Modelare

Modelarea Deciziilor Manageriale
UNITATEA DE INVĂŢARE 7
Modele economico-matematice pentru utilizarea şi
alocarea resurselor în cadrul unei organizatii
• Obiective ale UI
Introducere
1. Elemente de programare dinamica. Teorema de optimalitate a lui Bellman
2. Modelul de analiză a drumului critic (ADC) pentru proiecte complexe
2.1. Elementele modelului
2.2. Analiza cost - durată (cazul duratelor deterministe)
2.3. Determinarea duratei totale a proiectului /cazul duratelor probabiliste
3. Modele analitice pentru procese de stocare
3.1. Necesitatea stocurilor
3.2. Elementele unui proces de stocare
3.3. Cerinţele unui model de stocare
3.4. Necesitatea grupării selective a stocurilor
3.5. Model analitic de stocare în cazul cererii constante 1
• Teste de autoevaluare
Obiective ale UI
Prin parcurgerea acestei UI:

 veţi acumula cunoştinţe referitoare la modul în care se pot aloca
resursele financiare, materiale, umane în funcţie de obiectivele
urmărite de organizaţie;
 veţi aprofunda cele mai cunoscute modele de programare sub
aspectul timpului şi resurselor a proiectelor;
 veţi studia elemetele modelelor de stocare, modul de rezolvare a
acestora în sistem conversaţional şi interpetarea rezultatelor
obţinute.
2
Introducere
 Obiectivul de baza al managementului resurselor este de a

aproviziona si a sustine activitatea unei firme sau a unui
proiect astfel încât obiectivele privind programul de
executie să poata fi atinse, iar costurile să se poată încadra
în bugetul prevăzut.
 Există diverse metode ce permit abordarea științifică în

managementul resurselor, între acestea un loc important îl
ocupă: programarea dinamică, analiza drumului critic și
modelele de stocare.
1. Elemente de programare dinamica. Teorema
de optimalitate a lui Bellman
 În matematică şi informatică programarea dinamică reprezintă o metodă
de rezolvare a unor probleme complexe prin descompunerea lor în
subprobleme mai simple. Această metodă se aplică problemelor care:
 admit o formulare recursivă;
 soluţiile subproblemelor se suprapun (nu sunt independente ca la metoda
„Divide et impera”);
 subproblemele admit o soluţie obţinută printr-un criteriu de optimizare
(min sau max).
 Programarea dinamică conţine o serie de metode adaptive, în sensul că,
la fiecare moment, decizia optimă ce trebuie luată depinde de mulţimea
evenimentelor care s-au produs anterior.
 Succesiunea acestor decizii formează o strategie (politică), iar orice şir
de decizii succesive ce fac parte dintr-o politică se numeşte subpolitică.
În mulţimea politicilor posibile există cel puţin una, denumită optimală,
care permite optimizarea criteriului de eficienţă ales.
 Programarea dinamică a fost dezvoltată de Richard Bellman in 1950 ca

