UNIVERSITATEA „GEORGE BARIŢIU” DIN BRAŞOV

DEPARTAMENTUL PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Programul de master Contabilitate, audit şi consultanţă contabilă

Proiect la disciplina Contabilitate manageriala

METODA COSTURILOR STANDARD

Profesor îndrumător: Masterand:

Lect. Univ. Dr.Anita Mihalache Popa Elena Liliana

Braşov

Anul universitar 2014 – 2015

CUPRINS

1. PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

2. CONCEPTIA DE ORGANIZARE A CONTABILITATII MANAGERIALE IN FIRMA

3. OBIECTIVELE CONTABILITATII MANAGERIALE IN FIRMA

4. FACTORII CARE INFLUENTEAZA ORGANIZAREA CONTABILITATII

MANAGERIALE

5. ADAPTAREA SISTEMULUI DE CONTURI DIN CONTABILITATEA FINANCIARA LA

EXIGENTELE ORGANIZARII CONTABILITATII MANAGERIALE

6. METODA DE CALCULATIE A COSTURILOR APLICABILA IN CADRUL FIRMEI

7. ELABORAREA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI

8. STUDIU DE CAZ

9. CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITATII

MANAGERIALE

10. BIBLIOGRAFIE
 1. PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

Societatea comerciala SC TITOMIX SRL se constituie in baza articolului 32 si articolului

210 din Legea 31/1990 privind societatile comerciale, partile fiind ale unei singure persoane
avand capacitatea de folosinta si de exercitiu deplina si sustine ca nu a suferit condamnari
penale.
Societatea comerciala SC TITOMIX SRL, cu sediul in Bistrita, strada Crinilor, numarul 21,
judetul Bistrita-Nasaud; este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate cu
raspundere limitata, cu asociat unic, ale carei raspunderi sunt garantate cu capitalul social in
valoare de 2000 lei. Asociatul unic este obligat numai la plata partilor sociale, o parte sociala
avand valoarea de 100 lei, rezultand astfel 20 de parti sociale.
Societatea se constituie, se organizeaza si isi desfasoara activitatea potrivit legislatiei din
Romania si in conformitate cu prevederile statului. Scopul societatii este prestarea si realizarea
unor activitati economice – conform obiectului de activitate – pentru promovarea si punerea in
aplicare a initiativei particulare precum si realizarea de profit. Societatea are in prezent 4
angajati.
Societatea are ca obiect de activitate: croitoria in serie.
Societatea opereaza urmatoarele operatiuni, in conditiile legii:
-Intocmeste documentele justificative pentru orice operatie care afecteaza patrimoniul unitatii;
-Inregistreaza in contabilitate operatiunile patrimoniale;
-Inventariaza patrimoniul unitatii;
-Intocmeste balanta si bilantul contabil.

2. CONCEPTIA DE ORGANIZARE A CONTABILITATII MANAGERIALE IN FIRMA

Datorita complexitatii fenomenelor si proceselor economice, dar si a evolutiei procesului

