Sunteți pe pagina 1din 31

Universitatea SPIRU HARET

Facultatea ŞTIINŢE ECONOMICE


Programul de studii MANAGEMENT-ID
Disciplina STATISTICA
Titul lucrării STUDIU STATISTIC PRIVIND ACTIVITATEA DE TRANSPORT ÎN
CADRUL SC EVERY DAY PROD COM SRL

Pascu Catalin, anul 1, grupa 3


Numele cadrului didactic coordonator (tutorelui) Lect. univ. dr. Dumitru Raluc

CUPRINS

1. Rolul statisticii în societatea de transport SC EVERY DAY PROD COM SRL.......3


1.1. Introducere...........................................................................................................3
1.2. Necesitatea efectuării studiilor statistice..............................................................3
1.3. Utilitatea studiului efectuat..................................................................................4
1.4. Influenţa studiului efectuat : cum ar modifica rezultatele modul de conducere al
societăţii?................................................................................................................................4
1.5. Instrumente de efectuare a studiului....................................................................5
2. Studiul statistic în societatea S.C. Every-Day S.R.L..................................................8
2.1. Indentificarea obiectivelor studiului....................................................................8
2.2. Identificarea colectivităţii studiate......................................................................9
2.3. Alegerea tipului cercetării..................................................................................10
2.4. Pregătirea chestionarului....................................................................................10
3. Centralizarea şi interpretarea rezultatelor chestionarului..........................................11
3.1. Structura eşantionului supus cercetării...............................................................12
3.2. Prelucrarea, analiza şi interpretarea datelor.......................................................15
3.2.1. Viziunea angajaţilor asupra firmei. Analiza managementului firmei..........15
3.2.2. Analiza aspectelor tehnico-organizatorice din firmă...................................21
4. Concluzii şi propuneri...............................................................................................26
Anexa 1.........................................................................................................................28
Bibliografie...................................................................................................................32
1. Rolul statisticii în societatea de
transport SC EVERY DAY PROD
COM SRL
1.1. Introducere

Societatea şi-a început activitatea în anul 1996 fiind o brutărie ce deţinea un cuptor de
producţie având 5 angajaţi şi un număr de 20 de clienţi. În următorii ani firmă s-a dezvoltat în
mod constant extinzându-şi aria de activitate prin înfiinţarea unei mori care asigură necesarul
materiei prime pentru brutărie, prin achiziţionarea de noi cuptoare (patru în prezent) şi
instalaţii de producţie, lărgirea parcului auto care asigură distribuţia pentru un număr de
aproximativ 100 de clienţi. De asemenea gama de produse realizate cunoaşte o mare
diversificare, peşte 80 de sortimente de pâine şi specialităţi de panificaţie şi patiserie, dintre
care câteva unice pe piaţă, satisfac cele mai exigente gusturi.
Anul 2003 constituie anul în care firma începe să realizeze investiţii noi prin
achiziţionarea de mijloace de transport în vederea realizării de servicii de transport
internaţional. În prezent societatea deţine 17 camioane + semiremorci destinate transportului
extern. Din această activitate se realizează cea mai mare parte a veniturilor firmei.
Pentru activitatea de panificaţie piaţa o constituie în principal oraşul Rădăuţi şi satele
limitrofe. În cursul anului 2008 a fost testată şi piaţa oraşului Suceava şi s-a dovedit a fi un
succes pe viitor putând însemna o mare oportunitate de dezvoltare a afacerii.
Societatea reprezintă soluţia potrivită pentru service auto. Ca urmare a unei experienţe
importante în domeniul auto, echipa garantează rezolvarea oricăror probleme apărute. Pentru
a răspunde solicitărilor clienţilor în timp util, societatea dispune de o echipă bine pregătită şi
echipată corespuzator realizării oricăror intervenţii. Oferă service auto pentru o gamă largă de
mărci autoturisme.

1.2. Necesitatea efectuării studiilor statistice

Statistica, poate fi definită astfel, ca o ştiinţă care studiază aspectele cantitative ale
fenomenelor de masă, supuse acţiunii legii numerelor mari şi care se manifestă în condiţii
concrete de timp şi spaţiu. Raţiunea de a fi a statisticii constă în necesitatea cunoaşterii
aspectelor cantitative ale fenomenelor de masă din viaţa social-economică.
Managerii din domeniul transporturilor (interne...) au mereu nevoie de personal
calificat, şi aici ne referim la şoferi, (şoferi cu simţul responsabilităţii) care cuprinde şi care
necesită multiple resurse materiale, financiare disponibile pentru a satisface, fideliza şi păstra

