Sunteți pe pagina 1din 64

coperta 1

„Atunci când n-am să mai pot iubi pe


nimeni, am să mor. Voi, cei care știți că meritați
dragostea mea, aveți grijă să nu mă ucideți."
G
Geeoo B
Booggzzaa
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

REDACŢIA:
Director fondator: Lenuş Lungu
Director: Nicolae Vasile Revistă internaţională de
Redactor şef: Ioan Muntean cultură, Fondată la Constanța,
Secretar de redacţie: Gabriela Mimi Boroianu martie 2013
Redactori & colaboratori: Gabriela Mimi Boroianu, Lenuş ISSN 2286 – 1963
Lungu, Camelia Ardelean, Adriana Iftimie Ceroli, Mircea ISSN-L 2286 – 1963
Gordan, Agafia Dragan, Rodica Bogdan Revista culturală
Grafică şi ilustrare: Ioan Muntean C r o n o s ~ Peniţa de
Coperţi: Ioan Muntean (selectare foto web) Aur – izvor de cultură poate fi
Tehnoredactare: Ioan Muntean citită online pe site-ul
Corectură: Gabriela Mimi Boroianu Cronopedia.
Colaboratori: Ion Cuzuioc - Ambassador of Peace –
Email:
Chișinău, prof. Smaranda (Mada) Cazan-Livescu UNIFERO cronostaifas@gmail.com
& Diplomatic – USA tel.: 0770406865, 0762655234
Comenzi pentru achiziționarea
Responsabilitatea privind conținutul textelor publicate în revista revistei se pot face pe site-ul
C r o n o s – Peniţa de Aur – izvor de cultură aparţine în mod Cronopedia şi pe adresa de
direct autorilor care le semnează, în numele libertății de exprimare. email de mai sus.

Reproducerea - integrală sau parţială - a revistei şi difuzarea ei pe


cale electronică sunt autorizate pentru folosul privat al cititorului şi
pentru scopuri necomerciale.
coperta 2
amintiri din
sumar revistă
Biblioteca 2
EDITORIAL 3 COLECŢII 39
MADA CAZALI 39
Cronopedia
NICOLAE VASILE 3
CRONOLOGIE 5 NOTE DE CĂLĂTORIE 35 40
FLORENTIN SMARANDACHE 40
RODICA BOGDAN 5 Amprente temporale-
ESEU 7 CRONICĂ DE CARTE 36-41 43
antologie de poezii
DANDU BRIEL 7 VICTOR RUSU 43
cronopediene, Editura
POEZIE 11 TEATRU 47
Docucenter, Bacău, 2011
GABRIELA ENESCU 11 VLAD SĂRĂTILĂ 47
TRADUCERI 50 Coordonatori: Lenuş Lungu şi
ION CUZUIOC 12
GABRIELA MIMI BOROIANU 50 Ioan Muntean
CONSTANTIN MÂNDRUȚĂ 13
COSTEL AVRĂMESCU 14 PAGINI INTERNAŢIONALE 51 Coperta: Ioan Muntean
ILIANA CĂTĂNESCU 15 NICOLAE VASILE 51 Tehnoredactare şi corectură:
NICU DOFTOREANU 16 LUCA CIPOLLA 52 Ioan Muntean
FLORIN T. ROMAN 17 AUTORI STRĂINI 53
ROBERTO VOLTI 53 Grafică: Elena Cristina Dincă
PAUL ROTARU 18
IOAN MUNTEAN 19 STEFANO CAPASSO 53
MARIA GIURGIU 20 LUCIANO PELLEGRINI 54
VLADIMIR NICHITA 20 LORENZO LANDINI 54
LENUŞ LUNGU 21 CENACLU CRONOPEDIA 55
INTERVIURI 22 NICU DOFTOREANU 55
LENUȘ LUNGU 22 LECTURI ÎN FOILETON 56
DIALOGURI PRIVIGELIATE 24 NICOLAE VASILE 56
DAN LUPESCU 24 ADRIAN SCRIMINȚ 59
PROZĂ 28 REVISTA REVISTELOR 63
SIVIA GIURGIU 29 COPERTA 4
CATI URUCU 33 LIVIU REBREANU 64
NICOLETA MIJA 34
CORINA MATEI 35

ANUL VI, serie


ANUL nouă,
VI, serie nr. 2nr.
nouă, (43), 201919
2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
editorial 3-4
complexitate, într-un limbaj transferă Domnul
Nicolae Vasile diferit de cel uzual în acestora?...
matematica momentului, pe Pentru a aprofunda
Lumina creației, care le transcria. Un înțelegerea transferurilor
apropiat, sesizându-se de individuale, din domeniul
deasupra binelui aceste întâmplări a facut creației, trebuie să analizăm
și răului demersurile necesare întâi transferul de
trimiterii acestuia la dumnezeire generală, la

e d i t o r i a l
Colegiul Trinity din nivelul umanității, care a
Creația este atribuția
Cambridge, în Anglia, unde, avut loc la nivelul binelui și
lui Dumnezeu, care a făcut
transpunând cele visate în răului: Iisus Hristos (Mesia,
lumea în șapte zile... Dar,
limbajul matematic în Vechiul Testament), fiul
după aceea?... Alte lumi n-a
conventional, a adus lui Dumnezeu, reprezentând
mai făcut și s-a dedicat,
contribuții substanțiale în modelul binelui, pe care
printre altele, de
domeniile analizei omul obișnuit să caute să-L
„administrarea” creației în
matematice, teoriei imite în viața sa pământeană
unica lume existentă, despre
numerelor, seriilor infinite și și Satan, (Belzebut, în
care nu știm cât este de
fracțiilor continue, Vechiul Testament), un
întinsă!...
recunoscute de marii înger repudiat de Dumnezeu
Din întâmplări reale, matematicieni ai vremurilor pentru nerespectarea celor
de mai mare sau mai mică respective, după o serie de cerești, reprezentând
amploare, de la creatori mai dispute. modelul răului, de care
mari sau mai mici, multe
Balade precum omul de rând trebuie să se
3 consemnate de istorie,
Mesterul Manole mai sunt ferească.
cunoaștem că diversele
multe în lume, care dau o Cu alte cuvinte,
forme de creație vin în capul
semnificație divină asupra Dumnezeu este și peste bine,
creatorilor acestora
conjuncturii în care au și peste rău, într-un mod
instantaneu, fie că le visează,
apărut multe dintre creațiile care seamănă a logică
fie că le sunt inoculate într-
artistice reprezentative
un fel sau altul etc. Cei mai
existente, și care, într-un fel
mulți poeti, compozitori,
sau altul, descriu un dialog
pictori etc. susțin că s-au
între Creatorul Suprem și
trezit, pur și simplu, cu
pamânteanul desemnat să
subiectul creației în cap.
ducă la îndeplinire creația
Evident, majoritatea
respectivă.
oamenilor obișnuiți nu cred,
dar acesta nu este un Putem spune că, după
impediment de a merge mai o selecție numai de El
departe cu acest cunoscută, Dumnezeu a
raționament. făcut și continuă să facă un
transfer de lumină a
Matematicianul indian
creației spre anumiți
Srinivasa Ramanujan
oameni pe baza cărora
Iyengar (n. 1887 - d. 1920),
omenirea a evoluat
fără a fi școlit tradițional,
științific, artistic etc. la
încă din copilărie, visa o
nivelul actual. (Poezia
serie de formule matematice
Apare creația!...) Dar ce le
de mare noutate și

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
convingă pe angajate că nu
este bine ce fac, cluburi,
unde a și participat la
inventarea unui nou tip de
dans „dervișii rotitori”,
devenit foarte popular,
ulterior. Moartea suspectă a
instructorului l-a trecut
într-o stare psihică
deosebită de cea anterioară,
a parăsit definitiv vechiul
său stil de viață și a început
ceea ce avea să devină una
binară, și, astfel, instaurează anume, în care aceștia, aflați dintre cele mai profunde
și menține un echilibru al până atunci doar în zona creații din istoria omenirii.
umanității. binelui, conștientizează Altfel, ar fi rămas un simplu
Tot un astfel de trecerea deasupra binelui și derviș!...
transfer îl face Domnul și în răului, abordând vizibil și
cazul creației umane, adică aspecte specifice răului, iar Apare creaţia!...
creatorului pământean îi întâmplarea respectivă
transferă atât binele cât și poartă un nume: momentul
Pactului cu Diavolul. Până Mai este un fapt ceresc
răul.
pe care vi-l dăruiesc,
Coborând pe pământ, atunci, toți creatorii au o
în relația om obișnuit-om doză de ipocrizie, abia după
creaţia, atribuţie divină, 4
creator, omul obișnuit se aceea, sunt realmente poate şi spre voi să vină!
sinceri în creația lor.
așteaptă să vadă la nivelul
oamenilor creatori doar Un exemplu celebru de Din nefiinţă în fiinţă,
binele, aceștia, considerând asemenea întâmplare, un din dorinţă şi putinţă,
acceptabil, ca rezultat al pact, dirijat cumva, este cel
v-am creat cândva pe toţi,
credinței, doar modelul referitor la marele poet
fii mei sunteți, vii sau morţi!
reprezentat de Iisus Hristos, persan Muhammad Rumi
iar oamenii creatori se (n. 1207 - d. 1273), anterior
prezintă în societate drept derviș (calugăr musulman), Să vă fie vouă bine,
e d i t o r i a l

ceea ce sunt, o combinație fără preocupări filozofice, v-am dăruit credinţa-n Mine,
de bine cu rău, ceea ce au literare, remarcabile, fiind dovadă de prietenie,
primit prin transfer de la preocupat în mod exclusiv
v-am lăsat Fiu’-n custodie!
Dumnezeu. Din această numai de zona binelui.
dihotomie, în care inițial și Întâlnirea din anul 1244 cu
prioritar este reprezentat Shams din Tabriz (n. 1185 - Să aveţi o viaţă plină,
binele, rezultă toate d. 1248), cunoscut din puterea Mea divină,
aspectele divergențelor „instructor spiritual” al veţi putea crea şi voi,
geniu-societate, în literatura acelor vremuri, i-a schimbat
artă, ştiinţă, lucruri noi!
română, acestea începând cu radical viața. Acesta l-a
celebra lucrare “Gâlceava convins să cultive și locuri, și
înțeleptului cu lumea”. oameni din afara zonei (Nicolae VASILE, Universul
ciclic)
În viața creatorilor convenționale precum:
adevărați există un punct bordeluri, unde căuta să le

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
eveniment literar 5-6 cronologie
poet român, a lucrat ca 15.02.1834 - V. A. Urechia
Rodica Bogdan editor și reporter, a atras (Vasile Alexandrescu-
atenția specială pentru Urechia) (m. 1901) - istoric,
versurile sale inspirate din scriitor, om politic român,
Calendar literar munca și suferința membru fondator al
feroviarilor. Academiei Române.
(născuţi în februarie) 10.02.1898 - Bertolt 15.02.1840 - Titu
Brecht (m. 1956) - Maiorescu (m. 1917) -

c r o n o l o g i e
4.02.1809 - Vasile Cârlova
dramaturg, poet și regizor academician, avocat, critic
(m. 1831) - poet și ofițer
german, inițial expresionist, literar, eseist, estetician,
român, care a scris doar
întemeietor al instituției filosof, pedagog, politician
cinci poezii dar a intrat în
teatrale "Berliner și scriitor român mason,
Istoria literaturii române a
Ensemble", inițiator al prim-ministru al României
lui George Călinescu și a
"teatrului epic", a promovat între 1912 și 1914, ministru
introdus în literatura
o nouă teorie și practică a de interne, membru
română faimoasa temă a
teatrului, bazate pe efectul fondator al Academiei
preromantismului european.
distanțării epice. Române, personalitate
6.02.1908 - Geo Bogza (m. remarcabilă a României
12.02.1894 - Otilia
1993) - scriitor, jurnalist,
Cazimir (m. 1967) - sfârșitului secolului al XIX-
poet român, teoretician al
scriitoare, poetă, lea și începutului secolului
avangardei, asociat cu
traducătoare și publicistă XX.
nașterea mișcării
română, supranumită poeta 15.02.1921 - V. Em. Gălan
suprarealiste din România,
sufletelor simple, fiind (m. 1995) - prozator român
fratele muzicianului
cunoscută ca autoare de care a scris romane
Alexandru Bogza și al
versuri pentru copii. inspirate de transformarea
5 scriitorului Radu Tudoran
(pseudonimul lui Nicolae 12.02.1899 - Isac Peltz (m. socialistă a agriculturii,
Bogza). 1980) - scriitor și jurnalist proză de atmosferă, comedii
evreu-român, membru al și reportaje.
07.02.1812 - Charles
Uniunii Scriitorilor din 16.02.1924 - Ion Hangiu -
Dickens (m. 1870) - criitor
România. A scris numeroase cărturar de seamă, iniţiator
englez reprezentativ pentru
roman și nuvele, între care
realismul secolului al XIX-
mai cunoscute sunt: „Calea
lea, cunoscut prin opere
Văcărești”, „Foc în hanul cu
precum Marile speranțe,
tei”, „Moartea tinerețelor”.
Aventurile lui Oliver Twist,
David Copperfield, Martin 14.02.1928 - Radu Cârneci
Chuzzlewit, Dombey și fiul, (m. 2017) - poet
Timpuri grele, Dugheana cu reprezentativ al perioadei
vechituri (Pravalia cu postbelice și mai apoi
antichități), Documentele postcomuniste a literaturii
postume ale clubului române. A fost, de
Pickwich, Nicholas Nickeby, asemenea, jurnalist,
Barnaby Rudge, Poveste editorialist și un asiduu
despre două orașe (ultimele traducător de poezii, autor
două, romane istorice). al unor antologii valoroase.
08.02.1828 - Jules Verne 14.02.1935 - Grigore
(m. 1905) - scriitor francez și Vieru (m. 2009) - poet
un precursor al literaturii român din Republica
științifico-fantastice. Moldova. În 1993 a fost ales
membru corespondent al
9.02.1908 - Cicerone
Academiei Române.
Theodorescu (m. 1974) –

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
personajului literar Moș
Teacă.
22.02.1810 - Grigore
Alexandrescu (m. 1885) -
poet și fabulist român.
22.02.1903 - Tudor
Muşatescu (m. 1970) -
poet, prozator, dramaturg
și umorist român.
22.02.1904 - Nagy István
(m. 1977) - prozator și
dramaturg român de limbă
maghiară, membru titular
de programe culturale cu corespondent al Academiei (din 1974) al Academiei
importanţă pedagogica, Române, director de reviste, Române.
istoric literar prestigios; cel jurnalist, pamfletar, 23.02.1912 - Romulus
mai important istoric al polemist, publicist, Vulcănescu (m. 1999) -
presei din întreaga cultură romancier, scenarist și om scriitor și etnolog, membru
română. politic român, laureat al de onoare (1993) al
17.02.1952 - Stelian premiului Herder. Academiei Române.
Tănase - scriitor, eseist, 20.02.1927 - Mircea 26.02.1938- Bogdan
istoric, politolog, publicist, Maliţa (m. 2018) - Petriceicu Haşdeu (m.
scenarist, regizor, realizator academician român, 1907) - scriitor și filolog
de televiziune și analist diplomat, matematician, român, pionier în diferite
politic român. profesor universitar și ramuri ale filologiei și
6
19.02.1633 - Miron Costin eseist. istoriei românești.
(m. 1691) - boier, diplomat, 21.02.1805 - Timotei Academician, enciclopedist,
om politic și un important Cipariu (m. 1887) - erudit jurist, lingvist, folclorist,
istoric al Principatului român transilvănean, publicist, istoric și om
Moldovei. revoluționar pașoptist, politic, una dintre cele mai
19.02.1904 - Mircea politician în Transilvania, mari personalități ale
Vulcănescu (m. 1952) - cleric greco-catolic, culturii române din toate
economist, filolog, filosof, membru fondator al timpurile.
c r o n o l o g i e

publicist, sociolog, teolog și Academiei Române, primul 26.02.1802 - Victor Hugo


profesor de etică român, vicepreședinte, apoi (m. 1885) - poet, dramaturg
condamnat de un tribunal președintele Asociației și romancier francez.
din România pentru crime Transilvane pentru Scriitor romantic, a fost pair
de război. Literatura Română și al Franței din 1845, senator
19.02.1936 - Marin Cultura Poporului Român, al Parisului și membru al
Sorescu (m. 1996) - lingvist, istoric, teolog, Academiei Franceze din
scriitor român (poet, pedagog și orientalist, 1841. Printre operele sale
dramaturg, prozator), „părintele filologiei cele mai cunoscute se
membru titular (din 1992) române”, poliglot (cunoștea numără Mizerabilii și
al Academiei Române. circa 15 limbi) Notre-Dame de Paris.
19.02.1940 - Mircea Radu 21.02.1865 - Anton 28.02.1754 - Gheorghe
Iacoban - dramaturg, Bacalbaşa (m. 1899) - Şincai (m. 1816) - istoric,
prozator, scenarist român. ziarist, prozator și filolog, traducător și scriitor
traducător român, creatorul român, reprezentant al
20.02.1924 - Eugen Barbu
(m. 1993) - membru Școlii Ardelene.

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
mai greu în spațiu. Să luăm
exemplu de la broștele
țestoase care își reduc la
minim funcțiile vitale și
trăiesc astfel sute de ani.
Pentru un om aflat pe
pământ sigur este greu să
facă așa ceva dar în cosmos
totul vine de la sine. Și în
acest caz se consideră grșit
că timpul nu mai este

e s e u
universal valabil ci pe bucăți
și fiecare merge cum vrea în
eseu 7-12
și nu a ceva ce este doar o funcție de zonă.
Dandu Briel formă de gândire. Este ca și Chiar teoria care
cum ai spune că, în acel loc, susține că timpul se
Timpul care nu timpul se opune chiar curbează la o anumită
trecerii lui, ceea ce este ieșit gravitație din găurile negre
există! din comun. mi se pare mult exagerată
Și, chiar așa, dacă ar fi având în vedere că nu avem
Timpul este prezent să considerăm că numai ce să curbăm. Cum să
în toate dar fără să acolo timpul se scurge mai curbezi ceva care nu există?
existe! lent, ne întrebăm: despre Și în fond, de ce să se
Am citit recent un care timp vorbim, al cui, al curbeze când el nu este
7 materie ci doar un gând,
comentariu prin care cineva celui cu ceasul sau al tuturor
spunea că a descoperit cum și restul timpului ce face, se cum să curbezi un gând?
într-un anumit loc de pe scurge altfel în alte părți? Adică el trece normal peste
pământ timpul se scurge cu Adică timpul trece peste tot tot, așa cum gândește toată
câteva miimi mai incet într- normal dar într-un anumit lumea și la un moment dat o
o anumită perioadă și atunci loc o ia mai domol ca și cum
m-am întrebat: o fi auzit ar fi făcut din mai multe
acea persoană de anomaliile părți din care unele merg ca
magnetice care există în lumea iar altele sunt mai
anumite locuri?. În unele leneșe. Rar ceva mai naiv
zone sunt atât de puternice gândit!
încât fac o mașină să urce cu La fel se mai susține că
motorul oprit și locurile sunt cei care zboară în cosmos
cunoscute chiar în Romania. trăiesc mai mult deoarece
Ce fenomen mai simplu pentru ei timpul trece altfel.
poate fi decât acela prin care Iar mi se pare o teorie
o anomalie magnetică face eronată, având în vedere că
ca un ceas să meargă mai timpul nu există și mult mai
încet. Din moment ce acest plauzibil mi se pare să afirm
fapt se petrece numai în că, datorită
locul cu pricina, iar eu știu imponderabilității, orice
că timpul nu există, sub proces din celula umană se
nicio formă palpabilă, de ce desfășoară mult mai lent și
să nu fim de acord că este asta face ca omul să se uzeze
vina magnetismului terestru și să îmbătrânească mult

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
Ca să scape de
problema timpului chiar
Einstein l-a cuplat cu spațiul
și a creeat acest continuu
spatiu– timp, care face de
toate, poate fi parcurs, poate
fi îndoit, poate trece, etc...
În realitate nici el nu a
răspuns la întrebarea
privind existența timpului,
deoarece nu a putut spune
unde este localizat acesta.
Sau mai bine spus, de unde
ia așa într-o altă direcție plimbându-se de colo colo. începe? Și nici nu și-a pus
atras de ceva. Ca și cum ar Probabil că datorită vieții problema să răspundă la
avea masă! Și iar vine noastre cu un sens precis de întrebarea: dacă o mașină se
întrebarea: dacă o parte din la naștere spre moarte se deplasează prin mișcare în
timp o cotește ce face restul, consideră, intuitiv, că timpul spațiu și timp cum se face că
mai trece sau nu? Sau trece cumva invers. O mare atunci când stă consumă
așteaptă partea evadată să se eroare! doar timp. În acestă situație
corecteze? Și apoi ce se cuplajul spațiu-timp nu mai
Pe de altă parte este la
petrece cu cel care a cotit, este valabil, suntem în
fel de adevărat că tot ce
rămâne cotit și o ia pe altă divorț? Cuplarea spațiului cu
EXISTĂ se poate curba.
parte, și ajungem iar la timpul este artificială și nu
Materia există, spațiul
varianta în care susuținem poate fi justificată decât în 8
există, lumina există, și totul
că timpul e făcut din mai cazul mișcării, în rest timpul
este foarte măsurabil dar cu
multe timpuri ceea ce este trece de capul lui? Cred că
timpul este o mare problemă
imposibil. Adică o parte este evident pentru toată
deoarece nimeni nu a
trece mai încet, alta și mai lumea că dacă în acest
dovedit că există. Absolut
încet iar alte părți o cotesc și univers nu ar exista nici cea
nimeni nu deține o mostră
așa rezultă, la final, că de timp. Este o bășcălie să
timpul ăsta e foarte spui că timpul există
indisciplinat și se comportă deoarece este dovedit și
exact ca și cum ar fi vorba de măsurat cu ceasul, când
un gând uman care face tot toată lumea știe că
felul de jocuri. măsurarea aceasta nu este
e s e u

E adevărat că mulți decât o convenție umană


consideră timpul ca fiind raportată la mișcarea
liniar, fără absolut nicio planetelor, la zile și la nopți.
justificare, și asta e încă o Oricum veșnicia universului
davadă că lumea face ce vrea nu este afectată de
cu timpul căci el este evident minusculele noastre
un simplu gând, iar dacă măsurători. Măsurarea
este liniar nu poți să nu te timpului raportată la
întrebi cât de groasă este mișcarea unor planete este o
această linie și de unde până invenție pur umană generată
unde, iar alții spun că el de necesitatea organizării
trece, deși nu l-a văzut vieților noastre minuscule.
nimeni trecând sau măcar