decizional, s-au dezvoltat patru conceptii de organizare a contabilitatii manageriale:
- contabilitatea manageriala in partida simpla;
- contabilitatea manageriala integrata;
- contabilitatea manageriala dualista;
- contabilitatea manageriala moderna.
Contabilitatea manageriala in partida simpla este specifica formelor simple de organizare,
entitatilor cu numar mic de angajati sau cu o complexitate scazuta.
Contabilitatea manageriala integrata se bazeaza pe organizarea fluxului informational pe doua
canale, utilizand conturile contabilitatii financiare.
Contabilitatea manageriala dualista presupune existenta unui circuit autonom, distinct, adica a
unui sistem de conturi independent.
Conceptiile moderne de organizare a contabilitatii manageriale s-au dezvoltat cu ajutorul
unor modele operationale de gestiune.
Organizarea contabilitatii manageriale se realizeaza in raport cu marimea intreprinderii,
nevoile interne de informare si specificul activitatii. Astfel, intreprinderile mari isi organizeaza o
contabilitate manageriala bazata pe proceduri detaliate si riguroase. In schimb, in cazul firmelor
mici, functiile contabilitatii de gestiune sunt preluate adesea de contabilitatea financiara, prin
detalierea si prelucrarea informatiilor furnizate de acestea in functie de nevoile manageriale.
In teoria si practica moderna a contabilitatii manageriale dupa tipul de conexiune intre
contabilitatea financiara si cea manageriala, se confrunta 2 conceptii generale de organizare a
acesteia si anume:
a) Conceptia organizarii contabilitatii de gestiune intr-un sistem conectat, integrat cu
contabilitatea financiara, realizandu-se un singur circuit informational contabil, care
integreaza cele 2 componente – denumita conceptia monista (integralista) de organizare a
contabilitatii (monism contabil);
b) Conceptia organizarii conatbilitatii de gestiune intr-un circuit cmplet autonom fata de
contabilitatea financiara – denumita conceptia dualista de organizare a contabilitatii (dualism
contabil).
In optica contabilitatii internationale, contabilitatea manageriala si cea financiara se
realizeaza concomitent, fara o scindare riguroasa a acestora. Solutia integrarii contabilitatii de
gestiune in contabilitatea financiara este destul de delicata, deoarece presupune combinarea
functionalitatii sistemelor de conturi specifice contabilitatii de gestiune cu functionalitatea
conturilor de cheltuieli (clasa 6 „Cheltuieli”) si respectiv de venituri (clasa 7 „Venituri”) ale
contabilitatii financiare.
Adversarii contabilitatii integraliste sustin ca aceasta solutie este greu de practicat
datorita interferarii inregistrarilor din contabilitatea financiara cu cele din contabilitatea
manageriala. Se reproseaza acestei conceptii faptul ca face sa dispara, respectiv sa soldeze,
conturile de cheltuieli si de venit din contabilitatea financiara, la finele fiecarei perioade de
calcul, ceea ce face dificila intocmirea si prezentarea contului 351 „Rezultatul financiar total” din
contabilitatea financiara.
Avantajul: reducerea volumului de munca aferent contabilitatii.
Dezavantajul: scurgerea informatiilor considerate confidentiale.
Se accepta totusi ca aceasta conceptie poate fi practicata cu succes de catre unitati economice
specializate in comert si turism, unde nu se pune cu predilectie problema costului de productie, ci
doar determinarea rezultatelor economico-financiare pe grupe de marfuri.
Contabilitatea dualista consta in prelucrarea distincta a informatiilor de catre cele doua
contabilitati, fiecare din ele urmarind validarea obiectivelor sale specifice, putandu-se merge
pana la organizarea si conducerea fiecarei contabilitati in birouri distincte.
Aceasta conceptie satisface cerintele productiei si este orientata spre perfectionarea
calculatiei si a controlului asupra consumurilor. Ea prevede utilizarea unor sisteme de conturi ale
contabilitatii manageriale independente de cele ale contabilitatii financiare, utilizand conturi-
perechi cu aceeasi denumire care au o structura opusa si se reflecta „ca intr-o oglinda”. Astfel in
contabilitatea financiara, consumurile sunt grupate pe elemente economice, cheltuielile si
veniturile sunt urmarite dupa natura lor economica, iar in contabilitatea manageriala
consumurile, cheltuielile si veniturile sunt grupate pe centre de consumuri (intreprindere,
productie, hala, sector, brigada) si obiecte de calculatie (produse finite, lucrari executate si
servicii prestate). Un astfel de subsistem este folosit in tarile cu o reglementare stricta a
contabilitatii din partea statului (Franta, Belgia, Romania etc.).
 Avantajul: asigura o confidentialitate mai inalta a informatiilor contabile.
Dezavantajul: majorarea volumului de munca contabil.
Organizarea contabilitatii manageriale in societatea SC TITOMIX SRL se realizeaza in sistem integrat.
Acest model de organizare a contabilitatii manageriale in sistem integrat contabil romanesc gaseste
aderenta tot mai mare in randul responsabililor din cadrul entitatilor economice datorita urmatoarelor
aspecte:
-lipsa unei aprecieri unanime din partea practicienilor in ceea ce priveste sistemul dualist
de contabilitate,cu utilizarea unui sistem de conturi specific;
-cresterea utilizarii pe acara larga a metodelor de calculatie a costurilor partiale care se preteaza la
modelele de prelucrare automata a informatiilor si la filozofia proceselor moderne de management, de a
dispune in timp util de informatiile necesare asistarii procesului managerial;
-posibilitatea implementarii acestui model al contabilitatii manageriale pe structura organizatorica,
functionala si operationala a entitatilor prin antrenarea unui numar cat mai mare de responsabili in
cadrul procesului de control si reglare al gestiunii entitatii.
Organizarea contabilitatii in sistem integrat este determinata de realizarea prealabila a urmatoarelor
demersuri:
-identificarea “functiilor vitale” ale entitatii (cercetare dezvoltare, productie, administratie, comerciala)
care au o activitare notabila si sunt sub autoritatea unui responsabil;
-identificarea “activitatilor esentiale” in cadrul fiecarei functii care genereaza un volum de activitate
semnificativ,care transfera in diferite structuri de costuri un nivele relevant al cheltuielilor directe si/sau
indirecte asupra costurilor si a caror distributie corecta poate inlatura situatiile de
supraevaluare,subevaluare sau subventionare a costurilor;
-identificarea purtatorilor de costuri, respectiv a produselor, lucarilor, serviciilor si activitatilor ce fac
obiectul calculatiei precum si a decupajelor tehnico-organizatorice si tehnologice in care se realizeaza;
-stabilirea criteriului de structurarea a cheltuielilor pe elemente primare de cheltuieli sau articole de
calculatie.

3. OBIECTIVELE CONTABILITATII MANAGERIALE IN FIRMA

Obiectivele contabilitatii manageriale reprezinta un element primordial al acestei sectiuni a

contabilitatii ce priveste necesitatea organizarii acesteia in cadrul entitatilor economice.
Obiectivele contabilitatii manageriale s-ar putea grupa astfel:
- Obiective de evidenta analitica a structurilor contabile care iau nastere in urma operatiunilor si
activitatilor derulate de entitati: active, datorii, capitaluri proprii, venituri, cheltuieli si rezultate;
- Obiective de performanta privind calculul unor indicatori partiali si integrali utilizati in
masurarea rentabilitatii operatiunilor si activitatilor entitatii precum si a costului acestora;
- Obiective de previzionare si control realizate prin intermediul bugetelor de venituri si
cheltuieli detaliate de la nivelul de entitate la nivel de functie, structura tehnico-organizatorica,
activitate, produs, lucrare sau serviciu realizat;
- Realizarea unui control de gestiune exercitat asupra activitatii entitatii prin sistemul
informational al costurilor, abaterilor bugetelor si a indicatorilor de monitorizare, masurare si
control al performantei.
Obiectivele contabilitatii manageriale statuate in cadrul conceptiei constau in furnizarea informatiilor
necesare asistarii procesului decizional pentru realizarea unui obiectiv fundamental al gestiunii
 economico-financiare a entitatilor economice respectiv maximizarea valorii de piata a acestora, ceea ce
presupune urmatoarele actiuni:

