Examen Urgente Medicale in cabinetul de Medicina Dentara

1. Urgenta medicala: definitie si caracteristici

Definitie: urgenta medicala reprezinta o situatie clinica complexa care necesita o interventie
prompta, rapida si directa, pentru a actiona tintit in cel mai scurt timp posibil.

Urgenta medicala presuune:

- o atentie sporita din partea medicului acordata fiecarui pacient datorita riscului instalarii
ei in orice moment
- medicul trebuie sa anticipeze urgenta si sa actioneze prompt in luarea deciziilor
terapeutice adecvate
- cunoasterea cauzelor este esentiala in stabilirea conduitei
- dotarea medicala trebuie sa corespunda cu standardele in vigoare pentru a dispune de
toate substantele si materialele necesare
- etapa preoperatorie este imperios necesara pentru cunoasterea pacientului, evaluarea
riscului anestezic, definirea tehnicii de anestezie si pregatrea preanestezica
corespunzatoare
2. Atitudinea medicului in aparitia unei urgente
In tratamentul unei urgente medicale este vitala atitudinea medicului care trebuie sa
actioneze rapid, orice secunda fiind pretioasa. Deciziile luate pot inlina balanta in
favoarea restabilirii starii pacientului sau dimotriva pot agrava situatia. Claritatea si
siguranta actiunilor medicului pactician sunt indispensabile pentru rezovarea urgentei
medicale.
Desi in conditii de ambulator efectuarea unui examen general complet este relativ
dificila, trebuie adoptat un sistem rational si eficient prin intrebari precise si examen
metodic in scopul obtinerii datelor necesare si suficiente pentru precizarea terenului si a
gradului de risc.
3. Aspecte importante in stabilirea unei decizii chirurgicale oro-dentare in ambulator
- Amploarea interventiei de executat si locul unde se ractica
- Afectiunea generala prezenta (compensata, decompensata sau la limita compensarii)
- Evaluarea complexa a anamnezei medico-chirurgicale pentru aprecierea riscului unei
afectiun generale ,,silentioase” care sub impactul agresiunii anestezico-chirurgicale poate
deveni manifesta
- Evaluarea riscului interventiei chirurgicale in scopul pregatirii medicaentoase a
pacientului cu potential de risc pentru a preveni urgenta medicala
4. Recunoasterea urgentei medicale se face pe urmatoarele semne clinice:
- Suferinta cerebrala
- Dificultati respiratorii
- Probleme cardio-circulatorii

5. Simptomele de alarma ale unei urgente medicale

- Comportamet modificat, stare de neliniste
- Tulburari ale constientului (stare de confuzie, de obnubilare)
- Ameteli, senzatii de greata, varsaturi
- Dereglari respiratorii
- Paloare, racirea extremitatilor, transpiratii
- Puls filiform, TA in scadere rapida

6. Lista de control al lui Ahnefeld pentru urgenta medicala

a. Constientul:
- daca pacientul reactioneaza la stimuli verbali
- daca reactiile sunt numai la stimuli durerosi
b. sistemul respirator:
- miscarile respiratorii
- disfunctiile respiratorii
- oprirea respiratiei
c. sistemul cardio-circulator:
- modificarile pulsului arterial
- modificari ale tensiunii arteriale
- coloratia periorala, perinazala, a patului unghial
- reactia pupilelor la lumina

7. Desfasurarea in conditii optime a unui tratament stomatologic presupune

sincronizarea urmatorilor factori
a. Factorul personal:
- Instruire atenta asupra evaluarii pacientului, a fatorilor declansatori si favorizanti ai
urgentei medicale
- Conduita diagnostica
- Cunoasterea notiunilor fundametale de acordare a primului ajutor
- Bagaj bogat de cunostinte teoretice si practice ai membrilor echipei stomatologice pentru
utilizarea medicatiei specifice fiecarei afectiuni in parte, utilizarea aparaturii si a
manevrelor de urgenta in situatii clinice speciale
- Perfectionarea personalului stomatologic in ceea ce privesc notiunile teoretice si
obtinerea unei bune manualitati
b. Factorul pacient:
- Cel mai variabil si inconstant factor, fiind singurul ce modifica la fiecare interventie
stomatologica
- Reprezinta elementul asupra caruia ceilalti factori sunt focalizati pe perioada stationarii in
cabinetul de medicina dentara
- Va dicta conduita terapeutica si rolul sau important de a aduce informatile subiective cu
privire la starea sa, este incontestabila
c. Dotarea si infrastructra cabinetului de medicina denara
- Limiteaza sau permite interventia precoce in situatiile uzuale sau de urgenta
- E necesara dotarea corespunzatoare cu aparatura performanta si functionarea la
parametrii optimi ai aparatelor – permite monitorizarea pacientului dar si stabilirea cu
exactitate a momentului optim de interventie
- Calibrarea periodica a parametrilor aparatelor este necesara pentru o informare corecta
asupra diagnosticului si a deciziei terapeutice.