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
mai mică mișcare, nici măsoară activitățile după tuturor este ceasul și fusul
măcar a unui string de niște reguli inventate. orar,care chiar împarte
materie, noțiune de timp ar Deasemenea chiar timpul cronometrabil în
fi total inutilă. În cazul Einstein a recunoscut că părți, ca să nu înebunească
nostru e foarte simplu să pui timpul este relativ, în lumea cu aceeași oră pe tot
pe seama timpului, funcție de fiecare om și globul pământesc și fiecare
mișcarea, viața, dădea un exemplu de să țină cont de răsăritul lui.
îmbătrânirea, moartea în loc senzație a trecerii timpului „Metoda de trecere din
să vezi că orice apare, când ne aflăm cu mâna pe o timpul clasic,
evoluează și apoi dispare. plită încinsă. Ceea ce face el cronometrabil, într-un timp
Absolut orice, ființe, obiecte,

e s e u
prin această idee nu este personal” ne ajută să
planete, constelații etc...și decât să confirme că timpul parcurgem distanțe foarte
niciuna nu are legătură cu este o formă de gândire mari, cu avionul, de
timpul uman. absolut personală și exemplu și loc de câteva ore
Unii mai spun că nici individuală. Nu există un să avem senzația de câteva
magnetismul nu îl vedem și timp universal valabil ci minute. Este foarte greu de
el există sau că nici undele doar cel gândit de fiecare pe imaginat așa ceva!. În
radio nu le vedem și sunt. parcursul vieții lui. De aceea realitate se schimbă, prin
Este perfect adevărat, avem și senzația că voință proprie, doar
magnetismul se poate momentele plăcute trec percepția de trecerea
măsura și verifica concret, prea repede iar cele dificile timpului comparabil cu cel
undele radio se pot utiliza abia se scurg sau sunt indicat de ceas care ne-a
pe frecvențe și categorii și situații în care avem înregimentat pe toți.
așa își dovedesc existența senzația că timpul s-a oprit Această metodă se poate
9 dar cu timpul nu poate face în loc.Dacă timpul ar fi utiliza oricând avem nevoie
nimeni nimic. Nu se poate universal valabil toți am trăi să scurtăm durata resimțită
depozita, ambala, chiar aceiași secundă, aceeași dedicată unui anumit
dacă în mintea unora el se clipă și ne-am afla cu toții în eveniment, mai ales dacă
mai și curbează deci ar același moment al lui. suntem observatori pasivi,
putea fi ușor de împachetat, Am și eu o contribuție
nu se poate urmării sub personală la cele de mai sus
nicio formă chiar dacă după ce în perioada armatei
oamenirea a inventat ceasul am pierdut efectiv numărul
pentru a-l justifica într-un zilelor și am „scăpat” trei
fel. Materia are formă, dintre ele. (de fapt câtă
spațiul are o formă și chiar lume nu se întreabă
lumina are nenumărate deseori: în ce zi suntem
forme și culori doar timpul azi?).
nu are nimic, nici formă,
Metoda pe care am
nici volum, nici liniar, nici conceput-o și pe care am
plat, adică în niciun fel. experimentat-o ani de zile
Nimeni nu a demonstrat îmi confirmă că timpul este
până acum existența doar un mod de gândire și
timpului palpabil deoarece el depinde de mintea
nu are cum. Nimeni nu știe
fiecăruia. El nu este
unde este acesta și ce este universal și fiecare face ce
el. Toți stau cu ochii în vrea cu timpul din capul lui.
ceasuri și cu senzația că îl Pentru a nu fi un haos
măsoară când de fapt ei își general numitorul comun al
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
noi, iar viitorul există acum
și asta o pot demonstra
răspunzând la orice
întrebări legate de viitor,
prin metode specifice, ceea
ce înseamnă că el este și
așteaptă doar să fie
desfășurat. Trecutul,
prezentul și viitorul sunt
forme unice și total
individuale ale fiecarui om,
ființă sau obiect și nu există
nicio legătură de exemplu,
un concert, o slujbă încadreză numai sub acest între trecutul meu și cel al
religioasă, un spectacol de prag stabilit. Dacă acum mă piramidelor așa cu nu există
teatru... Eu am întreabă cineva ce vârstă am niciuna între viitorul meu și
experimentat-o foarte mult răspunsul meu este: exact al altor persoane cu
și prima reușită a fost vârsta pe care mi-o dați și excepția simultaneității în
senzația că zborul cu spre marea mea plăcere cazul contemporanilor.
avionul de la Frankfurt la puțini sunt cei care reușesc Mulți nu știu, dar
Chicago l-am parcurs în să ghicească vârsta din viitorul nu are legătură cu
șapte minute și jumătate și buletin. Dacă te hotărăști că soarta imuabilă și nu este
nu opt ore. Culmea este că tu ești șeful atunci faci ce ceva ce ne este dat și care ne
ai în compensație și un vrei cu subconștienul tău. determină viața pe tot
puternic sentiment de Cineva mai spunea și parcursul ei. El se modifică 10
odihnă și relaxare. că timpul se poate curba, în fiecare clipă prin deciziile
Principiile acestei Metode atât de mult, încât trecutul, pe care le luăm! În fiecare
sunt pe net. prezentul și viitorul ajung moment al vieții ne formăm
Ceea ce pare simultane. Un fel de ghem un viitor pe care în
extraordinar este și faptul sau de cocoloș! Sunt de următorul moment, prin
că, Metoda aplicată invers acord doar cu ultima parte, liberul arbitru, îl putem
la scara întregii vieți are cu simultaneitatea și pentru schimba după dorință. Sigur
aceleași efect, pur și simplu asta nu trebuie chinuit că trăim și murim, asta e
ai senzația că i-ai oprit timpul deoarece trecutul clar, dar de la una la alta
cursul și nu mai este acum, chiar în drumul depinde de ceea ce
îmbătrânești. Concret, eu noi,deoarece nimeni nu s-a noi hotărâm să fim. Cu
e s e u

m-am oprit cu număratul despărțit de copilul care a fiecare hotărâre pe care o


anilor la o vârstă care mi s-a fost și care este încă în el, luăm viitorul se schimbă în
părut foarte benefică și prezentul este acum pentru consecință iar cei care
pozitivă. Nu vreau să mă că el reprezintă însăși susțin că soarta lor este
lungesc pe acest subiect dar existența noastră continuă pecetluită aceia nu sunt în
organismul și (viața), el apare și dispare stare să și-o hotărască și se
subconștientul meu au odată cu noi, într-o lume complac în a fi niște legume
preluat această idee, pe care plină de o multitudine de vorbitoare.
eu am făcut-o publică oricui alte prezenturi și este total În concluzie timpul
mă întreba, și de atunci greșit să considerăm că este există numai în mintea
toate testele mele de doar clipa actuală, nu, el noastră și singura lui putere
sănătate și cele de durează cât toată existența este aceea pe care hotărâm
inteligentă sau de reflexe se noastră și dispare odată cu noi să i-o dăm!

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
poezie 13-18

Gabriela Enescu şi-abdici de la trezire,


Țărână printre pași uitați
Niciodată,iubite
Niciodată, iubite pierduți de noi și depărtați
își cântă-a despărțire.
„Niciodată, iubite, n-am să merg fără tine!” Priveam la ceruri uneori
Nu ştiam
Îmi ești rug în simțire și în carne descânt. și NU ȘTIAM că-mi cazi în zori
Îți ador mângâierea ce în lanțuri mă ține în trupul ce m-apasă,

p o e z i e
Și îmi cânt fericirea că eu astăzi îți Sunt. Că drumul ce-l știam comod
„Niciodată, iubite, n-am să merg fără tine” îmi va părea un episod
Nici spre culmea-mplinirii, nici spre-apusul pierdut! iar viața-mi ne-nțeleasă,
Mă voi ține cu dinții și de maluri străine Că timpul ce-l doream stabil
Dacă-n zori mă vei umple cu un singur sărut. e încă putred de labil
„Niciodată, iubite, n-am să merg fără tine”
în toată-mi închisoarea...,
Nici la marea albastră, nici în crângul cu flori
Iar zâmbetul ce-l țin ascuns,
Unde tu îmi pictai poezii pe coline
de zeci de ani e nepătruns,
Și-mi urzeai două aripi să-mi dai drumul să zbor.
„Niciodată, iubite, n-am să merg fără tine” ca ochii-mi și ca marea,
Chiar desculță prin spini și prin ger tremurând Că ploaia ce mi-ai dat-o-n zori
N-o să cad la pământ nici în iarna ce vine mă umple încă de fiori
Chiar de-mi smulge suflarea... și-ar fi mult prea curând... și-mi seacă disperarea,
11 „Niciodată, iubite, n-am să merg fără tine!” Iar arșița din trupul meu
Am să stau nemișcată pe al lespedei nor îl cheamă chiar pe Dumnezeu
În mireasă-mbrăcată și cu brațele pline cu toată îndurarea.
Așteptându-te iară ca să-mi vii, să nu-ți mor. Să-mi ardă spicele ce-mi cresc
„Niciodată, iubite, n-am să merg fără tine!”
de când pe tine te iubesc
Voi iubi și eterul și genunea din noi
și-ți torn sămânța-n coapse,
De-ți voi fi adorată pân’ la ultimul mâine
Iar trupul ce mi-ai dăruit
Iar destinul va cere să ne poarte în doi!
la viață el m-a osândit
Nu ştiam prin câmpuri de mătase.
Te vreau prin paturi c-o mărgea
Ce pot fi eu când tu nu-mi ești? să strângi puterea lumii-n ea,
Din pântec pruncii mi-i golești cuprins de desfrânare
şi-mi cerni păcatul firii. Să-mi uzi dorința ce-o resimt
Ce-mi poți fi tu de eu nu-ți sunt? în uniunea ce-o consimt
Cuvânt spurcat pe-un legământ și fără ezitare
în iadul rătăcirii.
Să smulgi din mine tot ce-i rău
Credințe noi în zei și regi
și să-l azvârli apoi în hău
de care astăzi te renegi
prin gemete de viață,
şi-abdici de la trezire,
Țărână printre pași uitați Cuprinși de colaps să murim
pierduți de noi și depărtați apoi în iarnă să-nflorim
își cântă-a despărțire. când gerul ne îngheață.

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

Ion Cuzuioc

Viaţă în culori

Afacerile Dianei mergeau bine, chiar foarte bine,


veniturile ei creșteau ca pe drojdii,
în doar trei ani ea a reușit să se califice
printre cei mai prosperi întreprinzători din regiune,
casă cu trei niveluri, vile la mare și la munte,
mașini de lux, conturi în bancă deja au început să țină de trecut,
Ionerau
zilele și nopțile Cuzuioc
consacrate în totalmente afacerilor,
nu se mai gândea la măritiș, la copii, la o familie
ca la ceilalți
Viaţă în colegi
culoride lucru,
viața personală nu-i mai aparținea
până într-o zi, că bună nu poate fi numită, o banală răceală
a impus-o să treacă pragul unei clinici medicale private,
după ce i-a ascultat plămânii medicul i-a recomandat
să-și facă o radiografie pentru a-i stabili diagnoza finală,
peste o oră și ceva laboranta
i-a prezentat și pelicula radiografică a pacientei, 12
imaginea l-a pus în gardă pe medic, mai bine zis l-a înspăimântat,
pacienta Diana intuind că ceva este la mijloc
a insistat ca medicul să-i destăinuie boala,
să-i spună pe șleau de ce suferă dânsa?
Medicul n-a avut încotro și-a recunoscut că radiografia
afirmă cancerul la plămâni
și este necesar de urmat un tratament special,
venind acasă Diana a deschis calculatorul ca să se informeze
p o e z i e

mai detaliat despre această boală nemiloasă, incurabilă,


din spusele medicului și din informația de pe internet
dânsa a conchis că zilele ei sunt numărate,
chiar a doua zi a venit la serviciu luând decizii neobișnuite,
casa cu trei niveluri donată unui orfelinat,
vilele le-a pus la dispoziția familiilor de pensionari nevoiași,
mașinile de lux au trecut în proprietatea școlilor speciale,
Diana mergea zilnic și la biserica din preajma casei
ca să se pocăiască și să facă donații în dreapta și-n stânga,
mai mult a hotărât să ridice un alt lăcaș sfânt din banii ei,
cu alte cuvinte toată averea ei a fost distribuită după necesitate,
dânsa trecând cu traiul la bloc într-un apartament obișnuit,
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

nimănui nu și-a destăinuit boala continuând să meargă la serviciu


și să-și exercite funcțiile conform obligațiunilor sale,
nu se mai gândea la nimic ce-ar fi putut s-o îngenuncheze în fața sorții,
era împăcată că a reușit câte ceva în viață
iar veniturile ei vor fi de folos oamenilor,
și așa cum ședea în fotoliul din birou și servea cafeaua
așa a și auzit sunetul telefonului mobil,
l-a deschis ca să audă o voce cunoscută, a medicului de la clinica privată:

p o e z i e
ne cerem scuze pentru eroarea laborantei noastre
care mi-a prezentat o peliculă radiografică străină,
mai pe scurt plămânii dumneavoastră sunt curați,
vă felicit și vă doresc sănătate…

Constantin Floricica Fără miros


Mândruță Părinţii ei, atât de buni, De frig, o ţuică mi se-oferă,
O floricică au crescut; Nu-mi place, dar nici nu mă las,
Dragobete Ajunsă-acum în nouă luni, Degeaba cel ce-a dat-o speră
„Din flori” copilul s-a născut. ... O beau ţinându-mă de nas!
Primăvăratică Dragobete Lupi
13 Dragobete, Dragobete, Iarna, ca un timp prezent,
Ea, când vine pe la mine
În costm de primăvară, De ce rimezi tu cu „fete”?! Ne scoate de toate-n cale:
Ar arăta şi mai bine, Mie-mi trebuie femei, Avem lupi în Parlament,
De-ar ieşi din el afară! Mi le dai sau mi le iei? Dar avem şi în Trivale!

În familie cu soacra Eterna Eva


Până la însurătoare E iarnă şi mă uit pe coastă,
Era vorbăreţ un pic, S-a dus zăpada, vorba-aceea:
Dar a dat de-o gură mare De mi se va rupe-o coastă,
Şi-acum are „ciocul” mic! Rămâne-n urma mea… femeia.

Ispita Antirabic
Cred că vin chiar de la dracu Contra câini, sfatul e bun:
Nurii ei, l-au prins în plasă... Îmbrăcaţi-vă mai gros,
Când amanta-i preţioasă, Dacă vă muşcă, vă spun,
E şi mai sărac... săracu! Nu ajung colţii la os...

Fidelitate Meteo
A făcut şi puşcărie, În februarie nu crede
La ieşire-a căutat-o Că frumos va fi afară,
Şi cu mare bucurie Dacă umbra ursu-şi vede,
Tot pe ea a violat-o! Mai avem până la vară!

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
De cele mai multe ori,
Mă dor a nesupunere;
Se răzvrătesc
În furtuna îndoielilor mele.
Apoi,
Visurile care se repetă
obsesiv:
Încolțesc,
Cresc și zboară,
Costel Avrămescu Autoportret Și iar cresc...
Doar în tăcere,
Biruinţă
Niciodată singur. Impun ascultare:

În sanctuarul neliniștii, Nu condamn niciodată


Între mare și țărm,
În care se întretaie Ceea ce nu înțeleg.
Parâma nostalgiei
Și drumurile,
Strunește cu greu
Dorul de larg al amintirilor.
Și clipele, Murmurul tăcerii 14
Și vibrațiile luminii...
Printre stâncile realității,
Cuvintele stau aliniate lângă
Luna de cart Când, în gând,
gând.
Ridică valuri de maree Încolțesc semințele zborului,
Cum vântul nomad,
Și le rostogolește Cuvântul devine
Alerg în urmărirea propriului
În deșertul sufletului o bătaie de aripi,
eu.
Făcând să-i rodească ispita. Iar poemul, drumul aripilor
Încercarea
În văzduhul răscolit de vânt.
p o e z i e

Inima de a-l experimenta


Poetul, har și libertate,
Îmi consumă inima
Murmurându-și tăcerea
Nu mi-am făcut Cu fiecare bătaie;
– Încărcată
Niciodată Până la ultimul entuziasm.
de povara sufletului –
Timp
Revelație Sub măreția aripilor
Să stau de vorbă cu ea,
În căutarea luminii.
Dar ea
Despre mine.
Am devenit
Știe totul,
sclavul cuvintelor mele.
Absolut totul,

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

Iliana Cătănescu
Fiinţialitate
Să iubeşti fără
Să iubeşti fără trup
trup Cine ești tu, nu te mai întreba
când ontologice-ndoieli te scurmă,
olimpian, precum iubirea mea,
Să iubești fără trup, doar cu sufletul tot,
ți-am inventat un munte, fără urmă.
să te știi dezburat și să zbori, fără știre, Acolo, pe un jilț ierbind în stâncă,
Suflet peregrin

p o e z i e
să-ți așezi inima lângă-a sa, în chivot, floarea de colț îți va mai sta aproape,
să o ia în fărâme cei avizi de iubire, privirea ei, tăcută și adâncă,
să te-nalți pân' la ceruri, în explozii de cânt, va izvorî căderile de ape
Și rar, vor trece păsări increate
Fiinţialitate
vămi să treci printre îngeri renăscând în azur,
prin zborul ploilor sub nori zglobii,
să prefaci universul în fior de cuvânt
cu aripile lor desperecheate,
şi în tine-nțelesu-i să respire, iar, pur,
în dimineți, tu mă vei înveli.
să visezi pentru doi, într-un dans aripat, Și-or trece veșniciile pe rând,
să renaști doar prin el, cel ce te-a înflorit, cum vor mai fi trecând, fără de știre,
anotimp să îți fie glasul lui de bărbat pe când îți împleteam gând după gând
când te cheamă cu el în ninsori de iubit, în genele-nsorite de iubire.
să-nviezi și să mori, fără trup, într-o stea, Cine sunt eu, nu te voi întreba,
o știu ținându-ți sufletul de mână,
pe când noaptea culege myosotis lacteic,
15 iar inima bătând doar în a ta,
să te-aprinzi de iubire și să arzi doar prin ea,
va bea din nemurire-n strai de lună.
să trăiești veșnicia, dăruind prometeic. Cine ești tu, nu te mai întreba,
Suflet peregrin căci înlăuntrurile tale-mi sunt
predestinări în suflet să îmi stea
și să le simt vibrația-n Cuvânt.
Suflet amarat de visuri, scoică marea fremătând,
șuier vânturând abisuri, în vâltorile de gând,
macină nisipul firii în ocheanul nevederii
şi-n clipirea amăgirii scrie proorociri durerii.

Suflete, catarg albind zările spre nemurire


prin bulboane-nvârtejind, drum croindu-ți spre iubire,
în corabia-mi de frunze, de cochilii și senin
valul tău sărută buze de fior acvamarin.

Peregrin pe-acuarela veșnicirii, dus de vânt,


un desculț pe pasarela dintre Taină și Cuvânt,
vei străbate labirint, absolutul în iubire,
fir de lacrimă de-argint, strâns în lemn de răstignire.

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

Nu simţi că nu te mai cuprind fiorii tinereţii?!


Sau iar te minţi că vântu-ţi ţine partea
Şi răsfoieşte Cartea…Vieţii
Fără a se sfii să spulbere imaginea tristeţii!?
Te-alinţi, desigur, dar…
Nu simţi?!
Nu simţi.. că egoismul este încă-n floare?
Că nu mai vine nimeni când te doare?
Că nu îi pasă nimănui de tine,
De parcă după ce s-au dus părinţii
N-a mai rămas nimic să ţină-n viaţă flăcăra credinţii!
Ştiu că speranţa-nseamnă credite din plin,
N
Niic
cuuD
Doofftto
orre
eaan
nuu
Iar disperarea plata lor peşin
Şi că ar trebui să ţin de ea cu dinţii…
Dar, chiar de-aş vrea să fiu iar optimist şi „fresh“,
TTa
anng
goou
ull 2
2--n
neeii Pentru c-altfel dezamăgirea îmi plăteşte „cash”,
Iar dezolarea-n rate… cota parte,
Presimt că nu se poate,
să redevin supus,
Deoarece văd că deja s-a dus
Cam mult
Din parte-a dou-a vieţii pline de tumult
… de ataşat la turmă 16
Lăsând uitată-n urm-Aroma Tinereţii,
Şi viaţ-a doua,
Ce dacă ar fi să fie iar,
Aş vrea să vie-aşa,… Plină de har
ca rou-a dimineţii,
Să-ţi facă viaţa rea pustie,
Un pic mai rozalie
Sau, poate…
Soart-a doua aş fi tentat a spune… bunăoară,
Însă nu ştiu dac-ar mai fi posibil c-astă vară
p o e z i e

Să mă mângâi cu dezmierdări de început de înger


Acolo unde sânger
eu, a doua oară!
De fapt în viaţa asta,… chiar toate sunt la mân-a doua!?
Sau este vorba doar despre-o a doua şansă
Pe care roua gîndului trecut ne lasă
s-o întrezărim cât încă-i ne’ntinată?
Care-i de fapt adevăratul punct din trioul balans:
Second hand…
Second life,
sau,
Second chance?!

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

Florin T. Roman Un fiu şi-o noră răbdători, trudiţi,


se îngrijesc zilnic, neobosiţi,
Odaia bunicii mele
Odaia bunicii nimic să nu lipsească de pe masă
şi casa să rămână mereu casă.
mele
O cămăruţă-ngustă, dar curată,
ce nu se ştie când a fost durată, Mărunta cameră devine brusc mai mare
cu-aspectul învechit, ca de chilie adesea, când vin trei pensionare
în care-şi duce zilele o monahie, ce-s coborâte parcă pe perete

p o e z i e
dintr-un tablou c-o mamă şi trei fete,
un pat precum o veche piesă de muzeu,
trei fete harnice, frumoase şi cinstite,
în care se-odihneşte, parcă, Dumnezeu,
pe umeri cu cosiţe lungi şi împletite,
un scurt cuptor cu plită, văruit,
cum le purtau demult fecioarele cuminţi,
ce-i de pe vremea regelui zidit,
sfioase şi ascultătoare de părinţi.
o masă mică într-un colţ stingher,
Şi-odaia-ncepe, tot mai tare, să se-nvârtă
trei scaune înghesuite şi-un cuier,
de voie bună, veselie multă,
o mâţă ce se freacă de picioare cu amintiri frumoase şi poveşti,
şi doi nepoţi plecaţi departe tare… cu bancuri şi glume copilăreşti,
şi câte-o ceartă, ca între surori,
Deasupra patului, cu perne mici, care se stinge repede, cu râs de mori.
pe un perete şubred, din chirpici,
stă, ca o santinelă, o icoană Şi nici n-ai crede că-s pensionare
17 cu Sfânta Ana de când era mamă, surorile acestea vesele, sprinţare,
purtând în inimă o bucurie mare de n-ai vedea, când străbate oraşul,
şi-n braţe pe Preasfânta Născătoare. că trece şi pe la ele poştaşul.

Pe-un alt perete – o fereastră demodată Iar noaptea, când se urcă în tablou
ce dă spre uliţa azi asfaltată, cele trei fete tinere, din nou,
odinioară plină de noroi şi liniştea cuprinde iarăşi satul
prin care treceau greu care cu boi. încet, de la un capăt pân’ la altul,
De la fereastra asta, nu prea mare, şi când pe rând luminile se sting,
prin negri nori, ca printre cruzi duşmani, în încăpere nu se mai disting
decât smerenie, iubire şi candoare,
surâde vesel, uneori, acelaşi soare
cu care se roagă fără-ncetare
ce surâdea şi-acuma 94 de-ani.
o bătrânică mică ce se cheamă
ca Sfânta Mamă, de sus, din icoană.
Şi pe-alt perete – nişte rame învechite
din care, ca din pagini mult citite,
zâmbesc prin anii numeroşi şi duri
nepoate şi nepoţi maturi.
Şi în aceleaşi rame strâmte,
puse cu grijă-n loc de frunte,
ca un certificat de sănătate –
poze color cu multe strănepoate.