2
personalul calificat. Însă nu toţi managerii reuşesc să se încadreze în aceste cerinţe pantru a
păstra personalul calificat. În realitate, legătura dintre aceste resurse şi calitatea serviciului
efectuat se echivalează cu un profit mai mare. Cu cât personalul este mai satisfăcut, cu atât
gradul de efectuare a serviciului cu simţ de responsabilitate este mai ridicat şi deci profitul
mai mare.
Creşterea calităţii statistice şi a menagementului în cadrul societăţii s-au reflactat în
îmbunătăţirea modului de lucru, monitorizarea serviciilor totale şi o mai bună oragnizare şi
eficientizare a resurselor materiale şi financiare.
În demersurile privind colaborarea mai eficientă dintre manager şi angajat (ex. Şofer)
se urmăreşte în mod deosebit raţionalizarea sistemului statistic, astfel încât să contribuie la
obţinerea de date relevante şi la timp având ca scop definitoriu reducerea nonraspunsurilor. A
arăta interes faţă de problemele personalului şi de exigenţele acestora este deja un pas înaintat
spre a le oferi ce aşteaptă şi a primi ce aştepţi – performanţa şi eficacitate, şi deci, satisfacerea
personalului implică studierea lui, care se face printr-un studiu statistic care ar permite
efectuarea schimbărilor necesare.

1.3. Utilitatea studiului efectuat

Acest studiu îşi propune să realizeze legătura dintre personalul şi sistemul de


management al firmei, şi nu în ultimul rând să indentifice unele adevăruri cu un anumit grad
de generalitate, ce se manifestă în orice mediu de afaceri, furnizându-i acestuia informaţiile
necesare luării deciziilor operative şi strategice. Iar pentru exploatarea maximă a potenţialului
personalului, fidelizarea personalului deja existent şi câştigarea unor noi “teritorii” sunt
necesare informaţii despre fiecare angajat în parte. Astfel studiul se poate apropia cât mai mult
de cerinţe numai în condiţiile unui efort continuu de cunoaştere a fiecăruia dintre cei cărora se
adreseză serviciile.
Iată câteva dintre cele mai importante motive pntru care ar trebui de măsurat gradul de
satisfacere al personalului:
Ø Pentru a indentifică impresiile şi nemulţumirile personalului. (Fiecare angajat
are nevoi şi aşteptări diferite, acestea fiind motivele pentru care
managerul/directorul trebuie să la identifice impresiile).
Ø Pentru a determina necesităţile, exigenţele, cererile şi aşteptările personalului.
(Este de ştiut că angajaţii se aşteaptă la anumite standarde bazate pe exigenţele
lor. De accea, este bine că întâi să se cunoască dorinţele şi apoi gradul de
satisfacere).
Ø Pentru a evita anumite conflicte. (Societatea trebuie să întroducă un regulament
interior, care să fie şi respectat, iar pentru a obţine succes în afaceri orice
problemă trebuie depăşită, fiind cheia satisfacerii personalului).
Ø Pentru a avea o activitate şi o performanţă continuă. (Printre majoritatea
motivelor, acesta este unul dintre cele mai importante. Angajaţii au deja ochiul
format pentru a observa încotro se îndreaptă sau în ce direcţie trebuie de mers,
iar dacă calitatea serviciilor oferite de către angajatori nu se îmbunătăţeşte în
mod constant, angajaţii vor alege concurenţa).
Monitorizarea satisfacţiei şi atitudinii personalului trebuie să fie realizată periodic şi să
fie urmată de acţiuni care să îmbunătăţească modul în care se desfăşoară activitatea. Se face
acest studiu pentru că e de dorit să se cunoască în ce măsură personalul este mulţumit de
produsul său de serviciul care i se oferă. Este de bun simţ, aş spune. Scopul este să se
corecteze oferta, şi să se orienteze pe nevoile lui. Întâmplarea face că e ceva chiar foarte uşor
de măsurat şi se recomandă tuturor managerilor să o facă.

3
1.4. Influenţa studiului efectuat : cum ar modifica rezultatele modul de conducere al
societăţii?

