem tratament antitrombotic specific cauzei:
● antiagregant daca a fost vorba de aterotromboza - ASA
● anticoagulant daca a fost accident cardioembolic- dicumarinice

● Tratamentul antitrombotic al AVC ischemic cardioembolic


Antigiagulant:​ ​DOAR ptr accidente cardioembolice
-​antiVitamina K – dicumarinic
Non antiVitamina K –apixamab

● AVC sylvian si radiatii optice


- Afectare radiatii optice (traverseaza teritoriul arterei cerebrale medii) – hemianopsie omonima
contralaterala

● 3 cauze in AVC hemoragic


HTA Malformatii vasculare
Coagulopatii tumori cerebrale, iatrogen, amilodoza cerebrala primara

● Localizarile predilecte ale hemoragiei intraparenchimatoase la pacientii hipertensivi


HTA in hemoragii Profunde prin stress hemodinamic- ​apare la ggl. bazali, talamus, punte, cerebel

● Clinica hemoragii intraparenchimatoase = HIC


-deficit neurologic aparut brusc (in activitate); ​asociaza salt tensional​ adaptativ
-semne ce sugereaza hemoragia: deficit agravat mai rapid (minute - ore), sdr. Hipertensiune IC
-semnele neurologice de focar => hemiplegie, paralizie n. cranieni, tulb de sensibilitate, de coordonare
Cefalee + varsaturi
Alterarea starii de constienta

● Enumerati 3 complicatii ale hemoragiei intraparenchimatoase = HIC


a. resangerare
b. efractie subarahnoidiana = revarsarea sangelui in sistemul ventricular (​→​hidrocefalie acuta obstructiva​)
c.sdr meningeal=cans sangele rupe arahnoida
d. edem cerebral-HIC-hernii cereb-deces!!!! ( efect citotoxic la 3 zile)
complicatii generale​: infectii, tromboze venoase, tulburari cardiace

● Tratament AVC hemoragic intraparenchimatos


a. ​tratamentul etiologic ( tulb de coagulare) ​--se administreaza plasma proaspata congelata + antidoturi
b. ​prevenirea complicatiilor
-> mentinerea TAsistolica < 180 – diuretic, sartani, IEC, beta blocante
-> managment edem: manitol 20% PEV;
Chirurgical – ​ nu in primele 3 ore ​→​ 3 zile
-a. evacuare (in hemoragiile superficiale si cu risc letal; tumori)
b. decompresie (se face si in AVC ischemice): trateaza sdr. de HIC – craniectomie larga
c. drenaj ventricular

● Clinica hemoragii subarahnoidiene = HAS


debut brusc, agravare progresiva (sangele are un spatiu mai mare de revarsare) – masa compresiva pe TC
-salt tensional
-initial apare ​sdr. meningeal (redoare de ceafa, semn Kerning, Brudzinschi); ​alterarea constientei mai
precoce si evidenta (afectarea trunciului cerebral
-un volum mare al hemoragiei determ compresia parenchim => ​semne neurologice de focar (​dupa
ore-tarziu​)

● 3 Complicații hemoragia subarahnoidiana = HAS


-resangerare !!! -efractie intraparenchimatoasa -vasospasm (maxim z 3 - 10)
-acumulare sange in spatii invecinate -hiponatremie -tulburari vegetative
-tulburari electrolitice -hidrocefalia normotensiva intermitent hipertensiva

● Tratament AVC hemoragic subarahnoidian = HAS


Chirurgical - ​-terapie: zilele 1 - 3 sau > z 14 , conform scalei Hunt si Hess 1 - 3
-tratament ideal: cliparea sau obstruarea zonei de efractie
Medical​-se aplica pre/postoperator sau celor care nu pot fi operati
-preventia vasospasmului - blocanti de Ca (​nimodipina ) -supliment Na,
-controlul TA - ; ​< 150 mmHg -antiedematoase si simptomatice (ptr. durere)

● Infarct cerebral ischemic in teritoriul arterei Cerebrale Anterioare


Hemipareza contralaterala crurala si proximal brahiala
Tulburari de sensibilitate, limbaj, apraxie
Daca e totala ​→​ sindrom fromtal ​→​ abulie, apatie, mutism

● Infarct cerebral ischemic in teritoriul arterei Vertebro Bazilare


Deficite neurologice bilaterale
Sindroame alternante dreapta stanga
Alterarea starii de constienta
Suferinta Trunchiului Cerbral ​→​ Nn ipsilateral; alterari pupilare, alterarea reflexelor trunchiului cerebral
Crize de rigiditate
Disfunctii cardio vasculare
Tulburari respiratorii tip central

● Infarct cerebral ischemic in teritoriul arterei Cerebrale posterioare


Uni/bilateral concomitent -​→​ top bazilara
Hemianopsie omonima contralaterala, fara afectarea vederii maculare ( cecitate corticala si/sau halucinatii)
Dezorientare topografica (aplanetopognozie)
Alexie fara agrafie + tulburari afazice
Hemihipo/anestezie contralaterala
Agnozii vizuale
Tulburari de memorie
Delirium cu agitatie pshihomotorie

● Infarct cerebral ischemic in teritoriul Lacunar


Hemipareza motorie
Sindrom dizartrie - mana inabila
Hemipareza atxica
Hemipareza senzorio –motorie
Se remite in 3-4 zile

● Diagnostic AVC ischemic


CT cerebral –​ stergerea giratiilor; stergerea liniei de demarcatie intre cortex si substanta alba subcorticala
Hipodensitate superpozabila
Edem perilezional cu efect de masa ​→​ edem malign
Accidente lacunare = leucoencefalopatie ischemica
RMN cerebral
Eco Doppler
Profil biologic +lipidic+ hematologie

● Diagnostic AVC hemoragic intracranian


CT cerebral - ​ revarsat sanguin ​→​ hiperdensitate

● Diagnostic AVC hemoragic intracranian


CT cerebral - revarsat sanguin ​→ hiperdensitate sanguina interemisferica, la nivelul santului in jurul
trunchiului cerebra
Punctie lombara – LCR galben/sanguinolent
Angiografie ​→​ la 72 de ore determina sediul sangerarii + anevrismul

​Epilepsia
● Tipuri de crize generalizate epilepsie
Absente Tipice Atipice
Mioclonice Clonice Tonice
Tonico - clonice Atone

● Diagnostic criza epileptica


-> debut brusc
-> durata scurta (secunde - minute)
-> semne de suferinta a unei arii cerebrale (miscari sau posturi involuntare / halucinatii; parestezii)
-> modificarea starii de constienta, cu sau fara pastrarea posturii, cu amnezia episodului
-> sfarsit brusc, cu revenirea la statusul anterior crizei
-> post criza: somnolenta, cefalee, mialgii, confuzie, deficite neurologice tranzitorii

● Exemple de crize epileptice focale = partiale


-simple:​ motorii, senzitive / senzoriale, vegetative, psihice
-​partiale complexe​: debut simplă --> +/- afectarea constientei de la debut; ​sunt tipice lobului temporal
-​partiale secundar generalizate

● Exemple de crize epileptice senzoriale


-> ​crize senzoriale​: pot fi olfactive, gustative, vizuale, auditive
iluzionale​: senzație de modificare a percepției senzoriale reale (imagine, zgomot, miros, poziție)
halucinatorii​: - senzație de percepției senzoriala în absenta stimulului
agnozice​: incapacitatea de a recunoaște

● Atitudinea medicala de urgenta într o criza epileptica tonica generalizata


→ Asigurarea libertății căilor respiratorii superioare - pozitionarea în decubit lateral (PLS)
→P
​ reventia producerii traumatismelor secundare crizei 
→ Profilaxia repetării crizei - anticonvulsivant cu acțiune rapida - diazepam iv sau intrarectal

● Criza epileptica tonico-clonic (grand-mal)


Debut brusc​: prin pierdere de conştienţă ​−−• ​cădere brutală; pierdere tonus muscular
Faza tonică - 10-20 sec - contracţie în flexie a muşchilor trunchiului şi membrelor superioare cu abducţia
lor si extensia puternică a trunchiului şi membrelor inferioare (cu extensia bilaterală a halucelui) deschiderea
şi închiderea forţată a gurii, expir forţat zgomotos; manifestări vegetative importante
Faza clonică​ - 1 min - convulsii clonice generalizate, manifestări vegetative în regresie
Faza de comă - 20 sec – 5 min - moderată contracţie tonică a musculaturii axiale, feţei şi membrelor (în
extensie), midriază, tahicardie şi polipnee, relaxare sfincteriană, reflexe osteotendinoase exagerate
Faza postcritică - 15 min - hipotonie musculară generalizată, încetarea tulburărilor vegetative, reflex
cutanat plantar în extensie, recăpătarea progresivă a conştienţei
Faza somnului postcritic​ – inconstantă, cu durată de câteva ore;
fenomene reziduale​: cefalee, astenie, mialgii

