Sunteți pe pagina 1din 12

CUPRINS

Considerații introductive ....................................................................... 2


Caracteristicile Băncii Centrale Europene ............................................ 3
a) Este o bancă centrală ...................................................................... 3
b) Este o instituție supranațională ....................................................... 3
Atribuțiile Bancii Centrale Europene .................................................... 3
Organizarea și funcționarea Băncii Centrale Europene ........................ 4
Organele de decizie .......................................................................... 4
Obiective și misiuni .......................................................................... 5
Competențe și instrumente ............................................................... 5
Statele membre care fac obiectul unei derogări sau al unei opțiuni
de neparticipare ............................................................................... 6
Funcțiile Băncii Centrale Europene....................................................... 8
Funcția monetară ................................................................................ 8
Politica monetară................................................................................ 9
Bancherul guvernului.......................................................................... 9
Reglarea circulației fiduciare ............................................................. 9
Bancă a băncilor. ................................................................................ 9
Control și inspecție ........................................................................... 10
Controlul schimburilor ..................................................................... 10
Consultanță ....................................................................................... 10
Actele emise de banca Centrală Europeană ........................................ 10
Concluzie ............................................................................................. 11
Bibliografie .......................................................................................... 12
Webografie........................................................................................... 12

1
Banca Centrală Europeană

Considerații introductive
Banca Centrală Europeană reprezintă cea mai înaltă autoritate monetară din
zona euro. La fel ca Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii sau
Banca Japoniei pentru monedele lor naționale, Banca Centrală Europeană este
emitentul și paznicul constituțional al monedei unice „euro”.

În activitatea sa, locul prioritar îl ocupă stabilirea ratelor critice ale dobânzilor
pe termen scurt, care determină în mod indirect ritmul creșterii economice. În calitate
de creator al politicii monetare în zona euro, Banca Centrală Europeană este unicul și
cel mai important determinant al stabilității și succesului monedei euro. Așadar,
Banca Centrală Europeană (BCE) este banca centrală a celor 19 țări din Uniunea
Europeană care au adoptat euro. Principala atribuție a acesteia fiind menținerea
stabilității prețurilor în zona euro și astfel, conservarea puterii de cumpărare a
monedei unice.

Dintr-o perspectivă istorică, Banca Centrală Europeană este succesorul


instituțional al Institutului Monetar European înființat în 1994, care timp de patru ani
și-a desfățurat activitatea pentru a se transforma într-o bancă centrală operațională.
Banca Centrală Europeană are sediul în Turnul Europei din Frankfurt –
Germania. Eurosistemul, ca întreg, cuprinde băncile centrale naționale ale țărilor care
fac parte din zona euro, având peste 60.000 angajați.
Efectul cel mai important al introducerii euro, este acela că determină mutații
deosebite în structura și aplicare politicii monetare în țările zoni euro, care ocupă
poziții importante în ierarhia statelor lumii. Această transformare este evidentă după
introducerea euro, deoarece politica monetară joacă un rol esențial în toate domeniile,
de la creștere economică, inflație, cheltuieli guvernamentale și rate de schimb până la
investițiile industriale și competitivitatea exporturilor.1

Totodată, Banca Centrală Europeană este una dintre cele mai importante
instituții ale Uniunii Europene, alături de Parlamentul European, Comisia Europeană,
Consiliu Uniunii Europene, Consiliul European, Curtea de Justiție și Curtea
Europeană de Conturi.
De asemenea, Banca Centrală Europeană reprezintă o instituție independentă
față de instituțiile comunitare și față de guvernele statelor membre, care se obligă să
respecte principiul independenței B.C.E 2 .Pe parcursul îndeplinirii sarcinilor sale
aceasta nu poate căuta sau primi instrucțiuni de la vreun organism exterior.
1
Dan – Drosu Șaguna Drept Financiar și Fiscal, Editura Oscar Print, București 1995, pag. 251
2
Art. 108 din Tratatul C.E.
2
Banca Centrală Europeană reprezintă o instituție singulară și complexă.
Singulară, deoarece nicio altă bancă centrală modernă nu a mai fost creată prin
voința politică a 15 state dezvoltate în cadrul unui tratat. Complexă datorită faptului
că reprezintă vârful Sistemului European al Băncilor Centrale, care influențează
băncile centrale naționale.