8. Trusa de urgente- dotare

- Aparat de tensiune (1 buc)
- Stetoscop (1buc)
- Garou (1buc)
- Seringi de unica folosinta (10 buc)
- Fese (10 buc)
- Comprese sterile (5 pachete)
- Vata sterilizata de uz medical (5 pachete)
- Bandaj adeziv (2 role)
- Alcool 70% (500 ml)
- Alcool iodat 1% (100ml)
- Apa oxigenata 3% (500ml)
- Tavta renala (2 buc)
- Perfuzor steril (5 buc)
- Ser glucozat 5% perfuzabil (2 pungi)
- Ser fiziologic perfuzabil 0.5l (2 pungi)
- Leucoplast (1 tub)
- Manusi sterile (10 perechi)
- Gelaspon (1 cutie)
- Vit. K (Fitomenadion) (10 fiole)
- Vit. C (10 fiole)
- Glucoza 33% (10 fiole)
- Ser fiziologic 9‰ (10 fiole)
- Sulfat de magneziu 20% (10 fiole)
- Gluconat de calciu 10% (10 fiole)
- Hemisuccinat de hidrocortizon 10ml (10 buc); 5ml (10 buc)
 - Miofilin (10 fiole)
- Cofeina Na Benzoic 25% (10 fiole)
- Efedrina 1% (10 fiole)
- Algocalmin (10 tablete)
- Romergan (10 drajeuri)
- Fenobarbital 10% (10 fiole)
- Furosemid 10% (10 fiole)
- Clorhidrat de papaverina 4% (10 fiole)
- Adrenalina 1/1000 (10 fiole)
- Ampicilina sau eritromicina (20 tablete)
- Nitroglicerina (1 cutie)
- Nifedipin tb (1 cutie)
- Xilina cu adrenalina (10 fiole)
- Xiina 1% (5 fiole)
- Diazepam (10 tablete)
- Adrenostazin (5 fiole)

Trusa de prim ajutor contine:

- Balon respirator de reanimare pentru adult sau pentru coil (ranima, Ambu)
- Canule Guedel diverse marimi
- Set laringoscop (4 lame)
- Stetoscop
- Tensiometru
- Butelie oxigen
- Deschizator de gura
- Aspirator de primajutor

9. Terenull pacientului in cabinetul de medicina dentara

Terenul – totalitatea factorilor care confera organismului o anumite calitati prin care raspunsuile
sale la agentii deviatori, imbraca sau caractere particulare.

- Terenul in conditii fiziologice particulare:

o Copii
o batrani
o gravide

- terenul tarat:

o cardio-vascular
o DZ
 o hemoragipar
o allergic
o pulmonar
o neuro-psihic
o neoplazic
o HIV

10. Chestionarul de identificare a riscului urgentei medicale

- anamneza medico-chirurgicala

- evaluarile clinice si paraclinice

- aprecierea scorului anxietatii dentare in scopul precizarii tipului comportamental al

pacientului

- diagnosticul de stare generala

- diagnosticul dento- parodontal

- Propunerea de tratament stomatologic si/sau chirurgical

- Tipul de anestezie

- Tipul de premedicatie

11. Examenul paraclinic de laborator: Valori Normale

1. Sangele se cerceteaza urmarind:

SANGELE VALORI
NORMALE
- timpul de sangerare 1-4 minute
- timpul de coagulare
- hemoglobin
- hematocritul
- nr de hematii
- nr de trombocite
- formula leucocitara
- VSH
 12. Riscul anestezic si operator in cabinetul de medicina dentara

Dupa Archer (1965)

1. Good RISKS: pacient intre 8-40 ani cu stare generala buna

2. Fair RISKS: pacient intre 35-50 ani cu unele suferinte organice dar in general cu o stare de
sanatate buna

3. Poor RISKS: pacient cu suferinte organice importante.

Evaluarea riscului operator dupa Societatea de Anestezie SUA (1977)

1. Risc 1 – interventie minora. Pacient fara afectiuni generale coexistente

2. Risc 2 – interventie majora. Pacient fara afectiuni generale coexistente

3. Risc 3 – interventie minora. Pacient cu afectiune medicala coexistenta dar care nu pericliteaza
viata in momentul interventiei.

4. Risc 4 – Interventie majora. Pacient cu afectiune medicala coexistenta dar care nu pericliteaza
viata in momentul interventiei.

5. Risc 5 – interventie de urgenta. Pacient fara afectiuni generale coexistente.

6. Risc 6 – interventie de urgenta. Pacient cu afectiune medicala coexistenta dar care nu

pericliteaza viata in momentul interventiei.

Gradele de risc unanim acceptate in practica chirurgicala dupa Societatea de Anestezie SUA
(1994)

ASA I – pacient fara nici o afectiune, decat cea care necesita interventia.

ASA II – pacient cu o perturbare moderata a unei functii mari in relatie sau nu cu afectiunea
chirurgicala.

ASA III – pacient cu o perturbare severa a unei mari functii, in relatie sau nu cu afectiunea
chirurgicala.

ASA IV – pacient cu risc vital imminent, determinat de atingerea unei mari functii.

ASA V – pacient moribund

 13. Scopul examenului general al pacientului in medicina dentara

Efectuarea examenului clinic general al pacientului are drept scop realizarea urmatoarelor
obiective :

- evaluarea riscului anestezic

- aprecierea pregatirii preanestezice si a momentului optim de interventie chirurgicala.

- stabilirea metodei de anestezie in farianta cea mai favorabila.