● Tratament criza epileptica


Asigurarea libertăţii căilor respiratorii superioare
Prevenirea producerii traumatismelor secundare crizei
Combaterea factorilor precipitanţi: febră, hipoglicemie, etc
Profilaxia repetării crizei: anticonvulsivant cu acţiune rapidă - ​diazepam iv sau intrarectal
-in crize focale​: carbamazepina, levetiracetam, fenitoin
-in crize generalizate​: valproat de Na, lamotrigina
-non Medicamentos - în epilepsiile farmacorezistente facem excizia focarului

● Ce forme de crize epileptice pot aparea la batrani si din ce cauza?


focale - si generalizate
Cauze:boli cerebrovasculare, toxice, tumori (primitive sau metastatice), traumatisme, boli degenerative

● Cauze epilepsie adulți


traumatisme, tumori, boli cerebrovasculare, metabolice ereditare, toxice, infectioase, degenerative

● Ce durata de timp defineste operational statusul epileptic?


5 minute

● Diagnostic diferențial intre criza epileptica și sincopa


Sincopa - ​debut relativ brusc , legat de schimbarea poziției;
Fenomene premergătoare: slabiciune musculara generalizata, fatigabilitate, scaderea acuitatii
vizuale, cu ochii închiși (globii oculari sunt deviați în sus și în exterior)
Manifestari asociate : paloare, tulburari vegetative, hipotensiune arteriala, hipotonie , palid, alb, nu
scoate nici un sunet
Revenire rapida; Fara fenomene reziduale

Criza epileptica ​debut paroxistic - brusc


Semne de suferinta a unei arii cerebrale : halucinatii, miscari sau posturi involuntare, parestezii
Cu modificarea stări de conştienţă . În timpul crizei este contractat , cianotic, scoate sunete, cu ochii
deschiși, în axe paralele și privire frontala
Sfarsit brusc cu semne post criza : somnolenta, cefalee, mialgii, confuzie, deficite neurologice tranzitorii

● Definitie durerea neuropatica / neuropata


Durere declanasata sau initiate de o leziune primara a SNP sau SNC: descarcari ectopice la nivelul nervului
periferic; sensibilizare centrala sau reducerea modularii descendente(inhibitori). = ​hiperpatie + alodinie

Cauze SNC: leziune MS, AVC, scleroza multipla, tumori


Cauze SNP:traumatice, metabolice, nutritionale, infectioase (herpes, hiv), tumorale(metastaze), vasculite

● Diagnosticul clinic al durerii neuropate-criterii


Durere cu durata mai mare de 3 luni intermitenta sau continua
=​hiperpatie ​ (perceptive dureroasa ft mare) si ​alodinie​ (perceperea dureroasa a unui stimul nedureros)

● Definitie alodinie
Perceperea dureroasa a unui stimul nedureros

● Cauze nevralgie trigeminala


Idiopatica: idiopatica, compresie vasculara
Secundara: SM, Secundara traumatism / chirurgie regionala, Postherpetica, Deaferentare post tratament
chirurgical nevralgie

● Nevralgie trigeminala – 3 cauze de nevralgie trigeminala secundara


SM Secundara traumatisem / chirurgie regionala
Postherpetica Deaferentare post tratament chirurgical nevralgie

● Elementele clinice pt nevralgia esentiala de trigemen


1 paroxistica 2 cvasicontinua
*Crize dureroase, fulgurante, care durează secunde-minute *Fara semne obiective *Arii trgger

● Tratament nevralgie trigemen esentiala si sec.


Chirugical
Medicamentos: OXC, CBZ

MIGRENA.CEFALEEA.
● Migrena cu aura
Durere de cap precedata de oricare din urmatoarele simptome:
Vizuale – scintilatii​ ( intermitente sau in zigzag) sau ​scotoame
Neurologice: parestezie; deficit motor; tulburari de limbaj

● Criterii de diagnostic migrena


Cefalee de 4-72 ore + cel putin 2 din urmatoarele caracteristici:
Localizare unilaterala Carcater pulsatil
Intensitate moderata. Severa Agravata/ determinata de activitati zilnice de rutina
+greata sau varsaturi; +fotofobie si fonofobie

● Tratament migrena,
Antiepileptic:​ dopiramat
Beta blocanti​: propanolo, metoprolol
Blocnt canal de Calciu​:

● Tratament Criza migrenoasa


Triptani
Ergotamina
Dihidroergotamina
antiinflamatoare

● Cefaleea de tip migrenos se caracteriz prin –


insotita de fonofobie si fotofobie +greata sau varsaturi;

● Cefalee tensiogena
generata de contractia prelungita a musculaturii cervico-craniene in conditii de suprasolicitare
Cefalee +:​ caracter presant/ constrictiv
Localizare bilaterala
Neagravata de actvitati fizice de rutina
Fara greata, varsaturi, fonofobie si fotofobie
Mai putin de 15 zile pe luna de dureri de cap

● Diagnostic diferențial migrena și cefalee cluster (cefalee in ciorchine)


Migrena ​- cefalee ce dureaza 4- 72 de ore, cu caracter pulsatil, insotita de fotofobie si fonofobie; greata și
varsaturi
Cefaleea cluster -​ accese dureroase zilnic, mai multe saptamani
Accentuata unilateral orbital, supraorbital si sau temporal, afectând predominant bărbații
Dureaza de la 15-180 de minute
+ una din urmatoarele sunt prezente de aceeasi parte:
Hiperemie conjunctivala transpiratie faciala Lacrimare mioza
Congestie nazala rinoree Ptoza edeme palpebrale

● Care sunt diferentele dintre migrena si cefaleea tensiongena? -​→​TABEL


Localizare: migrena este unilaterala , - iar cefaleea este bilaterala/generalizata
Caracter: pulsatil - constrictiv
Activitatile zilnice: agraveaza - neagravata de activitatile de rutina
Cu greata varsaturi, fotofobie si fonofobie - fara ----

Neuron Motor Central; Neuron Motor Periferic


● Deficit motor in Scleroza Laterala Amiotrofica = Boala Charcott
deficit motor focal asimetric la nivelul unui membru(atrofie), distal urmat de fasciculaţii, crampe musculare
care în timp se extind şi la celălalt membru + =diasartie tip flasca

● Aspect tonus in sindrom pyramidal


hipertonie elastica – tonus crescut = spasticitate

● Caracterele deficitului motor din sdr pyramidal


scaderea fortei musculare
-​caracteristici​: afecteaza doar miscarea voluntara; intinderea defectului este de obicei intinsa, minim la un
membru; severitatea variaza cu nr de structuri nervoase distruse
-probe de pareza: MS = a bratelor intinse / MI = Vasilescu, Mingazini, Barre
-dupa grad de afectare: plegie/paralizie = total / pareza = partial
-dupa localizare: mono = un membru, hemi = mana + picior, di = ambele Membre inferioare ​(MI​), para =
ambele Membre superioare (​MS​), tri = 3 membre, tetra = toate
-MS​ = deficit brahial / ​MI​ = deficit crural

● Elemente ce sugereaza leziune piramidala produsa prin leziune la niv capsulei interne
dr.
- afectiuni posibile: vasculare sau tumorale
-deficitul motor este ​pe tot hemicorpul opus, egal distribuita si foarte severa deoarece o leziune la acest nivel
cuprinde axonii tuturor neuronilor proiectati cortical

● Reflexele in sdr de neuron motor periferic


Diminuate sau abolite
Strict in teritoriul n. afectat
! in bolile musculare diminuarea ROT este proportionala cu gradul deficitului motor, aici putand aparea
chiar inaintea acestuia

● In Scleroza Laterala Amiotrofica = Boala Charcot manif clinice


nu afecteaza – sensibilitatea sau constienta
tetraplegie spastica lent progresiva
cu reflexe proximale vii (semen de NMC) iar cele distale abolite (semen de NMP ) + atrofie
Urmeaza semne “bulbare” - disfonie, disfagie,fasciculatii ale limbii si fibrilatii
-cu tulburari respiratoriii, de deglutitie, fonatie

● Scleroza laterala amiotrofica


proces de degenerare a pericarionilor tuturor neuronilor motori (! deci centrali + periferici) printr-un
fenomen ​pseudoapoptotic
● degenerare progresiva a NMC si NMP: deficit motor membre, bulbar, respirator cu amiotrofii +
fasciculatii + spasticitate

● Enumerati cauzele paraliziei cerebrale spastice - ???