Caracteristicile Băncii Centrale Europene

Banca Centrală Europeană trebuie analizată prin prizma a două caracteristici


de bază:
a) Este o bancă centrală, deoarece administrează, începând cu 1 Ianuarie 1999,
sistemul monetar în euro și joacă un rol important în conducerea politicilor
economice, putându-se implica și în menținerea stabilității prețurilor și a resurselor
umane.
b) Este o instituție supranațională, pentru că organizeză relațiile monetare între
mai multe țări, cum a fost și Sistemul Monetar European lansat în 1979 și care a
supraviețuit până la apariția euro.

Banca Centrală Europeană raportează Consiliul European și Parlamentului


European aspecte referitoare la activitatea sa, și de asemenea, Parlamentul poate
chiar să invite membri ai Comitetului Executiv să dea explicații asupra deciziilor de
politică monetară ale B.C.E3
BCE este o instituție oficială a UE, constituind nucleul Eurosistemului, precum
și al Mecanismului unic de supraveghere (în ceea ce privește supravegherea
bancară).4
Conform dispozițiilor Tratatului de la Maastricht, Banca Centrală Europeană
este principalul organ responsabil de realizarea politicii monetare comunitare, bilitată
cu emisiunea monedei unice și de coordonare a activității întregului Sistem European
de bănci centrale (SEBC) alături de băncile naționale.

Atribuțiile Bancii Centrale Europene

Principalele atribuții prevăzute de Tratatul de la Maastricht în privința BCE


sunt următoarele:
- De a defini și pune în practică politica monetară a Comunităților;
- De a conduce operațiunile de schimb;
- De a deține și gestiona rezervele oficiale de schimb ale statelor membre;
- De a promova buna funcționare a sistemului de plăți.5

3
Augustin Fuerea, Instituțiile Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, București, 2002, pag. 162
4
https://www.ecb.europa.eu/ecb/html/index.ro.html 25.01.2019
3
Organizarea și funcționarea Băncii Centrale Europene

Procesul de adoptare a deciziilor în cadrul Eurosistemului este centralizat prin


organele din componența BCE: Consiliul Guvernator și Consiliul Executiv. Atât timp
cât există state membre care nu au adoptat încă euro, s-a considerat necesară
activitatea unui al treilea organ, și anume, Consiliul General.6
Consiliul Guvernator cuprinde toți membrii Consiliului Executiv și guvernatorii
băncilor centrale europene ale statelor membre fară nicio derogare.

Conform tratatelor, în rândul responsabilităților principale ale BCE se numără și


politica monetară din zona euro. Regulamentul privind MUS conferă BCE anumite
funcții de supraveghere a instituțiilor de credit începând cu noiembrie 2014.
Organele de decizie

