Sunteți pe pagina 1din 77
Introducere ‘Competente spectice acumulate Competente profesional i descriptor Proiectarea unor programe de insture sau educafionale adaptate pentru diverse iveluri de varsta pregatire si diverse rupuri tats Utiizarea,intepretarea, prelucrarea si aplcarea cunostnelor de specialtle, psiho-pedagogice si metodologice in cadrulntregulu demers didactic de proiectare a actiitiorinstucti-educative sia materialeordidatce Ientiicarea si apicarea principio si stategilor didactice in prolectarea actvtaior insiuctv-educative speciice niveluiui de vérst al grupuli cu care se lucreaz + Rapolarea la norme, la standarde gil obiectivecurculare in analiza si evalua documentelorscolareofeiae, sau pentru autoevaluarea cela proiecate. Elaborarea modelelor de proiectare a actitaiorinstructv-educatve gi sau extracurricular, ‘Abordarea managerali a grupului de prescolar!scolarimici, a procesului de nvajamant si a actvtaior de invajare! integrare sociala specie varstei grupuli int. Identficarea diverselortipuri de resurse educalionale necesare in difetite contexte specficeinvataméntului prescoar! primar. Utizarea unor strategi spectice inlaméntulu pregcotr primar in scopul ciferenjeri si indvidualizai demersurlor dldactce si adapliri metodeloranivellcrupuicopiul scolar mic Utizarea documentelor programatce ale minister scol! grade ca suport pentru luarea unordeciii manageriale indiferte contexte educajonale. CConstierea,orientarea si asistarea pstho-pedagogica a diverselorcategori de persoane! grupurieducationale (prescoar! scolar mic ele, fail, profesor, angejai et.) ‘Sustnereal asistarea dezvotaiindviuale a prescolaior! gcolarlor mic elevior, a competentelor lor sociale si punerea in practca @ regulior de protejare a sina gi siguranei fice si mentale a fiecdrui presoolar! scolar mic! elev, in mod adecval + Promovarea corecttudni si justi si adoptarea unor practic ant-cisriminatori cu priv lagen, rasa, varsta eligie sicutra Sesizarea si analzarea problemelor!dfcutafor personale ale prescolarlr! scolertor mii eevior! ator grup si ‘alegoti de persoane, prvind dezvotarea lor sociala si emoionas si dijarea comportamentului acestora pentru clminarea acestor probleme. Competent transverse ‘Alicarea principilor si a nomelor de deontologie profesiolla, fundamentate pe opfuni valorice explite, speciice specialitului in stintele educate Obiectivele discipline! Obiectivul general Insusiea si utlizarea corecté a conceptetor domeniuui; cunoasterea reperelor esentiale ale acti in invayamantul preotimar si prima. Obiectvele speciice Lafinazarea cu succes a acestei discipline, studeni vor f capabil Explice concepte spectice domenivii: terminclogle fundamentala contestualzata, princi, metode, instrumente, conti ale activi cu copii de varsté mcd et.; Desorie acvitaile specie invalaméntull prescolar, Descrie metode gi instrumente de predere evaluare diferente pentru gradi, + Proieteze acti cu coil Structure cursulu Unitiile de inviare si timpul mediu necesar pentru parcurgerea fiecdrei unital de invatare Unitatea de invatare 1, Problematica educate timpuri in actualtate, Educafatimpurie —drecie de aciune socal - 3 oe Unitatea de invafare 2. Educaliatinpure ~obiect de stu al pedagogielvarstelimpuri-2 ore Unitatea de invatare 3, Educatiatiourie ~ problema de interes internajonal.iniative romanest de afmare a educate timput-3 ore Unitate de invfare 4. ducati impure ~ réspuns pentru provocsile lumi contemporane -3 ore Unitatea de invare 5. Principle actvtai educative desfasurate cu copii de varsté mic -3 ore Unitate de invafare 6. Cunoasterea copilului de varsté mica - principu fundamental in educaia impure ~3 ore Unitatea de invare 7. Repere ale deontoogie! activi formative cu copii de varsté mica - 3 ore Unitatea de invafre 8. Finale formar copior in primi ani de viata - 3 ore Unitatea de invafare 9. Confiutunleofeitecopilr de varsta mica - 2 ore Unita de invifare 10. Modal de acne flost in educatia copii de varsta mic8- 3 ore EDUCATIE TIMPURIE Tipurite de actvitti care feciteazd parcurgerea unitfjlor de Invétare inserate in curs: teste de autoevaluare pentru fecare unitate de nvr srispunsu (pasate lara cursulu), exemple, apical, inteba, te de rece lnstrucfiuni privind parcurgerea cursului: Studenjior li se recomanda parcrgerea unitajlor de Tnvalare in ordinea indica in suporul de curs. Fiecare unitate de invajare incude aplcai, inrebar, teme de relectie si teste de autoevaluare care au ca scop failarea procesuul de ivdlare. Desi mu sunt obligato, acestea sushn parcurgerea structurat, grade i temeinicé a confnuturlr disci, Temele de canrlobigatri sunt semnalie sin unite de invdjare corespunziloare. Se sugereaz rezlvarea fecrei src de uc pe masur8 ce se parcuge fecare unitate de invajare, Evaluare a, Evaluarea continua: cuprinde 10 teste de autoevaluae (ct un test pentu fscare unitate de invaare) al cfr connut este mention a fiecare unitate de invalare; réspunsul corect este indica a inlul cusuli, dupa component ,bibiografe’, Presupune si 4teme de contol redate mai jas: Tema de control 1. Toma de control 2. ‘Tema de control 3. ‘Tema de control 4. b, Evaluarea finals: Evidenjlerea spectfculu activator destagurate