Hipoxie la nastere (Apgard 8) Travaliu prelungit
Nastere prematura, manevre obstetriciene agresive AVC
Malformatii ale sistemului nervos, Infectii
● Enumerati difderentele intre neuron motor central si cel periferic
NMC NMP
• Deficit motor extins limitat
• Tonus musc crescut scazut
• ROT vii dimin / 0
• Alte semne s. patol, sincinezii atf musc, fascic, fibril,tulb sensib, trofice
Nv. cranieni
● Manifestarea clinica generata de afectarea bandeletei optice stangi
hemianopsie homonima dreapta

● Componentele reflex fotomotor si modificarea lui in cecitate prin leziune occipitala.


Reflexul fotomor are aferenta pe Nervul Optic (II) si eferenta pe nervul Oculomotor comun (III)
Prin leziune occipitala, aceasta fiind in fata chiasmei optice, prezinta cecitate periferica - cu reflex foomotor
abolit si modificarea fundului de ochi

● Pareza de oculomotor
sdr de sinus cavernos​: afectare de nervi oculomotori + Va
-​sdr apex orbital asociaza​ Va si II
-​paralizii supranucleare: sdr. Foville
1. ​Fovile superior​ – leziune supratentoriala; pacientul isi priveste leziunea
:cap + GO - deviere spre leziune cerebrala + deficit motor contralateral
2. ​Fovile inferior - ​leziune infratentoriala
cap + GO deviate spre deficit (priveste membrele paralizate)+ leziune contralaterala in punte cu afectarea
miscarilor de orizontalitate
3. ​Fovile tranzitor
a la 2 + pareza nerv VII periferica ipsilaterala (sdr. parinaud); tot leziune pontina

● Reflex cornean - descrieți componente


reflexul cornean are aferenta pe Va si eferenta pe VII; este ca rezultat al contractie orbicularului

● Pareza faciala periferica stanga – aspecte clinice


afecteaza toata hemifata; ​leziunea este ipsilaterala;
estomparea pliurilor fetei
nu poate increti fruntea
logoftalmie
la inchiderea ochiului ​→​ devierea globului ocular in sus
stergerea santului nazo-labial
secretia lacrimala normala sau epifora
este afectata si secretia salivara
nu poate arata dintii
nu poate fluiera
muschiul platisima din partea paralizata nu participa la miscare

● Pareza faciala centrala


afectarea 1/2 inferioara a hemifetei contralaterale;
miscarile active ale jumatatii superioare sunt normale

● Pareza faciala a frigore = Bell


Demielinizarea prin paralizia musculaturii mimicii + pareza hemifetei ipsilaterale

Vestibular şi cerebel
● Clinica afectarii neocerebel
-se refera la tulburarea de coordonare a membrelor, mai ales MS
-se manifesta prin: ataxia membrelor (index-nas, calcai-genunchi),
asinergie tonica-dinamica (Draganescu-Voiculescu),
disdiadocokinezie,
dismetrie,
tremor intentional,
hipotonie,
ROT pendualre,
disartrie (scadare, vorbire exploziva; doar in leziuni ​bilaterale​),
macrografie

● Clinica afectarii paleocerebel


intruneste elementele disfunctiei de paleocerebel + arhicerebel
-elemente: astazo-abazie (Romberg),
ataxie/asinergie tronculara,
mers ataxic,
​+​ nistagmus

● Elementele definitorii ale sindromului vestibular de tip central = dizarmonic


-in afectarea TC, cerebelului sau emisferelor cerebrale
-caracteristici: debut insidios, durata saptamani - luni - ani,
nistagmus vertical,
devieri segmentare dizarmonice,
simptomatologie vegetativa redusa,
semne neurologice asociate

● Elementele definitorii ale sindromului vestibular de tip periferic = armonic


-armonic
-laterodeviere spre partea vestibulului lezat, cu nistagmus orizontal/girator de partea opusa acestuia, greata,
varsaturi, ​+​ tinitus, hipoacuzie, modificarea inchiderii ochilor
-test: la inchiderea ochilor vertijul se amelioreaza; proba bratelor intinse (devierea membrelor spre partea
hipofunctionala); proba Romberg

● aspect ROT in sdr de neocerebel


ROT pendualre,
● Reflexul bicipital ​(C5-C6) -se produce flexie a antebratului pe brat
● Reflexul tricipital ​(C7-C8) -se produce extensie a antebratului pe brat
● Reflexul stiloradial ​(C5-C7) -se produce o usoara flexie a antebratului pe brat
● Reflexul cubito-pronator ​(C6-C7, C7-C8)
● Reflexul rotulian sau patelar ​(L3-L4) -se produce extensie a gambei pe coapsa
● Reflexul achilean ​(S1-S2) -se produce extensia piciorului
● Modificarile ROT
A. reflexe vii​ – piramidale (raspuns amplu); reflexe abolite prin intreruperea arcului reflex;
reflexe inversate
B. inhibitia medulara
C. modificari genetice​ – nu putem obtine reflexul
D. efecte toxice ale unor substante

Scleroza Multipla
o Forme clinice scleroza multipla
Forma monosinaptica - incepe cu u​n sdr clinic izolat
Forma recurent - Remisiva
Forma primar progresiva
forma progresiva cu recaderi

o Durata intre crize SM RR (recurent - remisiva


Pentru a defini 2 atacuri separate e necesar sa treacă ​30 de zile​ intre debutul primului eveniment și al doilea
Recidivă (recurenţă, recăderea sau puseul): semne clinice noi sau reapariţia celor anterioare, cu durată de
minim 24 de ore. Recidivele tipice se instalează de obicei în câteva zile, durează câteva săptămâni/ luni şi
apoi sunt urmate de remisiune.
3 tipuri de recăderi sunt tipice în SM: nevrita optică, mielopatia şi anomalii de trunchi cerebral.

o Cele mai sugestive manifestari clinice de debut in scleroza multipla


episoade de ​inflamatie si ​demielinizare focala (localizari diseminate in timp-initial pe nervul optic drept apoi
pe TC), cu mecanism imun (atac impotriva proteinelor mielinice mediat de celule T), avand asociat un
proces de ​degenerescenta​, cu functie anormala oligodendrocitara, cu ​degenerescenta axonala .
pierderea functiei tranzitorie sau definitiva

o SM – sidrom clinic izolat


atac care indica un episod de demielinizare(inflamaatia sau demielinizarea tesutului nervos).
Acest episod poate fi monofocal -un singur simptom (ex. nevrita optică) sau multifocal - mai multe
simptome (ex. tulburări de coordonare, disfuncţie vezicală).
Clinic: nevrită optică, afectarea trunchiului cerebral (OIN, nistagmus), mielită, precum şi alte manifestări
cum ar fi pareză facială, vertij, hipoacuzie, dizartrie, disfagie, ataxie, spasticitate.

o Scleroza multipla diagnostic


DG= Min 2 atacuri /
1 atac = Clinical isolated Sdr 1 atac + crt RMN 0 atac + crt RMN = Radiologic Isolated Sdr

Cel putin 2 leziuni diferite in timp si spatiu


*Diseminare in spatiu
una sau mai multe leziuni vizibila in secventa T2 in cel putin doua din patru regiuni tipice pentru SM ale
SNC (periventricular, juxtacortical, infratentorial sau spinal)

*Diseminare in timp
prezenta simultana a unei leziuni captante de gadolinium asimptomatice si a unei leziuni necaptante in orice
moment sau
o noua leziune T2 si/sau o leziune captanta de gadolinium la RM de urmarire, efectuata la orice moment

o SM imagistica
IRM: focarele inflamatorii activ (prin contrast la gadolinium

o SM – LCR si PEV
LCR​: pleiocitozå moderatå sub 50/mmc,
discretå hiperproteinorahie (sub 0,8 g/l),
cantitate crescutå de IgG cu un index mai mare de 0,7

Anomaliile PEV​( amplitudine) pot fi tranzitorii, in sensul ca amplitudinea raspunsului poate reveni la
normal odata cu recapatarea vederii, insa ​modificarea latentei undei este permanenta​, ceea ce serveste
diagnosticului retrospectiv al unei nevrite optice subclinice sau ignorate in contextul SM.
• 1= normal; 2= prelungirea undei P 100.