14. Metode de investigatie a aparatului cardio-vascular

- anamneza medicala riguroasa

- presiunea arterial

- pulsul arterial

- examenul arterelor

- presiunea venoasa

- electrocardiograma

- ecografia cardiac

- capacitatea vitala

- timpul de circulatie sanguine

- hemoleucograma

- metabolismul bazal.
 15. Gradele de risc ale terenului cardio-vascular

Gradul I ( NYHA 1- absenta):

- Afectiune cardiaca fara diminuarea capacitatii functionale a organismului

- Solicitarea fizica si psihica nu duce la extenuare, aritmii, dispnee, criza de angor pectoris

- Prognosticul este bun

Gradul II ( NYHA 2- La solicitari mari):

- Afectiune cardiaca insotita de o usoara diminuare a capacitatii functionale a organismului

- Solicitarea fizica si psihica, excesele, duc la extenuare, aritmii, dispnee, criza de angor
pectoris

- Prognosticul este bun daca pacientul este tratat corespunzator

Gradul III ( NYHA 3- La solicitari normale, uzuale):

- Afectiune cardiaca insotita de diminuare a capacitatii functionale a organismului

- In stare de repaus pacientul nu prezinta simptome de boala, dar la o solicitare fizica

minora apar oboseala, aritmii, dispnee, criza de angor pectoris

- Prognosticul este favorabil sub un tratament complex sub indrumarea specialistului

cardiolog

Gradul IV ( NYHA 4- acuze prezente chiar si in repaus):

- Afectiune cardiaca ce impiedica pacientul de la o activitate fizica normala

- In stare de repaus pacientul poate prezenta simptome de insficienta cardiaca severa sau
criza de angor pectoris

- Prognosticul este incert, grav, chiar sub tratament de specialitate.

16. Infarctul de miocard : semne, simptome, tratament
Semne:

Persistenta durerilor peste 20 de minute in ciuda tratamentului aplicat sugereaza

instalarea unui infarct miocardic.

Simptome:

In cazul infractului miocardic, la simptomatologia specifica anginei pectorale se mai

adauga: -senzatia de moarte iminenta
-turgescenta jugularelor
-dispnee grava cu prezenta ralurilor ce pot fi auzite
-hipotensiune arteriala
-dicordanta puls-TA
-tahicardie

Tratament:
- oxigenoterapie
- intreruperea tratamentului stomatologic
- calmarea durerii- Mialgin 50-100 mg intravenos diluat in 10 ml solutie ser fiziologic
sau nediluat intramuscular
- Tramadol , Ketorolac i.m. daca pac are puls <100/min, Fortral 30 mg per os
- sedare- Diazepam 10 mg
- Nitroglicerina tb 0,5 mg sau spray
- Monitorizarea functiilor vitale pana la sosirea ambulantei

17. HTA: semne, simptome, tratament

Simptome:
- Cresterea brusca a valorilor tensiunii arteriale peste 140 mmHg
- Cefalee
- Somnolenta
- Obnubilare
- Greata, voma
- Tulburari de vedere
- Encefalopatie hipertensiva
- Oligurie
- Afectarea retinei prin edem papilar, hemoragii retiniene
 Tratament:
- Incetarea tratamentului stomatologic
- Oxigenoterapie
- Pozitia pacientului- pe jumatate ridicat cu picioarele mai jos decat corpul
- Controlul TA si al pulsului
- Nifedipin ( Adalat)- cps 10 mg sublingual, repetat dupa 15 min, 20 mg sublingual
- Nitroglicerina sublingual sau spray 1-4 jeturi
- Furosemid – 1-4 fiole i.v/i.m
- Dizepam- 5-10 mg i.v/i.m
- Se anunta salvarea

18. Criza de angor pectoris: semne, simptome, tratament

Simptome:

- Debut brusc

- Dureri retrosternale sau iradiate in axila, partea ulnara a bratului stag, gat, mandibula, cu
durata de la cateva secunde pana la maxim 20 de min

- Senzatie de presiune sau constrictie toracica

- Dispnee

- Palpitatii (tulburari de ritm cardiac)

- Stare de anxietate evidenta

Tratament:

- Pacientul se aseaza in pozitie semisezanda cu picioarele paralele la orizontala

- Oxigenoterapie

- Psihoterapie (linistirea pacientului)

- Monitorizarea tensiunii arteriale si a pulsului

- Nitroglicerina sublingual cps 0,5 mg sau spray

- Daca simptomatologia nu se remite dar TA sistolica se mentine peste 100 mmHg se poate
repeta doza
- Aspirina 100-250 mg- 1 tb de uz cardiologic sau ½ tableta obisnuita mestecata sau adm
sublingual

!! Administrarea de Aspirina este contraindicata la pacientii care au antecedente de hemoragie

digestiva superioara, ulcer gastric sau duodenal.

19. Sincopa vaso-vagala: semne, simptome, tratament

Este precipitata de stres, teama, durere, oboseala.

Pierdere incompleta a starii de constienta sau mai concret o obnubilare profunda.