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

Om pe om din veci Mi-au blocat


îl hărțuiește, incertele
intenții lui.
Iar sfârșitul e coșmarul
Forul îi dicteazăFără să le pot găsi vreo
că iubește,
vină...
Însă focul e al nimănui.
Eu credeam că am prea mari
Se prefac în torțepretenții.
minunate
Vagi principii fermentate-n ani
Spirele neliniștii
Numai ca să demonstreze toate din genă
Se dizolvă chiar sub ochii
Suflete prigonite mei, II
Însă eu mă prind, cuprins de
Paul Rotaru Ce tribut am datjenă,deșertăciunii?!
Tot ce i-am promis De în zeci
lianțide oase.
promiși de
Suflete prigonite Om pe om Chiar din veci îl semizei...?
am împlinit cumva pe unii,
I Suflete prigonite Ihărțuiește, Iar pe alții... Lasă-i să mă lase!
Iar sfârșitul e coșmarul lui. Nu, copile! îmi spunea
Infinitul plămădi scânteia Forul îi dicteazăVăluri
că iubește,
de-ntuneric și lumină
tăcerea,
Infinitul plămădi scânteia
Ca să-i cadă pradă... înadins, Însă focul e al nimănui.
Mi-au blocat incertele
Caută-țiintenții
destinul către Casă.
Ca să-i cadă pradă... înadins,
Neștiind că, astfel, rupe cheia Fără să le pot găsi vreo vină...
Lumii poți să îi rezervi
Neștiind că, astfel, rupe cheia
Către miezul sinelui aprins. Se prefac în torțe minunate
Eu credeam că am prea mari pretenții.
părerea,
Către miezul sinelui aprins. 18
Vagi principii fermentate-n Dar de tine, lumii, cât îi
De atunci, întors mai totdeauna ani Spirele neliniștiipasă?!
din genă
De atunci, întors mai
La repere care fug de el, Numai ca să demonstreze
Se dizolvă chiar sub ochii mei,
totdeauna
Își invocă, obstinat, furtuna toate Însă eu mă prind, Jocicuprins de jenă,de paradă
incertitudini
La repere care fug de el,
Ce-i redă originea... fidel. Ce noroc pe De ei lianți
că sunt
promiși Și de semizei...?
plonjezi nesigur în obscur?
Își invocă, obstinat, furtuna
umani! În șarada asta au să cadă
Ce-i redă originea... fidel.
Supraviețuirea răzvrătită Nu, copile! îmi spunea
Cei maităcerea,
mulți – și tot mai
Suflete prigonite
E în fața lui, acum, un for Caută-ți destinul cătreți-o
mulți, Casă.
jur!
Supraviețuirea răzvrătită II
Care măsluiește și palpită Lumii poți să îi rezervi părerea,
E în fața lui, acum, un for
p o e z i e

Legea unui jar inferior. Dar de tine, lumii,Rupțicât îide


pasă?!
oameni, îngerii
Care măsluiește și palpită Ce tribut am dat
suspină,
Legea unui jar inferior. deșertăciunii?!
Si, luându-și straiele de viață, Joci incertitudini de paradă
Căci ar vrea un adn din
Tot ce i-am promis în zeci de
Infinitul se preface om. Și plonjezi nesigurOASE.în obscur?
Si, luându-și straiele de viață, oase.
Forul l-a gonit ca pe-o paiață, În șarada asta au – săLucifer!
cadă îi strig, din ce
Infinitul se preface om. Chiar am împlinit cumva pe
Dar i-a dat, drept pavăză, un pom. Cei mai mulți – lumină
și tot mai mulți, ți-o jur!
Forul l-a gonit ca pe-o paiață, unii,
Te-ai născut și Tu? Din care
Dar i-a dat, drept pavăză, un Iar pe alții... Lasă-i să mă
Nu ar fi crezut ce amăgire Rupți de oameni, îngerii suspină,
CASE?
pom. lase!
Își atrase bietul infinit: Căci ar vrea un adn din OASE.
În sublima lui închipuire, – Lucifer! îi strig, din ce lumină
Nu ar fi crezut ce amăgire Văluri de-ntuneric și lumină
Liniștea nu este de găsit! Te-ai născut și Tu? Din care CASE?
Își atrase bietul infinit:

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

Ioan Muntean din nou o eră 6 şase


ar putea fi nu-mi place lutul din jurul vremea
dragoste gâtului meu doamne fereşte
n-am văzut văzut oraşe în îmi vine devreme
oraşe peste bolţi aprinse
e un sentiment înfricoşător de anotimpuri
un chip ciudat
să am nevoie de tine ma fascina de-a dreptul
şi o căsuţă poştală
așa cum fac din apa botezului
fără să te ating vreodată şi cu biserici
cu vorbe ca să nu pierd
fără să te cunosc
astrele diavolul
deși în multe feluri deşi n-am înţeles niciodată
ce fac suflete
simt că-l împlinesc vreunul
cu limba nu pare ca toata
din cauza motorului
simt că poate lumea
suflu şi respir oxidat
ești specială vrea sa termine un vapor
cu degetul un cuvânt
de-asta te-aştept mereu
ca atunci timpul

într-o perioadă scurtă de 5 cinci adun toate aceste păsări


timp ce reprezintă un fel nevăzut
19 ai schimbat privirea mea de oraşe
dar zburătorului i s-a ridicat
către viață vrând să-şi încheie drumul oraşe de un verde potir
îmi dai speranțe cu talpa piciorului ce se şriu
îmi dai motive ca tine
stâng de sabie cu capul
aşa de cuvioase
atuuI orei nenăscute
aș vrea să găsesc si cu stropii deîmpărţit cu
un viitor pentru noi vederea doar
ce există acum nu trebuie să înteleagă
un timp și un loc lumea
p o e z i e

undeva coborât din vis neatinsă într-o baltă fără


pentru a restabili fund
certitudinea şi scoarţa trunchiului tau
și pentru a afla se adună în vremi trecute
dacă ar putea fi dragoste un vis de săptămâni
4 patru încurcat si cârtit
din mâzgăleli pe geamul
autobuzului
altă lume nemărginită
alese de oameni ai iubitei
şi acum vezi pieţe largi
cu un verde potir
mulţimea se-nghesuie
ca o floare de pictor
pentru că trebuie să fie

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

Vladimir Nichita

nedumerire

în fine!
s-au descălțat de bocanci
s-a sfăramat tropăitul -

p o e z i e
șenilele împachetate
au fost băgate în buzunare...

Maria Giurgiu Am făcut înconjurul lumii pufăind din țigări


La bord în popasuri, prin imaginea zilei
Te aştept iar porturi și ani mici rotunduri ale timpului -
primăvară! Mi s-au alăturat clandestin
neființa îi ordinul celor mari
Alți pasageri, și răi și buni.
care râd
M-au însoțit în călătoria prin
Am pornit într-o călătorie de păsările cu aripi frânte...
Din portul Tinereții anotimpuri
demult... Prieteni, bucurii, iubiri,
în piață rațiunii
Cu toate pânzele sus. tristețe, eșecuri, dușmani! 20
oamenii-s desfăcuți în felii
Pe catargul corăbiei mele M-a priponit de ceva timp
oamenii fac sex -
Arboram insemnele Iarna grea cu viscol și geruri
suflete aruncate
Primelor primăveri. În Nordul înghețat
Printre banchize și cețuri pe caldarâmul
Îmi curgea prin vene atunci
Un vis îmbobocit de iubire Și prin vene, tot frigul precarei existențe...
Timid ca o briză călduță. Arcticii
Prinsese rădăcini sub zăpadă S-a incuibat. în biserici
Și creștea repede Te aștept cu dor Primăvară Sfinții tremură de frig
Într-un an, cât în zece Să poposești pe corabia mea, nu s-a pomenit
Visul meu de iubire! iară niciodată așa ceva -
Îmi invadease de primăvară Și să spulberi din sufletul la Masă Tăcerii se discută
grădina Și trupul înfrigurat, obosit fară să se rostească cuvinte...
Cu soare fericire și flori. Frigul și înghețul cernit
Pe catarg, la pornire Tristețea în care m-am avem nevoie
Am arborat steagul cu
împotmolit! de alte perechi de ochi
mărțișoare
Vino dar Primăvară și noi creiere între picioare -
Albăstrele suave
Cu mărțișoare, soare și flori care să rezolve
Și de sub palide petice de nea
Și reînvierea din ierni cu problemele prezentului...
Surâdeau curajoși primii
ninsori!
ghiocei.

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

Lenuş Lungu sângele din tâmple Jocuri


străbate mai puternic
Explozii bule de singurătate plutesc Respiră-mă
și aerul este înmuiat mângâie-mă
de absența ta. atinge-mă
Explozii de tăcere
se închid în norii inimii Iubește-mă până bucurie și dorință
se nasc fără teamă
lacrima lovită la stele
în interiorul zidurilor mele. mintea zboară
spre cer fără margini
Am Uită-te la mine
și valuri în cald
când vorbesc cu tine trezește plăcerea
cu privirea mă dezbraci ce îmbrățișează pasiunea
Am
am strâns vise sărutându-mi buzele spre acum e târziu...departe

am adunat cuvinte nebunie în noapte


plăceri inspirate doar stelele se pot vedea
am șters lacrimi abandonate
în adâncurile corpului în întuneric se ascultă
din suflet presărate.
gura fierbinte în alunecare tăcerea
Te caut pe curbele goale jocuri de seducție
țipete în gânduri intrigante protagoniștii minții
21 Te voi aștepta briza modelează momentul imaginații răsucite
în nopțile târzii o lumină copleșește totul chiar și creierul
când luna va străluci cu mâinile atingând a ajuns la plăcerea
în desertul de argint atingeri reale ochilor noștrii îmbrățișați.
te caut în tăcerea cuvinte simple și umane
întunericului un dans intens
luminat de focul inimii în ritmuri puternice
te voi găsi dincolo de dune de o fantezie șoptită
unde visele urmăresc gâfâind de pasiune
p o e z i e

urmele amintirilor arsuri de cald și umed.


și aerul miroase
Imagini
a flori de tei de matase.

Inima Imagini oglindite


într-o clipă
O inimă dureroasă mișcări seducătoare
cu privirea ascunsă mâinile ating tăceri
în spatele unui zid de lacrimi degete neobosite
respirația lipsită de suflare în universuri incandescente.
și vocea ruptă

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
culori cu care îmi pictez
gândurile și trăirile pe
pânza vieții, Nynna
Vizireanu.
Mă numesc Niculina
Vizireanu (Nynna
Vizireanu) am 60 de ani, și

d e z b a t e r i
sunt pasionată de pictură,
desen, grafică.
L.L.: Începuturile
carierei dumneavoastră
artistice, ce profesori v-au
cafeneaua cu peniţe 19-23 (dezbateri) interviuri
Leonte, „Bucăți din inima orientat și susținut?
Lenuș Lungu mea” de Amelia Magori, N.V.: Pictez încă din
„Invitaţie la mare” şi „Efigii clasele primare pasionată și
Interviu cu ale clipei” de Ana Ruse, dornică să învăț mereu din
„Fiorul zborului tandru” de tainele desenului și picturii!
pictoriţa Nynna
Val Andreescu. Profesorii de desen au fost
Vizireanu primii mentori. Sunt
Orice tablou are
povestea sa. Unele sunt căsătorită, am doi copii,
Nynna Vizireanu o triste, altele emană stare de chitesența vieții mele și doi
artistă de mare valoare fericire. nepoței adorabili!
pictor și grafician își Nynna Vizireanu îşi L.L.:Care este 22
exprimă prin desene exprimă sentimentele şi povestea dumneavoastră
gândurile, sentimentele, trăirile sufleteşti despre pictură? Când și cum
desenează din imaginație și mărturisind că pentru va-ți descoperit această
emană prin arta artistul din ea „Pământul pasiune?
sensibilitatea, gingășia, este o insulă de viaţă în N.V.: Din 2007 sunt
frumusețea și talentul. imensitatea Universului şi membră a Careului Artelor
Plină de modestie, asemenea unei flori, trebuie Amfora Constanța și al
artista dăruieşte din să creştem şi să înflorim Cenaclului literar Mihail
desenele ei tuturor acolo unde răsărim”. Sadoveanu Constanț a,iar
iubitorilor de frumos pentru Grafica ei are o valoare din 2014 președintele
a îmbina plăcut arta deosebită, care se ridică Careului Artelor Amfora. La
scrisului cu arta grafică. deasupra realului, a materiei început, datorită mentorului
Desenele Nynnei existenţiale, a conştiinţei meu poetul Mihai Leonte am
Vizireanu au ajuns în omeneşti. avut câteva colaborări
paginilor multor cărţi ale pentru reviste și antologii de
L.L.: Ne puteți spune
autorilor de poezie câteva poezii al poeților de pe net
cuvinte despre
contemporană: antologiile dumneavoastră? cu toate că nu credeam că
de poezie „Romania din modestele mele lucrări vor fi
N.V.: Motto, un apreciate și cerute să facă
suflet”, „Spiralele vieţii”,
refugiu unde îmi strecor parte în volume de poezii.
“Drumurile vieţii”, „Mirajele emoțiile printre culori și uit
vieţii”, în volumele „Agate de nuanțele negre ale vieții, Apoi am prins încredere și
Magice“si „Mirajele sufletul meu o paletă de mi-am postat lucrările pe
albastre” ale poetului Mihai site-uri de artă, literatură în

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
dorința ca desenele mele să Careului artelor Amfora, la feminine, poezia și natura
transmită acel mesaj pe care muzeul Național al Marinei mă inspiră cel la mult!
am încercat să-l transpun pe Române, Biblioteca L.L.: Care sunt
pânză, hârtie cu speranța să județeană I.N.Roman și în planurile și proiectele
placă privitorului! Mereu am afara Constanței. Am dumneavoastră?
fost încurajată și sprijinită particiapt și la concursuri de N.V.: Pe viitor încerc
de familie și alți oameni pictură din București să reușesc să realizez o
minunați cărora le Dumitrie Știubei unde am expoziție personală, să
mulțumesc: Amelia Magori, luat premii și la concursurile coordonez pe mai departe
Felicia Nica, Lazaroiu Aurel, internaționale din Japonia grupul de pictori amforiști și
Pop Vasilica, Floarea oraganizate de poeta Floarea să am putere și inspirație
Carbune, Paul Teodorescu și Cărbune unde am primite creatoare să pot expune pe
graficianul Nastase Leonte. diplome de excelență. mai departe lucrările.
Lor și vouă vă voi fi mereu L.L.: Ați expus enorm L.L.: Mai este pictura
recunoascătoare. Am cum ați reușit? apreciată astăzi în România?
debutat într-o expoziție de N.V.: Din anul 2014
grup la Galeriile Amfora N.V.: Eu sper și cred
am fost propusă președintă că
după care au urmat mai pictura, arta este
a Careului artelor unde am apreciată în România, chiar
multe expoziții în Constanța încercat și încerc cu ajutorul avem în țară artiști foarte
și din țară. Desenele mele au colegilor mei să realizăm un
ajuns în paginile multor talentați, care merită
program expozițional cât mediatizați și sprijiniți!
reviste și cărți ce aparțin mai divers încât lucrările Fiecare e unic prin creațile
autorilor de poezie și proză
23 contemporană. După cum noastre să ajungă la sufletul sale, pentru că pune suflet,
vizitatorului și iubitorului de muncă și timp.
am subliniat de mai multe artă și să încânte privirea
ori, sunt un artist fără studii L.L.: Ce părere aveți
prin multitudinea de creații!
în domeniu, nu mă consider Suntem un grup de 39 de despre, tendința actuală în
un artist talentat, dar ce fac, pictura românească?
membri, artiști plastici
fac din pasiune! Creația foarte talentați, ce pun suflet
fiecarui om indiferent că-i în creațile lor. Avem o
literatură, muzică, artă, este frumoasă colaborare și un
un fel de portret al lui însuși
real sprijin din partea
d e z b a t e r i

și cu cât încearcă să se Cercului Militar Constanta,


ascundă pe sine, cu atât mai Muzeul Național al Marinei
clar își va dezvălui Române Constanța și
caracterul, în ciuda voinței biblioteca județeană
lui. Încă din copilarie, I.N.Roman Constanța
desenul a fost pentru mine o pentru care suntem
poartă de evadare!
recunoscători că ne pun la
L.L.: Puteți să ne dispoziție spații pentru
povestiți un pic despre expozițile nostre.
expozițiile dumneavoastră?
L.L.: Ce vă place mai
N.V.: Arta pentru mult să pictați?
mine a fost și este o terapie N.V.: În general îmi
iar poezia mă inspiră cel mai place să pictez peisaje
mult. Am participat la foarte marine, flori și portrete
multe expoziții din cadrul
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
dialoguri privigeliate

Dan Lupescu

Marin Sorescu –
punţi spre
nemurire (2)

i n t e r v i u
Interviu cu prof. univ.
dr. George SORESCU,
Laureat al Academiei
Române
(continuare din nr. 6
N.V.: Tendința actuală enorm ci doar am încercat să
(42)/2018
în pictura românească și cea particip la expozițiile
mondială o consider pozitivă organizate de Amfora și la – Îngăduiţi-mi,
deoarece se adaptează alte expoziții unde am fost domnule profesor, să
progresuli, tehnologiei și invitată! precizez că, în 1897, la
cerințelor chiar dacă mulți Craiova, i-a apărut lui
L.L: Câteva cuvinte de
din noi în sufletul nostru am încheiere pentru revistă? Coşbuc – de la a cărui
rămas fideli vechii școli de naştere, la Hordou, în
N.V: Vreau să vă
artă, dar viața ne obligă Ţara Năsăudului, s-au
mulțumesc pentru invitația
uneori să mergem după cum împlinit, la 20
la acest interviu, mă simt
cere pe piața artei. septembrie, 150 de ani - 24
onorată și recunoscătoare!
Supraviețuim cum se spune!
Revista Cronos, o revistă de ”Antologia sanscrită”
L.L.: De unde vă cultură universală născută la (fragmente din „,Rig-
inspirați pentru lucrările țărm de mare, complexă, Veda”, „Mahabharata”
dumneavoastră? Care sunt închegată care poromovează „Ramayana”), iar în
temele preferate? și sprijină frumosul, un 1898, în Bucureşti, a
N.V.: Ar fi multe de promotor al culturii publicat, tot în propria-i
spus dar important ca contemporane, un izvor de traducere „Sacuntala”
fiecare artist să se cultură pentru toate de Kalidasa…
d e z b a t e r i

regăsească în creațiile sale și gusturile ce încearcă să – Deşi a rămas în


să pună suflet în tot ce face aducă cultura mai aproape istoria literaturii cu eticheta
iar dacă reușește să și le de sufletele iubitorilor de de”poet al ţărănimii”,
valorifice e o mare realizare! frumos. Vă doresc succes în plecând de la o parte a
Doamna dr. Doina Pauleanu tot ce realizați! universului său liric, George
îmi prezenta lucrările ca Multumesc Lenuș Coşbuc a fost unul dintre cei
fiind rafinate, romantice, Lungu dar și grupului
mai cultivaţi poeţi ai
pline de imaginație și de redacțional al revistei!
perioadei sale. A fost şi
mesaje! Am încercat mereu
rămâne un virtuoz al
sa-mi îmbunătățesc stilul, să
prozodiei, utilizând inclusiv
învăț și să realizez lucrări
mult mai reușit tehnic, terza rima şi introducând, în
coloristic, mereu încerc să literatura română, gazelul,
învăț din tainele picturii! Pot preluat din lirica orientală.
să spun că nu am expus Asemenea lui Mihai

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
Eminescu, el s-a inspirat din certificatul nr. 05057… Am teologia, să devin preot
momentele de bază ale urmat, apoi, cursurile practicant. În anii când
istoriei românilor, ei doi Facultăţii de Filologie a frecventam cu consecvenţă
fiind singurii care au adus în Universităţii din Bucureşti, Biblioteca „Aman” din
actualitatea vremii lor toate fiind coleg cu Marin Bucur, Craiova, căutam şi studiam
marile personalităţi, de la Titus Popovici, Mioara cărţi de creştinism, de
daci şi romani până în Grigorescu-Avram, Teodor istoria religiilor, încât la
veacurile XVI-XVIII-XIX, Vârgolici ş.a. Mi-am ales ca orele de religie – de la Liceul
bătăliile glorioase şi clipele temă pentru teza de licenţă „Fraţii Buzeşti” – colegii mă
de răscruce din istoria „Ţiganiada de Ion Budai îndemnau: „Sorescule, mai
noastră naţională. O vreme, Deleanu”. Am funcţionat, pune-i o întrebare preotului-
Coşbuc a trăit şi a creat în ulterior, ca profesor de profesor, ca să treacă ora
Craiova, unde i s-a născut literatura română la Liceul mai repede!”…După 12 ani,
unicul fiu, Alexandru, „Traian” din Turnu Severin aflându-mă, ca lector
decedat într-un accident de (1953-1961), conducând, universitar, la Institutul
automobil, la Tismana, în câţiva ani, cercul literar”Al. Pedagogic de 3 ani din
1915. Această tragedie Vlahuţă”. Încă din 1957, Craiova, portarul m-a
intempestivă l-a marcat atât Marin Sorescu (student la anunţat că mă caută cineva.
de teribil pe marele poet Iaşi) era invitat în cenaclul Era fostul meu profesor de
transilvan încât nu a mai de la Severin, unde citea religie, din anii de licean,
putut scrie şi nu i-a putut poezii precum „Ada- care auzise că lucrez în
supravieţui nici trei ani, Kaleh”, „Expatriatul” învăţământul superior. Mi-a
25 stingându-se şi el, la 9 mai „Lacul roşu”, „Cântec” mărturisit că m-a căutat
1918. etc. Şedinţele cenaclului doar de bucuria revederii şi
– Vă rog, domnule erau ţinute lunar, în sala cea pentru a-mi spune că s-a
profesor George mare a Bibliotecii „I. G. reprofilat şi a devenit
Sorescu, să punctaţi anii Bibicescu”. profesor de muzică… Vreau
dv de gimnaziu şi liceu, – Care au fost cele
apoi pe cei de student… mai importante modele
– După cursurile şcolii umane pe care vi le-aţi
primare din Bulzeşti, la ales ca repere în viaţă?
i n t e r v i u

sugestia învăţătorului Ilie Le-aţi luat din realitatea


Trăşculescu, sora din imediată sau din
Bucureşti a mamei mele, mitologie, istorie, artă?
profesoara de italiană Maria – În perioada anilor de
Ionescu, m-a luat la ea şi m- studii liceale şi universitare,
a ajutat să încep gimnaziul nu-mi fixasem un ideal de
în Capitală. Am revenit în viaţă, pentru că eram sub
Craiova, la „Fraţii Buzeşti”, influenţa scriitorilor noştri
unde am dat, cum spuneam, clasici, cât şi a altor
într-un singur an, persoane din zone de cultură
examenele pentru doi ani de apropiate familiei Sorescu.
liceu. În sesiunea iunie 1949, Aspiraţia iniţială era aceea
am devenit absolvent al de a fi profesor. Printr-un
Liceului „Fraţii Buzeşti”, cu paradox, voiam să urmez şi
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
Restul au rămas la el. Dintre
poeziile transcrise, se detaşa
un poem de 104 strofe:
„Bujor şi Iulina”, un fel
de basm în versuri. Acesta
l-a stârnit, cred, în
asemenea măsură încât
Marin – fără a mă concura -