Organele de decizie ale Băncii Centrale Europene sunt: Consiliul guvernatorilor,


Comitetul executiv și Consiliul general.
a) Consiliul guvernatorilor

Consiliul guvernatorilor al BCE este format din membrii Comitetului executiv al


BCE și din guvernatorii BCN ale statelor membre din zona euro. În conformitate cu
articolul 12.1 din Statutul BCE, Consiliul guvernatorilor adoptă orientările și ia
deciziile necesare pentru a asigura îndeplinirea atribuțiilor. Acesta formulează
politica monetară și stabilește orientările necesare pentru punerea sa în aplicare.
Consiliul guvernatorilor adoptă Regulamentul de procedură al BCE, exercită funcții
consultative și decide cu privire la modul de reprezentare a SEBC în domeniul
cooperării internaționale 7 . Consiliul guvernatorilor poate, de asemenea, să delege
anumite competențe Comitetului executiv8. Consiliul guvernatorilor se reunește, de
regulă, de două ori pe lună. Aderarea Lituaniei la zona euro de la 1 ianuarie 2015 a
dus la crearea unui sistem conform căruia guvernatorii BCN dețin cu rândul
drepturile de vot în Consiliul guvernatorilor. Guvernatorii din primele cinci țări (în
funcție de dimensiunea economiilor lor și a sectoarelor lor financiare) dețin în comun
patru drepturi de vot. Toți ceilalți (în prezent 14) dețin în comun 11 drepturi de vot.
Guvernatorii folosesc drepturile de vot cu rândul, câte o lună. Membrii Comitetului
executiv al BCE au drepturi de vot permanente.

5
Bianca Maria Carmen Predescu, Drept Instituțional Comunitar, Editura Universul Juridic, București,
2013, pag. 140
6
Carmen Adriana Gheorghe, Drept bancar comunitar, Editura CH. Beck, București, 2008, pag. 19
7
Articolele 12.3-12.5 din Statutul Băncii Centrale Europene
8
Articolul 12.1 din Statutul BCE
4
b) Comitetul executiv

Comitetul executiv este format din președinte, vicepreședinte și alți patru membri.
Aceștia sunt numiți de către Consiliul European prin majoritate calificată pe baza
unei recomandări din partea Consiliului, după consultarea Parlamentului European și
a Consiliului guvernatorilor. Mandatul membrilor este de opt ani și nu poate fi
reînnoit9. Comitetul executiv este răspunzător pentru administrarea curentă a BCE
(articolul 11.6 din Statutul BCE). Acesta pune în aplicare politica monetară în
conformitate cu orientările și deciziile adoptate de Consiliul guvernatorilor. El dă
instrucțiunile necesare băncilor centrale naționale. Comitetul executiv pregătește
reuniunile Consiliului guvernatorilor.
c) Consiliul general

Consiliul general este cel de-al treilea organ de decizie al BCE, dar numai atât
timp cât unele state membre ale UE nu au adoptat încă moneda euro. Acesta este
format din președintele și vicepreședintele BCE, precum și din guvernatorii BCN ale
tuturor statelor membre ale UE. La reuniunile Consiliului general pot participa și alți
membri ai Comitetului executiv, dar fără a avea drept de vot.
Obiective și misiuni

În conformitate cu articolul 127 alineatul (1) din TFUE, principalul obiectiv al


SEBC este menținerea stabilității prețurilor. Fără a aduce atingere acestui obiectiv,
SEBC susține, de asemenea, politicile economice generale ale Uniunii pentru a
contribui la realizarea obiectivelor Uniunii, definite la articolul 3 din TUE.

SEBC acționează în conformitate cu principiul unei economii de piață deschise în


care concurența este liberă, respectând principiile stabilite la articolul 119 din TFUE.
Sarcinile de bază îndeplinite prin intermediul SEBC sunt: definirea și punerea în
aplicare a politicii monetare a Uniunii; efectuarea operațiunilor de schimb valutar în
conformitate cu articolul 219 din TFUE; deținerea și administrarea rezervelor
valutare oficiale ale statelor membre; și promovarea bunei funcționări a sistemelor de
plăți10.
Competențe și instrumente