metodă generală de optimizare a proceselor de decizie.
 Teorema de optimalitate formulată de Bellman arată că orice
subpolitică extrasă dintr-o politică optimală este ea însăşi
optimală. Aplicarea acestui principiu de optimalitate în rezolvarea
problemelor practice de armonizare a obiectivelor cu resursele se
face diferenţiat, în funcţie de caracterul parametrilor, care pot fi
de tip determinist sau probabilist.
 Ideea de bază în rezolvarea acestor modele constă în descompunerea
problemei în faze (subproblemă cu o singură variabilă) şi aplicarea
principiului lui Bellman.
 Principiul de optimalitate al lui Bellman) poate fi exprimat astfel:
Orice politică optimă nu poate fi alcătuită decât din subpolitici optime.
 A lua o decizie optimă în „dinamică” înseamnă a găsi o politică
optimă pe toată perioada de referinţă, astfel încât toate subpoliticile
componente să fie optime.
 Variabilele care descriu starea procesului considerat se numesc
variabile de stare.
 Problema constă în determinarea unui şir de decizii, iar efectul fiecărei
decizii îl reprezintă modificarea stării sistemului.
 Etapele sau paşii procesului sunt momentele în care trebuie luate
deciziile.
 Pentru intelegerea conceptelor si a modelului se recomandă:
- http://projecteuclid.org/euclid.bams/1183519147
- http://optlab-server.sce.carleton.ca/POAnimations2007/Dynamic.html
- exemplul: Modelarea alocării unor fonduri băneşti în funcţie de efectele
economice obţinute (studiul de caz 13, cartea Modelare Economică, 2009)
2. Modelul de analiză a drumului critic (ADC) pentru
proiecte complexe
 Realizarea cu succes a unui proiect necesita planificarea, asigurarea,
alocarea si urmarirea consumului resurselor disponibile.
 În cadrul unui proiect se utilizează resurse umane, materiale,
echipamente și subantreprenori. Disponibilitatea acestor resurse poate
fi rareori considerata ca fiind sigura ca urmare a constrangerilor
sezoniere, a conflictelor de munca, a defectiunilor utilajelor, a cererilor
concurente de resurse în cadrul firmei si al proiectului, a intarzierii
livrarilor si a altor incertitudini conjuncturale. Cu toate acestea, pentru
ca termenele de executie si bugetele să fie respectate, proiectului
trebuie să i se asigure forta de munca, utilajele si materialele la timpul
potrivit și in cantitatea necesară, aspect realizabil printr-o programare
corespunzătoare.
 ADC este un instrument eficient de coordonare şi conducere a
lucrărilor complexe de tip proiecte.
proiecte complexe
 ADC presupune descompunerea lucrărilor în activităţi care se
intercondiţionează din punct de vedere tehnic.
 Duratele activităţilor pot fi:
- certe sau deterministe => metoda ADC  engl. CPM (Critical Path
Method)
- probabiliste => metoda PERT (pentru fiecare activitate se cunosc
estimează 3 durate posibile și se calculeaza o durata medie probabilă
sau se determină durata prin simulare)
 Prin ADC se determină:

 durata totală de realizare a proiectului, punând în evidenţă activităţile
critice (fără rezervă de timp)
 pentru fiecare activitate:
– termenele de începere: minime şi maxime
– termenele de terminare: minime şi maxime
– rezervele de timp
proiecte complexe
 Condiţionările dintre activităţi se pun în evidenţă cu ajutorul
unui graf tip reţea, în care activităţile pot fi noduri sau arce.
 In cazul reprezentării activităţilor pe arce:
nodurile reprezintă evenimente = momentele de terminare ale unor
activităţi şi de începere ale altor activităţi (fig.)
l tml tMl
tmi tMi i
dik
dkl
dkm
k m tmm tMm
djk
tmj tMj j tmk t Mk dkn
n tmn t Mn
proiecte complexe
În figura anterioara, se notează:
tmk = timpul minim al evenimentului k (timpul minim sau cel mai devreme
de începere a activităţilor care pornesc din nodul k)
tmk = max{tmi + dik; tmj + djk}
tMk = timpul maxim al evenimentului k (timpul maxim sau cel mai târziu
de terminare a activităţilor care ajung în nodul k)
tMk = min{tMl - dkl; tMm – dkm; tMn – dkn }
tmnod iniţial = 0
tMnod final = tm nod final
 Activităţile cu rezerva totală de timp egală cu zero se numesc activităţi
critice;
 Drumul critic = succesiune de activităţi critice care leagă nodul iniţial
(începutul proiectului) cu nodul final (sfârşitul proiectului)
proiecte complexe
Seminar: Studiul de caz 24/ carte Modelare economica. Studii de
caz.Teste
 Pentru fiecare activitate se estimează durata normală şi durata urgentată
(crash time) astfel încât durata urgentată  durata normală
 Urgentarea unei activităţi implică resurse suplimentare => creşterea
costurilor, deci:
Costul activităţii urgentate  Costul normal
 Costul unitar de urgentare al fiecărei activităţi =
Costul urgentat  Costul normal

Durata normala - Durata urgentata
 Rezolvarea se poate face cu:

 WINQSB/ PERT – CPM/ Deterministic CPM
 QM for Windows/ Project Management (PERT/CPM)/Crashing
Studiul de caz 24/ carte Ratiu-Suciu C, Luban F, Hincu D, Ciocoiu N, Modelare
economica. Studii de caz.Teste, Ed ASE, 2007 (pentru seminar)
Pentru un proiect definit de 11 activităţi, specialiştii au stabilit duratele

maxime/normale şi minime (în zile) si costurile aferente fiecarei durate :
Nr. Denumire Activitati Timp Cost
crt. activităţi precedente
Normal Minim Normal Majorat
1 A 20 11 2 11
2 B A 25 15 12 37
3 C B,E 26 16 15 45
4 D C,G,I 8 6 1 11
5 E 36 12 102 174
6 F A 9 7 2 14
7 G F 50 25 35 60
8 H 36 33 45 48
9 I H 40 30 32 52
10 J 22 12 11 24
11 K J 45 25 28 68
Pentru rezolvarea problemei cu WINQSB / PERT-CPM/ Deterministic CPM se

solicită introducerea: titlului problemei, numărului de activităţi şi a unităţii de
timp (zile, săptămâni, ani).
Se marchează câmpurile corespunzătoare datelor de intrare cunoscute (Normal
time, Crash time, Normal cost, Crash cost).
Activity Analysis for cost-durata (Solve Using Normal Time)
On Activit Earlies
Activity Earliest Latest Latest Slack
Critical y t
Name Finish Start Finish (Ls-Es)
Path Time Start
1 A Yes 20 0 20 0 20 0
2 B no 25 20 45 28 53 8
3 C no 26 45 71 53 79 8
4 D Yes 8 79 87 79 87 0
5 E no 36 0 36 17 53 17
6 F Yes 9 20 29 20 29 0
7 G Yes 50 29 79 29 79 0
8 H no 36 0 36 3 39 3
9 I no 40 36 76 39 79 3
10 J no 22 0 22 20 42 20
11 K no 45 22 67 42 87 20
Project Completion Time = 87 days
Total Cost of Project = $285 (Cost on CP = $40)
Number of Critical Path(s) = 1
Activity Analysis for cost-durata (Solve Using Crash Time)
Activity On Activity Earliest Earliest Latest Latest Slack
Name Critical Time Start Finish Start Finish (LS-ES)
Path
1 A no 11 0 11 20 31 20
2 B no 15 11 26 32 47 21
3 C no 16 26 42 47 63 21
4 D Yes 6 63 69 63 69 0
5 E no 12 0 12 35 47 35
6 F no 7 11 18 31 38 20
7 G no 25 18 43 38 63 20
8 H Yes 33 0 33 0 33 0
9 I Yes 30 33 63 33 63 0
1
0 J no 12 0 12 32 44 32
1
1 K no 25 12 37 44 69 32
Project Completion Time = 69 days
Total Cost of Project = $544 (Cost on CP = $111)
Number of Critical Path(s) = 1
• WINQSB permite realizarea unor analize suplimentare prin opţiunea

Perform Crashing Analysis. Această opţiune permite:
 calculul costului pentru o durată dorită specificată (Meeting the desired

completion time). In studiul de caz 24, pt durata medie de 81
saptamani se obtine costul de 294 u.m.
 calculul duratei de realizare în cazul unui buget limitat specificat
(Meeting the desired budget cost). In studiul de caz 24, durata
optimă în cazul unui buget total disponibil de 310 u.m este de 75.67 zile.
 calculul costului optim pentru realizarea proiectului în termenele
urgentate (Finding the minimum cost schedule). In studiul de
caz 24, pt durata de 69 saptamani se obtine costul optim de 334 u.m.
• Pentru analiza stadiului de realizare a proiectului la un anumit moment

de timp de la începerea activităţilor, se poate folosi opţiunea Project
Completion Analysis
 Calculul costului pentru o durată dorită specificată (Perform Crashing

Analysis/Meeting the desired completion time: 81 saptamani)
Activity Critical Normal Crash Suggested Additional Normal Suggested