i n t e r v i u
a scris, la rându-i, un basm
în versuri intitulat „Ion
Ciobanul şi Ileana
Torcătoarea”, de 177 de
să insist şi să vă spun, prelucrate, complicate, versuri clasice, izometrice,
domnule Lupescu, că, de-a stilizate, încât ne apar în de 7-8 silabe, prozodic
lungul vieţii, problemele de diferite ipostaze, cu evident dispuse în forma catrenului.
religie m-au fascinat. Am rol educativ. Acest basm, scris în 1951-52,
citit şi am recitit Biblia în – Vocaţia literară la Predeal, era precedat de
mai multe rânduri, chiar de la cine aţi moştenit- „Bunicul”, în care Marin
Biblia lui Şerban o? îşi luase ca model arhetipal
Cantacuzino din 1688, chiar pe bunicul nostru,
– … Un alt paradox: pe
scrierile, arhicunoscute George Ionescu (86 de ani),
când eram în clasele
acum, ale lui Giovani Papini, tatăl mamei noastre:
primare, am încercat să
Renard, Nietzsche, studii Nicolina Şt. Sorescu. Fost 26
scriu un basm, deşi nu
fundamentale privind marile notar în comunele Bulzeşti
aveam reperele de bază şi
religii: iudaismul, şi Balota, George Ionescu
nici orizontul respectiv.
creştinismul, islamismul, era un om blajin, bun
Spălând rufele, mama –
hinduismul şi budismul. Am povestitor, pe care Marin îl
căreia îi citeam ceea ce
fost obsedat de curiozitatea ascultase în copilărie cu
scriam - mă completa. Mai
de a cunoaşte geneza încântare, luându-şi-l apoi
târziu, în anii de liceu, am
religiilor, cât şi structura ca model şi pretext liric… Nu
scris un volumaş de versuri,
anumitor mituri în care-şi mă pot abţine să nu vă recit
care a circulat la profesorii
găsesc expresia şi sunt măcar primele strofe,
mei Luca Preda şi Predică.
explicate în „Istoria domnule Lupescu, pentru
Dar, în anii de facultate, cu
credinţelor şi ideilor farmecul lor aparte: „Şi
excepţia câtorva momente
religioase”, respectiv, în vântul a tăcut pe vale,/Şi
lirice, am abandonat această
celebrul studiu „De la sara s-a lăsat demult,/Afară
preocupare, întrucât
Zamolxis la Gengis- nu-i nicio suflare:/Nici glas
pregătirea pentru seminarii,
Han”, ambele de Mircea de ape şi nici cânt. Chiar
orele de cursuri şi
Eliade. Mă frământă şi în vântul a tăcut pe
examenele îmi acaparau tot
deceniile de acum, de la vale.//Bunicul ca
timpul. Marin, fiind elev la
cumpăna mileniilor, întotdeauna/Mă cheamă pe
Liceul Militar „Dimitrie
preocuparea de a studia genunchii săi/Să-mi spună
Cantemir” din Predeal, mi-a
aceste vaste şi complexe iar poveşti cu Muma-
luat caietul de versuri şi a
probleme, pentru a înţelege /Pădurii şi cu aprigi zmei,
transcris o parte dintre ele,
în ce măsură ele au fost Cum spune el întotdeauna.
pe care mi le-a înapoiat.
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
(…)//Ca el nu-i nimeni de profesori cu vocaţie aparte. Bulzeşti, după absolvirea
sfătos/Cuvântul lui te Am înţeles, mai târziu, că claselor primare, şi m-a
cucereşte/Şi glasu-i e Romică Stănciulescu nu era ajutat să urmez studiile
melodios,/Iar basmul spus un simplu profesor, ci avea o gimnaziale în Capitală. Era,
de el trăieşte,/Ca el nu-i cultură filosofică temeinică. repet, profesoară de italiană,
nimeni de sfătos./(…) //
Întorcându-mă de la studiase şi fusese în Italia
„Povestea mea-i poveste
Bucureşti, în 1953, l-am câţiva ani, avea o bibliotecă
veche/Şi nu-i din carte
reîntâlnit… Şi-a reaminti de bună, pe care eu o
adunată,/Ea ne vorbeşte de-
o pereche/De-ndrăgostiţi… a mine… „Dragă Sorescule, ce scotoceam deseori, îmi
fost odată…,/Povestea mea-i mai faci?”… Mi-a mărturisit alegeam cărţi… De atunci,
poveste veche!(…) //Voi că a fost urmărit, în timp, de încă de atunci m-am
spune astăzi o poveste/Ce operele unor mari filosofi, obişnuit să-i citesc pe Dante,
mi-o spunea şi mie precum Kant şi pe Petrarca, ca şi pe alţi
Moşu./de-atunci e mult, ce Schopenhauer. A insistat pe scriitori clasici… Fiind ani de
mult mai este/De când cu ideea că, fără o cultură război, a trebuit să mă
Împăratul Roşu!”… În felul filosofică profundă şi bine transfer la „Fraţii Buzeşti”,
acesta versifica Marin la
asimilată, nu poţi vorbi cu în Craiova, mai aproape de
vârsta de 15 ani… Deci,
un intelectual. Şi, desigur, Bulzeşti, însă mătuşa
începuturile noastre literare
nu te poţi exprima ca un profesoară din Bucureşti a
stau sub semnul unei vizibile
influenţe folclorice (şi la intelectual. Pentru că nu ai continuat să mă îndrume şi,
27 Marin, şi la George Sorescu). orizontul cunoaşterii mai ales, să mă sprijine
– În consonanţă cu complet. Din păcate, azi, pecuniar, cu preponderenţă
filonul extrem de mulţi dintre cei ce bat la pecuniar.
puternic al culturii „porţile afirmării” ori cred că
tradiţionale… Dar s-au consacrat, în ultimii 15-
vocaţia pedagogică, cum 20 de ani, nu sunt conştienţi
v-o explicaţi? de acest adevăr extrem de
important. Fără cultură
– Vocaţia pedagogică
filosofică nu te poţi numi
mi-a fost înrâurită de
i n t e r v i u

nici intelectual, nici scriitor,


profesorul de filosofie
nici creator de artă sau om
Romică Stănculescu, de la
de cultură…
Liceul”Fraţii Buzeşti”. Era
un bun pedagog, un bun – Mătuşile din
profesor, cu deschideri şi Bucureşti ce rol au avut
interpretări adecvate în formarea dv.?
subiectului abordat. Pot să – Cel mai substanţial
afirm că am rămas uimit, ajutor l-am primit de la
privind retrospectiv, la acei Maria Ionescu, cum
ani foarte turburi, că aici, spuneam, profesoară de
la”Fraţii Buzeşti”, am avut italiană, sora din Bucureşti a
şansa unor asemenea mamei Aceasta m-a luat din

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
Şi luna şi stelele fac acelaşi
lucru. Fără aripi de clorofilă,
portretul stă pe dunga
terasei, priveşte râul, cerul,
stelele, luna... iar pe mine
nu mă bagă în seamă. Ce l-o
fi apucat! Cred că am mai
multe riduri ca el, ba şi
ghiocei mai mulţi la

p r o z ă
tâmplele obosite.
Tiptil mă strecor în
casă. Rama goală puşcă are
proză 28-33
de furcă cu cei câţiva pui de
Puiu Răducan Portretul păianjen. Deodată, scârbit
de urâciunile vieţii, o idee
Varză cu peşte Privesc cu jind la mă gâdilă şi mă-ndeamnă să
portretu-mi din perete. A urc în ramă, iar el, protrtul
obosit şi el! Şi peste el s-a să treacă la calculator să mai
Se taie varză-n 4-5-6, aşternut un praf de viaţă!
muncească şi el. Să vadă şi el
dar să rămână întreagă, se
Of, Doamne, ce se cum este când munceşti
iau 5-6 peşti – nu se scot
întâmplă?! Portretul se de-ţi dai duhul să cobori
solzii sau maţele. Se
mişcă în ramă! Rama se cuvinte-n foi, materie primă
zdrobesc pe caldarâm că
sunt nervoşi şi se bagă cu mişcă, se lăţeşte să facă loc pentru criticoii de ocazie 28
nasul sub fusta verzei. portretului. Dar ce face? amară să te înjure...
Coboară! Coboară agale din S-o fi săturat sărmana
Dacă cască peştii li se
ramă. Mă cuprind vânturi de lucrătură violetiană să-mi
aruncă-n ochi cu 2 pumni de
orez lăbărţat. Orez suspine vineţii. Trece uşor stea-n spate, să vadă ce
nelăbărţat se pune şi lângă obiectul muncii – eforturi fac şi cât de uşor
deasupra până ce se acoperă laptop – intră-n odaia de sunt bălăcărit...
varza. Peste oreaza alături şi priveşte jur- Mă decid! Urc în ramă!
nelăbărţată se depun 2-3 împrejur. Cu spaimă şi Aoleu! De ce se face mică?
pumni de mălai, că dacă mirare îl privesc, dar îl şi De ce fug puii de păianjen la
pestii păcălesc orezul şi urmez discret pe terasă. apropierea mea ? Un semn
oreaza, să le intre mălai la O guralivă păsărea-l discret mă atinge pe umăr.
subsioară. Se pune la clocit întâmpină! Nu se fereşte de Era portretul. Cu freza
tigaia la foc scăzut. Dacă nu el, de portretul meu. Parc-ar
făcută-n oglinda de râu suia
fierbe repede să adauga la fi prieteni de-o viaţă.
lin spre ramă. Se-nghesuie
buricul peştilor spanac,
Încerc să strunesc la locul lui, eu rămân la fel
busuioc, păpădie şi ciuboţica
lacrimile, să pun stăpânire de mirat şi trec la munca de
cucului. Dacă cucul este prea
pe ele. Cad stele pe râu. zi cu zi: Materie primă
mare şi ciuboţica rămasă
mică se pun doi ciuboţici. Luna-şi înmoaie condurii-n pentru gonflabilii criticoi,
valuri zgomotoase de la exact când toamna vine
Se serveşte cu
piedicile uriaşelor pietre. peste mine în icoane
beţişoare chinezeşti.
Câţiva plopi proapspăt bizantine...
Poftă bună!
văruiţi îmi salută portretul.
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

Sivia Giurgiu mai mult suferise din cauza conviețuire de interes


înălțimii sale, care nu reciproc. Una avea nevoie de
depășea un metru jumătate. un acoperiș deasupra
Punct ochit Picioarele scurte, subțiri și capului și de un loc de
noduroase susțineau un trup muncă pentru a se întreține,
Vera chicoti, încântată lipsit de forme feminine, dar iar cealaltă de companie și
de năstrușnicia ideilor ce-i curat și îngrijit. îngrijire. Eva crescuse într-
zumzăiau prin scăfârlia Pe cât era de mică și de un orfelinat și nu cunoscuse
acoperită cu smocuri de păr nevolnică, pe atât era de altceva decât austeritate,
complet alb, de care era trufașă, din care cauză nu lipsuri materiale și afective,
foarte mândră, de când permisese niciunui bărbat să până când reușise să fugă de
reușise să împiedice intre în viața ei, deși acolo la numai paisprezece
dispariția completă a încercaseră câțiva. Teama de ani, când foamea, disperarea
podoabei sale capilare, a nu fi ridiculizată din cauza și frica de violențele suferite
renunțând la pelerinajul urâțeniei sale o determinase deveniseră de neîndurat.
forțat pe care trebuia să-l să înalțe un zid de netrecut Muncise pe unde apucase și
facă lunar la coafor, pentru a între ea și stirpea dormise pe stradă, prin gări
vopsi restul de păr ce-i mai bărbătească și își dedicase și prin adăposturi
rămăsese. Asista cu întreaga viață familiei de improvizate, alături de alți
amărăciune la degradarea origine, pe care îi petrecuse năpăstuiți ai sorții, fusese
fizică pe care bătrânețea o unul câte unul la cimitir, violată de mai multe ori și
impunea și împotrivirea ei deși era cea mai mare dintre avortase doi prunci, din
29 se dovedea inutilă, din toate cei opt frați pe care îi cauza bătăilor primite de la
punctele de vedere, căci avusese. Rămăsese ultima fiarele străzii.
dezastrul lua proporții, cu pe lumea asta și nu părea să Când aflase de
fiecare lună ce se adăuga aibă vreo grabă să o existența ei, Vera avea cu
vârstei. Se privea mult în părăsească. Îi mai lipseau douăzeci de ani mai puțin și
oglindă, se studia îndelung, trei ani, până la un secol de
apoi lua șifonierul la purecat viață. În imensa ei
și proba una câte una, toate simplitate, era un om fericit!
boarfele străvechi atârnate Unica grijă si cea mai
pe umerașe, acoperite cu importantă, era ea însăși. Se
saci de pânză sau plastic, iubea cu patimă și în inima
p r o z ă

confecționați din fețe de ei nu mai era loc pentru


perne uzate sau luați de la altcineva, de acum. Poate
spălătoria din colț, unde mai doar un pic de simpatie s-ar
ducea uneori la curățat câte putea presupune că nutrea
o fustă sau vreun sacou, pe pentru Eva, o nepoată
care nu le mai îmbrăca, de îndepărtată ca și grad de
ani buni.” Doar de dragul de rudenie, despre care niciuna
a le împrospăta mirosul și de nu ar fi putut să estimeze cu
a le prelungi existența!”, exactitate îndepărtarea.
susținea ea. Fusese o femeie Cum și aceasta era singură
cochetă, deși nu prea avea ce pe lume, conveniseră de
pune în valoare. Nu fusese comun acord să-și unească
frumoasă niciodată și cel destinele printr-o
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
devotată, suportase toate
capriciile și absurditățile
bătrânei, cu stoicism și
răbdare infinită. Se
confruntase cu lipsa ei totală
de maturitate și
înțelepciune, cu răutățile
justificate poate, doar de o
plictiseală infantilă, pe care

p r o z ă
nu știa cum altfel să o
combată, decât punând la
grea încercare nervii
mijloace suficiente pentru a profund. Dezmierda celorlalți. Se distra pe cinste
adăposti în casa ei un suflet chipurile din fotografii cu când reușea să stârnească
oropsit și fugar. Aflase profundă smerenie și crize de nervi, oricui se
povestea Evei de la o afecțiune, de parcă ar fi fost nimerea să cadă victimă
verișoară comună, care îi cele mai dragi ființe. imaginației ei de satrap.
găsise sărmanei femei o Născocea farse
– Tu trebuie să fii Eva,
slujbă la cimitirul unde inimaginabile pentru „sfânta
îngrijitoarea de la cimitir!
odihneau morții familiei și Eva”, care era mai mereu o
– Așa este! Dumneata țintă inocentă și inofensivă,
care locuia într-o baracă ești Vera Popescu, dacă nu ce nu riposta niciodată.
improvizată chiar acolo, în mă înșel! V-am văzut de mai
regatul încremenit al tăcerii Mai nou, descoperise 30
multe ori pe aici, dar nu m-
veșnice. Eva nu se simțise repulsia acesteia pentru tot
am apropiat! În capela asta
niciodată mai în siguranță și ce însemna mirosuri în
am recunoscut rude
mai liniștită iar cimitirul camera ei sau pe haine,
îndepărtate din partea
devenise căminul ei. Îngrijea motiv pentru care ținea ușa
mamei mele! Uite, ea de
mormintele, parcul, aleile și camerei mereu închisă,
exemplu, este o verișoară de
capela, cu cel mai desăvârșit pentru a nu permite ca
gradul trei, de-a mamei!
respect și acest lucru atrase mirosul de bucătărie să-i
– Da? Iar mie îmi e impregneze lucrurile
bunăvoința celor vii, care își
mătușă de văr! Hm, ca să personale, mai ales că Vera
vizitau rudele.
vezi! mormăi Vera confuză. adora să gătească cu toate
În dimineața unui
Acela a fost începutul ușile la perete. Cu tot calmul
început de noiembrie, când
raportului lor și de atunci său, Eva își ieșise de câteva
Vera intră în capela familiei
viața a curs asemeni unui ori din fire și îi reproșase
cu brațele pline de flori, o
torent, când mai blând, când acesteia atitudinea
descoperi pe Eva lustruind
mai violent, vreme de provocatoare. Proastă idee!
cu sârg marmura pietrelor
douăzeci de ani. Pentru Eva, Acum Vera avea non-stop
funerare și fotografiile
care credea că le văzuse și atacuri de „amnezie” și biata
adormiților, murmurând
trăise pe toate în Eva se vedea adesea nevoită
rugăciuni pentru sufletele
tumultuoasa ei existență, să iasă din casă mirosind ca
acestora. Rămase în prag
adaptarea la caracterul și o tigaie încinsă, deși nu-și
surprinsă, observând cu
tabieturile acestei femei, putea explica cum de
atenție comportamentul
fusese o mare și complicată ajungea mirosul acela
femeii și pioșenia ei o mișcă
încercare. Fire supusă și îngrozitor de ulei ars, tocmai
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
în șifonierul ei, deși îl ținea mimând la perfecție armament casnic închise
închis cu rigurozitate. ignoranța absolută și își borcanul și-l puse la loc
Întrebată, Vera ridica din văzu de treburi, cenzurându- sigur, așteptând noaptea cu
umeri nedumerită de așa și cu vitejie impulsurile deosebită nerăbdare și
ciudățenie și nega orice criminale. Vera se purta de satisfacție.
amestec în misterul acela. parcă”nici usturoi nu... – Vera, de acum
Chicotelile ei însă o arsese, nici gura nu avea ferestrele trebuiesc închise
demascară. Astfel, Eva o cum să-i pută”, vorba noaptea! Odată cu lăsarea
puse sub urmărire și curând proverbului readaptat la serii se răcorește simțitor și
misterul fu dezlegat. situație. nu se mai poate dormi cu
Prefăcâdu-se că iese din casă „Lasă drace, că te geamul deschis, numai dacă
la cumpărături, se ascunse potcovesc eu pe tine!” ții neapărat să contractezi o
în baie și asistă incredulă la promise Eva, ceva mai pneumonie! Ce zici, te riști?
un adevărat ceremonial consolată. Planul de –Sigur că nu! Auzi, ce
diabolic al bătrânei răzbunare era deja, gata. întrebare! căzu în „capcană”,
vrăjitoare. Aproape sărind Scoase din congelator o inofensiva „bătrânică”. Dar
într-un picior de plăcere și bucată de carne și o puse să nu îmi închizi ușa la
veselie, spiridușul mic și într-un borcan bine închis, dormitor! Nu suport
stufos deschise larg ușile pe care îl puse la maturat pe camerele închise!
camerei și al șifonierului hotă, deasupra aragazului
– Nuu, nici vorbă! Știu
Evei, pregăti o tigaie cu ulei unde rămase nestingherit, foarte bine asta!
în care prăji până reduse în câteva zile. Piticul
31 scrum vreo doi ardei și – Să nu stingi lumina,
Matusalem nu avea treabă
câțiva căței de usturoi, al că trebuie să merg la baie,
pe la asemenea înălțimi, așa
căror miros intens nu putea mai întâi!
că nu erau riscuri. Între
fi ignorat sau eliminat cu timp, Eva încasă cu Eva profită de răgaz și
una cu două și râzând de resemnare și răbdare alte și ascunse borcanul letal sub
mama focului, începu alte matrapazlâcuri, menite
să”tămâie” cu tigaia să-i testeze autocontrolul
fumegândă prin camera și nervilor, dar trecu probele
prin șifonierul bietei cu succes, numai datorită
nefericite, după care captă desertului savuros cu gust
fumul în interiorul acestuia, de răzbunare, ce se dospea
închizând ușile, așa cum le
p r o z ă

sus pe hotă. Când borcanul


lăsase păgubita. se aburise și se colorase de
Impulsul Evei fu inițial un verde suspect și
să dărâme ușa băii care o primejdios, Eva luă cu
ascundea și să o căsăpească precauție „bomba
pe diavolița cu părul creț, artizanală” și o destupă
dar în mintea ei încolți afară în curte, unde câteva
pentru prima oară gândul muște mai băgăcioase
răzbunării, așa că rămase căzură victime „vitriolului
unde era, sufocându-și parfumat”, căzând fulgerate
mânia și stupoarea în pe pavaj. Surâzând
prosopul de la baie. După o mulțumită de rezultat, noua
vreme reapăru în casă, noastră producătoare de
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
să-l ferească de ochii ei
inchizitori.
– Nnu am făcut pe
mine, dacă asta insinuezi!...
se bâlbâi ea nesigură și
umilită. Uite, sunt curați!
– Păi atunci, ce dracu
miroase așa, în camera ta?
se miră Eva, indignată.

p r o z ă
Deschide fereastra aia, că
murim aici! Ai grijă ce bagi
în stomacul ăla seara, că
pat, așteptând-o să adoarmă Palidă și ciufulită, sărim în aer, cu casă cu tot!
și când auzi primele arătarea care ieși din baie,
Umilită și vinovată,
sforăieli, se furișă ca o nu semăna nici pe departe
biata Vera nu mai scoase
umbră și deschise capacul, cu Vera cea poznașă.
niciun murmur! Doar
care bufni sub forța gazului – Vera, ce-i cu tine! mintea îi mai pâlpâia febril,
acumulat, dar nu atât de exclamă Eva cu exagerată asaltată de griji și întrebări.
tare, încât să trezească îngrijorare. Doamne, arăți
victima adormită, apoi „Ce dracu mi se
ca o stafie! Ce-ai pățit? Stai,
astupându-și nasul îl lăsă întâmplă! Oi fi intrat în
că te ajut să ajungi în pat! se
patru-cinci minute așa, până putrefacție, de vie? De
precipită ea, ipocrită. Pfff,
împuți odaia destul de bine, mâine seară încolo, doar 32
dar ce mama dracului pute
îl scoase afară, astupându-l portocale în loc de cină!
aici? Parcă a explodat
la loc, închise ușa și se Asemenea putoare omoară
haznaua! Vera, nu cumva!...
refugie în camera ei, până și un elefant! Dacă nu
insinuă ea, abia ținându-și
așteptând efectele. De teamă mă trezeam la timp,
râsul.
că nasul bătrânei nu muream gazată! Mah! Acu
Speriată și oripilată, să vezi, ce aere de
reacționează la asemenea biata Vera reîncepu cu superioritate o să își dea
atacuri, scăpă intenționat un oticnelile, dispărând din nou asta! Nu mai dorm cu
obiect pe pardoseală, astfel în baie. Întoarse lenjeria fereasta închisă complet!
încât bătrâna se trezi, intimă și pe față și pe dos, Până dă frigul, o las crăpată
bombănind speriată. La cercetându-o cu o bănuială puțin! Așa ceva!...”
numai câteva secunde după, crescândă, dar constată
izbucniră o serie de icnete, De cealaltă parte a
ușurată că nu exista niciun
grohăieli și ușa dormitorului casei, Eva savura cu nesaț
corp delict, așa cum se
fu izbită de perete, apoi cea gustul victoriei și căuta
temuse.
de la baie avu aceeași soartă, soluții pentru alte eventuale
– Deci?... o interogă farse, la care Păcăliciul cel
iar zgomotele ce urmară fură
necruțătoare Eva, pitic avea să o mai supună,
muzică celestă pentru
scormonind indiscret cu negreșit! De un lucru era
urechile răzbunatei Eva,
priviri acuzatoare sigură în casa mătușii. Nu se
care se tăvălea pe jos de râs,
ghemotocul alb, pe care va mai plictisi.
acoperindu-și hohotele
bătrâna încerca instinctiv
dezlănțuite, cu perna.