Simptome: Este insotita de hipotensiune arteriala, bradicadie, greata paloare. Functiile vitale nu
sunt disparute ci doar diminuate, se constata rare contractii cardiace si miscari respiratorii. Poate
dura de la cateva minute, la mai multe, chiar 30 de min sau o ora. Starea este aproape
intotdeauna reversibila

Tratament: Se remite rapid dupa asezarea pacientului in clinostatism cu picioarele ridicate. Se

recomanda la pacienti cu sincope vagale in antecedente sa se adm un anxiolitic precum
Midazolam sau Diazepam cu 30 de min inaintea inceperii tratamentului si sa li se asigure o buna
analgezie si o atmosfera relaxanta.

20. Sincopa de ortostatism: semne, simptome, tratament

Este declansata de ridicarea brusca a pacientului din clinostatism in ortostatism. Se remite la

reluarea clinostatismului.

Apare la persoanele cu afectarea reflexelor vasomotorii( hipotensiune ortostatica

familiala, insuficienta primara a sistemului vegetativ, diferite neuropatii: diabetica, etilica etc.)

Poate fi evitata ridicand lent pacientul de pe scaunul stomatologic

21. Lipotimia

Se diferentiaza de sincopa prin intensitatea semnelor, pierderea cunostintei care este partiala si
tranzitorie, ritmul respirator si cardiac este putin incetinit. Diferenta esentiala de sicopa este deci
persistenta intr-un anumit grad al cunostintei dar substratul este identic pt cele doua afectiuni.

22. Masuri de urgenta in cazul declansarii unei sincope

 Intreruperea tratamentului stomatologic
 Asezarea pacientului in clinostatism cu picioarele usor ridicate deasupra nivelului capului
 Curatirea cavitatii orale si a faringelui de sange, comprese, resturi dentare, materiale de
amprenta, proteze mobile, obturatii usor detasabile
 Desfacerea hainelor sau a oricaror alte accesorii vestimentare stramte
  Asezarea capului pacientului in pizitie de siguranta ( rotat lateral ) pentru a elibera caile
aeriene, a preveni caderea limbii in faringe si aspirarea evetualelor varsaturi
 Monitorizarea parametrilor cardio-vasculari: puls, presiune arteriala
 Stimulare periferica ( stropirea cu apa rece pe fata si gat, palmuire)

23. Dereglarile ritmului cardiac

 Supradoza de substanta vaso-constrictoare in solutia anestezica loco-regionala
 Frica de ingrijiri dentare, anestezia insuficienta, tractiuni pe vase si nervi, manopere
brutale, traumatizante, dureroase
 Intoxicatii cronice cu alcool, nicotina
 Intoxicatii medicamentoase cu antidepresive, antiaritmice, betablocante, diuretice,
digitale
 Tulburari metabolice, hormonale, respiratorii
 Afectiuni cardiace: boala coronariana, afectiuni valvulare, miocardite, insuficienta
cardiaca

24. Endocardita bacteriana subacuta

Riscul de inducere al bacteriemiei depinde de doi factori importanti:

 Gradul de traumatizare a tesuturilor determinate de manopere dentare brutale, sangerande
 Gradul inflamatiei gingivo-parodontale preexistente
Pentru a impiedica fixarea agentilor patogeni pe valvulele cardiace lezate, trebuie ca orice
procedura sangeranda sa fie precedata de profilaxie antibiotica ( cu efect bactericid si nu
bacteriostatic).
Medicul trebuie sa respecte regulile generale chirurgicale de asepsie, antisepsie si igiena pentru a
reduce numarul de bacterii.
Pacientii care prezinta riscul unei endocardite bacteriene subacute sunt sfatuiti sa stabileasca si sa
mentina o igiena orala cat mai corecta pentru a reduce resursele potentiale de bacteriemie.

25. Antibioprofilaxia EBS – de necesitate sau aleatoriu

Profilaxia cu antibiotice a endocarditei bacteriene subacute este recomandata ca o rutina la toti

pacientii cu risc in cazul procedurilor dentare si orale care pot determina bacteriemie. Acestea
sunt in general proceduri asociate cu sangerari din tesuturile moi sau dure orale, inclusiv
detartraj, periaj profesional, implante dentare, tratamente endodontice care depasesc paxul
dentar.
Proceduri dentare care necesita profilaxia endocarditei bacteriene:

 Extractia dentara
 Proceduri prodontale incluzand chirurgia parodontala, detartraj si surfasaj
 Implanturi dentare
 Reimplantarea dintilor extrasi
 Tratamentele endodontice ce depasesc apexul dentar
 Plasarea subgingivala de fibre sau benzi cu antibiotice
 Plasarea inelelor ortodontice
 Injectiile pentru anestezia intraligamentara
 Igienizarea dintilor sau implantelor cand se anticipeaza o sangerare
Proceduri dentare care in care nu se recomanda profilaxia endocarditei bacteriene:

 Stomatologia restaurativa
 Anestezia locala prin injectie dar nu intraligamentara
 Tratamente endodontice fara suprainstrumentare
 Indepartarea firelor de sutura postoperatorie
 Plasarea de aparate ortodontice sau protetice mobile
 Amprentare
 Fluorizare
 Radiografiere orala

26. Resuscitare cardio-respiratorie

Cu un singur medic:

 Se fac 2-3 insuflatii respiratorii

 Apoi 15 masaje cardiace externe
 Se continua regulat, 2 respiratii artificiale, 15 masaje cardiace externe
 Distanta dintre respiratii si masaje sa nu fie mai mare de 7 secunde
 Dupa 4 cicluri complete se face o pauza si se verifica prezenta pulsului carotidian, daca
nu se percepe se reiau manevrele
Cu doi medici:

 Initial se fac 2-3 insuflatii respiratorii de catre un medica care se plaseaza lateral de capul
pacientului
 Al 2lea medic se pozitioneaza lateral de pacient pe partea opusa si executa 5 compresiuni
presternale
 Se continua cu 1 insuflatie si 5 masaje cardiace externe
  Medicul care executa masajul cardiac numara cu voce tare de la 1 la 5 apoi face o mica
pauza pentru insuflatie
 Acestia se pot schimba intre ei pentru a evita oboseala
 Dupa 4 cicluri se va verifica existenta pulsului crotidian, reluarea miscarilor respiratorii,
reducerea midriazei, revenirea constientului.

27. CIRCULATION – asigurarea circulatiei

Pacientul fara puls la carotida, fara respiratie, cu constientul abolit, in midriaza areactiva (moarte
clinica), este pozitionat orizontal pe un plan dur, cu membrele usor ridicate ( 20-30 grade).

Se controleaza libertatea cailor respiratorii si se fac 2-3 miscri de respiratie artificiala gura la
gura, gura la nas sau cu respiratoare portabile simple.

Se incepe imediat masajul cardiac extern, continuandu-se concomitent cu respiratie artificiala.

28. Basic life support – BLS

Masuri elementare de sustinere a functiilor vitale (BLS)

 Airway – asigurarea libertatii cailor aeriene

– Hiperextensia capului pe gat din pozitia de supinatie are drept scop inlaturarea
obstructiei glotice prin caderea limbii, la pacientii fara constienta.
– Deschiderea gurii se poate face prin diverse metode: manual cu instrumentar
improvizat sau cu deschizator de gura, nu se recomanda instrumente metalice care
pot provoca leziuni traumatice, sangerari
– Curatirea oro-faringelui si aspiratia se efectueaza cu unu sau doua degete pe care
se infasoara un tifon
– Mentinerea libertatii cailor aeriene se face prin introducerea unei pipe faringiene
fie pe cale orala, fie pe cale nazala. Scopul ei este de sustinere a limbii si
planseului bucal
 Breathing – asigurarea respiratiei
– Respiratia gura la gura
– Respiratia gura la nas
– Respiratia artificiala cu aparate simple, portabile
 Circulations – asigurarea circulatiei
 29. Moartea biologica

Poate sa se instaleze la un pacient la care nu sau aplicat cu succes tehnicile de resuscitare cardio-
respiratore.Moartea biologica urmeaza dupa etapa scurta a mortii clinice si se caracterizeaza prin
leziuni ireversibile la nivel cerebral.

Diagnosticul mortii biologice nu preteaza la confuzii:

 abolirea totala a constientului

 cianoza generalizata
 absenta activitatii respiratorii si cardiace
 midriaza fixa , areactiva
 areflexie si relaxare musculara initiala ,urmata de instalarea rigiditatii cadaverice
 lividitate cadavrica decliva

Medicul e cel care hotareste la care pacientul e declarat decedat.

30. Masajul cardiac extern

Cu torace inchis sau manevra Kuwenhoven este o compresiune transtoracica a cordului , cordul
care este comprimat ritmic intre stern si coloana vertebrala. Deplasarea laterala a inimii in timpul
compresiunii este limitata de pericard si mediastin. Pacientul este asezat in decubitus dorsalpe un
plan dur ,iar reanimatorul se plaseaza lateral de acesta. Cu podul palmelor suprapuse ,cu degetele
lipite, fara sa atinga toracele, cu bratele intinse vertical, medicul aplica compresiune viguroase pe
linie mediana a sternului, la unirea 1/3 inferioare cu 1/3 medie a acestuia. Utilizand o parte a
greutatii corporale, reanimatorul aplica forta lui controlat, in sens vertical turtind toracele antero
posterior cu 4-5 cm, in ritm de 80 compresiuni pe minut. Durata compresiunii sa fie egala cu cea
a relaxarii, mentininduse sternul apasat timp de 0.5 sec, dupa care se elibereaza rapid si se
asteapta o noua jumatate de secunda pana la apasarea urmatoare. La copii compresiunile se fac
cu o singura mana ,iar la copii mici cu unu doua degete .Eficacitatea este controlata prin aparitia,
in timpul presiunii sternale , a unui puls artificial carotidian sau femural, perceptibil la fiecare
compresiune. Daca acest puls nu se simte, frecventa trebuie incetinita pentru a permite o
reumplere mai buna a cordului. Manevra trebuie sa fie sternal si nu costal, strict median ,
deoarece exista pericolul de ruptura a ficatului sau de fracturi costal si leziuni splenice .
 31. Moartea clinica

Este o stare care incepe simultan cu stopul cardiac ,stop care determina si sistarea circulatiei
sangvine cerebrale si implicit instalarea hipoxiei cerebrale; dureaza intre 3-4 minute .