LCR si Hidrocefalia
● Care sunt parametrii de care depinde presiunea de perfuzie cerebrala?
Presiunea de perfuzie depinde de: TA medie si Presiunea intracraniana
PPC=TAm-PIC
- ASTA NU
Vasomotricitatea (vasodilatatia si vasoconstrictia)
Mecanismele neurogene ale autoreglarii circulatieie cerebrale
Mecanisemele metabolice ale autoreglarii circulatiei cerebrale
Reglarea dependenta de functia endoteliala

● Numarul normal de cellule LCR – ce sunt?


in LCR se gasesc in mod normal 5 elemente pe mililtru, 2/3 fiind limfocite, 1/3 monocite

● Enumerati 3 boli cu nivel crescut de proteine in LCR


boli neurologice cu un continut crescut de proteine la examenul LCR​, fara modificare a celulelor din
LCR (​disociatie albumin-citologica):
- Poliradiculonevrita acuta (sindromul Guillan –Barre), - Poliradiculopatiile cronice inflamatorii,
- Polineuropatii (ex: diabetica), - Hernia de disc,
- AVC ischemice, - SAL

patologii in care cresterea proteinorahiei se asociaza cu cresterea celularitatii LCR


- Meningita, meningoradiculita, encefalita, mielita,
- Meningita carcinomatoasa,
- Hemoragia subarahnodiana si hemoragia cerebrala.

● Dati 2 exemple de afectiuni ce asociaza disociatie albumino citologica


- Poliradiculonevrita acuta (sindromul Guillan –Barre),
- Polineuropatii (ex: diabetica),
- Hernia de disc,
- AVC ischemice,

● Disociatia albumino-citologica explicație + definiție


Cresterea numarului de proteine la examenul LCR​, fara modificare a celulelor din LCR

● Elementele clinice pt diagnosticul hidrocefaliei interne normotensive


Dezechilibru intre productie si absorbtie LCR ​→​ CT/ IRM cerebral
TRIADA:
1.Tulburare de mers lent progresiva (nesiguranta, afectarea echilibrului si micsorarea lungimii pasului, cu
exitare, cu baza larga de sustinere)
2.Tulburare cognitive​ ( afectarea atentieie, memorie, functieie executive)
3,Tulburari sfincteriene (​tardive -​→​incontinenta urinara)

Neuroinfecţii
● Meningita TBC
LCR: proteine crescute;
Glucoza scazuta
Celule crescute (in special mononucleare, dar 1/3 din pacienti prezinta la debut un raspuns cu neutrofile)
50% au o presiune crescuta a LCR.

● Meningita non-infectioasa = neoplazii


neoplazii cu determinare meningeala, sarcoidoza, Behcet, Mollaret (cauzata de infectia cu HS2).

● Ce este meningita aseptica


nu poate fi demonstrata infectia bacteriana, produsa in special de virusuri, dar si de infectii bacteriene partial
tratate; etiologii: endocarditele, spirochetele (treponema pallidum, borrelia burgdorferi

● COMPLICATII Meningita
Sepsis, raspuns inflamator sistemic, CID, (meningococ si bacili G-); tromboza venoasa cerebrala,
suferinte ale nervilor cranieni (optic, acustico-vestibular), Hemoragii intracerebrale,
Epilepsie, Hidrocefalie interna,
Deficite cognitive, Secretie inadecvata de ADH, Abcese

● Tratament meningita;
Tratament ​empiric​: cefalosporine de gen III (cefotaxim sau ceftriaxona), Vancomicina,
Suspiciune de ​Listeria monocitogenes​ : Ampicilina,
Acyclovir pt HS sau virus varicelo-zosterian,
Antifungic: Amfotericina B sau flucytozina.
Terapie adjuvanta cu corticosteroizi: dexametazona.! Copii.
Preventie prin ​vaccinare​: Haemophilus influenzae, Neisseria meningitidis, streptoccocus pneumoniae
Proflaxia contactilor cu ATB: ceftriaxona, rifampicina, ciprofloxacina.

● Aspecte clinice neurosifilis


Neurosifilis asimptomatic​ (anomalii LCR, fara boala neurologica, serologie pozitiva + inflamatie
Neurosifilis simptomatic
▪ Afectare meningeala si vasculara​: (cerbro meningeal: difuz sau focal, cerebrovascular, meningeal).
▪ Parenchimatoasa​ (tabes dorsal, paralizie generalizata, atrofie optica).
▪ DG : anomalii LCR: proteine crescute, cresterea leucocitelor, vizualizare a TP rareori.

● Paralizia Bell
Boala acuta​:monofazica; Meningita aseptica pana la seroconversie;
▪ paralizie faciala periferica tip Bell;
▪ Nervii cranieni: trigemen, facial, vestibulocohlear sunt frecvent implicati;
▪ LCR: pleiocitoza cu 20-​→​300 cel mononucleate; si proteinorahie

● Dementa HIV
Boala cronica: ​complexul dementa-SIDA;.
Dementa de tip subcortical: bradikinezie, tulb de memorie pe termen scurt, scaderea concentrarii, apatie, fara
semne corticale de dementa: ex afazia;
▪ IRM: anomalii ale SA;

● 3 infecții oportuniste ale sistemului nervos asociate infecției HIV


1. TOXOPLASMOZA 2.Leucoencefalopatie multifocala progresiva LEMP: Virusul JC
3. Meningita criptococica fungica 4. Encefalita cu CMV 5. Herpes Zoster 6. TBC + sifilisaa

● Descrieti modalitati de debut al infectiilor meningeale HIV


Febra, cefalee, semne meningeale, paralizia nervilor cranieni V, VII

Miastenia şi miopatiile
● Miastenia gravis - forme
Forma oculara - diplopie si ptoza
Forma generalizata – usoara, lenta
Forma fulminanta – cu crize
Forma severa

● Miastenia Gravis e caracterizata prin


Afectiune autoimuna a musculaturii striate, cu patogenie multipla, caracterizata clinic prin deficit motor
declansat de efort si ameliorat dupa repaus

● Caracteristici deficit motor miastenie


deficit motor progresiv, accentuat de efort si ameliorat dupa repaus

● Diagnosticul imagistic al miasteniei gravis


• CT / RMN timus
• EMG

• Care componenta a jonctiunii neuromusculare este afectata in Miastenia Gravis?


-​membrana postsinaptica
-bloc NM postsynaptic (curara R) indus de ​scăderea numărului de receptori Ach şi manifestată clinic
prin ​oboseală excesivă​ la efort, ​ameliorată de repaus​ sau administrare de ​anticolinesterazice.

● Aspect paraclinic miopatie inflamatorie


Paraclinic: markeri de inflamatie( prot c reactiva, vsh, ck crescute)+ infiltrat inflamator in fb musc + traseu
miogen la EMG
Dozarea serica a Anticorpilor

● Diagnostic miozita = miopatie inflamatorie


Clinic: deficit motor simetric, predominant proximal, care se dezvolta pe parcursul saptamanilor sau lunilor
● Caracteristicile clinice si paraclinice ale afectarii miopatice deficit motor
Distrofie
Inflamatie
Deficit motor proximal > distal
Oboseala proximala

Paraclinic:
CK crescut
EMG – traseu miopatic contractie mai slaba dar mai rapida

● Caracteristici dermatopolimiozita
Deficit motor mm proximali, semne inflamatorii, infl inflamator in fb musvulara, ​afectare tesut cutanat

- Caracterizati Sindromul Eaton Lombert


Sdr paraneoplazic ale jonct neuromusculare Apare prin slabiciune musculara proximala
Disautonomie si areflexie Neuropatie distala senzitiva
50-60% asociate SCLC sau de abdomen; Rar afectare oculara/bulbara
Ac anti VGCaChannels 90-95%
• Clinic, vom avea un increment la Eeg; suprastimulare a muschiului;
Ganglionii bazali
● Criterii de diagn pozitiv in Parkinson
HIPOKINEZIE + HIPERTONIE
-semne cardinale: ​bradikinezia, tremorul de repaus, rigiditatea, instabilitatea posturala​ (TRAP)
Deficit al controlului miscarii Debut unilateral​ cu asimetrie persistenta

● Definiti sindromul neostriat


= Boala neurodegenerativa, caracterizata prin sdr coreic – ​Hiperkinezie + hipotonie
Neuronii degenrati contin incluziuni eozinofilice- corpi Levy

● Definiti sindromul paleostriat (parkinsonian)


Boala neurodegenerative, caracterizata prin ​Hipokinezie + Hipertonie

● Definiti sindromul panstriat (boala Wilson)