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

Cati Urucu Din când în când unchiul îl iertătorul meu prieten,


lovea cu biciul şi asta mă Bălan. El, cu un ochi
durea şi pe mine, nu doar pe sângerând, m-a mirosit și a
Maestrul bietul animal. „Unchiule, de suflat aerul cald, dăruit de
paradoxal ce îl biciuiești pe Bălan?” am sufletul său iubitor, în părul
întrebat. „Altfel nu mai are meu blond. Am stat
putere să tragă și îl duc la nemişcat, ca atunci când
– fragment –
abator”, mi-a răspuns. „Dar mergi la preot pentru
Cartierul meu se afla în acum de ce l-ai lovit iar?”, spovedanie. Trist, într-un
zona Dosul Morii, între am întrebat din nou, „Nu târziu Bălan și-a întors capul
cârciuma lui Bobocică, vede și când se sperie de în căpița de paie. Au mai
Alimentara lui Ouate, ceva nu ia în seamă cum trag trecut câteva luni și am aflat
grădinile de zarzavat ale de hățuri, aşa că trebuie să-l că dragul meu prieten
bulgarilor ciopleni și lovesc ca să nu ne răstoarne necuvântător a fost dus la
biserica lor catolică. Un cu căruță cu tot”. De atunci abator. De atunci eram cel
capăt al străzii ducea spre am refuzat să merg la cărat mai singur copil, curtea
groapa de nisip, vecină acum de nisip. Peste un timp am părea mai mare și rămăsese
cu Centrala Termoelectrică intrat în grajd, să-mi mângâi goală fără Bălan! M-am
București Sud. Casa primilor prietenii. Aşteptam ca ei să- ascuns în spatele casei și am
mei ani de viață avea o mi trimită prin nările lor plâns. N-a mai avut cine să
cameră joasă, din pământ, dovada bucuriei de a mă mă consoleze. Ştiam că
mobilată doar cu două simţi lângă ei. Bunicul era Bălan ar fi suflat peste mine
paturi și un godin. În curte acolo. Vorbea cu cineva. aerul cald, trimis odată cu
33 se înșirau încă trei case mici, M-am oprit, ca să ascult ce blândeţea inimii lui. Dar
un grajd și un cais. Bunicul se întâmplă. El, bunicul, îl plecase pentru totdeuana.
Gheorghe căra nisip pentru dojenea pe unchiul meu că a Nu l-am uitat nici acum pe
ridicatul caselor. Poate lovit calul cu biciul peste Bălan, sufletul drag,
aveam cinci ani când am ochi. Am încremenit de prietenul sincer!
intrat în grajd unde cei doi durere. Un ţipăt, de groază
cai, Lola și Bălan, mă şi de revoltă mi-a scăpat din
miroseau blând, suflând adâncul inimii. Ce
peste mine aer cald. Îmi nenorocire auzisem?! M-au
plăcea asta. Mi se părea că trimis imediat afară. Am
primesc o binecuvântare din ieşit plângând. Atunci,
nările lor mari şi blânde.
p r o z ă

sfâşiat de durere, înţelegeam


Bălan era aproape alb și, ce s-a întâmplat după ce, cu
spre durerea mea, avea ochii ceva vreme mai înainte, îi
sângerii. Era orb și mă văzusem ochii sângerii. M-
întrebam cum de mai trage am întors, i-am vorbit
căruța pe străzi. Dar nu a plângând: „Prietenul meu
trecut mult până am aflat Bălan, suferi din cauza unui
durerosul secret. Cu puţin om. Şi eu sunt om, dar
înainte să aflu cauza orbirii niciodată nu am să înţeleg,
calului, un unchi m-a urcat nu am să accept cruzimea
în caruță și am plecat la semenilor mei!”
cărat nisip. De data asta
A doua zi am intrat pe
Bălan trăgea singur căruța.
furiș în grajd să-l mângâi pe

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
pregătește simfonia
primăverii. Mă ascund
deseori printre gândurile
colorate ale notimpurile
vieții mele. Vântul respiră
obosit de acestă iarnă care
nu mai vrea să plece.
Merg liniștită, atinsă
de acestă ninsoare, am în

p r o z ă
buzunar ascunsă o rază de
soare și-n suflet multă
culoare. Cât de lungă este
Nicoleta Mija grădinii, de roua dimineților acestă iarnă, mi-e dor de
luminoase pline de culoare.
muzica frunzelor, este frig în
Mi-e dor de mugurii de
S-a întors iarna... martie. Pașii anotimpurilor
lumină care-mi colorează
calcă prin sufletele noastre
fața și-mi încarcă sufletul de
Întotdeauna mi-a spre o altă primăvară printre
multă bucurie. Aștept
plăcut iarna. Stăteam afară zâmbetele mușcatelor de la
printre micii ghiocei
înfofolită bine de bunica, fereastră. Ninsoarea iernii
înfrigurați să înflorească
priveam cerul și alergam mi-a lăsat în suflet un caiet
bujorii, lalele, cireșii... Vreau
printre fulgi. Îmi mângâiau cu multe pagini scrise în
să ascund mai bine soarele
obrajii roșii, ochii străluceau ziele reci, cenușii. Poate un 34
într-un buzunar, să-l păstrez
de fericire. Eram un copil fulg a rămas în mintea mea,
pentru zilele când este frig.
care se bucura de dar în suflet a venit
Nu am nici o tragere de
frumusețea anotimpurilor, primăvara.
inimă, merg printre fulgii
uitam de nasul înfundat, de Îmi place și iarna,
mari, este frig, merg ...iarna
durerile din gât, de nasul anotimpul așteptării, un
este totuși frumoasă. Zile
înghețat al iernii. anotimp în care amintirile
mai scurte, nopți lungi,
Privesc pe geam și nu- călătoresc noapte de noapte
aștept primăvara. Mă
mi vine să cred. Fulgii printre alte anotimpuri. Azi
cufund în liniștea tăcerii
dansează printre crengile mai mult ca altă dată îmi
fulgilor care rup haina
înmugurite. Dar nu știu ce este foarte dor de primăvară.
primăverii. Pe patul iernii
se întâmplă anul acesta... Închid caietul iernii, privesc
primăvara a înflorit ghoceii
Am crezut că iarna a plecat fulgii într-o dimineață de
și a topit câteva zile urmele
departe la Polul Nord, acolo martie, simt frigul care-mi
altei ierni. Azi mai mult ca
unde domnește printre dă târcoale. Deschid o cutie,
altă dată m-a cuprins mai
vânturile înghețate. așez frumos căciula și fularul
tare dorul de o primăvară,
omului de zăpadă, le păstrez
Oamenii grăbiți merg de miros de iarbă verde, de
pentru altă iarnă. Zile mai
înfrigutați printre fulgii albastrul senin, de o rază de
lungi, nopți mai scurte, un
mari. Aș vrea să le spun la soare. Timpul se scurge
alt caiet, alte gânduri se
toți.. „Mi-e dor de agale, primăvara vine,
desprind printre câteva raze
primăvară!” De verdele printre fulgii iernii
de soare.

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

Corina Matei spunea că sunt duplicate ale Am ajuns în cele din


celor originale și că erau urmă la muzeu. Mai era o
O seara la muzeu aduse acolo special pentru jumătate de oră până la
turiști. închidere. Citisem că avea
– povestire
… Înaintam încet, eram obiecte valoroase, dar
scurtă
cu toții obosiți iar pe mine puține... așa că era timp să-l
începuse să mă doară capul, vizităm pe tot.
– Lasă-mă să-ți
îmi spuse fata. Am intrat în muzeu.
povestesc ce mi s-a
întâmplat în Egipt, îmi – Mai e mult? nu Era curat și foarte răcoare.
Pardoseala fusese stropită
spuse o tipă drăguță, la vreo m-am putut abține să nu
de curând și emana aburi
treizeci de ani, care stătea întreb.
lângă mine în avion. Ea pufni în râs și-mi fierbinți... aproape nu-mi
simțeam picioarele, iar capul
Ne îndreptam spre aruncă o privire mirată:
îmi bubuia din nou din
Cairo, după o scurtă escală – Ai obosit deja? mă
cauza căldurii îndurate în
la Istanbul. Eu eram cam întrebă ea, ironic. Nici nu
deșert.
obosită și vroiam să dorm, am ajuns la muzeu.
Ne-am oprit la fiecare
dar se pare că vecina mea nu – ...într-un final am
exponat și am făcut poze.
avea să mă lase în pace. ajuns la capătul acelor
Aveam să le analizăm acasă,
– Bine, povestește-mi, culoare întunecate și am
35 în liniște... ceilalți din grup
i-am spus. reușit să ieșim pe altă parte
parcă erau niște umbre care
– După o zi petrecută a muntelui față de intrare. alunecau pe podeaua
în plin soare egiptean, ne Toți eram transpirați,
aburindă.
îndreptam însoțiți de ghid obosiți dar respiram fericiți
spre Valea Regilor. Știam cu aerul nopții... Aerul era la fel
aproximație ce se află acolo, de fierbinte, dar cel puțin
citisem foarte multe lucrări, eram afară, nu în interiorul
însă nimic nu m-ar fi putut muntelui.
pregăti pentru ceea ce avea Ghidul era agitat.
p r o z ă

să urmeze... am vizitat mai Traversarea muntelui


multe morminte în care durase prea mult și mai avea
aerul era înăbușitor și unde un obiectiv în program:
ne împiedicam tot timpul de muzeul.
pietrele ascuțite de pe jos. Noi începusem să
Înaintam la lumina torțelor glumim că poate o fi închis
și trebuia să avem grijă să nu la ora asta, că poate paznicii
ne pierdem de cel din față. dorm de mult, dar el ne tot
Am străbătut astfel câteva împingea spre autocar.
săli funerare, pline cu
obiecte prețioase... ghidul ne

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
mine să o vezi, dacă nu
crezi, spuse ea.
– Curios lucru, am
spus. Mă întreb ce s-o fi
întâmplat de fapt acolo...
– Mai bine nu ne
întrebăm... sunt nopți în
care visez că sunt acolo și că

p r o z ă
mumia îmi vorbește din
nou, spuse ea pe gânduri.
Nici nu știu ce caut acolo
– Și iată, dragi turiști, – Tu ce crezi? Ne-a
din nou. Egiptul este
atracția acestui muzeu... zise întrebat ce facem acolo și de
întotdeauna misterios, crud
ghidul nostru cu o voce ce o deranjăm, mi s-a
și foarte fierbinte... hai că
stridentă care ne trezi din răspuns, cu un clipit
mai e o jumătate de oră și
reverie. Speram să nu fie complice.
aterizăm. Poate ațipești și tu
mutată de aici, pentru că în ... Oricum, eu am
un pic, surâse ea,
curând muzeul intră în leșinat și ulterior am aflat că
înțelegătoare.
renovare, ne mărturisi el... venise ambulanța și până
Se dădu la o parte din mi-am revenit eram deja la Prietena - 36
ușă și ne lasă să intrăm într- hotel. Abia a două zi, când i- povestire
o sală pătrată, cu pereți de am întrebat pe ceilalți ce-a
marmură. În mijloc era un fost... ne-am speriat cu
fantasy
sarcofag imens, deschis... adevărat.
Ne-am apropiat, plini Văzând înregistrarea, – Dacă poți stă zece
de curiozitate și de o ciudată am observat că mumia secunde liniștită, o să-ți
anxietate... iar deodată… spusese câteva cuvinte apoi povestesc ceva din perioada
mumia aflată acolo... s-a căzuse înapoi la locul său cude după accidentul meu
ridicat pe neașteptate și cu o un clinchet lugubru. nautic, zise mătușa mea
voce cavernoasă a rostit Ghidul era Gloria.
câteva cuvinte într-o limbă înspăimântat și tocmai ne – Bine, bine... am zis
necunoscută... spunea că în douăzeci de ani eu plictisită.
Eu am încremenit... o de carieră nu mai văzuse așa Era o seară caldă de
parte din turiști și-au pornit ceva. vară. Soarele apunea în
camerele de luat vederi... – Mai ai înregistrarea? spatele unei liziere de
– Ce crezi că a spus am întrebat eu. pădure de fagi. Mai era
mumia? am întrebat eu – Da, o am acasă. Când puțin și venea toamna, iar
prostește. ne întoarcem, te invit pe la eu trebuia să mă întorc
acasă, deci la școală...

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
– Accidentul meu s-a observasem că mușchii mi se fuseseră salvați din
produs într-o zi de întăriseră și că începusem să naufragii.
primăvară la pescuit. Eu și simt înțepăturile meduzelor Ea se apropie de mine
cu frații mei mai mici, Angus și ale crabilor. și continuă să se uite la
și Cristian am ieșit cu barca Într-o seară foarte picioarele mele. Își trecea
în larg. Locuiam atunci pe o caldă, cam ca asta, fratele privirea de la coadă ei la
insulă mică de coral, în meu se dusese cu calul la picioarele mele și nu știa ce
Pacific. La întoarcere, a umbră într-o pădurice, unde să creadă, pesemne...
izbucnit din senin o furtună era și un pârâu. Eram – Câți ani avea, tanti
puternică. Ne-a prins singură și începusem să Gloria? am intebat eu,
vârtejul iar eu am fost moțăi pe scaunul meu. curioasă.
aruncată peste bord... nu Valurile erau destul de – Era cam de vârstă
știu cum m-au adus valurile puternice, dar nu mă loveau mea, aparent... dar la sirene
la mal... eram lovită la cap și tare, erau ca o mângâiere. anii nu curg la fel că la noi,
sângeram când ne-au găsit La un moment dat, de oamenii, îmi răspunse
părinții noștri. Angus se după o stâncă am zărit mătușa.
înecase, dar Cristian nu chipul unei fete cu părul ... Nu putea vorbi.
pățise nimic, continuă lung și blond răsărind din Scotea din când în când
mătușă Gloria. valuri... nu o cunoșteam niște sunete ascuțite și
după figură. Avea ochii melodioase, asemănătoare
37 Ne-au dus imediat la
albaștri iar pe cap purta un cu sunetele delfinilor... de
spital. După o luna mi-am
ornament ciudat din scoici. altfel, la sunetele scoase de
revenit, dar nu mai puteam
Vedeam că e curioasă și că ea, apărură doi delfini care
să merg singură. Medicii îmi
se uită la picioarele mele. se apropiară și începură să
spuseseră că trebuia să port
I-am strigat cum mă
cârje și că nu se știe dacă îmi
cheamă și că se poate
voi reveni vreodată pe
apropia să se odihnească
deplin... am plâns foarte
dacă a obosit. A dat din cap,
mult în perioada imediat
fără să spună nimic... iar în
următoare. Eram hotărâtă
momentul când s-a
p r o z ă

să merg din nou, așa că


scufundat... am zărit ceva
făceam exerciții tot timpul. incredibil...
Medicii nu-mi interziseseră
Corpul ei se termina cu
să merg pe plajă așa încât în
o coadă albastră, că a unui
fiecare zi fratele meu
delfin... nu-mi venea să-mi
Cristian mă ducea acolo cu o cred ochilor... auzisem
mică șaretă cu un cal... desigur și eu de sirene. Mulți
Stătea cu mine în timp pescari povesteau despre ele
ce eu îmi țineam picioarele și știam că unii dintre ei
în valuri, care acționau că un
masaj. Într-adevăr,
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
din spatele stâncii,
împreună cu delfinii...
– Și... ai mai văzut-o
de atunci? am întrebat eu.
– În acea vară am
înotat cu ea și delfinii în
fiecare zi. Uneori venea și
fratele meu. La scurt timp

p r o z ă
după venirea toamnei, am
putut să merg din nou.
Medicilor nu le-a venit să
se învârtă și să sară în jurul Când soarele se creadă când au văzut
scaunului meu, stropind apropie de asfințit, ne vindecarea mea
totul în jur. Eram încântată. îndreptarăm și noi spre miraculoasă. Cristian și cu
Nu-mi era frică. La un golfuleț. Fratele meu era mine le-am spus celorlalți
moment dat, sirena mi-a foarte îngrijorat. Găsise doar că am înotat în mare.
strâns mâna și mi-a făcut scaunul răsturnat și crezuse Prin mișcările corpului în
semn să vin cu ea, spre că mă trăsese un curent în apa mării, mușchii coloanei
larg... i-am arătat scaunul, larg. La vederea delfinilor și vertebrale și ai picioarelor s-
i-am arătat picioarele mele a celor două fete, începu să au întărit și tot organismul a
și am dat neputincioasă din chiuie... s-a aruncat și el în luptat cu boala... asta a fost 38
umeri. Ea mi-a arătat cei doi valuri în întâmpinarea concluzia tuturor...
delfini și m-a tras de pe noastră... i-am arătat cum
Nu am reușit să o uit
scaun. Mâinile ei erau înotam cu delfinii și i-am
niciodată pe ea, pe prietenă
puternice dar totuși moi la prezentat-o pe nouă mea
mea, sirena. Și cred că nici
atingere. prietenă.
Cristian nu a uitat-o, căci
M-am aruncat în valuri A rămas cu totul mereu când ne întoarcem pe
după ea și cei doi delfini... fermecat la vederea ei... ea l- insulă și mergem în golfuleț,
mi-a arătat cum să-mi mișc a luat de mână și i-a arătat și el îi lasă flori pe stânca unde
corpul pentru a înainta. Mă lui mișcarea corpului care am văzut-o prima oară. Nu
ținea de mână, iar unul să-l ajute să înainteze mai știm ce s-a întâmplat cu ea,
dintre delfini a venit și m-a repede. Sirena era acum însă am văzut pe cei doi
lăsat să mă spijin pe el. De între noi doi, ținându-ne pe delfini venind adesea la mal,
celălalt se sprijinea ea, nouă fiecare de mână... delfinii se parcă întrebând de noi...
mea prietenă... jucau în jurul nostru... ne
– Ce poveste frumoasă,
... Am înotat așa ore în părea rău să ieșim pe țărm.
mătușă Gloria, îți
șir... pierdusem noțiunea Picioarele îmi păreau acum
mulțumesc... am zis eu cu o
timpului... sirena nu mă greoaie și inutile...
voce somnoroasă.
scăpa din ochi, zâmbea... iar Fratele meu îmi aduse
delfinii pot să jur că râdeau scaunul, apoi ne urcarăm în
și ei bucuroși... șaretă. Ea ne urmărea încă

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
colecţii/poveşti cu tâlc/citate 34
Lucă, lucă, libelucă Dimineața singură!
Mada Cazali Vino’ncoace pe ulucă ***
Soarele să Pe umărul meu stâng,
Taine, în te’ncălzească Umarul inimilor care au
buzunarul Mâna să te bătut în generații trecute,
inimii... ocrotească… Săruturile tale din demult
Mă auzeam strigată de Aprind stele în zi și în noapte
Tanti. Atunciștiam că e Pentru totdeauna și încă o zi.
Fiecare copilărie are
momentul când Blânda, Iată pânze – aripi frinte între
tainele ei pe care, ca adulți,
vaca maronie cu pete albe,
le scoatem la iveală pentru ceruri și pămînt!
alte generații. era mulsă. Primeam în
Zadarnic dăm anunțuri și
cănița mea laptele aburind,
Taina mea… zorile la căutam ucigașii
împrejmuit cu spuma ca o
munte, vara, în Carpații dantelă care îmi mângîia De visuri limpezi.
noștri ciudați, ca legendele buzele de copil. Ei se ascund prea bine,
spuse la foc de tabără.
De acolo, alergam pe fractalia negurilor.
Dimineața, când aburii lângă căprițele albe și negre Se ascund în spatele
din văile de lângă Măgura spre pârleazul de pe neputinței lor
Branului urcau spre crestele povârnișul plin de tufe cu Plănuind viitoare sinucideri
munților verzi-albăstrui, mă
afine la care mă opream. în stoluri de pescăruși,
cocoțam pe una din căpițele Nici un pas mai departe.
răsturnate cu o zi înainte Aici între ceruri și pămînt.
Dincolo, începea taina
39 într-un vârf de băț, măsline Analfabeți în ale viitorului,
oamenilor mari. Doar la
verzi-gălbui, pătate cu flori Nu recunosc dimineața de
câțiva metri: tranșee adânci
de câmp, nenumărate pe mâine când ei, orbiți de
din timpul celui de-al doilea
tăpșanul de lângă livada cu lumină,
război mondial, cum aveam
pruni.
să aflu altcândva la un foc de Se vor destrăma.
Sclipiri de rouă tabără, acolo, între Alpii
încărcau firele de iarbă – noștri Carpatici, ciudați ca
diamante, întâmpinând legendele despre oameni
soarele la răsărit și udându-
care au fost cândva
mi tălpile de copil adevărați.
p o v e t i r i

neastâmpărat.
Oameni care, ca și
Mă bucura mirosul de unchii mei, au păstrat
iarbă la fel ca mirosul de România noastră întreagă.
pâine proaspăt scoasă din
cuptorul lui Tanti Poeme
Mușătescu, sau ca sunetul
cosașilor, bărcuțe mici și
verzi, care îmi umpleau Simt nedorminda noapte
poala rochiței spielhosen. Departe, calatorind în
Acolo, îmi plăcea sa fac minele meu ca din început.
mici poezii pentru prietenii Iar eu încă aștept dragostea
mei, ale caror mișcări le Ca pedeapsă pentru
urmăream în marele răstignirea visurilor,
laborator al naturii:

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
suedezii și norvegienii se
înțeleg între ei.
75% dintre islandezi

c ă l ă t o r i e
sunt luterani. Catolicii
urmează datorită emigrației
irlandeze. 3.500 de
persoane au o religie
indigenă. Dar... numai 10%
dintre locuitori merg la
biserică.

note de călătorie 35
meu de pat este din Femeile islandeze, la
Florentin Albania... Colegi de autobuz căsătorie, nu își schimbă

d e
Smarandache din: Uruguay, Polonia, numele după bărbat, îl
Macedonia ș.a.m.d. păstrează pe al lor.

n o t e
Veni, vidi, viking Reykjavík a devenit Son, iar la alți
cosmopolit... mulți scandinavici sen, înseamnă
La Hostelul Hlemmur, emigranți (incluzând fiu. Iar un s înaintea acestor
în Piața Hlemmur din români), în căutare de cuvinte formează genitivul:
muncă, s-au stabilit ...(s)son ori ...(s)sen = fiu
centrul Reykjavík-ului,
temporar. lui. 40
dormit trei nopți (în total
87$), destul de ieftin. Se vorbește engleză pe De exemplu: Erlendur
Paisprezece inși în cameră, stradă, te înțelegi cu oricine. Bjorksson = Erlendur, fiul
paturi suprapuse; dar e Nu e nevoie să știi lui Bjork; şi Bjort
liniște, curat, fără gălăgie – islandeza... Bjorksdottir = Bjort, fiica lui
se vorbește în șoaptă. De Prin buticuri și prin Bjork, unde dottir = fiica
fapt, nici nu stau în cameră: agenții plăteam în dolari, (asemănător cu engleza,
plec dimineața cu noaptea-n dar primeam restul în krona daughter [do:tăr]).
cap și mă întorc seara târziu locală. Cosmopolitismul a Fiul lui Erlendur
din tururi – adorm aburit. ajuns în asemenea măsură, Bjorksson, al cărui prenume
Ziua urcăm la cascade, încât pe la magazine, chiar și este, să zicem, Leifur, se va
mergem pe ghețare, intrăm islandezii get-beget trebuie numi: Leifur Erlendsson, iar
în peșteri de gheață – și să vorbească engleză pentru fiica sa, al cărei prenume
conversez tot timpul cu a cumpăra – deoarece este, să zicem Thórdis, se va
ceilalți vizitatori. vânzătorii provin dintre numi: Thórdis
Curios că și la hostel emigranți. Erlendsdottir. De aceea,
lucrează un echipaj Islandeza are cuvinte islandezii își folosesc doar
internațional (recepționiști, comune cu celelalte limbi prenumele și niciodată
cameriste) din Cehia, scandinave (daneza, suedeza numele de familie (care este
Suedia, Marea Britanie, și norvegiana), dar nu se patronimic – rezultat după
Argentina etc. Ca să nu mai înțelege de către acești tată).
vorbim de turiști! Vecinul vorbitori. Pe când danezii,

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
În românește -escu  Margrite I) în anul 1397,
înseamnă fiul/fiica lui: Trăiau în clanuri și când Norvegia, Suedia și
Petrescu = fiul/fiica lui erau fermieri. Familiile Danemarca se unesc: prin
Petre. posedau și sclavi. Nu aveau căsătoria între familia regală
La bulgari și ruși, fiul o formațiune statală, însă, norvegiană și cea daneză. O
ia numele de familie al din cauza conflictelor care jumătate de mileniu, Islanda
tatălui (de exemplu Ivanov), au început să apară între a fost dependență daneză.
iar mama și fiica vor avea locuitori, în anul 930 D.C. s- Odată cu trecerea la Biserica
numele de familie Ivanova. a instituit o Adunare Reformată (1551) și Marele
 (considerată astăzi ca primul Edict (1564) s-a instaurat un
cod etic sever: pentru
Nynorsk (norvegiana Parlament din lume)
adulter sau incest, femeia
veche, numită și landsmål) denumită Alþingi, în
era înecată, iar bărbatul
este folosită de 10-15% din localitatea Þingvellir, pe
decapitat;pentru vrăjitorii
populația Norvegiei, fiind, malul Râulul Öxará,
erau arși pe rug.
alături de bokmål adunare formată din șefii de
(norvegiana cărturărească) clanuri, ce avea menirea de a 
folosită de 85-90% din rezolva disputele. Apoi, au Din cauza conflictelor
populație, o formă insistat să promulge un interne dintre clanuri,
standardizată a limbii sistem legal unitar în toată Regele Norvegiei, în 1262, a
Islanda. profitat pentru a lua insula
norvegiene.
Adunarea (judecata) se în subordine. Legi
41 Limba daneză se învață
în școlile islandeze. ținea în primele două administrative sunt impuse,
săptămâni din luna iulie. În iar ca pedepse: biciuirea,

1778 adunarea s-a mutat la mutilarea, înfierarea, și
Conform unor surse, Reykjavík. Pedepsele pedeapsa cu moartea.
primii care s-ar fi stabilit în vinovaților erau: amenzi
c ă l ă t o r i e

Islanda ar fi fost călugări monetare, exil temporar,


irlandezi înainte de anul 700 sau scoaterea permanentă în
D.C. afara legii (pentru crime,
Alte surse consideră că, violuri, sperjururi).
din cauza brutalității regelui Persoanele aflate în
lor, grupuri de norvegieni afara legii puteau fi ucise
(tribul nordic) au găsit legal de oricine, iar averea
refugiu în Islanda, insulă lor era confiscată.
nelocuită, începând din anul

d e

870 D.C. atrăgând și celți


din Insulele Britanice. Islandezii s-au
creștinat în anul 1.000.
Ingólfur Arnarson, un
n o t e

Biserica a devenit
nobil norvegian, s-a așezat
pe insulă în 874, chiar pe independentă în 1096, odată
cu instituirea dijmelor.
locul unde astăzi este
Reykjavík; el a dat numele Islanda trece sub
orașului (patronimul). Coroana daneză (Regina

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
Uriași și Zei.
Vikingii erau educați
să moară eroic în lupte,

c ă l ă t o r i e
însoțiți de femei frumoase
(Valkyries) și-atunci vor
ajunge în paradis (Valhala).
Poemele folclorice din
mitologia nordică au
influențat poeți (de
exemplu, Snorri Sturluson,
în sec. XIII) și compozitori
Regele danez, în sec. Vikingii fabricau bere. (Richard Wagner în ciclul

d e
XIV, ia sub control Islanda. Ei au fondat și colonii norse celor patru opere ale sale
În anul 1550 (scandinave vechi) în Der Ring des
Groenlanda. Nibelungen/Inelul
Lutheranismul a fost

n o t e
Nibelungilor).
introdus în Islanda. Triburile norse au trăit
în Scandinavia între anii Iar autori de science-
În 1918, Islanda devine
stat suveran, însă având ca 200-700 D.C., conform fiction s-au inspirat din
rege tot pe regele danez. istoricilor, apoi au emigrat povestirile nordice despre
în Estul Rusiei, Insulele pitici și elfi (creaturi în
Între 1848, profitând
Britanice, Islanda și formă umană, evazive, 42
de slăbirea puterii absolute a
Groenlanda. capricioase, cu puteri
Monarhiei Daneze, și 1874,
magice și urechi ascuțite).
Islanda în mod legal își 
obține puterea legislativă, în După mitologia
1918 suveranitatea, iar în nordică, lumea va fi distrusă
1944, la 17 iunie, de conflicte cosmice dintre
independența.