- angajarea si combinarea factorilor de productie in activitati si proiecte cu

rentabilitati ridicate;
- realizarea unui control al performantelor i calitatii in mod analitic la nivelul fiecarei
activitati/proiect care consuma resurse;
- asigurarea politicii de crestere a valorii entitatii, prin mentinerea si imbunatatirea indicatorilor de
echilibru financiar.
Obiectivele contabilitatii manageriale in cadrul acestei conceptii de organizare se bazeaza pe analiza a
doi indicatori de masurare a performantelor activitatii entitatii respectiv:
a) rezultatul exercitiului;
b) Valoarea adaugata.
Contabilitatea de gestiune are ca obiect:
- cunoasterea detaliata a proceselor de alocare a resurselor in interiorul intreprinderii pe centre de
responsabilitate si pe produse;
- metode de transformare a resurselor consumate in rezultate
- elaborarea previziunilor avand la baza consumurile trecute putandu-se evalua in timp
consecintele activelor viitoare.
Contabilitatea de gestiune furnizeaza date care vin sa completeze informatiile din contabilitatea
financiara si ele se adreseaza exclusiv managerilor ca beneficiari interni de date.
Rezulta ca, contabilitatea de gestiune are ca finalitate furnizarea informatiilor necesare luarii
deciziilor de catre manageri avand in fond 2 scopuri:
- calcularea costurilor;
- influentarea comportamentului celor care pot actiona asupra costurilor.
In cadrul intreprinderii contabilitatea manageriala mai are drept scop si urmatoarele obiective:
- cresterea calitatii produselor si serviciilor firmei;
- reducerea timpului necesar pentru proiectarea, crearea si livrarea produselor si serviciilor;
- satisfacerea totala a clientilor.

4. FACTORII CARE INFLUENTEAZA ORGANIZAREA CONTABILITATII

MANAGERIALE

Sunt avute in vedere principiile continuitatii activitatii , permanentei metodelor, prudentei ,

independentei exercitiului financiar, evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv ,
intangibilitatii , necompensarii. Toate aceste conventii si principii intra in organizarea
contabilitatii, impreuna cu factorii principali si specifici care influenteaza maniera de organizare
a contabilităatii si anume: forma de proprietate, forma juridica de constituire , marimea unitatii
patrimoniale.
Intr-o intreprindere, modul de luare al deciziilor poate fi centralizat sau descentralizat.
Studiile au demonstrat ca o centralizare in luarea deciziilor prevaleaza influenta si viziunea
managerilor in difuzarea informaţiei contabile. O autonomie, imbinata cu o descentralizare a
conducerii intreprinderii, confera serviciului financiar–contabil posibilitatea sa impuna propria
viziune in difuzarea informatiei.
 Exista o serie de factori care influenteaza modul de organizare a sistemului
informational contabil, si anume: marimea intreprinderii, modul de luare a deciziilor
centralizat sau descentralizat, interdependenta dintre serviciul financiar contabil si celelalte
structuri organizatorice din intreprindere, pozitia atribuita serviciului contabil in cadrul
intreprinderii, utilizarea noilor tehnologii si produse informatice in prelucrarea si comunicarea
informatiei contabile, conceptia monista sau dualista in organizarea sistemului contabil, modul
de obtinere a informatiilor interne si a informatiilor externe, influenta exercitata de organele de
conducere si de control dintr-o intreprindere.
Elaborarea unui sistem informational integrat, care sa reuneasca toate structurile
organizatorice dintr-o intreprindere, in cadrul careia sistemul contabil informational este chemat
sa raspunda tuturor nevoilor informationale formulate de celelalte servicii si compartimente
asigura un volum de informatii mare si o calitate sporita a informatiilor difuzate. Daca celelalte
structuri organizatorice dintr-o intreprindere nu-si exprima nevoile si nu exista un dialog, un
schimb de informatii constant si reiterativ, difuzarea si calitatea informatiilor contabile vor fi
influentate in sens negativ.