= Boala neurodegenerative, caracterizata prin sdr neostriat + sdr paleostriat
Tipic: parkinsonism, disartrie, disfagie, hipersalivatie, mb in flexie, facies hipomimic cu gura intredeschisa,
tremor de repaus, incetinirea miscarilor ocular, limitarea privirii in sus, crize epileptice

● Manifestari clinice b. Parkinson​,


bradikinezia, tremorul de repaus 4 - 6 cicli, rigiditate musculara (hipertonie) , instabilitatea posturala
HIPERTON HIPOKINETIC
Facies inexpresiv Mers cu pasi mici, afectarea posturii Dificultati în activitatea cotidiana
Voalarea vocii Micrografie (= scris de mâna mic,contractat) Disfagie
Hipersalivatie Control dificil al mictiunii Bradipsihie (=lentoare a gândirii)
Alte simptome, de ex. fatigabilitate, durere Depresie Anxietate

● Enumerate 3 tulburari motorii ce ridica suspiuciunea de B. Parkinson


tremor izolat la un membru, rigiditate- hipertonie,
bradikinezie, tulburari ale mersului - cu pasi mici, afectarea posturii (flexie anterioar
reducerea balansului bratului in timpul mersului
● Tipuri distonii
= contractia simultana a musculaturii agoniste + anatgoniste
*primar – torticulis – contractia musculaturii axiale; crampa scriitorului - contractia musculaturii distale
* secundar ( vasculara, tumorala, inflamatorie, traumatica, toxica

● Ce este crampa scriitorului = grafospasmul


distonie focala a degetelor, a mâinii, şi / sau antebraţului. – musculature distala (miscari motorii fine)

● Coreea Huntington clinica


Coree Huntington = boala neurodegenerativa ereditara, progresiva – coree + dementa
Tulburari de personalitate, psihoza Incapacitatea fixarii privirii Scadere in greutate

✓ Coreea Sydenham (reumatismala)


- declansata de infectia cu streptococi -arterita necrozanta la talamus, caudat si putamen
-clinic: la copii : faringita in antecedente -> febra reumatismala -> miscari involuntare
-miscari: bruste, ample (balice), izolate/generalizate; ​mereu insotite de hipotonie musculara importanta
-modificari de comportament: irascibilitate, scaderea atentiei si a concentrarii/capacitatii de invatare

● Tremor esential - 3 caractere esentiale


Postural, miscare Bradikinezie absenta Maini, cap, voce Lent progresiv
● Tremor parkinsonian- 3 caractere esentiale
Repaos Bradikinezie prezenta membre, barbie Progresiv pers<65 ani
Sensibilitatea
● Sdr. siringomielic​ = Disectie Medulara
-alterari de zone ingustate - dilatate ale canalului medular => ​afectarea prin compresie incrucisarea tractului
spinotalamic lateral
Anestezie termoalgezica bilaterala cu 2 segmente inferior leziunii​ + sensibilitate profunda normal
Leziune Suspendata = Supra si subiacent leziune e normal

● Clinic afectare cordoane posterioare cervicale = Disociatia tabetica + Medular


Afectarea sensibilitatii profunde
Ssensibilitatea termolagezica e normala.
In SM, anemie Biermer, Tumori compresive.

● Hemidisectie medulara​ (sdr. Brown - Sequard)


-ipsilateral​: sdr. piramidal (!C5, !T1), sdr. NMP, tulburarea mioartrokinetica, vibratorie, tactila (! cu 2
niveluri sub leziune) anestezie pe der,atomer, Senssibilitatea profunda sub leziune.
-​contralaterala:​ sensibilitatea termoalgezica (! cu 2 niveluri mai jos fata de leziune)

● Sdr. Wallenberg​ (laterobulbar)


- ​ipsilateral​: hipoestezie superficiala a hemifetei, ataxia membrelor, Claude-Bernard-Horner
- ​contralateral:​ hipoestezie superficiala a unui hemicorp
-pot aparea semne de lezare a altor nervi cranieni: disfagie, disfonie, greata, vertij, nistagmus

• Sdr. de artera spinala anterioara


tulb de sensibilitate superficiala bilaterala sub nivelul leziunii cu 2 nivele mai jos
sdr. piramidal bilateral sub nivelul leziunii
sdr. neuron motor periferic (pericarion) la nivelul leziunii

• Sdr talamic
-afectare bine delimitata la un hemicorp, ​contralateral cu leziunea​ (toate fibrele sunt incrucisate)
-​pierderea tuturor sensibilitatilor
-​hiperpatie talamica​: durere neuropata prin hiperrefacere; extrem de severa; apare la hemicorpul implicat

• Sdr. corticale
-leziunea homuncusului senzitic (aria Broca 3,1,2) ​→​ ​sensibilitatea integrativa
-afectare contralaterala -exista predominanta brahiala sau crurala
-afectat lobul parietal posterior (arii de asociatie) -apare sdr. piramidal + alterarea functiilor superioare

• Sdr. Anton-Babinski
-in lezarea ​emisferului nondominant
-apar: ​pierderea motilitatii contralaterale​, ​hemiasomatognozie​, ​agnozognozie​ + ​agnozodiaforie

• Sdr. Gerstmann
-in lezarea ​emisferului dominant -apar: agnozie digitala, acalculie, agrafie, confuzie dreapta-stanga

● Definiti ataxia spinala


sensibilitatea profunda inconstienta

• Distrugerea ariilor de asociere = Sensibilitatea integrativa


-​asomatognozia​: nu recunoaste schema corporala; ​implica SNP si aria senzitiva principala integre
-​astereognozia​: nu recunoaste obiecte
-​pierderea discriminarii tactile​: discriminarea intre doi stimuli diferiti
-​atentia tactila​: discriminarea a stimulilor tactilic aplicati ambelor jumatati simultan
-​adermografia​: nu recunoaste litere scrise pe mana; implica memoria vizuala

Demenţa şi starea de conştienţa, coma


● Enum 3 caracterisitici ale afaziei receptive
A receptoare: Wernicke​ - afazie receptiva:, omisiuni
conexiuni auditive, vizuale - afazie subcorticala receptiva (surditate, parafazie, alexie)

• Enum 3 caracterisitici ale afaziei expresiev: Broca


A expresiva: Broca​ - afazie expresiva: agramatism, anomie, perifraza, tulb prosodie
conexiuni motorii descendente - afazie subcorticala motorie (mutism)

● Ce este apraxia de imbracare


Tulburare in executia unor actiuni sau gesturi la un individ ale carui sisteme de executie sunt intacte. Este o
apraxia de tip motorie (arii prefrontale), in care evaluam gesture tranzitive

● Sdr demential diagnostic diferential


Imbatranirea fiziologica
Pseudodementa
Deficitul neuro-cognitiv usor (MCI – mild cognitive impairment)

● Diferenta dementa – tulb. cognitiva usoara


Pacientul cu MCI are deficienta cognitiva (de obicei intr-un singur domeniu) care nu afecteaza activitatile
zilnice (deci nu se incadreaza in definitia dementei, nu are asa ceva). Este o stare undeva intre starea
normala si dementa
Pe cand dementa - pierdere a capacitatilor cognitive dobandite (limbaj, praxie, memorie, orientare
vizuo-spatiala, si derivatele:rationament, logica, gandire) ce ii afecteaza activitatile zilnice si functionalitatea
profesionala, sociala si familiala.

● Ce forme de dementa se manifesta si cu afazie


Dementele determinate de pierderea neuronilor colinergici: Alzheimer

● Caracteristici dementa Alzheimer


pierderea memoriei​ si ​afectarea ciclul somn-veghe​ (scaderea duratei de somn si invers ritm circadian)
-apar ​sdr. afazo-apraxo-agnostic​ si ​tulburari de memorie ​cu ​agitatie vesperala
​tulburari de ​atentie, cognitie si comportament
-Tulb mnezice (memoria scurta durata) + calcul, judecata, constructie, limbaj (apraxie, agnozie, afazie)

● Coma fara simptome de lateralizare


Cauze: intoxicatii, metabolice, infectii sistemice, colaps, postcriza epileptic, encefalopatia HTA

● Parametrii de evaluare ai scalei de coma Glasgow


Deschiderea ochilor
o spontan: 4 la ordin verbal: 3 la durere: 2 nu se produce: 1
Raspunsul verbal
o Orientat, converseaza: 5 Confuz si converseaza : 4
o Cuvinte inadecvate: 3 sunete neinteligibile: 2 fara raspuns: 1
Raspunsul motor la stimuli durerosi
o executa comanda: 6 localizeaza durerea: 5
o retrage in flexie : 4 flexie anormala (rigiditate de decorticare) : 3
o Extensie anormala (rigiditate de decerebrare) : 2 fara raspuns: 1