de institute implicate in educatiatimpurie; \alotiicarea reglementaror in vigoare din Romania, (10 puncte, Timp de crs: § ore) Prezentarea_uneiinsttufi de Invatémant pregcolar de tip privat din Rom&nia sau din strénatate. Evidenfierea aspectelor originale ale organiza fla de madaliatea tradijonal (10 puncte. Timp de lor: 6 ore) Valorficarea idelor din ctateleindcate pentru realzarea unui referat pe tema: De ce este ‘portant sé cunoastem copi pe care ii educa? (10 puncte, Timp de uc: 5 ore) Descrierea componentelor spatiale ale unel grdinfe. Completarea une fge de descriore realzaté in maniera personal, Indicareafuncilor educative ale diviiuilor subdviziulor spajale ale une! insituji de invafamant prescolar in rela cu dotarle corespunzatoare defiute, Conceperea structur: spatid inter al une! sool prin comparale cu cea caracteristica orinitel. Explcareadifeentelor existent inte spatil sali de grupa gi cl al sali de clasd/clasa scoarlor mic (10 puncte. Timp de lucru: 5 ore) ‘evaluarea studentior se va reliza prin examen; nota final va cumula 10% -AT, 40% -TC sirezultatul la examen - 50% ar hilraua Shan Rolucalie Fingmie , Aube 1b, Scbilite Uae ten’ Hy HT. Ope flay . Lol. Liana Stan Unitatea de invatare 1. . PROBLEMATICA EDUCATIE! TIMPURII IN ACTUALITATE, EDUCATIA TIMPURIE - DIRECTIE DE ACTIUNE SOCIALA Pe fondul evolutilor de anvergurd cunoscute de uranitate in ansamblul ei, in ultimele decenii problemele educatiei timpurii se bucura de un interes deosebit. La toate nivelele, instante diverse (persoane, organizatii, partide, institut’ nationale si internationale) afirma insistent c& prezentul presupune ca toate persoanele sa fie integrate in forme diferite de educalie, cA formarea se cere realizaté permanent, ca doar astfel educatia se dovedeste folositoare dezvoltarii indivizilor, dar si dezvoltri grupurlor, societatlor determinate, umanitai in ansamblu. Explicitarea ideii anterioare solicit céteva precizér Atunci cand se afirma cd toate persoanele trebuie si fie integrate intro forma de educatie, se foloseste formula educatia pentru tof. Se au in vedere necondifionattolj oameni, incepand (cel putin) de la nastere si pand la batranele, indiferent de contextul organizatoric in care are loc educatia (educaie formal, nonformalé, informala), indiferent de agenti partcipanti la realizarea ei (heteroeducatia, autoeducatia, educatia individualé sau de grup), indiferent de scoputile vizate (educalia elementard, de baz, pentru caliicare, recalfcarel reconversie profesionald/ perfecfionare, formare continua etc), indiferent de potentialul definut de beneficiarul formari (normal, subnormal sau supranormal! educalia persoanelor cu cerinfe educative speciale - CES). in cazul evidentieri permanentei formari, se face trimitere la caracterul neintrerupt, continu al forméri, la invajarea pe parcursul inregi vief, corelat cu urmérirea unui complex de fnalitat specificate penitu toate nivelurle: educatia varstelor mici/ educatia timpurie ~ anteprescolara, prescolard, scolaral elementard,liceal, universtard, postuniverstard, a adulflor, a batrénilor. De asemenea, educatia este pusé explicit in relajie cu dezvottarea deoarece orice iniiativa, orice intenfe de a realiza un anumit lucru, orice proiect se bazeaza pe educate, fie cd apartine persoanelor sau grupurilr si indiferent de anvergura lui, Sensul in care este vizaté dezvoltarea solicit initierea unui demers educativ pe masura intenfilor ce se vor materializae, a. Premise terminologice de definire _ - Specificul acfional al educafiei timpuril. Dup& cum se observa, educatia timpurie se regaseste ca ipostazi de sine statatoare atéturi de alte forme de realzare a intervenfilor W educative. De aceea, a evidentia speciticul educatei timpuri implica a puncta elementele ce 0 diferentiazd fala de alle ipostaze ale educaljei. Anvergura unui asemenea demers obliga, insa, la 0 simplificare, astfel incat refinem doar analiza educatiei pentru tof, educatiel incluzive si a educatiel elementare. Educatia pentru tofi. Sintagima educatia pentru tof a fost introdusa in imbajul de specialitate al stinfelor educatiei dup Conferinfa ministlor educatiei de la Jomtien (Thailanda, 1990). Expresia a devenit un concept central in pedagogia contemporana si vehiculeazd cdteva mesaje importante pentru contextul lumi intregi,idei cu valoare normativa (Vrdgmas, 1999, p. 41); sintetizm mai jos dou idei complementare. «Toate persoanele trebuie integrate inr-o forma de educate, Nici o persoand, deci, nici un copil nu trebuie s& rémana in afara acfunii educative. Prin prisma forméii lui, insusi copilul nenascut, copitu nou nascut gi copilulaflat in pin proces de crestere th primele luni, in primi ani de viel solicit un anumit mod de abordare din partea paringlor. De aceea, educalia pentru toli presupune formarea, pregatirea tulorlor copilor pentru a face fala cat mai bine rolului de adult responsabil de cresterea, dezvoltarea si educarea celui mic; ‘educatja timpurie constitue astfel primul pas si cel mai important pentru a sprini prin politic! si practici adeovate educatia tuturor copii” (Vrdigmas, 2014, p. 14). Pe aceste temeiuri, se sus{ine explicit cd discriminarea educatjonala trebuie abolit 88