SEMINAR MAV

1. Necesarul de consum pentru perioada planificată (un an de zile) este de 400.000 kg de zahăr.
Intervalul   mediu   dintre   două   aprovizionări   succesive   este   de   30   de   zile.   Abaterea   medie   a
intervalelor efective faţă de media lor este de 5 zile. Să se determine stocul de producţie pe
niveluri de formare şi modalităţi de exprimare. Să se reprezinte grafic dinamica stocului de
producţie.

2. O firmă specializată în fabricaţia de dulciuri şi produse de cofetărie­patiserie şi­a planificat
un  necesar  anual  de  consum   de  14.400   Kg  materie  primă.   Analiza  datelor   privind  intrările
calendaristice şi cantitative de materie primă în depozitul unităţii se prezintă în tabelul 1.
Tabelul 1
Momentul calendaristic al
intrărilor de resursă în depozitul 25.01 03.03 15.04 04.07 31.08 10.10 24.11
unităţii
Cantitatea efectiv intrată ­ Qefi
1.500 2.000 500 3.000 1.000 2.500 1.500
(kg)
Intervalul de până la 25.01 a fost de 27 zile. Să se determine stocul de producţie pe niveluri de
formare şi modalităţi de exprimare. Să se reprezinte grafic dinamica stocului de producţie.

3.   Nomenclatorul   de   materiale   necesare   unei   întreprinderi   producătoare   de   maşini   unelte

cuprinde 7820 poziţii. Necesarul de aprovizionat pe ansamblul resurselor în expresie valorică
este  de  5.000.000  uv.  Obişnuit   întreprinderea  se  aproviziona  o  dată  pe trimestru  cu fiecare
material necesar indiferent de natura acestuia, sursa de provenienţă, destinaţia de folosire etc.
Începând   cu   noul   an   de   plan,   întreprinderea   îşi   propune   aplicarea  sistemului   ABC   de
gestiune diferenţiată a stocurilor, în contextul căruia are în vedere să se aprovizioneze de
12 ori pe an pentru materialele care se cuprind, după principiul “valoare în consum”, în zona
A de importanţă, de 6 ori pe an pentru materialele din  zona B  şi de două ori pe an pentru
materialele din zona C – de importanţă.
În aceste condiţii, se cere evidenţierea efectelor economice favorabile ale noii politici
frecvenţiale a aprovizionărilor specifice sistemului ABC de gestiune diferenţiată a stocurilor,
cunoscând   nivelul  cheltuielilor   de   stocare  care   reprezintă   20%   faţă   de   valoarea   stocului
mediu şi cheltuielile de lansare a unei comenzi de aprovizionare care sunt de 180 uv.
Viteza de rotaţie  se calculează pe ansamblul resurselor, deci la nivelul  necesarului
total, cu ajutorul relaţiilor:
Sv
vrz   360
Nv
în care:
vrz = viteza de rotaţie în zile;
Sv = stoc mediu exprimat valoric;
Nv = necesarul de consum exprimat valoric;
360
vnr 
vrz
în care vnr reprezintă viteza în număr de rotaţii pe an.
 Nr. Nr. aprovizionări
Număr Necesar aprovizionări pe total Stoc maxim Svmax (mii uv) Stoc mediu S v (mii uv) Viteza de rotaţie
Zona materiale valoric pe articol şi pe articole şi pe an
an în zile în nr. rotaţii
% fizic % mii uv i p i p  i p  i p  i p  i p 
0 1 2 3 4 5 6 7=2x5 8=2x6 9=8-7 10=4/5 11=4/6 12=11-10 13=10x1/2 14=11x1/2 15=14-13
A 10 70 4
B 20 20 4
C 70 10 4
Total 100 7.820 100 5.000 X X

Notă:
i = situaţie iniţială
p = nouă situaţie propusă