● Cauze encefalopatii ce pot duce la coma


Encefalita – confuzie, febra, crize epileptice, semne focar, coma

Neuropatiile periferice​ (SNP)


̴ Ce tulburari ale mersului apar in pareza nervului sciatic si ramurilor sale?
Sciaticul popliteu intern - ​pacientul merge ​talonat = picior in extensie in timpul mersului - nu merge pe
varfuri

Sciaticul popliteu extern (nerv peronier) - : imposibilitatea extensiei => varful pica in timpul ridicarii
membrului inferior = ​mers stepat – nu mai merge pe calcaie

̴ ce ROT este afectat în Pareza unui ram al nervului sciatic și care


Sciaticul popliteu intern – afecteaza ROT achilian

̴ Guillain Barre= Poliradiculonevrita manif clinice;


deficit motor ascendent autolimitat (3-4 saptamani) de tip ​neuron motor periferic​ cu ​tetraplagie flasca
cu ROT abolite
+/- parestezii si durere
paralizii de n. cranieni​ (tipic paralizie VII periferica ​bilaterala​)
disfonie; difagie
-disfunctia autonoma: tahicardie, oscilatii TA, retentie urina + centrii respiratori bulbari (! IResp acuta)

̴ Poliradiculonevrita = Guillain Barre paraclinic


-demielinizare: cu ​scaderea vitezelor de conducere​ (EMG; ptr. afectarea periferica)
- ​disociatie albumino-citologica LCR (contaminarea LCR cu produsii de distructie; proteien crescute si
citologie mica
̴ Tratamentul poliradiculonevritei acute
simptomatic: tapotaj, imobilizare, asanarea eventualelor infectii si a durerii
-patogenic: controlul procesului autoimun => Ig intravenous sau schimb plasmatic

● Enumerati 3 forme de neuropatie diabetica


Polineuropatica cronica simetrica distala ​→​ degenrescenta dying back; debut distal caudo-proximal
Neuropatia multiplex – parestezii, disestezii
Polineuropatia acuta – casezia dureroasa; neuropatia insulinica
Neuropatia toraco – abdominala – D pe traiect radicular ic/abd

​Neurochirurgie
- Definitie proces expansiv intracranian
proces inlocuitor de spatiu indiferent de natura lui. Poate fi:
● Tumora cerebrala Pseudotumora
● Revarsat hematic intracranian Malformatie vasculara expansiva- comprima tesutul cerebral
● Afectiuni infetioase inflamatorii si parazitare expansive

● Tumori secundare
Metastaze cu Originea nu doar in tesutul nervos ci si la nivelul parenchimului cerebral+ de vecinatate
Intracraniene
● In creier
● La nivelul meningelor
● La nivelul oaselor care participa la formarea cutiei craniene
Tumori de vecinatate= daca erodeaza baza craniului si patrund in creier

● Pseudotumora cerebrala
suferinta cerebrala de diverse cauze cu simptomatologie ca de tumora cerebrala in absenta unui proces
expansiv intracranian. Cauze:
● Insuf cardiorespiratorie​. Se poate observa uneori edem papilar si deci prezenta edemului cerebral.
● Afectiuni infectioase.​ Encefalita herpetica are tropism deosebit pentru lobul temporal
● Intoxicatii
● Endocrinopatii
● Tulburari metabolice

● Hipertensiunea intracraniana
expresie a evolutiei acestui proces, a tulburarilor LCR, sangerarilor si a edemului cerebral. Manifestari:
● Cefalee​. Varsaturi. ​
● Staza papilara -atrofie optica​ si ​cecitate​- . Tulburari psihice. ​

● Semne de iritatie meningeala


Pareze de oculomotori. Mai ales de nerv abducens. Vedere dubla
Tulburari vestibulare. : scaderea nistagmusului si a excitabilitatii
Tulburari endocrine. .
Bradicardie

● Meningiom
tumori cu origine meningele cranio-spinal, membrana ce protejează creierul și măduva spinării.
● in general benigne, pot fi si maligne; evolueaza lent , frecvent extraaxiale
● incapsulata, bine delimitata, rosie-cenusie, solitara rar cu edem peritumoral
● Dg se pune doar pe biopsie cu examen histologic

● Glioam​e
Tumora primitive a parenchimului cerebral cu zone de necroza si hipervascularizatie
Bine delimitate Dezvoltare chistica Portiune neurala adiacenta
Imagine de blush tumoral la nivel de tumora. Priza de contrast peritumoral
CLINIC: HIC, crize epileptic, deficite neuronale focale

● Glioblastom – 3 caracteristici
Tesut heterogen cu necroze, chisturi, hemoragii, edem​, cu ​caracter neinfiltrativ
are aspect de butterfly= trece spre ambele emisfere prin corpul calos; sub forma de insule in parenchim
sanatos
Clinic:​HIC, semne de focar (crize, hemipareza, disfazie, tulburari psihice, hemianopsie), Leziuni difuce TC
-poate fi -​primar(​aparut ‘de novo’) -​secundar,​ derivat din :-astrocitoame -oligodendroglioame

● Clasificarea traumatisemlor craniene


deschise/inchise
focale/difuze
hemoragice/nehemoragice
ale continatorului/ ale continutului

TCC sever: 3-8 TCC mediu: 9-12 TCC minior: 13,14,15

● Hematom subdural – 3 caracteristici


cauza traumatica, cu manifestari clinice imediat posttraumatic:
localizate intre arahnoida si dura mater
se dezvolta lent si omul evolueaza bine

● Hematomul subdural posttraumatic are ca sursa de sangerare frecventa:


fistula carotida cavernoasa

● Hematomul epidural
colectie sangvina constituita intre tablia interna a craniuluisi dura mater
hematomul apare cel mai frecvent la temporale, subfrontal, occipital; ca urmare a unei leziuni arteriale
(Artera Meningee medie)
insotita de fractura craniului
deplaseaza ventriculul 3, nu mai e pe linia mediana
Clinic​:initial pierderea constientei, apoi revenire la starea de constienta normal (interval liber), ulterior
reapar tulburarile de constienta ce evolueaza spre coma fara diagnostic/tratament: deficit motor
contralateral agravat progresiv, midriaza homolaterala, semne de decerebrare
e urgenta chirurgicala: lentila biconcava pe CT

● Sdr Brown Sequard


Sindromul de hemisectiune -in urma unor fracturi, plagi penetrante(cutit, glont), trauma spinala etc.
​De acceaşi parte cu leziunea:
1. Deficit motor ipsilateral sub nivelul lezional prin afectarea tractului corticospinal
2. Tulburare de sensibilitate superficiala si profundă şi proprioreceptia prin afectarea cordoanelor posterioare
C​ontrolateral leziunii​:
3. Afectarea sensibilităţii termoalgezice sub nivel lezional prin afectarea tractului spinotalamic

● Sdr de hemisectiune medulara​ dreapta – elemente clinice


Se caracterizeaza prin pierderea de functie motorie ipsilaterala, pierderea proprioceptiei ipsilaterala si
abolirea sensibilitatii superficiale si profunde.
Pe partea controlaterala se pierde sensibilitatea termoalgezica

● Aspectul clinic al unui pacient cu hemisectiune medulara stg la niv T12


Poate fi afectat Tranzitul intestinal, functionalitatea sfincterelor si pot aparea disfunctii ale aparatului
reproducator. Apare anestezia in teritoriile afectate iar reflexul Ahilian este abolit.

● Sdr Scheinder
Apare la varstnici
Modificari de spondiloartroza ce ingusteaza canalul vertebral normal
Impact la nivel facial cu mecanism de extensie la nivelul coloanei cervicale; apar leziuni la nivelul
centro-medular cu contuzia sa, insotita de edem si hemoragie;
Exista o discrepanta intre deficitul motor al membrelor superioare si inferioare

● Triada Hakim Addams


Incontinenta urinara Dementa Tulburari de cinetica segmentara (mers ciudat, cu tremor)

● Clinica trauma vertebro - medulara


Traumatismele vertebro-medulare sunt însoțite de durere regională, tulburări motorii și senzitive și
după caz, tulburări sfincteriene. Localizarea clinică probabilă a leziunii este definită de nivelul osos și
neurologic, adică de nivelul senzitiv și motor
C1-C4 - ​Cea mai severă formă a leziunilor măduvei spinării
Paralizii la nivelul membrelor superioare, trunchi și membrelor inferioare
Pacientul are disfuncție respiratorie, nu poate tuși, disfuncționalități ale motilității intestinale și sfincteriene
C5 – C8 - ​Poate respira pe cont propriu și poate vorbi în mod normal.Dificultati in folosirea mb superior in
functie de nivelul afectat.
T1-T5​- paraplegic
T6-T12​- Prezintă parapareză/ paraplegie. Mișcări normale ale părții superioare a corpului

● Dilacerare cerebrala
efectul traumatic primar, dominant si constituie din leziunea traumatica cerebrala ce consta in aparitia unei
solutii de continuitate la nivelul cortexului; coexista cu alte efecte primare cum ar fi contuzia cerebrala si/sau
cu efecte posttraumatice secundare cum ar fi hematomul subdural, extradural etc.
DIRECTA→ se produce prin penetrarea intracerebrala a unui corp strain:
INDIRECTA→ apare de obicei prin decelerare , la contactul brusc al capului cu un plan fix, dur:
SECUNDARA→ evolutiei unui hematom intraparenchimatos posttraumatic care rupe cortexul din interior.