Era vikingilor a durat
între anii 800-1.100 D.C.
Pe lângă piraterie, s-au
ocupat și cu negoțul,
vânzând:carne de miel și
pește - conservate la acea
vreme prin: sărare, afumare,
uscare, sau murate;blănuri,
piei de animale, lână, fildeș,
oase de balenă etc.
Importau: argint,
arme, condimente, sclavi.

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
cronică de carte 36-41
argheziană, ca în celebrul noastră, Ioan Baba crează cu
Victor Rusu „Testament” al vraciului fantezie şi ştiinţă a sugestiei
„Cuvintelor potrivite”, „slova lirice admirabile „ficţiuni
„Poetul îşi de foc (a inspiraţiei şi trăirii epice”, cum inspirat au spus
căleşte cuvintele intense n.n.) şi slova făurită” criticii literari din România
ca fierarul” (meşteşugită n.n.). Adică despre înaintaşul său Ioan
exact caracteristica Flora, din al căror „sâmbure
definitorie a actului de narativ” îşi propune să
Volum de versuri creaţie pe care Ioan Baba o desferece valenţele poetice,
„Amicus animae dimidium” subliniază transparent, tratând substanţa epică în
de Ioan Baba, tipărit în explicit, în memorabilul vers registru expresiv alegoric şi
comun cu culegerea de „Poetul îşi căleşte cuvintele parabolic şi conferindu-i
versuri „Deschidere” de ca fierarul”, cu care se astfel un considerabil
Nedeljko Terzič, include deschide antologica poezie cuantum de semnificant.
doar patru distihuri „Aşa este-viceversa”, care Vom remarca, deci,
paradoxiste şi un remarcabil are, în mod indiscutabil, şi numeroase alegorii şi
„Haiku”, ce probează, o dată valoarea unei edificatoare parabole existenţiale, cu o
în plus, reale disponibilităţi ars poetica. Artă poetică a majoră miză ideatică şi
şi predilecţia evidentă a unui poet postmodernist şi problematică, precum
poetului pentru lirismul „paradoxist”, care ţine „Piramida din grăunţe” (p.
concentrat, esenţializat şi înainte de toate, să 9), „Continuarea vieţii” (p.
expresia lapidară, sugestivă: evidenţieze capacitatea 14), „Măgarii” (p. 16),
43 „Din palma fetei/Buburuza expresiei de această factură „Baloane extraterestre” (p.
zbura – şi/După ea ochii”. de a fi polivalentă, de a nu 23) sau superba alegorie a
(p. 5). Exersând frecvent, comunica un singur formidabilului impact al
susţinut, o asemenea mesaj/sens, ci două sau mai veritabilei „explozii
formulă poetică multe, „Sensul şi Non informaţionale” care ne
epigramatică, de lirism
c a r t e

Sensul”, în acelaşi timp, cum


sublimat, Ioan Baba foarte inspirat şi
metamorfozează acest fapt, convingător caligrafiază cu
fără să-şi propună chiar, rafinament aluziv autorul:
într-o sui-generis emblemă a „Atunci ce mai sunt
structurii sale funciare de eu/Călindu-mi singur
poet cerebral, reflexiv, care
d e

poemele/Între un Sens şi
îşi cenzurează cu o acută Non Sens //Ciudată
luciditate întregul discurs enunţare/Şi când spun
liric şi care îşi construieşte una/şi când spun alta/Eu
c r o n i c ă

textul cu totală implicare a mint şi nu mint deloc/aşa


inteligenţei sale artistice, este” (p. 6).
înscriindu-se prin aceasta Asumându-şi cu totală
sub semnul lui „poeta convingere şi încredere
artifex”, a poeţilor care pun estetica poeziei
preţ şi pe tehnicile poetice, postmoderniste şi
pe „meşteşug” şi îmbină „paradoxiste”, deloc
armonios, în manieră „minimalistă”, după opinia

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
cărei tuşe cromatice
încorporează stări de spirit
uşor sesizabile: „Mâinile
amurgului/Au cules fructul

c a r t e
privirii/Au împrăştiat
sămânţa/În numele lor s-a
arătat noaptea.//Acum e
caldă/Încă mai suflă
cuvinte/Creşte-n culoarea
zăpezilor/Şi curge-n

d e
avalanşe”.
O menţiune aparte se
marchează regimul cotidian ţinută estetică: „Umbra cuvine pentru cele câteva

c r o n i c ă
al fiecăruia dintre noi, speranţei” şi „Nu călcaţi poezii de inspiraţie erotică,
poezia „Oamenii din cutia frunzele”. Prima poezie lucrate în filigram, cu
oarbă”: „Când o atingi mizează totul pe un rafinament de bijutier de
dimineaţa/Cutia fermecată/ imaginar de o expresivă mare fineţe şi respirând
Cântă/Râde/Plânge//Din concreteţe, pe notaţii învăluitor aerul pur al unor
cutia ciudată/Cineva mereu investite cu sugestii ale indicibile, paradisiace trăiri,
bate în inima lucrurilor anormalului, mutaţiilor precum, sub toate aspectele,
//Ştie şi aude totul nefaste, aberante: „Genele antologica „Insula iubirii”.
/Cine/Unde/Când/Ce/Cum mătură zilnic (frumos vers! *
şi De ce//Oamenii nevăzuţi n.n.)/Aerul nociv şi 44
Ioan Baba – un
din cutia oarbă/Traversează îmbăcsit/Iar din pădurile
important poet al
frontierele vizate//Cu noastre faimoase/Dispar ca
Serbiei şi al marii poezii
lumea-n vorbă/Vorba-n un făcut frunzele//Iezii se
româneşti şi europene.
lume/Intră prin broasca nasc cu două capete
încuiată/Noaptea cu /Sperăm/Să nu” ... Remacabilul volum de
acordurile-i ce te- „distihuri paradoxiste”, ce
Iar cea de a doua, „Nu
ndeamnă/Să pleci călare la poartă titlul-metaforă „În
călcaţi frunzele” este un fals
culcare”. urechea timpului”, de Ioan
pastel înfiorat subiacent de
Baba, unul dintre cei mai
Exegeţi de o un persuasiv lirism uşor
importanţi poeţi
remarcabilă, incontestabilă elegiac: „Nu călcaţi
contemporani de limbă
valoare au sesizat şi frunzele/Care zboară spre
română din Serbia, a apărut
evidenţiat o suită frunţile voastre/În toamna
nu cu mult timp în urmă, în
substanţială, semnificativă, care ninge printre
ediţie bilingvă, română şi
de poeme scrise „în spirit ele/Timpul nostru le-a
engleză, la prestigioasa
ecologist” de către Ioan nimicit/Le mai surâd
Editură Libertatea din
Baba şi această observaţie amiezile trecătoare/Sunt
Panciova, cu sprijinul
critică îşi dovedeşte justeţea prietenii acestui pământ/Şi
Secretariatului Provincial
şi cu prilejul apariţiei învie la adierea vântului”.
pentru Cultură şi Informare
volumului de versuri De altfel, câteva poezii, Publică din Voivodina.
recenzat, în care pot fi citite precum „Fructoză”, relevă Textul actualului volum a
cel puţin două piese de reale disponibilităţi pentru mai fost publicat, de altfel,
această factură, de o aleasă lirica peisagistică, în ale
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
„integral şi mai întâi”, după sintetic, concentrat, ce estetică – ori constată că
precizarea eminentului, încorporează în paginile sale „după ce [şi-] a pierdut
eruditului său prefaţator, bogate, aproape exhaustive încrederea, nu mai are ce să
prof. dr. Ion Pachia- date/informaţii piardă”, că «La boul fără
Tatomirescu, în „Anuarul de biobibliografice şi minte,/Prostia e în frunte»,
martie” (Timişoara), în analizează, în ordine că «Nu se scrie violent,/Ci
2009, apoi, în versiunea cronologică, toate volumele cu îndurare ...», că «Alergi,
„revăzută” a întregului de versuri scrise şi tipărite apropiindu-te/De fiinţa care
volum a fost inclus în până acum de Ioan Baba. s-a îndepărtat», că are
sumarul generos al „vestit- Distinsul prefaţator al «Încredere/În neîncredere»,
masivei lucrări volumului, mare, fără egal fiind totodată „cu plecăciune
„Caietele/Cahiers/ cunoscător al istoriei şi salutat [de] cei din comisia
Notebooks „Tristan Tzara” – esteticii haiku-ului nipon, de epurări”, pentru că «Vrea
„International Publication of „cea mai scurtă formă fixă să ştie/Ce nu trebuie să ştie
Contemporary Avangarde de poezie/(micro)poem din ...», pentru că «Treaz tace,
Studies”, tomul din anul istoria literaturii dar nu-i mut,/[şi de-i] Beat,
2010. universale”, scrie, între vorbeşte [de] parcă-i surd»,
Excelenta versiune în altele, despre, „distihurile pentru că «Pesimistul
limba engleză a volumului paradoxiste” ale lui Ioan susţine că nu se poate mai
„În urechea timpului” de Baba că i-au prilejuit prost/[şi] Optimistul îl
Ioan Baba datează din anul autorului „certe realizări convinge că se poate»,
2003, i se datorează poetei- estetice”, autorul lor fiind pentru că «Oamenii se ucid
45 din necunoaştere,/La
anglicist, Gabriela Pachia şi din plin înzestrat, ca „artist
a fost însoţită de o extrem de al cuvântului”, pentru a porunca ălor de se cunosc»,
semnificativă şi relevantă deveni un „autentic-virtuos pentru că „nu vede la
notă biobibliografică: ... caligraf al celei mai scurte întuneric [şi-şi] pune
„Meridianul Novi Sad al forme fixe de poezie” şi ne ochelarii”, pentru că «După
c a r t e

poeziei europene: Poetul, oferă, apoi, o inteligentă şi


jurnalistul, publicistul, subtilă sinteză „conţinutistă”
lexicograful, traducătorul şi a „ distihurilor paradoxiste”,
editorul Ioan Baba”. îmbinîndu-le, integral citate,
Volumul recenzat de într-un singur enunţ amplu,
noi beneficiază de un cursiv, coerent ideatic, ce
d e

substanţial, pertinent aminteşte de tehnica


„ARGUMENT” (- prefaţă integratoare de proverbe
n.n.) cu titlul „Ioan Baba ori născocită de Anton Pan, în
c r o n i c ă

meridianul - Novi Sad al celebra sa carte de substanţă


poeziei valah-europene”, paremiologică „Povestea
semnat de prof. dr. Ion vorbii”: „Eroul liric/epic din
Pachia-Tatomirescu, text distihurile paradoxiste ale
critic scris cu aplicaţie şi lui Ioan Baba „caută viitorul,
pătrunzătoare, strălucită vânzând anii pe amintiri”,
forţă analitică, având „nu strică ipoteza frumoasă
structura şi valoarea unui cu o faptă urâtă” – ceea ce-i
veritabil studiu monografic lăudabil şi în ultimă instanţă

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
originalitate, pentru că, în
mod indubitabil, poetul
Ioan Baba are „darul
revelaţiei gnoseologice” cum

c a r t e
ar zice cunoscutul şi
apreciatul critic literar Paul
Aretzu. În această
dimensiune de ordinul
expresiei poetice se înscriu
şi frecventele apeluri la

d e
virtuţile expresive ale
paradoxului, ale
ce decolează,/Nu se pricepe stilistic, prin inventivitatea contrastelor, ale polisemiei

c r o n i c ă
să aterizeze» şi pentru că „a şi subtilitatea unor frecvente unor cuvinte, ale unor jocuri
umple golul, toarnă din gol”, flexiuni semantice, prin inteligente, subtile şi
etc”. elevatele virtuţi/valenţe sugestive de cuvinte, ale
„Distihurile reflexive, de profunzime şi o unui ludic grav, de sorginte
paradoxiste” ale lui Ioan capacitate sugestivă, existenţialistă, ale
Baba ne conving cu forţa revelatoare, aparte, prin (auto)ironiei, ale unei
evidenţei că poetul are, într- nenumăratele elemente evidente, veritabile tehnici
adevăr, o veritabilă, definitorii, lesne de factură silogistică, ale
structurală vocaţie a detectabile/recognoscibile, unor procedee proprii
esenţelor şi a expresiei ale artei haiku-ului, întâlnite esteticii literaturii 46
concise, epigramatice, a şi în distihurile lui Ioan absurdului, ale registrului
lapidarităţii şi austerităţii şiBaba. parodic etc. După câte se
strălucirii gnomice, Această însumare poate lesne sesiza, câteva
sapienţiale, de factură programatică de implicaţii dintre tehnicile şi
aforistică, apoftegmatică. de ordin estetic este servită modalităţile de expresie
adecvat, cu o sobră, austeră semnalate de noi (ludicul,
Propensiunea
parodicul, deconstruirea
accentuată, obstinată pentru expresivitate, de o tehnică
discursului liric,
laconismul de ideogramă al surprinzător de productivă a
(auto)ironia, fragmentarul,
discursului liric, orientarea instantaneelor, a prim-
accente existenţialiste etc.)
statornică, programatică, de planurilor, a stop-cadrurilor,
sunt proprii esteticii
descoperire şi punere în a fragmentarului şi, mai
„minimaliste” a poeziei
valoare a celor mai adecvate ales, a decupajelor unor
postmoderniste, sub al cărei
tehnici, formule şi mijloace imagini, gesturi şi fapte de
semn amplu integrator
de expresie esenţializată, viaţă de o părelnică
banalitate, dar cărora „distihurile paradoxiste” ale
eliptică, apropie „distihurile
remarcabilului poet român
paradoxiste”, cum insistă să talentul viguros, intuiţia de
din Serbia, Ioan Baba, pot fi
ne convingă prefaţatorul fineţe şi inteligenţa artistică
plasate cu justeţe şi
volumului, şi de statutul vie, speculativă le conferă, în
argumente de substanţă
estetic al haiku-ului nipon, registru simbolic şi
elocvente.
nu atât prin „dimensiunile parabolic, plurale
reduse” şi număr de silabe, semnificaţii nebănuite,
cât prin rafinamentul inedite, de o pregnantă
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
cartea de pe noptieră 53 teatru
îmi pare chiar frumuşel. Îl spui mie ca unui ţăran bătut
Vlad Sărătilă prind la faţă şi ochelarii, şi... la cap de soare, de ce l-ai pus
pestelca. pe ista cu lumina pe perete.
Vino să te naşti! MICU: Nu... nu ştiu,am Poate-a construit vre-un
un fel de frică. Cernobâl pe undeva prin
Grecia?
Dramă PETRE. Hai, măi, că
mă scoţi din răbdări. Nu ţi- FABIAN: Îţi spun dar
SCENA 3 (fragment)
am spus eu că vreau să te să nu te superi.
(Aceiaşi plus LALEAUA) văd bărbat? Ş-apoi de cine PETRE: Dau nasul la
să te temi, frăţioare? De tăiet.
Un apartament de unul pe care nu-l pot ridica FABIAN: (Cu aer de
intelectual burlac, dar, doi din genunchi? Tfu, eu filosof. Eventua, citeşte
totuşi, fără o dezordine prea mai bine mor decât să stau dintr-un raport ce se aflî
mare. O uşă la intrare şi alta în genunchi în faţa cuiva. într-o mapă). Este vorba
la dormitor. Anturajul este FABIAN: Hei, fraţi despre o problemă esenţială
dominat de un portret al fundureneni, dar ce tot a vieţii – corelaţia dintre alb
zeului Apollo cântând din şuşotiţi acolo ca fetele. şi negru, dintre bine şi rău.
liră şi având în preajmă Treceţi la masă, am isprăvit. Înţelegi, în rai nu este
celebrul arc şi săgeţile. PETRE: Noi?..Iaca noapte, în iad nu este zi. Dar
Fabian, cu şorţ, trebăluieşte stăm şi ne uităm la patretu Pământul, s-a gândit Marele
în jurul mesei. Fraţii, un pic lu cuscru. Tare frumos! Zeus, este locul, unde
surprinşi, studiază ca la lumina şi bezna trebuie să se
MICU: Care cuscru? E
47 muzeu interiorul apoi ies în un grec din antichitate. întâlnească. Deci, El,
avanscenă. stăpânul luminii, a obligat-o
PETRE: Ei şi ce? pe zeiţa nopţii Leto să-i
Cuscrul nostru n-are voie să
PETRE: Să ştii, Micule, fie grec? nască un fiu. Aşa s-a născut
strălucitul Apollo. Anume
c-am nimerit. Azi, bem şi MICU: N-o fă pe
răspunsul. Eh, tot mai bine nebunul. E din mitologie.
să te porneşti la război şi
ajungi la nuntă decât să te FABIAN: Trebuie să
porneşti la nuntă şi să remarc, tinere, că strălucitul
ajungi… acasă. Apollo ar putea fi ofensat de
un asemenea tratament. El
MICU: Îhî, la mâncat şi
t e a t r u

nu e un grec oarecare, ci
la băut, încă nu-i nimic
însuşi Zeul luminii. El este,
pierdut. Iar eu nu mă pot
dacă vreţi, explicaţia esenţei
bucura. Mă strânge ceva din vieţii pe pământ.
spate... Nu mi-i bine, frate.
MICU: Eu...eu nu
PETRE: Iar începi a cunosc prea bine ...
născoci năzdrăvănii. Ei, ce
nu-ţi mai place? Casă are? PETRE: (Pe şoptite
Are! Carte are? Are! În către Micu) Taci, măi, să nu
genunchi o stat? O stat! De ne creadă proşti! Lasă-l mai
cântat, o cântat? O cântat! bine în sama mea. Nu te uita
De jiucat o jiucat? O jiucat! că poartă ochelari, amuş ţi-l
Omul care cântă şi jioacă pune badea pe labe. (Către
este bun de mire. Iaca mie Fabian)Cumnate, ia să-mi
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
să ştii de la mine că ai haz.
Las că eu dator nu rămân.
Numai coniac grecesc nu
ştiu de unde, da la ultima
găină Petrea Fundureanu n-
o ajiuns.
FABIAN: Nu e un
coniac obişnuit, ci unul
vrăjit de însăşi Circe, fiica

t e a t r u
cea cu plete lungi a
strălucitului Helios. Are
puteri supranaturale.
Propun să-l punem pe dinte,
Apollo a devenit puntea PETRE: Chiar am
căci mă tem c-a îmbătrânit
dintre zi şi noapte. De atunci degerat oleacă şi n-ar strica
de atâta stat la strâmtoare.
încoace în sufletul omului să ne încălzim.
muritor se succed binele şi PETRE: He, bun lucru
MICU: Mai bine să
răul. După zile de paradis însurătoarea tare
vorbim despre Ilinca, bade!
vin zile de infern, şi invers. bun!(Servesc fără Micu, care
PETRE: Micule, tu n-ai refuză,dând semne vădite de
Aşa o duce bietul până vine deloc răbdare. Iar cu graba nervozitate).
Tanatos adică Moartea, îi
nici la vădăni nu faci
taie o şuviţă de păr de pe cap FABIAN: Adonis al
treabă.(Îl bate pe Fabian
şi-l duce în lumea umbrelor, nostru respinge nectarul
complice pe umăr)Nu-i aşa,
unde lumina şi întunericul zeilor? 48
cumnate?
sunt din nou despărţite. Mă PETRE: El se gândeşte
FABIAN: Eh,
întrebi de ce l-am pus pe la o dragoste pierdută într-a
sinceritate, sinceritate! Dar
perete? Păi, fiindcă datorită şaptea.
tu văd că eşti poet, Petre.
lui noi ştim ce este bine şi ce FABIAN: S-o caute şi
este rău. Omul pleacă de pe PETRE: Dap-cum,
s-o găsească. Dragostea te
Pământ lecuit de prostie, el ţăran, cum se zice, liber.
ajută să suporţi cruzimea
ştie ce este iadul şi ce este FABIaN: Şi acest existenţei. Dacă, desigur,
raiul căci le-a trăit aici pe frumos Adonis e Micu. facem abstracţie de coniac.
amândouă. (Către sală) Voi PETRE: Îhî, fratele Sus cu el!(Servesc).
ştiţi ce e iadul pe pământ? meu. Are liceu la cap. PETRE: Măăi, da-i
Dar ştiţi voi ce este raiul pe FABIAN: Ei bine, cam dată dracului grecoaica!
pământ? Asta e, şi nu e cu peripeţii, dar până la FABIAN: Care
puţin.(Atâta timp cât Fabian urmă s-au făcut şi grecoaică?
vorbeşte Petre, nepricepând
prezentările. Acum aş vrea
mare lucru, o face pe PETRE: Aceea cu gâţe
să vă consult într-o mică
paiaţa). lungi, care ţi-a dat coniacul.
problemă gastronomică:
PETRE: Mda, eu nu cum credeţi, o găină FABIAN: Aaa, Circe. Ai
mă supăr, dar tot aş vrea să basarabeană ar putea face reţinut. Ce fată, dom-le, ce
trecem la ceva mai uşor de... casă bună cu un coniac fată. M-a salvat de multe ori
FABIAN:...mai uşor de grecesc? Eu aş propune să le în situaţii grele.(Micu dă
digerat. oferim şansa unei întâlniri. semne vădite de
nervozitate).
PETRE: Ha-Ha, pe
şoseaua gâtului! Cumnate,