5. ADAPTAREA SISTEMULUI DE CONTURI DIN CONTABILITATEA

FINANCIARA LA EXIGENTELE ORGANIZARII CONTABILITATII
MANAGERIALE

Clasa 9 de conturi - Pentru organizarea contabilitatii de gestiune, folosirea conturilor din aceasta clasa
este optionala.
 90 Decontari interne
 901 Decontari interne privind cheltuielile
 902 Decontari interne privind productia obtinuta
 903 Decontari interne privind diferentele de pret
Aceste conturi sunt conturi de reflectare sau conturi oglinda care asigura autonomia contabilitatii
manageriale fata de contabilitatea financiara.
Decontari interne privind cheltuielile – cont de pasiv
Se crediteaza:
- in cursul perioadei de calculatie cu cheltuielile efective de exploatare preluate din contabilitatea
financiara in corespondenta cu debitul conturilor din grupa 92 - Conturi de calculatie (921, 922, 923,
924, 925)
Se debiteaza numai la sfarsitul perioadei de calculatie cu decontarea cheltuielilor efective catre
contabilitatea financiara astfel:
- decontarea productiei obtinute la cost de inregistrare prestabilit prin creditul contului 931
- decontarea diferentelor de pret intre costul efectiv si costul prestabilit prin creditul contului 903
- decontarea costului subactivitatii prin creditul contului 902
- decontarea productiei neterminate in cost efectiv prin creditul contului 933
In urma decontarilor catre contabilitatea financiara a costurilor efective determinate prin contabilitatea
manageriala contul 901 se soldeaza.
– „Decontari interne privind productia obtinuta - cont de pasiv dupa functia contabila, iar dupa natura
soldului este cont bifunctional. Acest cont evidentiaza decontarile intre subunitati privind productia
obtinuta dar are si rolul de a determina diferentele de pret intre costul efectiv si cel prestabilit.
Se creditează în cursul lunii cu:
- valoarea producţiei obţinute în cost prestabilit prin debitul contului 931
Se debiteaza la sfarsitul lunii cu:
- valoarea productiei obtinute in cost efectiv prin creditul contului 921
- cheltuielile de desfacere prin creditul contului 925
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu:
- diferentele de pret intre costul efectiv si cel prestabilit in corespondenta cu debitul contului 903
Pentru inchidere, contul se va credita in corespondenta cu debitul contului 901.
La sfarsitul lunii se soldeaza.
–„Decontari interne privind diferentele de pret – cont de active care are rolul de a evidentia la sfarsitul
lunii diferentele de pret intre costul efectiv al productiei obtinute si costul prestabilit al acesteia.
Se debiteaza la sfarsitul lunii cu diferentele de pret in corespondenta cu creditul contului 902 astfel:
- in negru pentru diferentele nefavorabile
- în rosu pentru diferentele favorabile
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu diferentele de pret decontate catre contabilitatea financiara prin
debitul contului 901.
Contul nu prezinta sold.

 92 Conturi de circulatie
 921 Cheltuielile activitatii de baza
 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare
 923 Cheltuieli indirecte de productie
 924 Cheltuieli generale de administratie
 925 Cheltuieli de desfacere
Cu ajutorul acestor conturi se realizeaza colectarea cheltuielilor pe destinatii. Functia
contabila a acestor conturi se adapteaza la tipul sau metoda de calculatie aleasa. Sunt conturi de
activ.
„Cheltuielile activitatii de baza – cont de active care colecteaza pe debit cheltuielile
aferente activitatii de baza si deconteaza pe credit costurile efective ale productiei finite si a celei
neterminate.
Se debiteaza:
- in cursul lunii cu cheltuielile directe aferente activitatii de baza preluate din contabilitatea
financiara prin creditul contului 901
- la sfarsitul lunii cu cheltuielile indirecte de productie si de administratie generala repartizate
prin creditul conturilor 923, 924
- cu costurile efective ale sectiilor auxiliare (mai rar) prin creditul contului 922
- la sfarsitul lunii cu cheltuielile de desfacere in corespondenta cu contul 925
Se crediteaza:
- la sfarsitul lunii cu valoarea in cost efectiv a productiei neterminate prin debitul contului 933
- la finele lunii cu valoarea productiei finite in cost efectiv in corespondenta cu debitul contului
902
Contul se soldeaza.
In functie de metoda de calculatie aleasa, contul 921 se detaliaza pe analitice: pe produse, lucrari,
servicii, comenzi, faze de fabricatie, etc.
„Cheltuielile activitatii auxiliare – cont de active care colecteaza pe debit cheltuielile
efective preluate din contabilitatea financiara si se crediteaza cu costurile efective repartizate
sectoarelor care beneficiaza de activitatea auxiliara. Contul se detaliaza pe analitice pe fiecare
sector auxiliar.
Se debiteaza:
- in cursul lunii cu cheltuielile preluate din contabilitatea financiara aferente activitatii auxiliare
prin creditul contului 901
- la sfarsitul lunii cu cota de cheltuieli generale aferenta lucrarilor si serviciilor prestate catre terti
prin creditul contului 924
Se crediteaza:
- la sfarsitul lunii cu costurile aferente productiei neterminate prin debitul contului 933
- la sfarsitul lunii cu costurile efective aferente productiei finite decontate sectoarelor beneficiare
prin debitul conturilor 923, 924, 925 si mai rar 921
Se soldeaza dupa decontarea costurilor efective aferente activitatii auxiliare.
„Cheltuielile comune ale sectiilor (cheltuielile indirecte de productie) – cont de active
care tine evidenta cheltuielilor pe centre de cost la nivelul unei sectii de productie. Desi sunt
cheltuieli indirecte fata de obiectul de calculatie, ele sunt totusi cheltuieli directe fata de centrul
de costuri. Se detaliaza pe analitice pe fiecare sectie productiva in parte.
Se debiteaza:
- in cursul lunii cu cheltuielile comune ale sectiilor preluate din contabilitatea financiara prin
creditul contului 901
- la sfarsitul lunii cu costurile efective decontate de activitatile auxiliare prin creditul contului
922
Se crediteaza:
- la sfarsitul lunii cu repartizarea cheltuielilor indirecte asupra obiectelor de calculatie prin
debitul contului 921
- la sfarsitul lunii cu decontarea costului subactivitatii prin debitul contului 902
Dupa repartizarea cheltuielilor indirecte de productie, contul se soldeaza.
– „Cheltuielile generale de administratie – cont de activ care colecteaza toate cheltuielile
indirecte ale intreprinderii atat fata de obiectele de calculatie, cat si fata de locurile generatoare
de costuri.
Se debiteaza:
- in cursul lunii cu toate cheltuielile indirecte colectate generate de activitatea generala a
intreprinderii prin contul 901
- la sfarsitul lunii cu costurile efective decontate de sectoarele auxiliare prin contul 922
Se crediteaza:
- la sfarsitul perioadei cu cheltuielile generale repartizate asupra lucrarilor si serviciilor auxiliare
prestate tertilor prin debitul contului 922 si asupra obiectelor de calculatie prin debitul cont.921.
Daca aceste cheltuieli generale de administratie nu se includ in costul produsului, ele nu se vor
repartiza prin debitul contului 921, ci vor fi suportate din rezultatul intreprinderii, caz in care se
crediteaza in corespondenta cu debitul contului 902.
Dupa repartizare, contul se soldeaza.
– „Cheltuielile de desfacere – cont de active care colecteaza si repartizeaza toate cheltuielile
legate de productia vanduta.
Se debiteaza:
- in cursul lunii cu cheltuielile colectate generate de desfacerea /distributia productiei prin contul
901
- la sfarsitul lunii cu costurile efective decontate de sectoarele auxiliare prin contul 922
Se crediteaza:
- la sfarsitul lunii cu repartizarea acestor cheltuieli asupra costului productiei prin contul 921, iar
in cazul utilizarii metodei globale prin debitul contului 902
In urma repartizarii, contul se soldeaza.

