Cadranele abdomenului:

-subdiviz se face prin lin conventionale :2 vert:una in dreapta ,una in st,ridicate prin mijl
plicilor inghinale + 2 oriz:una sup care trece prin extremit ant a coastei X si una inf care trece
prin pct cel mai inalt al crestelor iliace;seobtin astfel 3 etaje,fiecare cu cate 3 cadrane:
1)Etajul sup:
a)Epigastrul:cadranul mijl in care se protecteaza lobul stang al ficatului,o parte din stomac
,duoden si pancreas
27.Hipocondrul drep
t:rasp lobului dr al ficatului si cailor biliare
Localizare:
- superior regiunea mamara si axilara;
- medial epigastru si regiunea sternala;
- inferior flancul drept

2.Hipocondrul st:coresp unei port a stomacului si splinei , coada pancreasului

Localizare
- superior regiunea mamara si axilara;
- medial epigastru si regiunea sternala;
- inferior flancul stang.

2)Etajul mijlociu:
a)Zona ombilicala:cadranul mijl in care se proiecteaza ansele instest subtire si colonul
transvers
-superior si inferior-doua linii conventionale aduse la cate 2 cm deasupra si dedesuptul
ombilicului,
Lateral-de-o parte si de cealalta –marginile mediale ale celor 2 muschi drepti ai abdomenului.

29. Flancul drept:coresp colon ascendent

Localizare
- superior regiunea hipocondrica dreapta;
- inferior fosa iliaca dreapta;
- medial regiunea ombilicala.
Etaj inf
25.Hipogastrul:cadranul mijl in care se proiect ansele ileale,colon sigmoid si vezica urinara
in stare de plenitudine

9.Fosa iliaca dreapta:cec si apendice vermicular

-superior-orizontala ce uneste spinele iliace anterosuperioare
-infero-lateral-plica inghinala
-medial-marginea laterala a mudchiului drept al abdomenului

7.Regiunile topografice parietale ale abdomenului

1)Reg sterno-costo-pubiana:
-reg med a per ant ;coresp m drepti abd si tecilor lor;
Limite:
-sus:proc xifoid si arcuri costale
-jos:marg sup a oaselor pubiene
 -lat:marg lat ale m drepti abd
-in profunzime:inclusiv pana la peritoneul parietal

2)Reg Ombilicala:
-reg mediana,nepereche,in centrul reg sterno-costo-pub
Limite:
-sup si inf:2 lin conventionale duse la cate 2 cm deasupra si sub ombilic
-lat:de o parte s.a.:marg med ale celor 2 m drepti abd

3)Reg costo-iliaca:
-reg lat,pereche,forma neregulata patrulatera si ocupa cea mai mare parte a per abd
Lim:
-sus:arcul costal si marg inf a coastei XII
-jos:oriz care uneste cele 2 spine iliace ant-sup,cont inapoi cu creasta iliaca
-inainte:marg lat a m drept abd
-inapoi:marg lat a m proprii ai coloanei vert(erectorul coloanei)
*Este alc din alte 2 reg:
-reg ant-lat a per abd
-reg post-lat a per abd

4)Reg inghinala:
-reg pereche,triungh,ant-inf a per abd,sit sub reg costo-iliaca ant si deasupra reg ant a coapsei
Lim:
-sup:oriz care uneste spinele iliace ant-sup
-inf-lat:plica inghinala
-med:marg lat a m drept al abd
 11.CANALUL INGHINAL

Este un canal virtual, lung de 4-5 cm, cu traiect oblic al cărui ax formează un unghi de
15 cu ligamentul inghinal. Canalul inghinal este un traiect printre aponevrozele muşchilor largi
în abdomen, devenind canal prin trecerea fasciculului spermatic la bărbat sau a ligamentului
rotund la femeie. În traiectul său canalul inghinal perforează planurile externe şi ridic planurile
mijlocii, trecând pe sub ele. Poate fi comparat cu prismă patrulateră, cu 4 pereţi şi 2 orficii:

 Orificiul inghinal profund – este o spărtură în fascia transversalis, fiind mărginit

inferior şi medial de plica falciformă a ligamentului Hasselbach.

 Orificiul inghinal superficial – apare ca o spărtură în aponevroza oblicului extern,

fiind mărginit de stâlpii lateral, medial şi posterior, derivaţi din aponevroza oblicului
extern. Primii doi stâlpi (lateral şi medial) sunt homolaterali iar cel postrior este
heterolatal, luând naştere din aponevroza oblicului extern din partea opusă

 Patru pereţi:

 peretele anterior – format de aponevroza oblicului extern

 peretele superior – este format lateral de marginile inerioare ale obliculu

intern şi transversului, ambii trecând dinainte înapoi peste cordonul
spermatic, contribuind prin unirea lor la formarea tendonului conjunct
sau falx inghinalis (porţiunea medial a peretelui superior).

 peretele inferior – format de ligamentul inghinal, întărit în porţiunea

medie de ligamentul lui Gimbernat

 peretele posterior – format de peritoneu şi fascia transversalis întărită de

patru ligamente:

- ligamentul interfoveolar Hasselbach – are forma unui triunghi alungit cu baza situată
inferior la ligamentul inghinal şi cu vârful în sus în contact cu extremitatea lateral a
liniei arcuate a lui Douglas, împreună cu care formează un “S” alungit. La nivelul
inelului inghinal profund prezintă o condensare numită plica falciformă.

- ligamentul Henle – este o formaţiune subţire ce reprezintă un vestigiu al inserţiei

pectineale a muşchiului drept abdominal. Are o formă triunghiulară cu vârful în sus
şi baza spre creasta pectineală, cu o margine aderentă la teaca dreptului abdominal şi
cu o margine lateral ce se pierde în fascia transversis.
 - tendonul conjunct (falx inghinalis) – se formează prin unirea în porţiunea medială a
tendoanelor muşchilor oblic intern şi transvers. Se inseră pe creasta pectineală
participând la formarea ligamentului pectineal, precum şi pe tuberozitatea pubiană,
creasta pubiană, şi simfiza pubiană.

- ligamentul reflex Colles

În partea inferioară se mai găseşte bandeleta iliopubiană a lui Thompson, care întăreşte
marginea posterioră a arcadei femurale.

Între formaţiunile descrie rămâne un spaţiu triunghiular format doar de fascia

transversalis (triunghiul lui Hasselbach) delimitat astfel: superior de fasciculul inghino-pubian,
inferior de bandeleta iliopubiană Thompson, medial de tendonul conjunct iar lateral de
ligamentul Hasselbach. Triunghiul lui Hasselbach, cunoscut şi sub denumirea de punctul slab
Giles este locul pe unde se produc herniile inghinale directe.