Banca Centrală Europeană este singura abilitată să autorizeze emisiunea de


bancnote euro. Statele membre pot emite monede metalice euro, sub rezerva aprobării
de către BCE a volumului emisiunii. BCE adoptă regulamentele și deciziile necesare
îndeplinirii sarcinilor încredințate SEBC prin tratat și prin Statutul BCE. În plus, BCE
emite recomandări și avize. BCE trebuie consultată cu privire la orice act al Uniunii
9
Articolul 283 alineatul (2) din TFUE și articolele11.1 și 11.2 din Statutul BCE
10
Articolul 127 alineatul (2) din TFUE, articolul 3 din Statutul BCE
5
propus în domeniile care țin de competența sa, iar autoritățile naționale trebuie să o
consulte cu privire la orice proiect de act legislativ în domeniile care sunt de
competența sa. Aceasta poate emite avize privind aspecte care fac obiectul unei
consultări. BCE este, de asemenea, consultată cu privire la deciziile de stabilire a
pozițiilor comune și la măsurile legate de reprezentarea unitară a zonei euro în cadrul
instituțiilor financiare internaționale. BCE, sprijinită de BCN, culege informațiile
statistice necesare fie de la autoritățile naționale competente, fie direct de la agenții
economici. În Statutul BCE se enumeră diverse instrumente pe care BCE le poate
utiliza pentru a-și îndeplini funcțiile monetare. BCE și BCN pot deschide conturi
pentru instituții de credit, entități publice și alți participanți pe piață și pot accepta
active drept garanție. Aceasta poate efectua operațiuni pe piața monetară și de credit
și poate impune constituirea de rezerve minime.

Consiliul guvernatorilor poate, de asemenea, decide, cu o majoritate de două


treimi, cu privire la alte instrumente de control monetar. Cu toate acestea, interdicția
de a acorda finanțare monetară, stabilește limite privind utilizarea instrumentelor de
politică montară. Pentru a asigura sisteme de compensare și de plată eficace și solide,
BCE poate pune la dispoziție mecanisme și poate adopta regulamente. BCE poate, de
asemenea, să stabilească relații cu bănci centrale și instituții financiare din alte țări și
cu organizații internaționale.
Statele membre care fac obiectul unei derogări sau al unei opțiuni de
neparticipare

Articolele 139-144 din TFUE prevăd dispoziții speciale pentru statele membre
care prin tratat au obligația de a adopta moneda euro, dar care încă nu îndeplinesc
condițiile necesare („state membre care fac obiectul unei derogări”). Anumite
dispoziții din tratat nu se aplică în cazul acestor state membre, de exemplu obiectivele
și misiunile SEBC11 și emisiunea de monedă euro. Două state membre au primit o
opțiune de neparticipare și, astfel, nu au obligația să se alăture zonei euro. Astfel de
dispoziții speciale se aplică Danemarcei (Protocolul nr.16) și Regatului Unit
(Protocolul nr.15).
a) Funcția de supraveghere

Din noiembrie 2014, BCE este răspunzătoare de supravegherea tuturor instituțiilor


de credit (fie direct, pentru băncile cele mai mari, fie indirect, pentru alte instituții de
credit) din statele membre care iau parte la mecanismul unic de supraveghere și
cooperează îndeaproape în ceea ce privește îndeplinirea acestei funcții cu celelalte
entități din Sistemul european al supraveghetorilor financiari. BCE și autoritățile
naționale competente ale statelor membre din zona euro formează împreună
mecanismul unic de supraveghere (MUS). La MUS pot participa și autoritățile

11
Articolul 127 alineatele (1)-(3) și (5) din TFUE
6
competente ale statelor membre din afara zonei euro. BCE supraveghează în mod
direct cele mai mari bănci, iar autoritățile naționale de supraveghere monitorizează în
continuare celelalte bănci. Principalele sarcini ale BCE și ale autorităților naționale
de supraveghere constau în verificarea respectării de către bănci a normelor UE
privind sectorul bancar și în tratarea problemelor în stadiu timpuriu.