Name Path Time Time Time Cost Cost Cost
1 A Yes 20 11 14 $6 $2 $8
2 B no 25 15 25 0 $12 $12
3 C no 26 16 26 0 $15 $15
4 D Yes 8 6 8 0 $1 $1
5 E no 36 12 36 0 $102 $102
6 F Yes 9 7 9 0 $2 $2
7 G Yes 50 25 50 0 $35 $35
8 H Yes 36 33 33 $3 $45 $48
9 I Yes 40 30 40 0 $32 $32
10 J no 22 12 22 0 $11 $11
11 K no 45 25 45 0 $28 $28
Overall Project: 81 $9 $285 $294
Reprezentarea grafica a costurilor intregului proiect

– in medie, pe fiecare unitate de timp (cele plasate in josul paginii) si cumulate
(cele in diagonala graficului), in 2 cazuri – programarea activitatilor la termenul
minim de incepere (reprezentat cu culoare violet) si la termenul maxim de
incepere (reprezentat cu culoare albastră)
proiecte complexe
 Graficul cost-durata
Cost total
Cost maxim A
Cost optim urgentat B
Buget dat C
? D
Cost minim E
Durata totală
DU Dint DN
?
2. Modelul de analiză a drumului critic (ADC)
pentru proiecte complexe
2.3. Determinarea duratei totale a proiectului
in cazul duratelor probabiliste
 Pentru fiecare activitate se estimează: o durată optimistă (aij), una
medie probabilă (mij) şi o durată pesimistă (bij).
 Durata unei activităţi are o distribuţie beta şi se calculează cu relaţia:
a ij  4m ij  bij
d ij 
6
 Dispersia duratei de execuţie a activităţii (i,j) se calculează cu relaţia:
2
 bij  aij 
 ij  
2

 6 
 Dispersia este o măsură a gradului de nesiguranţă în evaluarea
duratei unei activităţi.
 Metoda PERT permite calcularea timpului mediu de terminare a
unei acţiuni complexe în cazul în care duratele activităţilor nu se
cunosc cu exactitate.
Rezolvarea se poate face cu:
 WINQSB/ modulul PERT – CPM/ Probabilistic CPM
Nr. Denumire Activitati Durata estimata

crt. activităţi precedente
Optimista Medie probabila Pesimista
1 A 10 16 20
2 B A 15 20 26
3 C B,E 14 20 24
4 D C,G,I 5 7 9
5 E 14 24 35
6 F A 6 8 10
7 G F 26 40 45
8 H 32 34 37
9 I H 30 35 42
10 J 12 17 19
11 K J 24 35 43
Studiul de caz 25/ carte Ratiu-Suciu C, Luban F, Hincu D, Ciocoiu N,
Modelare economica. Studii de caz.Teste, Ed ASE, 2007 (pentru seminar)
WINQSB/ PERT – CPM/ Probabilistic CPM (Solve critical path)

Na On Activi Earliest Earlie Latest Latest Slack Activi Standard
me Critic ty Start st Start Finish (LS- ty Devia-
al Mean Finish ES) Time tion
Path Time Distri
bu-
tion
1 A no 15.667 0 15.667 7.333 23 7.333 3-Time 1.667
2 B no 20.167 15.667 35.833 29.667 49.833 14 3-Time 1.833
3 C no 19.667 35.833 55.5 49.833 69.5 14 3-Time 1.667
4 D Yes 7 69.5 76.5 69.5 76.5 0 3-Time 0.667
5 E no 24.167 0 24.167 25.667 49.833 25.66 3-Time 3.5
7
6 F no 8 15.667 23.667 23 31 7.333 3-Time 0.667
7 G no 38.5 23.667 62.167 31 69.5 7.333 3-Time 3.167
8 H Yes 34.167 0 34.167 0 34.167 0 3-Time 0.833
9 I Yes 35.333 34.167 69.5 34.167 69.5 0 3-Time 2
10 J no 16.5 0 16.5 25.5 42 25.5 3-Time 1.167
11 K no 34.5 16.5 51 42 76.5 25.5 3-Time 3.167
Project Completion Time = 76.50 days
Number of Critical Path = 1
WINQSB/ PERT – CPM/ Probabilistic CPM
 Produsul informatic WINQSB permite calcularea