 93 Costul productiei
 931 Costul productiei obtinute
 933 Costul productiei in curs de executie
Aceste conturi au rolul unor conturi de stocuri ce evidentiaza productia finita si respectiv
cea neterminata. Sunt conturi de activ si functioneaza astfel:
– „Costul productiei obtinute – cont de active care tine evidenta productiei finite sau a lucrarilor
executate si a serviciilor prestate.
Se debiteaza:
- in cursul lunii la cost prestabilit al productiei obtinute prin contul 902
Se crediteaza:
- la sfarsitul lunii cu valoarea in cost prestabilit a produselor finite decontate contabilitatii
financiare prin contul 901
La sfarsitul lunii, contul se soldeaza.
– „Costul productiei in curs de executie – cont de active care tine evidenta productiei
neterminate la cost efectiv.
Se debiteaza:
- la sfarsitul lunii cu valoarea productiei neterminate in cost efectiv prin creditul conturilor 921,
922
Se crediteaza:
- la sfarsitul lunii cu valoarea in cost efectiv a productiei neterminate decontate contabilitatii
financiare prin contul 901 (regulamentul de aplicare a legii contabilitatii prevede decontarea
 acestei productii neterminate prin debitul contului 902, caz in care urmeaza apoi inchiderea
contului prin formula: 901 = 902)

6. METODA DE CALCULATIE A COSTURILOR APLICABILA IN CADRUL FIRMEI

Calculatia costurilor este una din componentele principale ale contabilitatii manageriale,
avand ca si obiect general determinarea costurilor prestabilite, inregistrarea cheltuielilor
ocazionate de activitate de productie, executarea de lucrari, prestari servicii, determinarea
costului efectiv, delimitat pe fiecare purtator de cost sau sector de activitate, stabilirea abaterilor
dintre costul prestabilit si costul efectiv, analiza acestora cat si determinarea rezultatelor
analitice.

Obiectivele calculatiei costurilor sunt:

- determinarea costului prestabilit, standard antecalculat pe purtatori de cost si sectoare de
activitate;
- colectarea cheltuielilor de productie, administrarea si determinarea costului efectiv;
- determinarea abaterilor dintre costul prestabilit si cel efectiv, analiza acestora cat si
determinarea rezultatelor analitice;
- determinarea costurilor ca baza a formarii preturilor de vanzare.
Astfel, unul dintre principalele concepte cu care opereaza calculatia costurilor este cel de
cheltuiala, adica expresia baneasca a utilizarii resurselor. Acestea se pot clasifica dupa diferite
criterii:
- dupa posibilitatea de identificare a cheltuielilor pe purtator si pe sectoare:
- cheltuieli directe
- cheltuieli indirecte
- cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor
- cheltuieli generale ale sectiei
- cheltuieli generale ale intreprinderii
- dupa natura economica:
- cheltuieli cu munca vie (salarii brute, contributii, fond de somaj etc.)
- cheltuieli cu munca materializata (materii prime si materiale, energie, combustibil, amortizare,
intretinere, reparatii etc.)
- dupa necesitatile de planificare si postcalcul:
- elemente primare
 Metoda de calculatie este calea de urmat prin utilizarea unor procedee specifice de
calculatie in scopul realizarii obiectivului primordial al contabilitatii de gestiune, respectiv
determinarea costului unitar pe purtator si pe sectoare de activitate.
Clasificarea metodelor de calculatie:
a. Dupa momentul la care se efectueaza calculatia comparativa procesului de productie:
- metoda de calculatie de tip prestabilit (antecalculatie)
- metoda costurilor standard
- metoda de calculatie de tip efectiv
- metoda globala, pe faze, pe comenzi
b. Dupa modul de cuprindere a cheltuielilor in determinarea costului unitar, metode de
calculatie se impart in:
- metoda de calculatie de tip absorbant, total sau filtoasting
- metoda globala, pe faze, pe comenzi, standard cost
- metoda de calculatie de tip partial
- metoda direct costing
- metoda costurilor directe
c. Dupa evolutia metodelor intalnite:
- metoda de tip clasic: - metode globala
- metoda pe faze
- metoda pe comenzi
- metoda evaluate: - metoda standard cost
- metoda direct costing
- metoda THM (tarif, ora, masina)
Procedee de calculatie costurilor - se utilizeaza urmatoarele categorii de procedee:
- procedee de determinare si delimitare a cheltuielilor pe purtator si pe sectoare
- procedee de repartizare a cheltuielilor indirect
- procedee de separare a cheltuielilor in variabile si fixe
- procedee de determinare a costului productiei de fabricatie interdependent
- procedee de determinare a costului unitar
Metoda de calculatie a costurilor aplicabila in firma S.C. TITOMIX S.R.L.este cea a
costurilor standard, care consta in calcularea costului standard de productie pe baza
standardelor de consum elaborate.
Costul standard reprezinta un cost prestabilit cu caracter normativ ce actionează atat ca etalon
de masurare si comparatie a costului efectiv, cat si ca instrument de orientare si precizare a
conditiilor in care trebuie sa se desfasoare procesul de productie.
 Standardele reprezinta marimea maxima a unui anumit consum necesar pentru fabricarea
unei unitati dintr-un produs.
Intreprinderile ce aplica aceasta metoda trebuie sa elaboreze:
- standarde cantitative
- standarde calitative (valorice).
Standardele cantitative sunt elaborate de catre personalul tehnic (ingineri), pe baza
documentatiei tehnologice avandu-se in vedere conditiile concrete de activitate a intreprinderii.
Ele se caracterizeaza printr-o valabilitate mare in timp (2-3 ani), schimbarea acestora fiind
impusa doar de aparitia unei modificari in tehnologia de fabricatie.
Standardele valorice reprezinta expresia valorica a standardelor cantitative. Ele sunt
calculate de economisti, contabili prin aplicarea preturilor si tarifelor la standardele cantitative si
se caracterizeaza printr-o valabilitate mica in timp ( 2-4 luni).
Intrucat controlul consumurilor este mai eficient in momentul aparitiei lor, standardele se
stabilesc pentru o unitate de produs. Dupa finalizarea unei perioade de gestiune determinate, ele
sunt recalculate pentru intregul volum al productiei. Standardele pot fi calculate prin doua
metode in baza datelor:
- anilor precedenti (in medie pe 3 ani);
- cercetarilor de inginerie.
A doua metoda este mai eficienta si se utilizeaza de circa 67 % de intreprinderi.
Metoda standard-cost se aplica mai mult de intreprinderile producatoare, la care ciclul de
productie consta dintr-un sir de operatiuni succesive.
Consumurile standarde privind munca directa se divizeaza in:
1) standarde de timp;
2) standarde de tarif.