- Organismul care asigură funcția de supraveghere: Consiliul de supraveghere

Consiliul de supraveghere al BCE este format din președinte, vicepreședinte, patru


reprezentanți ai BCE (atribuțiile acestora pot să nu aibă o legătură directă cu funcția
monetară a BCE) și un reprezentant al autorității naționale competente din fiecare stat
membru care ia parte la MUS. Parlamentul European trebuie să aprobe candidații
propuși de BCE pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte. Consiliul de
supraveghere adoptă decizii prin majoritate simplă. Consiliul de supraveghere este un
organ intern care are misiunea de a planifica, pregăti și executa funcțiile de
supraveghere conferite BCE. Acesta elaborează și propune Consiliului guvernatorilor
proiecte complete de decizii în materie de supraveghere. Proiectele de decizii sunt
adoptate în cazul în care Consiliul guvernatorilor nu le respinge într-un anumit
interval de timp. Dacă un stat membru participant din afara zonei euro nu este de
acord cu un proiect de decizie al Consiliului de supraveghere, se aplică o procedură
specială, iar statul membru respectiv poate chiar solicita încetarea cooperării strânse.

- Obiective și misiuni

În calitate de autoritate de supraveghere a sectorului bancar, în rândul sarcinilor


BCE se află eliberarea și retragerea autorizațiilor pentru instituțiile de credit,
asigurarea respectării cerințelor prudențiale, desfășurarea de analize de supraveghere
și participarea la supravegherea suplimentară a conglomeratelor financiare. De
asemenea, BCE trebuie să contracareze riscurile sistemice și macroprudențiale.

- Competențe și instrumente

Pentru a-și putea îndeplini rolul în materie de supraveghere, BCE are competențe
de investigare (solicitări de informații, investigații generale și inspecții la fața locului)
și prerogative specifice de supraveghere (de exemplu, autorizarea instituțiilor de
credit). BCE are, de asemenea, competența de a aplica sancțiuni administrative. În
plus, aceasta poate obliga instituțiile de credit să dețină rezerve de capital mai mari.

- Alte funcții

BCE are atribuții conferite și de alte temeiuri juridice. Tratatul privind


Mecanismul european de stabilitate (MES) (în vigoare din septembrie 2012) consacră
MES ca instituție financiară internațională și conferă BCE atribuții, în special în
materie de evaluare și analiză, legate de acordarea de asistență financiară. În

7
conformitate cu regulamentul de instituire a Comitetului european pentru risc
sistemic (CERS), care este responsabil pentru supravegherea macroprudențială a
sistemului financiar din cadrul Uniunii Europene, BCE pune la dispoziția CERS un
secretariat care îi oferă sprijin analitic, statistic, logistic și administrativ. Președintele
BCE are, de asemenea, calitatea de președinte al CERS. BCE îi revine un rol
consultativ în ceea ce privește evaluarea planurilor de rezoluție a instituțiilor de credit
elaborate în temeiul Directivei privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare
(DRRB) și al Regulamentului privind mecanismul unic de rezoluție (RMUR). În
cadrul mecanismului unic de rezoluție (MUR), BCE determină dacă o instituție de
credit se confruntă sau este susceptibilă de a se confrunta cu dificultăți majore și
informează în consecință Comisia Europeană și Comitetul unic de rezoluție.
Autoritățile responsabile pentru rezoluție decid cu privire la măsurile de rezoluție
adecvate. Comitetul unic de rezoluție este organismul principal care adoptă decizii în
cadrul mecanismului unic de rezoluție. Misiunea sa este de a garanta că instituțiile de
credit și alte entități din sfera sa de competență, care se confruntă cu dificultăți
majore, sunt supuse unei rezoluții eficiente, care presupune cheltuieli minime pentru
contribuabili și economia reală. Comitetul unic de rezoluție este pe deplin funcțional
de la 1 ianuarie 201612.

Funcțiile Băncii Centrale Europene

Funcția monetară

BCE și băncile centrale naționale (BCN) din toate statele membre formează
Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC), iar Eurosistemul include BCE și
BCN ale statelor membre ale UE care folosesc euro ca monedă națională. În Tratatul
de Funcționare a Uniunii Europene se face trimitere mai degrabă la SEBC decât la
Eurosistem, având în vedere faptul că a fost creat pe baza ipotezei că toate statele
membre ale UE vor adopta, în cele din urmă, moneda euro.