probabilităţii de realizare a proiectului într-un număr
specificat de unităţi de timp, prin apelarea opţiunii Solve
and Analyze – Perform Probability Analysis.
 O alta metoda de calcul a duratei totale a proiectului este

simularea Monte Carlo (folosind comanda Perform
simulation)
Simularea duratei
totale a proiectului
(folosind comanda
Perform simulation)
 Stocurile reprezintă unul dintre activele cele mai scumpe și
importante la multe companii, si reprezintă mai mult de 50% din
capitalul total investit. Managerii au recunoscut că un control bun al
stocurilor este crucial.
 Pe de o parte, o firmă poate încerca să reducă costurile prin reducerea
stocurilor existente. Pe de altă parte, clienții devin nemulțumiți când
apar întreruperi de producție generate de lipsa stocurilor.
 Astfel, companiile trebuie să realizeze un echilibru între un nivel
redus și ridicat de stocurilor, iar minimizarea costurilor este un factor
major în obținerea acestui echilibru delicat.
 Prin aplicarea teoriei stocurilor în management:
- se poate reduce frecvenţa fenomenului de rupere a stocului (lipsa de
stoc),
- se pot realiza economii cu depozitarea/stocarea materialelor,
- se pot diminua imobilizările de fonduri băneşti în stocuri.
 În sens restrâns, gestiunea stocurilor îşi propune determinarea stocului
la un moment dat, pentru fiecare material, cu ajutorul relaţiei:
Stoc final = stoc iniţial + intrări – ieşiri.
 În sens larg, managerial, gestiunea stocurilor permite determinarea:
 momentului optim de lansare a comenzii (când se lansează comanda
de reaprovizionare?)
 cantităţii optime de reaprovizionare (cât să se comande?)
 mărimii stocului de siguranţă (cât să fie stocul de siguranţă, adică
stocul ce asigură derularea activității până la sosirea comenzii?),
.....astfel încât cheltuielile totale de aprovizionare-stocare să fie
minime.
Un prim pas in stabilirea unei politici de stocare îl reprezintă
gruparea selectivă a stocurilor în 3 categorii (A, B, C) în funcție de
ponderea lor cantitativă și valorică, pentru fiecare grupă stabilindu-
se o politică specifică.
 Clasificarea stocurilor într-o organizaţie:
– d.p.d.v. al poziţiei în procesul de producţie:
• materii prime, materiale
• producţie neterminată, semifabricate
• produse finite
– d.p.d.v. al importanţei valorice şi cantitative:
• Grupa A: pondere valorică mare (aproxim. 70%) şi pondere
cantitativă mică (aproxim. 10%)
• Grupa B: pondere medie atât din punct de vedere valoric (20%)
cât şi d.p.d.v. cantitativ (20%)
• Grupa C: pondere valorică mică (10%) şi pondere cantitativă
mare (70%)
- d.p.d.v. al duratei vieţii:
• perisabile
• neperisabile
1. Cererea:
- cunoscută: constantă sau variabilă
- necunoscută, dar previzibilă => descrisă printr-o distribuţie de
probabilitate
2. Cantitatea de aprovizionat: stabilită prin politica de stocare
3. Parametri temporali:
– perioada de gestiune (T): de obicei 1 an
– intervalul dintre două aprovizionări succesive, poate fi:
- constant
- variabil şi cunoscut
- variabil, descris prin distribuţia de probabilitate
– durata de aprovizionare:
- constantă
- variabilă şi cunoscută
- variabilă descrisă prin distribuţia de probabilitate
4. Costuri:
– depozitare (u.m./ u.f./ u. timp)
• cost depozitare
• cost conservare
• cost pază şi evidenţă
• cost primire – recepţionare, etc.
– lansare (u.m./ comandă)
• costul întocmirii comenzii
• costul transmiterii comenzii
• costul delegaţiilor
• costul transportului, etc.
– penalizare sau costul satisfacerii clienţilor (u.m./u.f./unitate de
timp lipsă produs)
• discount acordat pentru păstrarea clienţilor
• penalizări prevăzute în contracte
• costul pierderii clienţilor din cauza lipsei produsului în momentul
cererii, etc.
Cost
cs
CTOT
cl
qopt
qopt – nivelul optim al stocului care asigură costul total de aprovizionare-
stocare minim
3.3. Cerințele unui model de stocare
Fie:
 Cmi = consumul din materialul m pentru obţinerea unei unităţi de
produs i;
 Xt+1i= cantitatea de produs i care se va realiza în perioada t+1;
 SFtm = stocul din materialul m existent la sfârşitul perioadei t;
 SIt+1m = stocul iniţial din materialul m necesar la începutul
perioadei t+1;
 Δ = cantitatea de material m de aprovizionat
Problema managerială:
Dacă Cmi·Xt+1i > SFtm => cât să fie Δ astfel încât:
(cantitatea consumata)
SIt+1m  Cmi·Xt+1i
(cantitatea consumata)
3.3. Cerințele unui model de stocare
 Cantitatea Δ de aprovizionat se poate determina
cu un model economico – matematic.
 Modelul de stocare va determina:
– când să se lanseze comanda de reaprovizionare
– cât să se comande
– cât să fie stocul de siguranţă
....astfel încât cheltuielile totale de stocare să fie minime.
 O altă preocupare a organizaţiei este aceea de a stabili
o politică optimă de stocare în funcţie de
caracteristicile de cost şi volum ale fiecărui material –
modelul ABC de grupare a stocurilor.
3.4. Necesitatea grupării selective a stocurilor. Metoda ABC
 Într-o organizaţie se utilizează în general un număr