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
PETRE: nu-i aici nică de spăriet. PETRE: Eu greceşte nu
(Entuziasmat)Ştii ceva, hai Trebuie să spui ceva de ştiu, dar şi fără asta pot să-ţi
s-o luăm druşcă de frunte la formă: Buna ziua la dau la bot.
nunta Ilincăi. Ei, şi a ta, neavoastre, am auzit că aveţi FABIAN: Reîncepe
după cum vine. Te o floare care de înflorit povestea cu sacul?
pomeneşti că-i pică şi lui înfloreşte da de rodit nu PETRE: Se poate şi
Petrea ceva. Că eu la asta-s rodeşte...La noi în sat fără sac. Ascultă-mă pe
meşter bun. Tu numai să-i muierile-s cam rele de gură, mine! Dacă Ilinca aduce pe
şopteşti ceva greceşte: Tora- pot să pornească vorbe lume un copil, tu ai să-mi
tora, salamalecu, aista-i precum că Ilinca s-a măritat umbli îmbrobodit cu
Petrea, ca dânsul băiet nu cu unu mut. Dacă păţeşti pelincile în care a făcut puiul
găseşti în Fundureni. Mai aşa, peurmă poţi să grăieşti pipi. Tot îţi pare şagă?
departe las pe mine. un an fără oprire că tot mut
(Visător)Iar mai departe, rămâi. FABIAN: Ba de data
asta îmi pari sincer ca un
cine ştie, poate plecăm de FABIAN: Staţi, staţi buldozer. Dar ştiu că nu vei
mânuţă şi-mi găsesc ceva de puţin. Eu doar n-am zis că avea fericita ocazie.
lucru-n Grecia. Ş-oi avea şi am de gând să mă însor.
eu un grec mititel. Că aici n- PETRE: De ce oare?
(Tăcere penibilă)
am avut parte. Mi-a spus Crezi c-ai să te ascunzi?
PETRE: Cumnate, una Nuuu, de duşmani poţi să te
doctorul că nu voi avea. Şi-
din două, eu ori îs surd, ori ascunzi prin buruiene, dar
am vrut să-l bat, dar m-am
oleacă sărit. Micule, ia de neamuri nuuu!
gândit că, poate, nu
cîrpeşte-mi una la ureche cât
amăgeşte. Da-n Grecia-s FABIAN: Nu se va
49 doctori, bree, nu şagă. poţi tu de tare, poate mi-a întâmpla nimic, fiindcă
trece.
Numai să aibă cine naşte. Ei, pruncul de care vorbeşti nu
cum? Merge? MICU: Bade, el n-a se va naşte.
FABIAN: Poate chiar întrebat cel puţin dacă-i vie Va urma
Ilinca, ori a murit.
azi ai să-i cunoşti farmecele.
Deşi, după mine, nu copiii FABIAN: Ce rost ar
contează, ci setea, setea de avea? Cred că Ilinca e de
eternitate. Cine are un bilet aceeaşi părere.
spre Olimp are totul şi lasă-i MICU: (ţipă) Nu-i
pe omuleţii de lut să creadă adevărat! Ea n-a uitat nimic!
ce vor. Urcuşul, mişcarea e PETRE: Stop, stop, că
t e a t r u

totul. nu aşa trebuie de căutat


PETRE: Gata, gata, nu- drumul. (Către Fabian) Măi,
mi mai suci minţile. Mie-mi cârtiţă cu ochelari, nu-ţi
ajunge o druşcă bună. Fii pare că te cam întreci cu
sănătos (serveşte), dă să te şaga?
pup ca să-ţi treacă supărarea FABIAN: Ba din
şi hai s-o-ntindem! contra, din toţi trei, numai
FABIAN: Ce să- tu te ţii de glume. Vedeam
ntindem? că mă tot cumnăţeşti, dar
PETRE: Nu ce, da la credeam că-i un fel de a
Fundureni, la mireasă o- spune, o... metaforă. Că doar
ntindem. Da nu te teme, că eşti poet, nu?

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

t r a d u c e r i
pagina membrului portret literar – traduceri 54-55

Gabriela
GabrielaMimi
Mimi Boroianu
Boroianu
Cercami Caută-mă
Cercami
traducere de Adriana Ceroli
Cercami nei fiori di tiglio
che parlano piano dei miei
Cercami nella lacrima di una nuvola, Caută-mă-n lacrimă de nor
occhi.
nel sospiro di un ruscello, În suspinul apei de izvor 50
Cercami ovunque.
Cercami…
sentimi neima non
sottili troppo
rumori del vento Simte-mă în adieri de vânt
lontano!
e nella soave dolcezza di una parola. Și-n dulceața pusă în cuvânt.
Sentimi nel profumo dei fiori, Simte-mă-n parfumul florilor
Caută-mă
nella luce sfusa delle stelle. În lumina blând-a stelelor.
Cercami nelle ombre di notte, Caută-mă-n umbrele din noapte
cercami nelle pagine sfogliate di un libro, Și în răsfoiri târzii de carte.
nella romanza di un tramonto, Caută-mă-n doina înserării
nella striscia porporea del orizzonte . În purpuriul de pe dunga zării
cercami in ogni verso Caută-mă-n fiecare vers
che apre la porta di un altro universo. Ce deschide ușa altui univers.
Cercami nei fiori di tiglio Caută-mă-n frunzele de tei
che parlano piano dei miei occhi. Ce-ți vorbesc tăcut de ochii mei
Cercami ovunque. Caută-mă-n orișicare parte
Cercami… ma non troppo lontano! Caută-mă... dar nu prea departe!

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

Nicolae Vasile Nicolae


Intelligence appears…
Vasile
Life Appears…
Matter had no intelligence,
Life
and life, until then, neither.
And time flew, and flew some more,
Appears
Which meant – what could it mean then? -
matter gathered and dissolved, … you do when you flounder…
what
new forms, lifeless, rose to fore,
but these too lived and resorbed. Intelligen
Life forms many, other beings
appeared and will appear;
ce
Dead Nature is not a body, just now, by their own capacities,
parts with energy and motion
appears
will they live, not disappear?
that collide and break apart, …
since matter feels no pain. Some will self-select already,
granting their species consistency,
Another divine happening: they developed – they know how –
in water, heat, light and substances the idea and yearning for intelligence.
from particles constantly changing
thus gathered… life appears! Memorizing occurrences repeated,
and some good deeds that have happened,
But these life-drops too as they correlating with everything else
51 are born, and grow. and fade marks all that has been learned.
always new ones rise in their stead –
their fight is not in vain. Everything, strung together,
i n t e r n a ţ i o n a l e

grew and gathered and


Life – something with no precedent: then lead to the selection that
to parts with pain and feeling the species could protect.
collisions still without an end
no longer are appealing. All, and everything alive,
in this great a desert
They gather, multiply - and more: to preserve its life it keeps
to what is theirs now mindful, feeling, holding, learning.
a lifestyle they get, acquiring what
to their code’s growth is helpful. The essential difference of
the living from mere matter,
Selecting what’s good, and possible, not from its substance does arise
is hard, even for science, but from intelligence comes.
time passed, sifted - did the incredible
and the first being appeared! Matter exists as it is,
p a g i n i

without intelligence,
The genetic code assembled, no new matter will appear,
helped them to then propagate. nor will this ever disappear!
To fight matter thus enabled,
beings began to proliferate.
pagini internaţionale 60-61
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
care voce

i n t e r n a ţ i o n a l e
să preia verbul
mângâind
mână surorii
și mă susține
pe după veșminte albăstrui..
anulează-mă..
să fiu eu
pană care transcende vălul,
pâclă,
absorbit de prima adiere
a dimineții
Luca Cipolla care se deșteaptă
The winds of the Universe,
și petală cu petală
blow it and divide it,
Myosotis în fine vibrez.
the forces of attraction though,
Beatitudine

p a g i n i
somewhere else they gather it.
Né da primo o ultimo sole
Living matter, so it seems, ricavo linfa Quando uno spiraglio s'apre,
God desired it to be, e fenice muta
with a key difference, of essence, quale voce solo un istante sei,
coming from… intelligence. assuma il verbo beatitudine. 52
che carezza Vorrei galleggiare
mano di sorella sul mare della mutevolezza,
The living part, that feels,
candido fotone
the mind’s inception small, e mi sorregge
nel raggio incalcolato
selecting from the many in cilestrine vesti..
ed assopito
memorizes it all. annullami..
venuto a consolare
ch'io sia l'orda passeggera.
Which means it lives, piuma che trascende il velo,
can grow and choose, bruma, Beatitudine
and from each new situation assorto nel primo refolo
derive more information. di mattino Când o deschizătură se
che si desta dezvăluie,
Intelligence then is alive – e di petalo in petalo fenix mut
infine vibrare. doar o clipă ești,
and grows, with information –
beatitudine.
and it is to experience tied,
Myosotis Aș vrea să plutesc
gathering, feeling, selection.
pe marea mutabilității,
candid foton
Nici de primul ori ultimul
în raza nenumărată
soare
și ațipită
nu primesc limfă
ce a venit să consoleze
și
hoarda trecătoare.

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
autori străini

Roberto Volti Stefano Capasso

Come l’amore Gioie e Dolori


Come l’amore Baluardi di Libertà
Non sentì d'essere
la poesia allunga la vita
dalla gioia fulminato
davanti
alla maestosità
La poesia è come l’amore
di un monte,
possiamo farla sempre. mentre,dal terrore,
La poesia, come l’aurora impaurito vagabondo,
nel percorrere
è indifferente se sia bionda o mora sentieri oscuri?

Si può anche soffocare


La poesia è la mamma il melodioso suono
tua sorella, la zia di un'arpa sull'altare
oppure
La poesia t’infiamma quello di un organo
fiore di nostalgia. nella cattedrale,
o peggio ancora,
53 allentare le corde
Sì, poesia è femmina di un violino,
ma di sicuro
ci si può far l’amore.
i n t e r n a ţ i o n a l e

mai potrai impedire


ad un usignolo di cantare,
oppure zittire il vento
Possiamo comporla, sempre
ddii m
muugggghhiiaarree..
Possiamo comporla, ancora
EEdd iinnffiinnee ppooii,,
Durante tutta la vita
nnoonn ssiiaam moo ffoorrssee lliibbeerrii
Dura anche più della vita ddii ffaarr rriivviivveerree
nneellll''A
Anniim maa
uunnaa CCoonnddiivviissiioonnee
La poesia allunga la vita ddii nnoossttrrii
la rende più leggera, infinita eedd A Allttrruuii ddoolloorrii??

Q
Quueessttii ssoonnoo::
La poesia è dolcissima
BBaalluuaarrddii ddii LLiibbeerrttàà,,
Come una bella signora.
p a g i n i

mmaa ppiiùù ddii ttuuttttoo,,


In poesia il tramonto ssee bbeenn rriifflleettttii,,
ddeellllaa U
Um maannaa D Diiggnniittàà..
come in amore è un’aurora.
TTuuttttii ii ddiirriittttii rriisseerrvvaattii

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

Lorenzo Landini Luciano Pellegrini

i n t e r n a ţ i o n a l e
La valigia Silhouettes

Si ode un vagito è al mondo nuova vita. Anche in questo senso di veglia

Celeste o rosa poi non conta molto: rigira da primadonna la coscienza


Luciano
silhouette con i mille Pellegrini
makeup della vita
può esser fiore su un ramo non colto

oppure una gemma che al bene ti invita. Silhouettes


Di tanto in tanto un fermo immagine,
La sua mente è vuota
l’ombra del fu non scambia le figurine delle
il suo cuore pulito:
cicale
verrà ammaestrato fantomatiche nel luna park di un futuro

p a g i n i
dal cibo servito. fantasma

La cultura, l’amore e l’educazione

diventano basi alla sua evoluzione: E qui


si fa strano il tictac del pendolo 54
è spugna assetata, assorbe l’ambiente
con le sue forbici così meccaniche,
di chi si circonda diventa assorbente.
lancette che non fanno sconti
Un bacio, un sorriso, una lieve carezza
via secondi, via minuti, via ore …
sono il trampolino alla sua tenerezza.

Un nido sicuro unito all’amore Qui, in fondo al pozzo, avverto lame


saranno le basi in cui poggia il suo cuore. attimi, sorpreso bimbo di essere qui

Immerso nell’odio, follia, corruzione con l’ansia di Crusoe per una nave

diventa l’allievo della perversione.


E una voce:
Le liti, divorzi, freddezza d’amore
“Non hai Penelope al tuo telaio, ricordalo!”
non lasciano spazio induriscono il cuore.

La sua vita è un viaggio!


Poi, di nuovo l’ipnosi delle cicale
Sarà un bruto o un saggio?:
a mascherare i miei pezzi temporali
un’anima bianca, nera, oppur grigia presi da uccelli passati
è determinato da ciò che ha in valigia. che non tornano

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
cenaclu cronopedia

Nicu Doftoreanu Tu deviens


à tous indifférent
LE TANGO DE LA Pour les jeunes... tu parais démodé,
VIEILLESSE Si tu veux les conseiller?
Ne sois pas si troublé!
Version française par Magda
Sur la vie ne sois pas fâché!
Barbier et Iuliana Nisipașu
À quoi bon de faire l’enfant!
Pensée 1:
On distingue deux sortes de
punition: Ce qui a été n’est plus
la punition de la mort et la ... maintenant tout est changé!
punition de la vie Ne fais pas semblant de ne pas comprendre
Filosoficus Anonymus
Car le temps d’autrefois va revenir
Pensée 2:
Si la jeunesse savait... Si la Même si tu ne seras plus là!
vieillesse pouvait Et tous... ceux qui vont venir après toi!
Filosoficus Anonymus
TOUS
vont suivre la même voie!
Devenir vieux...
55 Et n’oublie
Et tu deviens objet
surtout pas!
Et,
Personne n’échappe à tout cela!
comme objet
Même si mille cœurs battent en toi!
tu n’as aucun droit!
Même si trois cœurs battent dans ton sein.
Tu espères surtout ne pas déranger?
Aujourd’hui il est trop tard pour espérer
Et tout ce que tu avais à dire
... tu l’as dit
Il y a longtemps déjà
Et même si tu étais dans l’erreur
Tu ne sais plus rien changer:
Tu es dépassé!
Tu veux changer quoi?
Retourner vers la jeunesse
... c’est un rêve fou
On te regarde avec impertinence
et sans aucun sentiment?
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
the issues of philosophy, by
finding and promoting both
the virtues and the virtuous
people. When the
politicians did not evolve in
the right direction, the
people had to be educated
to protest in order to
change them for the better,
and that’s how the first
democracy in history
emerged.
As a matter of course,
lecturi în foileton
which has its roots in the politicians did not like the
Nicolae Vasile same age, and has been idea of raising the masses’
developed later, in the awareness, which would
modern age, by the German hamper their activities, and,
The systemism philosopher G.W.F. Hegel as a result, they arrested
(1770-1831). Socrates, accusing him of
From the Peripatetic School The primordial forms instigating the population to
of studied binaries were disobedience. Thus occurred
to Globalization
good and evil. The ways and what has been remembered
(1) Dialogues, means that lead to good as the trial of Socrates,
have been called virtues, which for the first time in
otherwise than
while those that lead to evil, history has prompted the 56
Plato’s difference between justice
vices.
and legality. Following this
An axiom that has
trial, he was sentenced to
Prologue decisively influenced the
death. Socrates, as a great
Socratic criminal law
contributor to building up
The dialogue, as a theory, partially valid even
the first democracy
philosophical method, in our days, tells that any
recorded by the history,
attributed to Plato (427 BC- mentally healthy person acts
regarded legality as of
347 BC), consists in his in the direction of good; the
upmost importance for the
discussions, or those of fact that there is plenty of
stability of the society, but
other contemporary evil on Earth, arises from
he was fully convinced that
philosophers, with their the variousness of good and
in his case a great injustice
magister Socrates (c. 470 BC evil definitions. Here is a
was done. Being faced with
399 BC), but it is based on first problem arising from
the choice between the
what Aristotle (384 BC-322 the binary logic: defining
instability of the society by
BC), the successor of both of the opposite entities.
deviation from legality, and
them, would later call and Socrates was very the preservation of his firm
theorize as being binary concerned with politicians' conviction, at the cost of his
logic. The way of reaching education. He deemed that life, the greatest
the truth through dialogue the goal of the political philosopher of his time
also has a name, maieutics, class should be to grant the chose the second variant.
in a sense, the opposite of people’s happiness, and that
dialectics, which designates this could only be achieved
the path towards the truth by politicians educated in Thus, we see the fully
through contradictions, persuaded crowd oriented
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
towards the search for the – But ... wise man, – Is this not a kind of
good. It is only in this race with due excuses, does it not anarchy of good?
after the good, exist just one rightness?” – Yes ... but we cannot
unintentionally, some – You see, that was in change the realities, that's
people have impaired the Aristotle's time! ... Binary God's job, while we have to
way for the good of others, logic lasted about two find solutions, and adapt to
committing also misdoings, thousand years, but in the them.
people who have turned to meantime, a Polish (Jan – The technology,
God, for their forgiveness, a Łukasiewicz) found the which newly is always ahead
situation in which the trivalent logic, which means of the philosophy, he found
Church took full advantage. with three truths ... the solution! ... Now, we can
This happened more – And if a fourth shoot with the cannon in
than two thousand years ago citizen appears and asks you any direction, other than
... In the meantime, there the same question, why is he where the target lays, and
have been many new wrong to be a little late and the shell orientates on its
developments in logic, not to arrive among the first own and finds it. Poor
ethics, etc. What would three? target! ...
Plato's dialogues do now? ... – That's exactly what – What do you mean?
Let's say, generically, your fellow citizen, the ...
between an ordinary citizen Romanian Grigore Moisil, – That the
and a wise man: thought of, when he contemporary man must
The citizen: introduced the polyvalent find this kind of solutions
– Wise man, may I ask logic! ... for his targets, the human
57 you something? – You mean, there are ones, in infinite number, as
The wise man: a lot of rights? ... Everyone I have already said ...
– Yes Ask me!... with his righteousness? – How? …
He asks the question, – More than that, – By looking for
receives the answer, after because after him has inspiration in life, in the
which, vexed, the citizen emerged one scientist, born
reacts: in Azerbaijan, schooled in
Iran, now an American, who
– Well, well ... but to
invented the fuzzy logic,
another citizen, before me,
which says there is an
when he questioned you
infinity of truth values.
about the same thing, you
answered something else! – Oh, God! ... Should I
understand that a poor
– Precisely, you're
people that once run after
right! ...
one „good”, now shall run
– Well ... and the one after an infinity of „good”
before him? variants?
– Also he was right! – That's exactly what it
– In this case, what's is! And ... as the world's
the matter? I mean, he's population is, however, a
right, and I'm right too... If finite number, it means that
another one comes to you, every man can have an
with the same issue, will you infinity of „own good”
say something else? ... variants.
– He'll be right too!
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
home and at the same time
we are strangers to it.
Anyone knows how to press
buttons or keyboards,
without knowing how the
„wonders” of the technique
work. [...]The success of the
technique is not the
prodigious investment of
intelligence, but the fact
that its products are used in
a democratic way. The
world of nature has been
technical solutions! ... This paper proposes a replaced by this new world
new relationship between that is both familiar and
– Time ago, it was the
the three parts according to foreign to us. [...] And what
other way round!
the major results in the about the transcendent?
– Precisely, you're Has he disappeared? No
right! ... exact sciences, but also from
the ingenuous ones such as way. The transcendent
– Is this also one of mathematical logic, continues to exist, but as an
that infinity of „good” quantum physics, systems appendix of the world of
variants? theory, entropy theory, technique and in a temporal
– Yeah, I'm glad you constructal theory, etc. [ 1 form. The transcendent is
started to get some fuzzy Nicolae Vasile, Analiza now called progress. The
logic. Success! sistemică a ştiinţelor future, seen as progress of 58
tehnice, economice şi the technique, is the modern
umaniste, „Techno Market” substitute of the
A new vision of the
magazine, nr. 5(46)/2014.] transcendent.” [ Alexandru
relationship between
There are a number of Dragomir, O teză de
religion, logic and
explanations the science has doctorat la Dumnezeu,
philosophy
found in phenomena that Editura Humanitas,
previously lacked rational București, 2016, p. 150–
Human efforts for solutions, thus witnessing 151.]
understanding what is an evolution from The new philosophical
happening around him, metaphysics to pragmatism. models seek to take more
where he comes from and account of the achievements
This turn of events was
where he goes to, have ever of mathematics, in the
ascertained also by
existed. This issue has whole, of physics, at the
Alexandru Dragomir, who
always been at the boundary level of perception, and of
states: „There was a time
between religion, science the remarkable advances in
when man and humanity
and philosophy, all of which engineering, at the level of
only looked at itself only
have continuously evolved, actions, through the
related to God (the
while generating the deep development of ways and
transcendent) and the
concern of the means. This is what this
nature (the different, the
representatives of all parties book proposes to present,
something else, the alien).
to reconsider their position all those bounded in a new
[...] But a question will rise:
in the light of progress theory called systemism.
isn’t the world of technique
achieved in each field.
a world too? ... In the world
of technique, we are both at

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

Adrian Scriminț Elle. mi se mula şi îmi copia profesionişti. De publicitate


energia: dacă mă extaziam mă voi ocupa eu. Hei, la
se extazia şi el, dacă toastam naiba - a început să
Dilemă
în cinstea lungii noastre răcnească într-o italiană
(memorialistică) viitoare colaborări, o făcea şi perfectă la o chelneriţă
el, în măsura cu care îi tânără care l-a servit cu vin
strângeam mâna la fiecare mai întâi pe dânsul, sesizând
„Facebookul ne uneşte! despărţire, luându-i-o într- că nu e român - avem de faţă
Am venit special din Italia ca una sau în ambele palme ale şi o doamnă la masă, ce
să te văd. Uite că în sfârşit mele, la fel proceda şi el cu boala!! îmi indica soţia. La
ne întâlnim... - îmi spunea mine. noi în ţară băutura se toarnă
zâmbind cu sinceritate „Uite despre ce e vorba mai întâi doamnelor dacă
persoana care stătea în faţa Adriane - se străduia să îmi sunt de faţă! Mamma mia,
mea la masă, într-un explice într-o engleză ma che situazzione...” -
restaurant medieval, în stâlcită, dând-o apoi în căuta cu ofuscare aprobare
cadrul unui program artistic italiana lui veritabilă - sper în ochii compatriotului său...
cu specific de caffe concert. să nu te jigneşti, dar ... După câteva pahare
„Mă numesc Gi.Elle. Vin prietenii mei mi-au spus că de Busuioacă de Bohotin, Gi.
tocmai de la Roma. Sunt am înebunit de-a dreptul Elle. devenea din ce în e mai
impresar artistic şi venind în România, în gălăgios. Îl întrebam despre
preşedintele sindicatelor această ţară moartă... după marii artişti occidentali. Îmi
59
tuturor artiştilor din toată spusele lor, aproape ştearsă venea cu multe argumente,
Italia! Sincer, aş fi vrut să din hărţile geografice, pe unii îi cunoştea personal,
contactez o echipă de artişti inactivă, ca să organizez în speţă pe marea balerină
din Kiev, de mult le nişte evenimente culturale. Carla Fracci. Era captivat de
urmăresc activităţile, dar Personal, mă îndreptam
după cum vedeţi, s-au spre Kiev, dar s-au
tensionat vădit situaţiile pe deteriorat lucrurile pe acolo.
acolo.” Sincer vorbind, mă bucur că
Personajul din faţă îmi s-au întâmplat toate acestea,
părea unul deosebit de pentru că am dat de un oraş
simpatic, cu nişte ochii vii şi viu, plin de dinamică şi viaţă
strălucitori, un corp evenimenţială. Ca să trec la
voluminos, deosebit de subiect, doresc să înfiinţez la
inert, şi o barbă stufoasă. Braşov un festival de
Fizionomia unui intelectual Baroque şi Commedia dell
ca să concluzionez. Faţă de Arte. Eu voi veni cu
tovarăşul său cu care venise, coregraful, tu va trebui să
pictor, retras în colţul său, îmi găseşti o orchestră şi
gârbovit din obişnuinţă sau balerini autohtoni, chiar şi
de normele pe care i le câţiva actori. Obligatoriu,
impuneau conjuncturile, Gi. toţi protagoniştii să fie