În cazul statelor membre care nu au adoptat încă moneda euro (derogare sau
opțiune de neparticipare „opt-out”), anumite dispoziții din tratat referitoare la SEBC
nu se aplică, astfel încât trimiterile generale din tratat la SEBC se referă, de fapt, în
principal la Eurosistem. Independența BCE este consacrată la articolul 130 din
TFUE: „În exercitarea competențelor și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care
le-au fost conferite prin tratate și prin Statutul SEBC și al BCE, Banca Centrală
Europeană, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot
solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau
agențiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism.” 13

12
http://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/13/banca-centrala-europeana-bce- 25.01.2019
13
Articolul 130 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene
8
Politica monetară

Băncile centrale sunt însarcinate să analizeze situația economică a țării și, ca o


concluzie a acestei analize, să schițeze strategiile de politică monetară având ca
obiectiv principal: garantarea stabilității monetare.

Alte obiective economice, cum ar fi creșterea economică sau „șomaj 0”, vor fi
pentru bancă, în ceea ce privește stabilitatea, obiective secundare. Schița strategiilor
de politică monetară înseamnă planificarea evoluției variabilelor ce pot fi controlate
de către banca centrală: tipuri de rescont, cantitatea de bani în circulație, coeficienți
bancari etc.

Obiectivul stabilității are o origine dublă: interioară și exterioară; stabilitatea


interioară se referă la stabilitatea prețurilor interne, adică la lupta împotriva inflației,
în timp ce stabilitatea exterioară se referă la stabilitatea prețurilor externe, adică la
stabilitatea prețurilor de schimb al devizelor14.
Bancherul guvernului

Bancile centrale obișnuiesc să fie responsabile de custodia rezervelor statului, iar


în mod frecvent gestionează creditul pentru sectorul public și administrează
emisiunile de datorie publică. Acest tip de funcții este de fiecare dată mai limitat
pentru a garanta independența bancilor centrale referitoare la guverne. Acum câteva
decenii (și chiar și acum în țările mai puțin avansate) guvernele aveau (au) puterea de
a obliga banca centrala să le dea credite. Această lipsă de independență a băncilor
centrale pune în dificultate realizarea obiectivului de stabilitate monetară care în
aceste condiții ramâne subordonat obiectivelor guvernelor15.

Reglarea circulației fiduciare

Băncile centrale se ocupă de punerea în circulație a bancnotelor și monezilor


emise, retrăgându-le pe cele deteriorate și garantând o aprovizioanare adecvată
necesităților comerțului.
Bancă a băncilor.

În acest sens, Banca Centrală Europenă ține în custodie rezervele băncilor private
și controlează volumul acestora; determină coeficienții rezervelor, adică procentajul
din depozitele pe care banca privată trebuie să-l destineze rezervelor. Băncile centrale

14
Bianca Maria Carmen Predescu, Drept Instituțional Comunitar, Editura Universul Juridic,
București, 2013, pag. 140
15
http://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/13/banca-centrala-europeana-bce- 25.01.2019
9
împrumută bani băncilor private în cantitatea și tipul de dobandă ce se determină în
funcție de strategiile politicii monetare, coordonează și intervin pe piața interbancară,
adică cunosc și controlează creditele pe care băncile private le practică între ele.
Control și inspecție

Băncile centrale formulează normele de funcționare ale băncii private, autorizează


deschiderea de noi bănci și entități de credit, inspectează funcționarea lor și le
sancționează dacă este cazul.
Controlul schimburilor

Astfel, băncile centrale centralizează rezervele de devize, operațiune care include


nu numai monezile și bancnotele emise în străinatate și conturile la instituții bancare
și efectele de plata în afară; gestionează schimbul valutar, controlează toate încasările
și plățile internaționale; se ocupă frecvent de elaborarea Balanței de Plăți.
Consultanță