mare de materiale stocabile.
 Pentru aplicarea unor politici diferenţiate de stocare
este necesară gruparea selectivă a materialelor.
 Aplicarea principiului Pareto a condus la apariţia unei
importante metode de conducere axată pe identificarea
priorităţilor in management (metodă aplicabilă și în
gestiunea stocurilor).
 Metoda ABC este o metodă euristică de grupare a
materialelor în trei grupe A, B şi C, în funcţie de
ponderea cantitativă şi valorică a materialelor utilizate
în cadrul unei organizaţii.
% Valoare
100
90 C
70
B
0 % Cantitate
10 30 100
Etapele metodei ABC:

 Sortarea articolelor după natura lor;
 Pentru articolele de aceeaşi natură se determină Cantitatea
anuală şi Valoarea = cererea anuală * preţul;
 Se ordonează descrescător după valoare: V1  V2  ...  Vn;
 Se determină ponderea cantitativă şi valorică conform
tabelului şi se identifică articolele din fiecare grupă.
De Val. Cantitate Valoare % Cantitate % Valoare
n cumulată cumulată
.
X V1 C1 V1 100C1/Ctotal 100V1/Vtotal
Y V2 C1+C2 V1+V2 100(C1+C2)/ 100(V1+V2)/
Ctotal Vtotal
... ... ... ... ... ...
Z Vn C1+C2+...+Cn= V1+V2+...+Vn= 100Ctotal/ 100Vtotal/Vtotal
Ctotal Vtotal Ctotal
Se stabileşte politica managerială de stocare:

 Pentru grupa A: se recomandă utilizarea unui model
economico – matematic pentru dimensionarea
optimă a stocurilor;
 Pentru grupa B: se recomandă o politică bazată pe
controlul stocului de siguranţă;
 Pentru grupa C: se vor suporta cheltuielile de stocare
astfel încât să se asigure continuitatea activităţii.
Exemplu practic: Studiu 26 p. 164 din lucrarea Modelarea

economica. Studii de caz. Teste, autori: Raţiu-Suciu, C.,
Luban, F., Hîncu, D., Ciocoiu, N., Editura ASE, Bucureşti, 2007
Se dau următoarele informații referitoare la materialele stocabile ale unei