Conform metodei standard – cost abaterile se determina prin intermediul unor calcule
speciale, avand la baza insa compararea intre consumurile efective si cele standard.

7. ELABORAREA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI

Sistemul de management prin bugetarea activitatilor firmei presupune stabilirea si corelarea

unui ansamblu de obiective si strategii anuale care vizeaza profitabilitatea si lichiditatea afacerii.
Bugetele firmei sunt instrumente de planificare si control al performantelor financiare ale firmei.
Bugetul de venituri si cheltuieli ne ajuta sa estimam si sa controlam profitul, bugetul de investitii
ne determina sa gasim solutii de finantare, iar bugetul de incasari si plati ne arata situatia
lichiditatilor pentru sustinerea activitatilor firmei.

Pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli se vor intocmi bugete specifice pe tipuri
de venituri si pe tipuri de cheltuieli si se va tine cont de toate elementele care pot influenta
dimensiunea financiara a unei activitati.
De exemplu, pentru estimarea cifrei de afaceri anuale se va tine cont de: modificarea gamei de
produse, extinderea portofoliului de clienti, revizuirea politicii de preturi si discount-uri,
stabilirea termenelor de incasare, evolutia fortei de vanzare, dimensiunea canalelor de distributie
si, nu in ultimul rand, se va tine cont de impactul mijloacelor de reclama si publicitate.
In functie de strategiile si modalitatile de actiune stabilite pentru realizarea vanzarilor se
vor evalua toate resursele necesare si se vor dimensiona implicatiile financiare asupra intregii
activitati a firmei.
Departamentul financiar poate elabora bugetul de incasari si plati operationale, aferent vanzarilor
catre clienti si achizitiilor de la furnizori, in functie de valoarea contractelor sau a comenzilor si
in functie de termenele de plata negociate.

Procedura de elaborare a bugetelor anuale cuprinde urmatoarele etape:

-realizarea succinta a unui plan de afaceri care sa evidentieze obiectivele financiare ale firmei:
cifra de afaceri si profit, necesar de finantare si surse de finantare;
-stabilirea componentei sistemului de bugete: tipologia, formatul, structura si continutul fiecarui
buget;
-alocarea responsabilitatilor pentru elaborarea bugetelor;
-elaborarea proiectelor de bugete, ca rezultat al testarii diferitelor scenarii si al negocierii
acestora intre diferite compartimente si cu conducerea generala a companiei;
-intocmirea si aprobarea bugetelor companiei.

Prin intermediul rapoartelor de control bugetar se compara rezultatele obtinute cu

bugetele aprobate, se constata diferentele si se analizeaza cauzele acestor abateri, in scopul
informarii conducerii si luarii masurilor corective necesare realizarii obiectivelor firmei.
RAPORT CURENT A REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE ESTIMATE
ALE SOCIETĂTII:

Indicator Valori realizate Valori recalculate Creştere

economic 2007 (RON) 2008 (RON) 2008/2007
Venituri totale 12000 12500 1,41 %
Cifra de afaceri 9600 11000 14,58 %
Profit brut 1300 1800 38,46 %

VENITURI SI CHELTUIELI
Situatia financiara pe anul 2008 se prezinta astfel:
1.VENITURI
- venituri din activitatea de baza 90.000 RON
2. CHELTUIELI
- total cheltuieli 46.411 RON
- impozit Profit 25 % 33.970 RON
- Profit net 9.619 RON

Situatia costurilor SC TITOMIX SRL se prezinta astfel:

TOTAL COSTURI 46.411 RON
01.CHELTUIELI MATERIALE 15.850 RON
-combustibili 6.650 RON
- piese auto 3.650 RON
- amortizarea mijloacelor fixe 895 RON
- energie , apa 2.875 RON
- alte cheltuieli 1.780 RON

02. CHELTUIELI CU MUNCA VIE 30.561 RON

Cheltuieli cu personalul 27.981 RON
- salarii personal 21.420 RON
- CAS 22% 3.245 RON
- Somaj 3% 1.240 RON
- Asigurari sanatate 7% 1.020 RON
- Comision 0.75% 595 RON
- Fond accidente 0.5 % 461 RON
8. STUDIU DE CAZ

Spre exemplificare presupunem urmatoarele: o intreprindere de confectii din bumbac

prezinta cheltuielile generale de productie ale sectiei în evolutie (Tabel 1). Productia medie este
de 216.000 RON si productia standard 300.000 RON.
S.C. TITOMIX S.R.L.
Sectia “Confectii din bumbac pentru imbracaminte”

Situatia cheltuielilor generale de productie in evolutie

- RON –
Tabel 1
Nr. Specificatie Anii Media
crt. 1996 1997 1998 1999 2000
0 1 2 3 4 5 6 7
00 Valoarea productiei 120.000 180.000 215.000 250.000 315.000 216.000
I Cheltuieli fixe 12.620 13.085 15.555 20.495 22.213 16.794

din care:
- salarii TESA sectie 8.500 8.800 10.500 14.000 15.100 11.380
- accesoriile salariilor TESA
(asig soc, sanatate, somaj,
risc, etc.) 3.400. 3.520 4.200 5.600 6.040 4.552
- amortizarea utilajelor 665 705 780 815 975 788
- alte chelt fixe 55 60 75 80 98 74
II Cheltuieli variabile 23.800 24.815 26.000 31.745 33.600 27.992
din care:
- cheltuieli cu intretinerea si
functionarea utilajelor 8.700 9.200 9.800 14.500 15.300 11.500
-energie electrica 15.000 15.500 16.000 17.000 18.000 16.300
-alte cheltuieli variabile 100 115 200 245 300 192
TOTAL: 36.420 37.900 41.555 52.240 55.813 44.786
 Tinandu-se seama de datele de mai sus modalitatea de determinare a cheltuielilor presupune:
-pentru cheltuielile fixe s-a elaborat si bugetul cheltuielilor generale de productie (tabelul 2)
S.C. TITOMIX S.R.L.
Sectia “Confectii din bumbac pentru imbracaminte”
Situatia cheltuielilor generale de productie
- RON -
Tabel 2
Nr.Crt. Specificatie Chelt per precedenta Cheltuieli standard
0 1 2 3
0 Valoarea productiei 216.000 300.000
I Cgheltuieli fixe din care: 16.794 16.794
- salarii TESA sectie 11.380 11.380
- accesorii la salarii 4.552 4.552
- amortizare 788 788
- alte cheltuieli fixe 74 74
II Cheltuieli variabile din care: 27.992 36.188
- cheltuieli intretinere utilaje 11.500 14.130
- energie electrica 16.300 21.825
- alte cheltuieli variabile 192 233
III TOTAL : 44.786 52.982
IV Cota chelt gen ale administratiei 18.800 20.400
V TOTAL GENERAL : 63.586 73.382

Bugetul de cheltuieli redat în tabelul 2 este sinteza indicatorilor pe sectii, ateliere, etc. in
functie de conditiile concrete din fiecare intreprindere. Bugetul cheltuielilor generale de
administratie si desfacere are aceeasi metodologie prezentata in tabelul 1 (bugetul cheltuielilor
generale de productie). Presupunem ca totalul cheltuielilor medii de administratie sunt de
215.000 RON, iar cheltuielile standard sunt de 280.000 RON. Se va proceda la repartizarea
acestor cheltuieli generale de administratie in functie de valoarea productiei pe total societate.
Organizarea contabilitatii costurilor in metoda standard-cost se poare realiza prin una din
variantele:
- metoda standard-cost partial;
- metoda standard-cost unic;
- metoda standard-cost dublu.
 Metoda standard-cost partial presupune inregistrarea costurilor partiale in contul
“Productie” (analitic locuri de cheltuieli) si in cadrul acestora pe articole de calculatie (materiale,
manopera, cheltuieli regie, etc.).
Contul “Productie” va avea in debit cheltuielile efective, in credit costurile standard ale
produselor obtinute si la finele lunii productia neterminata la costul standard.
La finele perioadei de gestiune, produsele finite, productia neterminata evaluata la costuri
standard vor fi comparate cu cheltuielile efective ale productiei, diferenta reprezentand abatere
de la costul standard ce se inregistreaza in “Abateri de la costul standard” (analitic pe articole de
calculatie; in debit avem depasirile si in credit, economiile).
Abaterile vor fi inregistrate apoi in contul de “Profit si pierdere”.
Metoda standard-cost unic.
In cazul aplicarii acestei variante de calcul, contul “Productie” se va debita cu materiale
consumate, manopera, cheltuieli de regie la costuri standard si se vor credita cu costurile
standard aferente produselor obtinute.
Soldul exprima costul standard al productiei neterminate.
Metoda standard-cost dublu.
Metoda standard-cost dublu presupune inregistrarea consumurilor si decontarea acestora
atat la nivelulcosturilor efective cat si la nivelul costurilor standard.
Contul utilizat este “Cont de compensare standard” utilizat numai in cazul acestei
metode.
Depasirile sau economiile apar sub forma unor indici de eficienta si nu sub forma de
abateri.