Băncile centrale elaborează rapoarte informative și publicații periodice cu caracter


statistic. Rapoartele oficiale ale băncii centrale asupra situației economice a țării au
un mare efect asupra așteptărilor înterprinzătorilor și asupra previziunilor guvernului,
influențând astfel deciziile de investiții private și cheltuielile publice. În mod frecvent
se poate întâmpla ca unele declarații ale președintelui B.C.E. sau al rezervelor
Federale Americane să provoace puternice mișcări la burse și în cursurile valutare din
toată lumea.16

Actele emise de banca Centrală Europeană

Banca Centrală Europeană emite regulamente, decizii, recomandări și avize 17 .


Aceasta trebuie consultată în privința oricărui act comunitar propus în domeniile care
sunt de competența sa. Aceasta este consultată de asemenea de către autoritățile
naționale în privința oricărui proiect de reglementare în domeniile care sunt de
competența sa, dar în limitele și în condițiile stabilite de Consiliu.18

16
Dan Droșu Șaguna, Drept financiar și fiscal, Editura All Beck, București, 2003
17
art. 110 alin. ș (1) din Tratatul C.E.]
18
Chabot, C.N, Euro – moneda europeană, Editura Teora, București, 2000, pag. 67
10
Concluzie

Așadar, din cele prezentate mai sus, putem concluziona că un moment important
în evoluţia organizării monetare internaţionale îl constituie înfiinţarea Băncii Centrale
Europene, aceasta fiind o instituţie internaţională cu statut unic.
Crearea unei monede unice şi instituirea uniunii economice şi monetare au
eterminat înfiinţarea Băncii Centrale Europene, care să pună în aplicare politica
monetară europeană şi să asigure menţinerea stabilităţii preţurilor.
Consider că asigurarea stabilităţii preţurilor (obiectivul fundamental al Băncii
Centrale Europene) reprezintă o condiţie necesară pentru o creştere economică
durabilă şi pentru prosperitate în Europa.
Totodată, Banca Centrală Europeană este responsabilă de euro – moneda unică
europeană şi cooperează cu băncile centrale naţionale ale noilor state pentru a le
facilita integrarea în cadrul operaţional al Europei.
Banca Centrală Europeană poate fi considerată „căpitan” al echipei
Eurosistemului – sistemul bancar central din zona euro, aplică politica monetară în
ţările care fac parte din uniunea monetară. De asemenea, BCE constituie cea mai
nouă instituţie a Uniunii Europene şi este considerată „emitentul şi paznicul al
euro.”19

19
Augustin Fuerea, Instituțiile Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, București, 2002
11
Bibliografie

Augustin Fuerea, Instituțiile Uniunii Europene, Editura Universul Juridic,


București, 2002
Bianca Maria Carmen Predescu, Drept Instituțional Comunitar, Editura
Universul Juridic, București, 2013
Carmen Adriana Gheorghe, Drept bancar comunitar, Editura CH. Beck,
București, 2008
Chabot, C.N, Euro – moneda europeană, Editura Teora, București, 2000
Daiana Maura Vesmas, Drept instituţional comunitar european, Edit.Burg,
Sibiu, 2003
Dan – Drosu Șaguna Drept Financiar și Fiscal, Editura Oscar Print, București
1995, pag. 251
Dragomir Andreea-Nicoleta- Dreptul Uniunii Europene –Sistemul Instituțional,
Editura Universității Lucian Blaga din Sibiu, 2015
Marcu, Viorel, Drept comunitar instituţional, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2001
Statutul Băncii Centrale Europene
Tratatul C.E.
Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene

Webografie

http://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/13/banca-centrala-
europeana-bce-
http://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/13/banca-centrala-
europeana-bce-
https://www.ecb.europa.eu/ecb/html/index.ro.html
http://www.europarl.europa.eu/sides/get,
https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-
bodies/european-parliament_ro

12