Semnele premonitorii:

 pierderea brusca a starii de constiinta

 instalarea rapida a palorii, dar cel mai frecvent a cianozei generalizate
 stop respirator
 uneori convulsii generalizate
 dispar reflexele oculare
Diagnostic diferential:

1. lipotemia
2. sincopa
3. colaps
4. socul
5. coma
Semne patognomonice mortii clinice :

 absenta pulsului la nivelul arterelor mari

 oprirea respiratiei spontane
 absenta totala a zgomotilor cardiace ,linie izoelectrica sau fibrilatie ventriculara ,in cazul
in care pacientul este monitorizat EKG
 pupilele midriazice ,fixe,areactive

32. Lovitura cu pumnul precordial

Ca tehnica, lovitura precordiala se aplica de la inaltime de 20-30 cm fata de torace, cu marginea

pumnului strans, lovinduse pe mijlocul sternului o singura data, cel mult de 2 ori. Pumnul
presternal genereaza, prin stimul mecanic, un mic stimul electric, intr-o inima inca reactiva,
excitabila, relativ oxigenata, fie modificand aritmia sau inlaturando, fie determinand contractii
viguroase, eficiente uneori in cordul ineficace .

Lovitura cu pumnul precodial se practica cu succes in urmatoarele situatii de stop cardiac: in

cordul ineficace, la debutul unei fibrilatii ventriculare, in tahicardii ventriculare, in bradicardii
severe sau bloc total. Lovitura precordiala nu inlocuieste ABC-ul resuscitarii: eliberarea cailor
aeriene, respiratia artificiala si dupa pumnul presternal masajul cardiac extern.
 33. Coma hipoglicemica
Scaderea rapida a valorii glicemiei sub valoarea de 40 mg /100 ml sange duce la o deprivare
acuta a celulelor celulare de materie nutritiva si consecutiv la instalarea unei come
hipoglicemice.
Cauze principale ale inducerii comei hipoglicemice sunt :
• Doza inadecvata de insulina
• Renuntarea la un pranz
• Efortul fizic prelungit si exagerat
• Stresul, anguasa
• Stresul chirurgical
Debutul este brusc manifestat prin:
• Pierderea constiintei
• Hiperexcitabilitate musculara
• Transpiratii reci
• Tahicardie ,aritmie
• Hipoglicemie,absenta glicozuriei si cetonuriei
Tratament profilactic:
• Dozarea preoperatorie a glicemiei , glicozuriei ; corpilor cetonici
• Colaborarea obligatorie cu medicul diabetolog
• Recomandari asupra alimentatiei pre si postoperatorii
• Planificarea tratamentului in cursul diminetei
Atitudinea de urgenta in cabinetul stomatologic:
• Administrarea de glucide , care se vor mentine in cavitatea orala sau vor fi administrate
pe cale orala . In cazul in care calea orala nu poate fi folosita se vor administra 200-250 ml
dintro solutie de glucoza 5-10 % pe cale parenterala
• Glucagon 1 mg intravenos sau intramuscular
• Daca dupa administrarea de glucoza simptomatologia nu se remite rapid, inseamna ca nu
hipoglicemia a fost cauza simptomelor
 34. Coma hiperglicemica
In cursul unei terapii stomatologice sau de chirurgie dento alveolara, coma diabetica se
poate declansa ca urmare a stresului .
Semnele prodromale sunt:
• anorexia
• varsaturi
• dureri in epigastru
• sete si uscaciuni a gurii
Coma hiperglicemica se caracterizeaza prin :
• Halena acetonica
• Respiratii acidotica
• Tegumente si mucoasa uscate
• Hipotensiune arteriala
• Midriaza
• Hiperglicemie ,glicozurie ,cetonurie
Tratament de urgente :
• Perfuzii intravenoase cu solutii izotone de NaCl si bicarbonat de Na (2000 ml in
primele 2 ore )
• Administrare de insulina
• Transportul imediat al pacientului la spital pentru continuarea tratamentului

35. Epilepsia idiopatica: semne, simptome, tratament

Este reprezentata de cazurile in care factorul etiologice este inca necunoscut .ea poate evolua sub
2 forme:

 Crize mici : absente de scurta durata

 Crize mari : epilepsia majora

Factorii declansatori de cabinetul de medicina dentara pot fi diversi:

 Anxietatea
 Infectii odontogene
 Nevralgii dentare abuz de alcool
 Insomnia ,surmenaj
 Reducerea medicatiei antiepileptice
 Supradoza de anestezice locale

Criza mare ,este cea mai grava,se recunoaste fara dificultate deoarece are o instalatie tipica:
Faza preconvulsiva ce se caracterizeaza prin:

 Eventuala aura cu halucinatii optice si auditive

 Anxietate si neliniste
 Transpiratii profunde
 Eructatii sau emisii de gaze

Faza convulsiva:

 Pierderea brusca a constientei

 Tipat initial
 Cadere brusca in fata
 Convulsii tonico –clonice
 Bulbii oculari intorsi catre in sus ,divergent ,pupile mari ,cu reactivitate redusa
 Oprirea temporara a respiratiei
 Cianoza

Automuscarea limbii, spume la gura ,inconstienta de urina si fecale, sunt semne patognomonice
ale crizei de grand mal.