Astfel, presupunem in urma calculelor ca dispunem de urmatoarele date (si vom calcula
dupa metoda standard-cost partial) :

Situatia cheltuielilor efective si standard, abaterile inregistrate

- RON –
Tabelul 3
Nr Specificatie Consumuri Abateri
crt. La cost efectiv La cost standard 
0 1 2 3 4
1. Materiale 56.800 57.500 - 700
2. Manopera 20.700 18.300 + 2.400
3. Cheltuieli regie 11.226 9.800 + 1.426
TOTAL : 88.726 85.600 + 3.126
Se vor inregistra in contabilitate consumurile efective:
921/materiale = 901 / 56.800 RON
“Cheltuielile activitatii “Decontari interne
de baza” privind cheltuielie”
921/manopera = 901 / 20.700 RON
“Cheltuielile activitatii “Decontari interne
de baza” privind cheltuielie”
921/cheltuieli regie = 901/11.226 RON
“Cheltuielile activitatii “Decontari interne
de baza” privind cheltuielie”
Se va inregistra costul standard al productiei:
931 = 901 / 85.600
“Costul productiei obtinute” “Cheltuielile activitatii de baza”
/ materiale 57.500
manopera 18.300
regie 9.800
Decontarea productiei la costurile standard
902 = 921 / 85.600
“Decontari interne privind “Cheltuielile activitatii de baza”
productia obtinuta” materiale 57.500
manopera 18.300
regie 9.800
Inregistrarea abaterilor de la costurile standard:
921/materiale = 903 / 700 RON
“Cheltuielie activitatii “Decontari interne privind
de baza” diferenta de pret”
903/manopera = 921/manopera 2.400 RON
“Decontari interne privind “Cheltuielile activitatii
diferenta de pret” de baza”
903/regie = 921/regie 1.426 RON
“Decontari interne privind “Cheltuielile activitatii
diferenta de pret” de baza”
Decontarea productiei obtinute la costuri efective:
901 = 931/ 88.726 RON
“ Decontari interne “Costul productiei obtinute”
privind cheltuielile”
 /materiale 56.800
manopera 20.700
regie 11.226
Inregistrarea abaterilor aferente productiei obtinute:
903/material = 931/ 700 RON
“Decontari interne privind “Costul productiei obtinute”
diferenta de pret”
931/manopera = 903/ 2.400 RON
“Costul productiei obtinute” “Decontari interne privind
diferenta de pret”
931/regie = 903/ 1.426 RON
“Costul productiei obtinute” “Decontari interne privind
diferenta de pret”
Inregistrarile de mai sus se regasesc pe conturi, in schema de mai jos:

D 921 /Materiale C
3
1) 56.800 ) 57.500
4) 700
D 921 /Manopera C
1) 20.700 3) 18.300
4) 2.400
D 921 /Cheltuieli de regie C
3
1) 11.226 3) 9.800
4
4) 1.426
D 901/ C
5) 88.726 1) 56.800
1) 20.700
1) 11.226
D 931/Materiale C
2) 57.500 5) 56.800
6) 700
D 931/Manopera C
 5
2) 18.300 ) 20.700
6) 2.400

D 931/Regie C
5
2) 9.800 ) 11.226
6) 1.426
D 903/Materiale C
4
6) 700 ) 700
D 931/Manopera C
6
4) 2.400 ) 2.400
D 903/Regie C
4) 1.426 6) 1.426
D 902/ C
3) 85.600 2) 85.600
 9. CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITATII
MANAGERIALE

Reflectarea fidelă a realitatii economico-financiare si a consecintelor sale sociale, umane,

institutionale sunt atributele definitorii ale contabilitatii, pentru perfectionarea careia se bat, se
lupta si muncesc astazi cei mai redutabili specialisti in “stiinta conturilor”.
Preocupati de standarde, de convergenta, de reflectarea contabila a realitatii, profesionistii
contabili se preocupa in fapt de economie, de institutii, de oameni. Este poate, cea mai frumoasa
parte a profesiei contabile. Este unul din motivele pentru care Uniunea Europeana a luat in
considerare oportunitatea recunoasterii profesiei contabile la nivel european. In fata provocarilor
europene, contabilitatea romaneasca nu putea sa ramana pasiva si fara reflexe. Ea s-a adaptat
proceselor de normalizare, armonizare si convergenta, atat prin intermediul unor institutii
nationale, cat si prin actiunea organismelor ce reprezinta profesia contabila.
Procesul de armonizare a contabilitatii romanesti cu cerintele Standardelor Internationale de
Contabilitate (IAS/IFRS) si cu Directivele contabile europene, care armonizeaza regulile si
principiile de referinta cu privire la elaborarea situatiilor financiare anuale ale institutiilor
publice, reprezinta una dintre cele mai curajoase provocari pentru mediul administrativ.
Exista o terminologie-cheie care a invaluit lumea europeana dezvolta si toate marile puteri
economice ale lumii, dar pe care noi abia le descifram, cum ar fi: Principiile Contabile General
Acceptate in Statele Unite – US GAAP –. Standardele Internationale de Raportare Financiara –
IFRS. Standarde de Contabilitate pentru Sectorul Public – IPSAS.
 10. BIBLIOGRAFIE

1. C. Caraiani, M. Dumitrana, “Contabilitate si control de gestiune”, Ed. InfoMega, Bucuresti,

2004

2. Gh. Fatacean, “Contabilitate manageriala”, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2009

3. I. Ionascu, “Control de gestiune”, Ed. Economica, Bucuresti, 2003

4. O. Calin, Gh. Carstea, “Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor”, Ed. Genicod,

Bucuresti, 2002

5. http://www.scribd.com