firme:
Denumire (cod) cantitate (mii kg) pret (um/kg)
A1 200 2.000
A2 100 5.000
A3 15 200.000
A4 30 170.000
A5 10 300.000
A6 4 50.000
A7 150 7.000
A8 20 100.000
Exemplu practic: Studiu 26 p. 164 din lucrarea Modelarea economica. Studii

de caz. Teste, autori: Raţiu-Suciu, C., Luban, F., Hîncu, D., Ciocoiu, N.,
Editura ASE, Bucureşti, 2007
Se aplica etapele metodei ABC si se obțin
datele din tabelul si graficul alaturate:
Pondere Pondere
Pondere Pondere cumulata cumulata
cantitate valoare cantitate valoare
A4 5,67% 33,44% 5,67% 33,44%
A3 2,84% 19,67% 8,51% 53,11%
A5 1,89% 19,67% 10,40% 72,79%
A8 3,78% 13,11% 14,18% 85,90%
A7 28,36% 6,89% 42,53% 92,79%
A2 18,90% 3,28% 61,44% 96,07%
A1 37,81% 2,62% 99,24% 98,69%
A6 0,76% 1,31% 100,00% 100,00%

3.5. Model analitic de stocare în cazul cererii constante (modelul EOQ)
 Se cunosc:
– T = perioada de gestiune (de obicei 1 an);
– N = cererea totală de material în perioada de gestiune T;
– cd = costul unitar de depozitare;
– cl = costul de lansare a unei comenzi.
 Se cer:
– mărimea lotului de aprovizionare q = ?
– intervalul dintre două aprovizionări t = ?
….astfel încât să se minimizeze costul total de stocare:
min CtotalT = ?
Rezolvare:
 Modelul procesului de stocare este reprezentat grafic în fig.
urmatoare:
Stoc
Timp T
t t t …
q·T
Pe baza notaţiilor stabilite => N T
 => t =
q t N
 În fiecare perioadă t:
– Costul de depozitare Cdt = cd·(stocul mediu) · t
– Stocul mediu = (q+0)/2
q
– Rezultă Cd = cd· 2 t
t
– Costul de lansare Clt = cl

 În perioada de gestiune T:
T q
– Costul de depozitare CdT = Cdt · = cd· · T
t 2
N
– Costul de lansare ClT = cl
q
– Costul total de stocare
CtotalT = Cdt + ClT
CtotalT 2·N·c  T
Minim=> q = 0 => qoptim = => toptim = qoptim·
cd ·T
N
Exemplu practic Studiul 27, pag 168 din Modelarea economica. Studii de caz.
Teste, autori: Raţiu-Suciu, C., Luban, F., Hîncu, D., Ciocoiu, N., 2007
Se introduc in WINQSB/ Inventory Theory and System/ Deterministic Demand Economic

Order Quantity (EOQ) Problem:
– T = perioada de gestiune (business days) = 1 an (365 zile)
– N = cererea totală (demand) = 17640 tone/an (adica 48.328 tone/zi)
– cd = costul unitar de depozitare anual (holding cost) = 36.5 u.m./tonă/an (adica 0.1 u.m./tona/zi)
– cl = costul de lansare a unei comenzi (ordering cost) = 500 u.m./comandă
– timpul de avans (lead time) = 9 zile
Se obtin: 2 *17640 * 500

– Mărimea lotului de aprovizionare qoptim = = 695.183 tone
36.5
T
– Intervalul dintre două aprovizionări: toptim = qoptim· = 695.189 tone · 1 = 0.039 ani =
N 14.38 zile
17640
– Costul total de stocare CtotalT = 25374.4 u.m
– Nivelul stocului de siguranta de la care se va lansa o nouă comandă de aprovizionare = timpul de

avans (de la lansarea unei comenzi până la intrarea cantităţii comandate în stoc) * cererea zilnica
Exemplu practic Studiul 27, pag 168 din lucrarea ME, 2007
In WINQSB/ Inventory Theory and System/ Deterministic Demand Economic
Order Quantity (EOQ) Problem: se introduc datele in functie de optiunea asupra
perioadei de gestiune (in ani, sau in zile). In ecranul de mai jos s-a optat pentru
exprimarea perioadei de gestiune in zile).
Cantitatea optimă de aprovizionat este de 695.1834 uf., intervalul dintre