● Victima accident moto, diagn de leziune toracica posttraumatica cu sect medulara totala, pe ce
s a bazat diagnosticul?
Anestezie termoalgezica bilaterala cu 2 segmente inferior leziunii​ + sensibilitate profunda normal

● Craniofaringiomul – caracteristici

● Ce investigatii radioimagistice sunt folosite in traumatismele craniene si spinale


imagistic​, CT sau RMN; Rx craniene si spinale

● Aspect clinic al leziunii traumatice vertebrale complete la T8


Dificultati in folosirea mb superior in functie de nivelul afectat.

● Definitie contuzie
Contuzia cerebrala→entitate anatomopatologica determinata de un TCC, produsa de contactul dintre
suprafata creierului si protuberantele osoase ale endocraniului, leptomeningele este intact, fara pierderea
constientei.

● Definitie comoție
Traumatism cranian, aparut in urma unei lovituri fiind insotita de modificari
pierderea imediata dar tranzitorie a starii de constienta urmata de o scurta perioada de amnezie, cu
recuperare completa posttraumatica. Notiune fiziopatologica care nu are un substrat organic.

● Caracterizati clinic comotia cerebrala


Pierderea starii de constienta Tulburari vegetative minore

Neuropediatrie
● Reflexe arhaic​e
=reflexe primitive, apar în anumite etape ale dezvoltării sistemului nervos- permit o apreciere a nivelului
(vîrstei) de dezvoltare biologică a copilului importante în diagnosticul paraliziilor cerebrale infantile.

Reflexul Moro​ – de la nastere- +++ 3 luni, +5 luni; modificarea capului in raport cu trunchiul
faza I: abd-ext, fazaII:flexie-add
- Apare: 28 s - Dispare: aprox 6 luni
​Reflexul Galan​t – sustinut in Decubit Ventral – stimulare sub artic. Scapulohumerala,
la 2-3 cm paravertebral-flexia trunchiului de partea stimulata
- Apare: 32 s - Dispare: aprox 6 luni
Reflexul de sucţiune​ : atingerea buzelor/ tegumentelor periorale deschiderea gurii + miscare
de supt – viguros?
- Apare la 32 s - Dispare: aprox 4 luni – apare suctiunea voluntara.
Grasp reflexul palmar​: in DD, capul pe linie mediana- plasarea degetului examinatorului in
palma copilului flexia degetelor simetric/asimetric
- Apare : 36 s - Dispare: aprox 3 luni
Grasp reflexul plantar​: presiune pe fata plantara a piciorului flexia degetelor
Reflexul mersului automat: ​sustinere axilara- sprijin pe o suprafata simularea mersului
Apare: 35-36 s Dispare: in jur de 3 luni.
Reflexul de atitudine statica​: copilul sustinut axilar- fata dorsala a piciorului atinge marginea mesei de
examinare flexia MI si asezarea piciorului pe masa.
Reflexul tonic cervical asimetric ​– pozitionarea capului spre stg/dr – extensia membrelor pe care “le
priveste”, flexia membrelor de parte opusa
- Apare: o luna - Dispare: aprox 4 luni

● Reflexul tonic-cervical asimetric


pozitionarea capului spre stg/dr – extensia membrelor pe care “le priveste”, flexia membrelor de parte opusa

● Encefalopatia hipoxic - ischemica perinatala- tablou clinic moderat


letargie-stupoare reflexe arhaice diminuate sau abolite
convulsii hipotonie marcată
nu poate suge secuperare în 1-2 săpt.
Sechele neurologice la 20-40 %din cazuri

● Amiotrrofia spinala anterioara tip I (Boala Werding Hoffmann) ASA I– diagnostic clinic
Hipotonie - aspect floppy child, forta musculara scazuta proxima, pozitie de batracian, fasciculatii linguale,
miscari active diminuate, tulburari de supt + deglutitie
mimica pastrata, cogntiv normal

● Miastenia Gravis tranzitorie


- ​debut în primele 3 zile de viata
• hipotonie generalizata, ptoza, oftalmoplegie, dificultatii de supt și deglutitie, plâns stins
• tratament suportiv (ventilatie asistata/gavaj) +/- neostigmine

● Miastenia Gravis juvenila


slabiciune musculara fluctuanta în cursul zilei
agravata la efort fizic ameliorata de repaus
ptoza, strabism, dipoplie, oftalmoplegie, nisttagmus
dizartrie, disfonie, voce nazonata, tulburari de deglutitie
facies fije, caderea mandibulei
dispnee, insuficienta respiratorie acuta

● Distrofia musculara Douche - clinic


slabiciune musculara cu debut la nivelul MI - mers caracteristic, leganat, digitigrad
hiperlordoza + mers cu baza larga de sustinere
hipertrofia moletilor
semnul Gowers pozitiv: dificultaţi la mişcarile de ridicare: urcatul scarilor, ridicarea din şezut

● Disrafii spinale
=Defectele tubului neural sunt anomalii congenitale ale dezvoltǎrii neurale, cu un spectru larg de
manifestǎri clinice-afecteaza coloana vertebrala
–Spina bifida oculta – defectul mezenhimal nu se insoteste de hernierea meningelor sau tesutului neural.
–Meningocelul: este hernia de meninge fara tesut nervos.
–Mielomeningocelul: herniere de meninge si tesut nervos
● Ce este schizencefalia?
=malformatie a dezvoltarii corticale
defectul → „despicatura liniar ”, delimitat de substanţ
cenuşie, care se întinde pe lungimea unui întreg emisfer cu
continuitate patologic pialo-ependimal

● Care procedura de stimulare declanseaza absentele tipice ale copilului?


hiperventilatia

● Care este cauza edemului cerebral interstitial la copil? = edem hidrocefalic


Cresterea continutului de apa la nivelul substantei albe periventriculare datoraa obstructiei LCR.
Cauze: Hidrocefalie obstructiva Tumori de fosa posterioara Tumori intraventriculare

● Vertij paroxistic benign


manifestare cu durata de 1-2 minute, care apare la copil cu varsta cuprinsa intre 1-5 ani, brusc, fara un factor
declansator. Copilul este constient, palid, transpirat, speriat, incearca sa se tina de ceva sau se aseaza pe
podea si nu mai vrea sa se ridice. Cei mai mari pot explica senzatia de ameteala, de rostogolire: – „se
invarte”.

● 6 malformații congenitale care dau epilepsie


displazia corticala focala schizencefalie
lisencefalia scleroza tuberoasa
polimicrogirie sindromul Stunge Weber

● Diagnostic pozitiv / diferențial convulsii febrile


1.convulsii simptomatice (m. a. infectii acute de SNC);
2. epilepsie (GEFS+, sd Dravet)
3. spasm al hohotului de plâns;
4. frisoane - cu stare de conştienţ p strat , cianoz a tegumentelor, tremur tur fin generalizat .