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
Nu gesticulează cu braţele,
nu are gesturi, aici nu îl pot
prinde. Foarte ciudat, mai
ales la un italian... Ăștia
vorbesc mai mult cu mâinile
decât cu gura. Fiecare
cuvânt al interlocutorului
este însoţit de un cod
gestual, care îi colorează și îi
dau viață însemnătății
spuselor.
gesticulaţia soţiei mele, simţindu-ne foarte Urma să îl întâlnim şi
tipică numai la balerine, a stânjeniți, atât soţia mea cât a doua zi, şi a treia. Pe
început să o laude pentru şi eu în persoană. Nu i l-am Facebook nu am avut ce
lucrul acesta. Eu stăteam cu găsit. Nu s-a demoralizat. activitate să îi verific, era de-
palmele împreunate și Era în mod vădit sub a dreptul minusculă, câteva
coatele sprijinite în blatul influenţa nemiloasă a specificaţii despre drepturile
mesei, iar el, în afara busuioacei. artiştilor din Italia. Pe
glasului puternic şi a ochilor „Chiar că seamă cu Google nici urmă de dânsul.
vii şi joviali, părea inert de-a Roma!” admira oraşul, de Motorul de căutare ar fi
dreptul. La un moment dat sus, de pe culmea Cetăţii, trebuit să se încingă cu 60
s-a ridicat brusc de la masă, adulmecându-i chiar şi specificaţii, ţinând seama că
şi-a ridicat paharul, şi a aerul, pe când îl conduceam dumnealui era Preşedintele
ţinut un discurs care să se la taxi. A sunat isterizat ceva Sindicatelor tuturor
audă în întreaga locaţie: mai târziu și telefonul, ce-i artiştilor din Italia, om care
„Carri amici, în această drept cu mare întârziere: trata direct cu Bruxelles-ul
seară se naşte o colaborare „Am găsit portmoneul—avea pentru doleanţele artistului,
menită să fie de lungă să mă anunțe. L-am uitat la după cum mă încredinţa pe
durată. O prevăd ca pe una hotel. Scuze!...” tot decursul acestor zile.
de bun augur. Astăzi se vor M-am decis să sun în Italia
„Ce părere ai?!” avea să
uni printr-un proiect un prieten, fost balerin
mă întrebe soţia mea, în pat,
cultural două mari consacrat al Operei
pe când făceam o
metropole: Roma şi Naţionale din Bucureşti,
retrospectivă a momentelor
Braşovul. Se va zidi încă o care colabora în domeniu pe
parcurse în timpul zilei.
cărămidă în temelia istoriei acolo. „Aoleo, cu italienii te-
„Mi se mulează după ai gândit să faci proiecte de
culturale europene..”
propria comunicare. Îmi amploare?! Păi ăştia-s cei
Momente de panică foloseşte energia, mi se mai mari ţăpari de pe faţa
mai târziu. Gi.Elle nu îşi contopeşte cu propria pământului, te fac băieţii la
găsea portmoneul. Amicul personalitate. Ăsta-i un pocher cu şeptarii... Nu am
lui a plătit cu cardul. lucru bun, destinat auzit de el, şi mă întâlneşti
Următoarele douăzeci de colaborării comunicaționale.
minute i l-am tot căutat,
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
tot la Roma. Mai verifică, noi...” concluzionă, ţinând cont că va trebui să
mai verifică...” întorcând brusc capul după ne fie la dispoziţie timp de o
... „Aveţi artişti una dintre balerinele lună pentru conceperea
desăvârşiţi Adriane!” îmi noastre. spectacolului? Desigur că cu
spunea după vizionarea „Şi bărbaţii voştri de tine voi trata altcumva...
spectacolului Tosca al aici la fel - interveni şi După o scurtă
Operei Braşov. Aşa ceva am pictorul - cei de dincolo sunt reglementare în şoaptă cu
mai întâlnit cu câţiva ani în mai negricioşi şi au mâinile soţia, i-am cerut o sumă care
urmă doar la Bratislava. mai lungi...” nu ar fi bucurat până într-
Păcat însă că artiştii voştri „Or fi luat şi ei câte atât un artist provincial, dar
sunt încă marcaţi de ceva din sindromul geografic nici nu l-ar fi făcut să refuze
vremurile care au apus. al Italiei!” i-am ironizat o asemenea ofertă: 250 de
Fizionomiile lor îmi spun urgent argumentul, ajutat de euro, iar echipa s-ar fi
totul. Nu sunt sigur că ştiu ocheada discretă a lui Gi. întâlnit de trei ori pe
să se descurce dacă sunt Elle. care îi sugera să fie mai săptămână pentru
lăsaţi de capul lor. Se vigilent cu expunerea conceperea programului, pe
mulţumesc doar cu ceea ce individualistă a declarațiilor. o perioadă de trei
le toarnă statul. Tu şi cu Grăsana de Cotnari îşi săptămâni. Ochii lui Gi.Elle.
soţia ta se vede că aţi spunea rapid cuvântul. au tresărit vădit.
cutreierat lumea. Ştiţi să „E ok! îmi spuse cu
Gi.Elle făcuse un semn
61 daţi frâu liber iniţiativelor. subtil acordeonistului să se întârziere. Oricum, oamenii
La noi nu e aşa... protecţia mute la altă masă. Aveam de de aici sunt cu mult mai
artistului e mult mai ieftini decât cei din Italia.
discutat.
haotică. Asta-i diferenţa
„Uite ce e Adriane, am Dar asta ar însemna ca din
dintre individualism şi
nevoie de de zece balerini preţul vânzării tuturor
colectivism. Individualistul
profesionişti, o orchestră
excelează de unul singur și
cam de 11 oameni, doi
se descurcă pe propriile
actori, unul român, pe
aripi, colectivistul este atât
celălalt ţi-l trimit din Italia,
apărat, cât și retardat de
dacă nu găsesc pe acolo
anturajul său. La voi
coregraf va trebui să mi-l
predomină cel din urmă. M-
găseşti tu, sau să faci tu
am interesat, legile voastre
spectacolul. Concepţia şi
de protecţie socială sunt
regia îmi vor aparţine. Am
mult mai bune decât cele ale
prieteni mult mai inferiori
noastre...”
mie, care au dat lovitura pe
„Numai să fie puse în la teatrele de la Riga, sau la
funcţiune! Gi.Elle.” - l-am Baku. Nişte anonimi
întrerupt din entuziasm. Adriane, nu se pot compara
„Chiar şi fetele voastre cu mine. Cât ar fi onorariul
de aici arată mult mai bine pentru un artist român,
decât cele care au venit pe la
ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
noştri şi-au făcut o tradiţie
ca să defileze ostentativ cu
cătuşele la încheieturi...”
Negocierile au durat
mult. De la Grasă de Cotnari
Gi.Elle a trecut la Grasă de
Huşi. Ne-am strâns mâinile
ca unii dintre cei mai buni
prieteni. Peste o săptămână
aveam să îi trimit pe Email o
propunere dezvoltată de
biletelor să ne alegem doar trebuiesc să vorbească proiect. Nu mi-a mai
cu plata artiştilor.” literar, să se folosească de răspuns la provocare...
„Plata artiştilor se face neologisme. Voi întocmi „Nu consider că mi-ar
din sponsorizări, Gi.Elle. E actele la notar şi ţi le voi fi dat oarecum vreo plasă—
utopic să-ţi plăteşti artiştii trimite—se întoarse urgent comunicam cu amicul meu
din vânzarea unor bilete. La spre mine. român de la Roma, fost
talia festivalului pe care vrei „Nu, nu, Gi.Elle! balerin al operei din
să îl organizezi trebuiesc să Notarul va fi român...! Bucureşti. Omul ăsta timp
se implice ambele primării „Ma... per nomme di de trei zile a plătit numai el
cu subvenţii dacă Diego, Adriane, notarii peregrinările noastre, şi de 62
preconizăm înfrăţirea celor noştri sunt notari!! îşi ţinea altfel... mi-a făcut plăcere să
două oraşe cu această prelegerile de i se auzeau în mai dau şi de o altă
ocazie. V-a trebui să apelăm toată locaţia. Italienii noştri mentalitate!”
la serviciile unui notar ca să au existat din totdeauna, şi „Plasa ţi-ar fi dat-o de-
întocmim un contract...” notarii noştri s-au născut abia atunci când te-ai fi
„Dacă se implică şi odată cu ei!” atunci şi-a băgat în afaceri cu el, măi
autorităţile locale mai mult răsfirat pentru prima dată Adriane, şi ai fi fost urmărit
ca sigur că ne va trebui şi un braţele, în toată lărgimea prin tot oraşul să dai banii
traducător!” adăugă Gi.Elle. lor, de parcă ar fi împreunat oamenilor pentru toată
„Pot să fac eu rost de toate zările. truda lor!...”
traducător!” se amestecă „Gi.Elle. - l-am Peste câteva zile aveam
pictorul. întrerupt din prelegeri - să dau de o notificare destul
„Nu ne trebuiesc România nu e Dolce de interesantă pe un
traducătorii pe care îi ştii tu Gabanna. La noi legile sunt dicţionar al gesturilor pe
Pi.No., nu ne putem legi. Din moment ce ne-a care îl studiam de ceva timp:
prezenta la primărie cu trebuit Comunitate Gi-Elle nu gestifica cu
grădinari, la dracu... vor Europeană, toţi ochii sunt pe braţele. Făcea parte dintr-o
râde și curcile de noi! Tu nu noi - îl asiguram; nu mai categorie foarte rară a
înţelegi - îi explica pe răstite poţi mişca un deget fără oamenilor, aceea a marilor
- traducătorii aceştia ştirea lor, parlamentarii manipulatori...

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019


CRONOS
CRONOS ~ Peniţa
~ Peniţa de Aurde Aur – de
– izvor izvor de cultură
cultură – revistă
– revistă internaţională
internaţională de cultură
de cultură
Un editorial interesant Vasilcău, Valentina Balaban,
coper ta 3 - r evista revist elor 2

Revista „Ce-mi doresc?” semnat de Stamate Constantin,


revistelor Mircea Marcel Petcu Sebastian Golomoz, Ștefan
Președintele Asociației Dumitrescu, Octavian
Scriitorilor „Aegyssus” din Badea, Violeta Craiu,
Steaua Dobrogei – Făclie Tulcea. Constantin Bejenaru,
Un grupaj istoric foarte Bogdan Pascal, Constantin
Dobrogea, numită de
interesant semnat de: Ghiță Oancă - Aforisme
Ion Ionescu de la Brad
Nazăre, prof Nicolae Grupajul de proză
„California noastră
Rădulescu, Ghe. Șeitan, semnat de autorii: Angela
națională”, începe să fie Victor H. Baumann Dumbravă, Constantin T.
re/descoperită cu uimire pe
măsură ce se racordează Cateva volume de cărți Ciobotaru, Tănase Carașca,
încet dar sigur, cu ale scriitorilor tulceni Zaharia Potârniche, Stella
interesante semnate de Dobrogeanu Perdix, Floarea
entuziasm, dar și cu multă
suferință, la instituțiile și Victor Henrich Baumann, Calenic, Ligia Dima, Nicolae
valorile naționale. Mihai Milian, Lăcrămioara Radulescu, Felix Neculai,
Manea, Valentin Șerbu, Ion Sterpu, Silvia Luchian,
Ziarele centrale, cu Tănase Carașca, Ștefan Adrian Pal, Daniela Barău-
precădere, își trimit Iacoblev, Mihai Milian,
Zăvoiu, Elena Netcu.
redactori în noul ținut
românesc sau își stabilesc Rubricile de geografie Nicolae Ariton, Victor H.
sunt semnate de Iulius Baumann, Alexandru
corespondenți de presă Cocetov.
(funcționari ai Predușel, Mircea Marcel
63 administrației Petcu. Publicând predominant
județelor, poezie într-o competentă
avocați, medici, institutori, Un grupaj liric de
jurnaliști), unii veniți din poezie în frumusetea selecţie de autori şi texte,
reprezintă, în opinia mea o
Basarabia și stabiliți la imaginilor poetice și a
revistă atractivă.
Tulcea și Constanța. sensurilor ce ne face bine la
suflet semnat de autorii:
Revista Steaua
Dobrogei este o revistă de Mircea Marcel Petcu,
Valentina Becart, Olga
cultură, cu o grafică și o
eleganță deosebită. Văduva, Tănase Carașca,
Diana Ciungureanu, Delia
Conține rubrici de
Stăniloiu, Gabriel
istorie, religie, geografie, Constantin, Violeta Daniela
literatură ce au făcut ca pe
Mândru, Corina
acest spațiu să se afirme Herghelegiu.
personalități deosebite ale
O exprimare a
culturii, literaturii și nu
numai. Membrii fondatori: sentimentelor, gândurilor, o
linie bine definită cu firave
Mihai Marinache,
Constantin Bejenaru, Gică ondulații ce pătrunde în
adâncul oricărui cititor
Gică, Valeriu Tudose, Mircea
Marcel Petcu. semnat de autorii: Ioan
Gheorghiță, Alina Marieta
În ultimul număr al
Ion, Liviu Băițel, Eleonora
revistei „Steaua dobrogei”.
Schipor, Iordan Constantin,
Dorian Marcoci, Traian

ANUL VI,ANUL
serieVI, serie
nouă, nr.nouă, nr.2019
2 (43), 2 (43), 2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
Liviu Rebreanu

Mărtur isi re
Liviu Rebreanu

Mărturisire ((ffrraaggm
meen
ntt))
„„ÎÎţţii m
muullţţu
ummeesscc d
diin
n ssu
ufflleett ccăă ttee iiu
ubbeesscc:: aacceessttaa ee ccâân
ntteeccu
ull iiu
ubbiirriiii””

PPeennttrruu FFaannnnyy… …
MMuullțții ccrreedd ccăă ssee llaauuddăă zziiccâânndd:: „„IIaattăă iinniim maa m meeaa!! V Vii--oo ddaauu… … nn--aam m nneevvooiiee ddee ddâânnssaa… …
MMiiee nnuu m mii--ee ffrriiccăă ddee cchhiinnuurriillee ggeelloozziieeii,, m miiee nnuu--m mii ppaassăă ddee ttrreem muurrăărriillee îînnffrriigguurraattee aallee
iiuubbiirriiii!! DDee uunn ssiinngguurr lluuccrruu m măă ffeerreesscc:: ssăă nnuu ffiiuu bbaannaall!! A Așș vvrreeaa ssăă ssuuffăărr,, aașș vvrreeaa ssăă
ssccrrââșșnneesscc ddiinn ddiinnțții,, ssăă--m mi smulg părul și să adorm cu genellee m
i s m u lg p ă ru l ș i s ă a d o r m c u g e n e muuiiaattee îînn llaaccrriim mii!! A Assttffeell,,
cceell ppuuțțiinn,, aașș șșttii ccăă ttrrăăiieesscc,, aașș îînnțțeelleeggee,, ppooaattee,, ccee îînnsseem mnneeaazzăă aa iiuubbii… …D Daarr zziilleellee ttrreecc,,
vveeșșnniicc aacceelleeaașșii,, sseeaarrbbeeddee șșii pplliiccttiissiittooaarree,, șșii vviiaațțaa m mea se scurge întocmaii ccaa vviiaațțaa uunneeii
e a s e s cu r g e î n t o c m a
coper ta4 64

ggââzzee nneettrreebbnniiccee… … EEuu nnuu ppoott aavveeaa oo iiuubbiirree;; eeuu nnuu ppoott aavveeaa ddeeccââtt iiuubbiirrii.. IIuubbiirriillee aacceesstteeaa
îînnssăă rrăăssaarr rreeppeeddee,, ppââllppââiieesscc oo cclliippăă șșii aappooii ppiieerr,, ddiissppaarr ppeennttrruu ttoottddeeaauunnaa,, ppaarrcc--aarr ffii ffoosstt
nniișșttee vviissuurrii ppee ccaarrii llee uuiițții îînnddaattăă ccee ttee--aaii ddeeșștteeppttaatt ddiinn ssoom mnn’’… …
OO,, șșii eeuu ccrreeddeeaam m ccăă nnuu ppoott iiuubbii,, șșii eeuu îîm mii îînncchhiippuuiiaam m ccăă vviinnaa nnuu eessttee îînn m miinnee,, ccii îînn
eellee,, îînn ffeemmeeiillee ccaarree nnuu m meerriittăă ssăă ffiiee iiuubbiittee!!… …
AAssttăăzzii îînnssăă șșttiiuu șșii îînnțțeelleegg ccăă iiuubbiirreeaa eessttee ffăăccuuttăă ppeennttrruu cceeii uum miillii,, ccăă cceeii m
mâânnddrrii nnuu
vvoorr ppuutteeaa iiuubbii nniicciiooddaattăă… … Cei mândri își închipuiesc că nu au trebuință de iniim
C e i m â n d r i î ș i în c h i p u i e s c c ă n u a u tr eb u in ț ă d e i n măă;; eeii nnuu
vvrreeaauu ddeeccââtt ssăă ccuucceerreeaassccăă,, m meerreeuu ssăă bbiirruuiiaassccăă;; eeii ccrreedd,, îînn ssffâârrșșiitt,, ccăă șșii îînn iiuubbiirree ssuucccceessuull
ee ttoott.. D Dorințele lor poate se vvoorr îîm
o ri n ț e l e l o r p o a t e s e mpplliinnii,, ppoofftteellee lloorr ppooaattee vvoorr ffii m muullțțuum miittee,, ddaa… … ddaarr,, vvaaii,,
iiuubbiirreeaa nn--aauu ss--oo ccuunnooaassccăă nniicciiooddaattăă..
CCăăccii iiuubbiirreeaa cceerree ssuuppuunneerree,, oo ssuuppuunneerree ooaarrbbăă,, ccaa șșii ccrreeddiinnțțaa.. ÎÎnn iiuubbiirree nn--aaii ssăă ffiiii 64
ccoonnvviinnss nniicciiooddaattăă,, nn--aaii ssăă aașștteeppțții pprroobbee nniicciiooddaattăă.. TToott ccee nnuu ee ssuuppuunneerree șșii ddeevvoottaam meenntt
nnuu ee iiuubbiirree..
TTrreebbuuiiee ssăă ttrrăăiieeșșttii m muulltt,, ttrreebbuuiiee ssăă ssuuffeerrii m muulltt,, ttrreebbuuiiee ssăă pprriicceeppii m muulltt ppeennttrruu ccaa
iinniimma ta să fie în stare a primi iubirea. Cei ambițioși, cei mândri, ceii oobbrraazznniiccii șșii
a ta s ă fi e în s ta r e a p r i m i i u b i r e a . C e i a m b i ți o ș i , c e i m â n d ri , c e
nneerreeccuunnoossccăăttoorrii nnuu ppoott șșttii ccee eessttee iiuubbiirreeaa șșii,, aașșaa,, cceeii m maaii m muullțții ddiinnttrree nnooii ddee--aabbiiaa llaa
vvâârrssttaa ddee cciinncciizzeeccii ddee aannii îînncceeppeem m să înțelegem iubirea, atuncii,, ddeeccii,, ccâânndd ee pprreeaa ttâârrzziiuu…
s ă î n țe le ge m iu b i re a , a tu n c …
PPee m mine viața m-a frământat, m-a umilit; mie viața mi-a mulcomit glasul. Astfeell
i n e v i a ț a m - a f r ăm â n ta t , m - a u m i li t; m i e v i a ț a m i - a m u lc o m i t g la s u l. A s t f
aam m aajjuunnss ssăă nnuu m maaii ssppuunn ccăă eellee nnuu m meerriittăă ssăă ffiiee iiuubbiittee,, ccii ssăă ssttrriigg pprreettuuttiinnddeennii:: șșttiiuu ssăă
iiuubbeesscc ffiiiinnddccăă aam m învățat a plânge, a suussppiinnaa șșii aa m
î n v ă ț a t a p l â n g e , a s măă rreesseem mnnaa!!
AAssttăăzzii aașș vvrreeaa șșii eeuu ssăă nnuu iiuubbeesscc,, aașș vvrreeaa ssăă ffiiuu iiaarr m mâânnddrruu,, aam mbbiițțiiooss,, ccuucceerriittoorr……
DDiinnttrr--aassttaa ssee vveeddee ccăă ssuunntt îînnddrrăăggoossttiitt!!
DDaaccăă aașș șșttii ccâânnttaa ddiinn ssyyrriinnxx,, ttee--aașș dduuccee îînnttrr--oo ppooiiaannăă ssccăăllddaattăă îînn lluum miinnăă ddee lluunnăă,,
îînnttrr--oo ppooiiaannăă uunnddee îînnccăă nnuu ss--aa îînnccuuiibbaatt m mândria omenească, și ți-aș șoppttii llaa uurreecchhee
â n d r i a o m e n e a s c ă , ș i ți - a ș ș o
ccâânntteeccuull cceelloorr iiuubbiițții.. AAttuunnccii ppooaattee aaii pprriicceeppee șșii ttuu ccăă iiuubbiirreeaa nnuu ccuunnooaașșttee cceeeeaa ccee lluum meeaa
nnuum meeșșttee „„aa ffii iiuubbiitt””..
TTee iiuubbeesscc ppeennttrruu ccăă m măă iiuubbeeșșttii:: aacceessttaa ee uunn sscchhiim mbb,, ddaarr nnuu ee iiuubbiirree.. TTee iiuubbeesscc
ppeennttrruu ccăă ttee iiuubbeesscc,, șșii nniim miicc m maaii m muulltt;; ttee iiuubbeesscc nnuum maaii ppeennttrruu ccăă ttee iiuubbeesscc;; aaccii îînncceeppee
iiuubbiirreeaa.. ÎÎțții mmu ullțțuum meesscc d diinn ssu ufflleett ccăă ttee iiu ubbeesscc:: aacceessttaa ee ccâân ntteeccu ull iiuubbiirreeii..
OOm muull îînnddrrăăggoossttiitt nnuu zziiccee:: ttee iiuubbeesscc ppeennttrruu ccăă eeșșttii ooaacchheeșșăă;; nniiccii:: ttee iiuubbeesscc ppeennttrruu ccăă
eeșșttii bbuunnăă.. O Om muull îînnddrrăăggoossttiitt zziiccee:: ttee iiuubbeesscc ccuu ttooaattee ccăă eeșșttii ooaacchheeșșăă,, ccuu ttooaattee ccăă eeșșttii bbuunnăă,,
șșii ttee--aașș iiuubbii cchhiiaarr ddaaccăă aaii ffii bblloonnddăă ssaauu ddaaccăă aaii ffii rreeaa..””[[......]]

ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019