aprovizionări succesive este de 14.38 zile (ciclul de reaprovizionare), comanda
se plasează atunci când nivelul stocului este de 434.952 uf. (adică 48.328
units*9 zile) deoarece punctul de reaprovizionare (reorder point) = consum
zilnic * timp de avans.
Curba costurilor:
costul de stocare (rosu) (direct
crescătoare în funcţie de cantitatea
stocată);
costul de lansare (roz) (invers
proporţional cu volumul unei comenzi);
curba costurilor totale (negru) – care
are un punct de minim corespunzător
cantităţii optime din comandă/stoc.
Graficul dinamicii stocului

(al dintilor de fierastrau):
Teste de autoevaluare
 Explicaţi de ce în metoda ADC, durata totală a unui proiect

descris prin activităţi interdependente este mai mică decât suma
duratelor tuturor activităţilor.
 Prezentaţi asemănările şi deosebirile între modelul de analiză a
drumului critic determinist şi cel probabilist.
 Explicaţi care sunt categoriile de costuri care intervin într-un
proces de aprovizionare-stocare. Care este relaţia dintre
acestea?
 Explicaţi necesitatea grupării ABC a stocurilor şi în ce constă
aceasta.
49

Modelare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modelare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modelarea Deciziilor Manageriale

Prin parcurgerea acestei UI:

 Obiectivul de baza al managementului resurselor este de a

 Există diverse metode ce permit abordarea științifică în

 Programarea dinamică a fost dezvoltată de Richard Bellman in 1950 ca

 Prin ADC se determină:

Costul urgentat  Costul normal

 Rezolvarea se poate face cu:

Pentru un proiect definit de 11 activităţi, specialiştii au stabilit duratele

Pentru rezolvarea problemei cu WINQSB / PERT-CPM/ Deterministic CPM se

• WINQSB permite realizarea unor analize suplimentare prin opţiunea

 calculul costului pentru o durată dorită specificată (Meeting the desired

• Pentru analiza stadiului de realizare a proiectului la un anumit moment

 Calculul costului pentru o durată dorită specificată (Perform Crashing

Activity Critical Normal Crash Suggested Additional Normal Suggested

Reprezentarea grafica a costurilor intregului proiect

Cost optim urgentat B

Nr. Denumire Activitati Durata estimata

WINQSB/ PERT – CPM/ Probabilistic CPM (Solve critical path)

WINQSB/ PERT – CPM/ Probabilistic CPM

 Produsul informatic WINQSB permite calcularea

 O alta metoda de calcul a duratei totale a proiectului este

 Într-o organizaţie se utilizează în general un număr

Etapele metodei ABC:

Se stabileşte politica managerială de stocare:

Exemplu practic: Studiu 26 p. 164 din lucrarea Modelarea

Se dau următoarele informații referitoare la materialele stocabile ale unei

Exemplu practic: Studiu 26 p. 164 din lucrarea Modelarea economica. Studii

A4 5,67% 33,44% 5,67% 33,44%

A3 2,84% 19,67% 8,51% 53,11%

A5 1,89% 19,67% 10,40% 72,79%

A8 3,78% 13,11% 14,18% 85,90%

A7 28,36% 6,89% 42,53% 92,79%

A2 18,90% 3,28% 61,44% 96,07%

A1 37,81% 2,62% 99,24% 98,69%

A6 0,76% 1,31% 100,00% 100,00%

– Costul de lansare Clt = cl

Se introduc in WINQSB/ Inventory Theory and System/ Deterministic Demand Economic

Se obtin: 2 *17640 * 500

– Nivelul stocului de siguranta de la care se va lansa o nouă comandă de aprovizionare = timpul de

Cantitatea optimă de aprovizionat este de 695.1834 uf., intervalul dintre

Graficul dinamicii stocului

 Explicaţi de ce în metoda ADC, durata totală a unui proiect

S-ar putea să vă placă și

Se obtin: 2 17640 500