● Ce inseamna flapy infantil?


hipotonie generalizata

● Definitie diplegie spastic


=afectare motorie bilateral , în special la membrele inferioare, de cele mai multe ori de
tip spastic, de cauze pre, peri sau postnatale precoce
-Sindrom piramidal bilateral:
-mai accentuat la membrele inferioare
– deficit motor + spasticitate
– postur tipic
– mâinile- întotdeauna afectate, uneori uşor

● Tablou clinic al diplegiei spastic


-afectare NMC bilateral (ROT ,Babinski, spasticitate) la MI + afectare minima/absenta a MS
*​Boala Little
-mers dificil, digitigrad si forfecat (coapse in flexie si adducție, genunchi in poziție valg si flectați, picior
equin bilateral)
-– hipotrofia membrelor inferioare în raport cu cele superioare şi trunchiul
– strabism convergent bilateral - prin afectarea radiatiilor optice
– dizabilitati de învatare
– mai rar - retard mintal şi epilepsie – leziunile sunt profunde, de substan alb
● Descrieti criza absenta tipica a copilului
-debut brusc, cu intreruperea activitatilor
-pierdere completa a constientei cu durata de 10 - 20 de secunde
-conservarea tonusului muscular: postura fixa, ochi deschisi
-poate asocia: automatisme simple, limitate (clipit, mestecat, deglutitie); mioclonii ale degetelor; manifestari
vegetative (hipersalivatie, hipersudoratie, paloare, bradicardie); incontinenta urinara
-sfarsit brusc, cu revenirea starii de constienta si reluarea activitatilor
-postcritic: amnezie completa a crizei

● Sdr West – elemente de diagnostic clinic si paraclinic


CLINIC
•Debut 3 - 12 luni;
•Retard neuropsihomotor
•Poate evolua spre encefalopatie epileptică
•poate evolua din encefalopatii epileptice cu debut în perioada neonatală (Sd. Ohtahara
•Crize: spasme infantile

Diagnostic
Retard neuropsihomotor + spasme infantile + hipsaritmie

PARACLINIC
EEG:
hipsaritmie = traseu de fond dezorganizat cu unde foarte ample, lente, cu descărcări multifocale de
vârfuri/CVU
IRM cerebral
Modificările depind de patologia subiacentă

● stadii de dezvoltare?
la 3 luni sugarul
– este atent la mişcările din jurul său – îşi ţine capul – apare “zîmbetul social”/ selectiv
– la sfârşitul primului trimestru de viaţă copilul gîngureşte, îşi descopera mainile, se uită fix la figuri
• La 6 luni sugarul
– stă în şezut, este extrem de active – se rostogoleşte de pe burtă pe spate
– răspunde prompt la stimuli vizuali şi auditivi, – localizează stimulii auditivi (intoarce capul cate sursa
– prehensiune mediana; transferă un obiect dintr-o mână în alta.
– gângureşte, îşi recunoaşte mama, se priveste in oglinda
• La 12 luni sugarul
– devine timid şi fricos
– sugarul imită diverste activităţi ale adultului, flutură mâna în semn de la revedere, înţelege şi execută
comenzi simple, ajută la îmbrăcat, spune cuvinte “copilăreşti” clare.

● Enumerate 3 manifestari clinice in scleroza tuberoasa


1. Angiofibroame faciale >3 sau placa fibroasa cefalica -<3
2. Fibroame unghiale >2 -Periunghial- redundant
3. Macule hipomelanice >3 si cu diametru ³5mm

● Care sunt principalele leziuni cerebrale in complexul sclerozei tuberoase?


-tuberculi corticali
-noduli subependimari
-astrocitom cu celule gigante

● Cum se trateaza pavorul nocturn?


nu este în general necesar.
În caz de episoade frecvente, se pot administra
–Melatonină
–Benzodiazepine,
–hipnotice sau imipramina seara la
culcare (reduc somnul non-REM).

● Definite pavorul nocturn


- ridicarea brusca a copilului în sezut cu tipat, plâns, agitatie
- ochii sunt deschisi, ficsi sau îngroziti
- copilul se zbate, vorbeste neinteligibil sau pronunta fraze legate de evenimente traite în cursul zilei
- nu poate fi trezit/ linistit de catre parinti
- copilul este congestionat / palid, transpirat, tahicardic, pupilele sunt dilatate, prezinta dispnee, tonus
muscular crescut, (activarea sistemului vegetativ)
- durata episodului: 1-10 min., apoicopilul se linisteste brusc, readoarme
- amnezia episodului la trezire

● Descrieti deficitul motor in AMS?


ASA tip I - Werdnig-Hoffmann ​→​ debut antenatal – absenta mișcarilor fetale
ASA tip II – Dubowitz ​→​ -achizitioneaza poziaia șezânda, NU mersul
ASA tip III - Kugelberg-Welander ​→​ • achizitioneaza mersul
→​• în timp – deficit for muscular – alergat, urcat sc ri

● 3 cauze de paralizie cerebral


– Prenatale
– Perinatale
– Postnatale

● 3 caracterisitici ale spasmului Hohot plans


debut cu plâns sau “da sa plânga” fixarea toracelui în apnee
cianoza / paloare pierderea conştienţei
uneori hipertonie cu opistotonus sau chiar mişc ri clonice secundar hipoxiei
durata secunde

● Crize febrile simple


“evenimente” ce se produc în asociere cu febra, în primele 24h ale unei afecţiuni acute febrile, la un copil cu
vârstă cuprinsă între 6 luni - 5 ani, care nu prezintă infecţie acută de SNC şi nici o alta cauză demonstrabilă
de convulsii

● Cefalee neamenintatoare de viata


Nu se asociaza cu redoare de ceafa , fara varsaturi in jet, edem papilar, afectarea starii de constienta

CAZURI Clinice
​ az: pacienta de 25 de ani se prezintă la camera de garda pentru dificultăți la mers apărute aproximativ la o
C
săptămână și care s-au agravat în ultimele 24 de ore. La examenul clinic se constata parapareza , ataxie a MI,
hipoestezie crurala cu nivel T10 bilateral, tulburare de sensibilitate profunda la nivelul MI
Unde considerate ca se afla leziunea ce cauzeaza simptomele si semnele clinice?
Măduva spinării toracale-- afectare coroane posterioare + trace cortico - spinale piramidale
Ce investigatii e necesar pentru a stabili diagnosticul?
IRM coloana vertebrală

Caz: O femeie de 30 de ani se prezinta la camera de garda afirmand vedere dubla in privirea frontal si lateral
dreapta, debutata de 2 zile. Din anamneza retinem ca in urma cu un an a avut un episode de scadere a
acuitatii vizuale la nivelul ochiului drept care s-a remis complet dupa 2 saptamani. La examenul clinic se
constata strabism convergent cu ochiul drept, limitare abductie a globului ocular drept.
Ce leziune ar putea explica tabloul clinic?
Leziune trunchi cerebral – punte – nc nervului abdunces drept
Care e suspiciunea de diagnostic?
Scleroza Multipla forma – RR
Ce investigatie serveste stabilirii diagnosticului?
IRM SNC (cervical+ spinal)
Punctie lombara – Aspect LCR?
pleiocitozå moderatå sub 50/mmc, discretå hiperproteinorahie (sub 0,8 g/l),

Caz: Un pacient alcoholic este operat pewntru ulcer duodenal hemoragic. Dupa 2 saptamani incepe sa vada
neclar, dublu, si nu isi mai poate coordona miscarile.
Care e diagnosticul cel mai probabil?
Poliradiculonevrita acuta – forma Millen
Cu ce investigatii este sustinut acesta?
Examen LCR
EMG neurografie
Care sunt complicatiile care pot duce la deces?
-insuficiență respiratorie , afectare bulbara
- complicatii de decubit: leziuni cutanate, TEP, infectii

Caz: Un pacient de 70 de ani este aduc la camera de garda pentru alterarea, in mod brusc, a starii de
constienta. La examenul clinic se constata: TA- 230/120 mmHg, este neresponsiv la stimuluii verbali, la
stimulii nociceptivi nu se obtine raspuns motor, globii oculari sunt in axe paralele, oculomotricitatea reflexa
e abolita, prezinta anizocurie (pupila ociului drept de 8 mm, cea a ochiului stang de 4 mm) reflex fotomotor
direct si consesual abolite bilateral, Babinski pe partea dreapta.
Cuantificati starea de coma pe scala Glasgow
GCS = 3 (v1, O1 M1
Cum poate fi explicata anizocoria?
Pareza fibrei post sinaptice a negrului oculomotor comun drept
Ce afectiune ar putea produce acest tablou clinic?
Sindrom Hipertensiune intracraniana cauzat de AVC (ischemic sau hemoragic)
Unde ar putea fi localizata leziunea?
Hemisfera cerebrală dreaptă cu compresie TC
Ce investigatii ar fi necesare pentru a stabili diagnosticul?
CT cranian drept

CAZ: femeie, 30 ani, dactilografa, acuza de trei luni dureri si amorteli la nivelul mainilor. Insomnie prin
agravarea amortelilor predominant nocturne.Dupa scuturarea mainilor ameliorare relativa a amortelilor.
• ​Examenul clinic pareza la nivelul muschilor eminentei tenare
Diagnostic-leziune radacinii C6;
• -scleroza multipla • -sindrom tunel carpian • -entrapment nerv ulnar • -osteoartrita