Faza postconvulsiva :

 Confuzie –stare crepusculara sau somn profund

 Amnezie retrograda
 Modificari EEG caracteristice

Tratament de urgenta in cabinetul stomatologic:

 Intreruperea tratamentului
 Asezarea pacientului in clinostatism cu asezarea capului in pozide siguranta pentru a
elibera caile aeriene ,a preveni caderea limbii in faringe si aspirare eventualelor varsaturi
 Curatarea cavitatii orale si a faringelui de sange , compresie ,resturi dentare ,materiale de
amprenta ,proteze mobile .etc
 Desfacerea hainelor sau oricaror alte accesorii vestimentare strimte
 In cazul convulsiilor tonico clonice ,introducerea intre arcadele dentare a unei pene de
cauciuc ,sau a oricarui alt obiect care sa impiedice traumatizarea limbii si care sa nu poata
fi aspirat
 Daca convulsiile dureaza mai mult de 15-20 sec ,se va administra intravenos fractionat
diazepam sau midazolam pana la oprirea convulsiilor
 Fenobarbital 1-1,5 mg kg/corp intramuscular
 In cazul aparitiilor apneei ,pacientul va fi asistat respirator
 36. Proceduri dentare care necesita profilaxie antibiotica

Extractia dentara

• Proceduri prodontale incluzand chirurgia parodontala, detartraj si surfasaj

• Implanturi dentare

• Reimplantarea dintilor extrasi

• Tratamentele endodontice ce depasesc apexul dentar

• Plasarea subgingivala de fibre sau benzi cu antibiotice

• Plasarea inelelor ortodontice

• Injectiile pentru anestezia intraligamentara

• Igienizarea dintilor sau implantelor cand se anticipeaza o sangerare

37. Socul anafilactic: semne, simptome, tratament

Survine la cateva momente de la patrunderea alergenului in organism, se manifesta prin

reactii sistemice care evolueaza rapid si impun un tratament de urgenta.
La interval foarte scurt dupa contactul cu alergenul, manifestarile sunt:
- anxietate
- senzatie de pierdere a cunostintei, presiune toracica, respiratie dificila
- posibil cefalee difuza, frison, hipertermia fetei, eruptie tegumentara generalizata

Examen obiectiv:
- paloare generalizata
- eruptie de tip urticarian cu sau fara edem la locul punctiei anestezice

Semne obiective:
- tahicardie cu puls filiform, cu sau fara aritmie
- dispnee de tip tahipneic sau wheezing
- presiune arteriala scazuta uneori pana la zero

Conduita terapeutica
- intreruperea tratamentului
- indepartarea alergenului suspectat
- asezarea pacientului in clinostatism, cu picioarele ridicate deasupra nivelului capului
- curatarea gurii si faringelui de sange, resturi organice, si alti corpi straini
- asezarea capului pacientului in pozitie de siguranta (rotat lateral) pentru a preveni caderea
limbii in faringe
- oxigenoterapie
- instituirea unei linii venoase periferice si administrare de solutie de ser fiziologic sau
Ringer in jet
- daca presiunea arteriala maxima este mai mica de 70-80 mm Hg: se administreaza
Adrenalina 0,3mg (intravenos, intralingual sau subcutan- se dilueaza 1mg Adrenalina in
10 ml ser fiziologic). Administrarea se poate repeta la 5 minute
- antihistaminice: Tavegil 2-4 mg intravenos sau intralingual
- Hemisuccinat de hidrocortizon 200mg intravenos, Prednisolon 250mg, Fortecortin 40mg
intravenos
- in spasm bronsic Euphyllin 240mg intravenos
- in insuficienta respiratorie severa (edem Quincke) se recomanda punctia
intercricotiroidiana
- daca survine stopul cardio- respirator, se incep manevrele de resuscitare cardio-
respiratorie

38. Bataia pe spate

O serie de 4 batai puternice cu podul palmei intre omoplati, aplicate pacientului
aflat in picioare, sezand, sau culcat. (In cazul obstructiei cailor respiratorii prin aspiratie
de obiecte straine).
1. Pacient constient- pozitie sezanda sau in picioare
- medicul este in spatele pacientului
- se plaseaza o mana in jurul taliei pacientului
- se apleaca capul pacientului pentru a obtine bombarea maxima a toracelui
- se aplica cele 4 lovituri
2. Pacient inconstient- pozitie culcat
- pacientul sta cu fata la medic, care este pozitionat lateral

39. Presiunea abdominala

Manevra Heimlich= Executarea unei presiuni subdiafragmatice care produce o presiune
aeriana in arborele respirator, dinspre plamani spre trahee si laringe, antrenand corpii
straini.
Pacient constient: pozitie in sezut sau in picioare
- medicul sta in spatele pacientului, cu bratele in jurul taliei acestuia
- mainile medicului se plaseaza pe abdomenul pacientului, mai sos de ombilic, mai jos de
apendicele xifoid
- 4 apasari puternice, scurte, separate si distincte
- cand pacientul se afla pe scaunul stomatologic, iar medicul nu reuseste sa cuprinda talia
pacientului, acesta va fi deplasat in pozitie laterala
 Pacient inconstient:
- pozitie de decubitus dorsal, cu fata in sus (prin rotatia capului se micsoreaza lumenul
cailor respiratorii superioare)
- se deschide gura pacientului
- medicul se poate afla deasupra pacientului sau lateral de acesta, aproape de soldul sau
- se aplica podul palmei pe abdomen, pe linia de mijloc dintre ombilic si apendicele xifoid
- umerii medicului vor fi perpendiculari pe abdomenul pacientului
- se fac 4 compresiuni prin apasari rapide, separate si distincte, de jos in sus

40. Presiunea toracica

Pacient constient: pozitie sezanda sau in picioare

- medicul se afla in spatele pacientului, inconjurand toracele acestuia (cu bratele pe sub
axile)
- se incruciseaza mainile pe linia de mijloc a sternului, nu pe procesul xifoid
- se executa 4 presiuni scurte, rapide, distincte

Pacient inconstient: culcat

- pacientul in pozitie de supinatie
- se deschide gura pacientului
- medicul se apleaca pe pacient, avand umerii aproape perpendiculari pe toracele
pacientului
- se executa 4 presiuni scurte, rapide, puternice

41. EPA – edemul pulmonar acut: semne, simptome, tratament

Survine in insuficienta cordului stang prin cresterea presiunii pulmonare si se
manifesta prin dispnee datorata limitarii schimbului de gaze prin acumularea de lichid in
alveolele pulmonare.
Tablou clinic:
- dispnee paroxistica intensa, cu debut brusc
- ortopnee
- tensiune arteriala crescuta, normala sau scazuta
- raluri umede (sibilante)
- sputa rozata, spumata
- tahicardie
- staza in venele gatului
- cianoza
Atitudinea de urgenta in cabinetul stomatologic
- intreruperea tratamentului
 - pacientul cu trunchiul in pozitie verticala si membrele inferioare in pozitie decliva
- eliberarea cailor aeriene superioare
- administrare de O2 4-10 litri/min

Hipotensiune arteriala (<100 mm Hg) -> soc cardiogen -> prognostic limitat.
Hipertensiune arteriala:
- Furosemid, Lasix intravenos 20 mg in bolus
- daca dispneea nu cedea iar tensiunea arteriala se mentine ridicata: Nitroglicerina sublg
(1tb) sau Nitromint spray (se poate repeta la 5-10 min)
- hipertensiune arteriala: Nifedipin 10 mg, sublingual (! nu concomitent cu Nitroglicerina)
- +angina pectorala: Mialgin, Tramadol 50-100mg intravenos
- fenomene respiratorii spastice( raluri sibilante, wheezing): spray cu substanta beta-
mimetica Alupent, Asmopent-2 pufuri
- daca dispneea nu cedeaza, iar TA > 100 mm Hg se va utiliza “flebotomia inchisa”
- solicitarea serviciului de ambulanta.

42. Proceduri non-invazive de dezobstructie a cailor respiratorii

Sunt proceduri manuale:

- bataia pe spate
- presiunea manuala: abdominala sau toracica
- curatirea cavitatii orale cu degetele

43. Pacienti cu peace-maker cardiac

In cazul unor boli cu probleme in transmiterea influxurilor nervoase, are rol de a stimula
o activitate regulata a inimii, cu o anumita frecventa.
- pacientul prezinta un document unde sunt scrise tipul si frecventa aparatului
- se solicita acordul medicului cardiolog
- medicul stomatolog trebuie sa cunoasca riscurile legate de electrochirurgie, de
instrumentele ultrasonice sau alte aparate electrice
- nu trebuie sa existe “scurgeri” mai mari de 10 microamperi
- nu impun precautii deosebite nici in privinta anesteziei sau a medicatiei
- extractiile si manoperele sangerande se pot realiza cu premedicatie preoperatorie
 44. Aspiratia de corpi straini in stomatologie

Poate determina insuficienta respiratorie acuta, grava, cu prognostic rezervat. Se

datoreaza hipercapniei si/sau hipoxiei cerebrale produse de obstructia cailor aeriene superioare,
care se poate complica cu asfixie.
Simptomatologia:
- dramatica, senzatia de “moarte iminenta”
- absenta sau insuficienta miscarilor respiratorii
- cianoza
Indepartarea corpului strain -> remiterea manifestarilor clinice
Persistenta corpului strain -> agravarea starii generale, stop cardio-respirator si moarte.
Obstructia corpilor straini este favorizata de:
- pozitia pacientului in scaunul unitului
- proiectia accidentala in cavitatea orala a diversilor corpi straini
- aspiratia accidentala a unui ac de seringa detasat in timpul anesteziei

Atitudine de urgenta:
1. pozitionarea pacientului: supinatie cu picioarele usor departate
2. degajarea cailor respiratorii: hiperextensia capului pe gat
3. verificarea ventilatiei: ascultarea ritmului respirator concomitent cu vizualizarea
miscarilor toracice
4. degajarea cailor respiratorii: manual sau prin aspiratie, sub inspectie directa
5. manevra Safar de tripla oxigenare: concomitent cu indepartarea corpilor straini. Se aplica
degetele inapoia ramului posterior al mandibulei, si se deplaseaza mandibula catre
anterior. Concomitent se coboara capul si se deschide gura cu restul degetelor.
6. verificarea respiratiei
7. ventilatie artificiala