În procesul de dezvoltare a relaţiilor managerului cu personalul şi evaluarea satisfacţiei


acestuia prezintă importanţă două aspecte:
Ø comunicarea cu angajaţii
Ø loializarea angajaţilor.
În definirea sistemului de comunicare cu angajatul trebuie avute în vedere contactele
deja stabilte. Toate activităţile referitoare la comunicare sunt esenţiale în determinarea
gradului de satisfacţie al angajatului.
Fidelizarea personalului calificat, pe de o parte solicită activităţi de analiză, iar pe
cealaltă parte dezvoltarea relaţiilor cu personalul angajat trebuie să se bazeze pe încredere şi
respect reciproc, iar conducerea organizaţiei trebuie să ştie să comunice strategia să privid
crearea de valoare pentru angajat.
Dacă până acum atenţia unui manager a fost îndreptată în special asupra clienţilor,
acum este necesar să se acorde o atenţie şi asupra personalului şi serviciilor efectuate. Toate
acestea se pot face dacă se acordă o importantă studierii opiniilor şi nemulţumirilor, iar datele
culese vor defini aceste trăsături, şi sunt necesare pentru definirea profilului angajaţilor şi
descoperirea anumitor doleanţe şi nemulţumiri ale acestora. Rezultatele sunt necesaere în
special departamentului de marketing/de conducere care să le analizeze şi să ducă şa aplicarea
unor noi strategii, metode, precum şi la identificarea altor segmente de mulţumire a
personalului şi fidelizarea acestuia. Managerul, analizând şi evaluând aceste date va găsi şi va
implementa cele mai sigure metode. Este important de specificat că nu se recomandă de a
declara în prealabil unele caracteristici a postului ocupat, şi să se caute apoi posibilităţi să se
implememteze aceste carcateristici, ci se recomandă să se determine mai întâi dacă există o
reală cerere a unor servicii, apoi pe baza analizei se elaborează strategia implementării. Iar
acest lucru necesită incă o dată aplicarea unor metode şi principii care să permită cunoaşterea
exigenţelor şi a cererii personalului calificat, pentru că pe baza lor, şi utilizând intrumente
eficiente, managerul va reuşi să realizeze cerinţele şi obiectivele propuse.

1.5. Instrumente de efectuare a studiului

Metodele statistice pot fi descrise printr – un ansamblu de procedee de selectare,


colectare şi organizare a datelor, urmate de sistematizarea, prezentarea şi analiza acestora, în
scopul obţinerii cantităţii de informaţie necesară luării deciziilor în timp util. În general
managerii solicită valori centralizatoare, tipice, cu largă reprezentativitate, preferând
informaţii sintetice în locul detaliilor ce pot descrie situaţii netipice.
Metoda statisticii este reprezentată de un ansamblu de principii metodologice, metode
şi tehnici folosite în investigarea fenomenelor. Principiile metodologice prin care se
particularizează metoda statisticii sunt exprimarea numerică şi observarea faptică.
Ø observarea faptică presupune obţinerea datelor asupra fenomenelor economico-
sociale prin măsurarea, observarea şi înregistrarea unităţilor componente cu
ceea ce are individual fiecare. Observarea faptică a elementelor se realizează
acolo unde acestea există şi sub forma în care acestea există în momentul
producerii lor.
Ø exprimarea numerică este impusă de faptul că măsurarea fenomenelor de masă
nu poate fi realizată numai sub formă atributivă. De exemplu, nu este suficient
să spunem despre o ţară că este mică, trebuie să precizăm numeric ce suprafaţă,
ce populaţie etc. Are ţara respectivă. Folosirea expresiei numerice face posibil

4
calculul indicatorilor prin care se caracterizează o colectivitate, facilitează
comparările şi elaborarea modelelor privind evoluţia fenomenelor.
În cunoaşterea statistică se recurge la o serie de metode, tehnici şi procedee proprii de
culegere şi sistematizare a datelor individuale, de prelucrare şi de calcul a indicatorilor şi de
interpretare şi valorificare a rezultatelor cercetării.
În demersul statistic se recurge la cele două tipuri de raţionament ale metodei
ştiinţifice: deductiv şi inductiv. În primul caz se porneşte de la general şi se deduc prin
raţionament logic anumite proprietăţi particulare. În cazul metodei inductive se pleacă de la
observarea şi înregistrarea manifestărilor empirice, individuale, şi prin simplificări
abstractizări şi generalizări se reţine la nivelul întregului numai ceea ce este generat de cauze
comune, adică numai ceea ce este normal, esenţial, permanent.

Putem spune că statistica este arta şi ştiinţa culegerii, analizei şi infereţei pe baza unui
set de date ce caracterizează orice relaţie de piaţă în economia concurenţială.
Metodă statistică reprezintă modalitatea ştiinţifică de efctuare a unui studiu al
comportamentului unui anumit grup sau a unei mase, încercând găsirea caracteristicilor
generale pentru un anumit domeniu, în cazul de faţă, sectorul angajatorilor. Astefel cercetarea
statistică include totalitatea operaţiilor de culegere şi observare, sistematizare şi prelucrare,
stocare şi regăsire, analiză şi interpretare a informaţiilor necesare pentru cunoaşterea şi
conducerea proceselor sociale şi economice.
Cercetarea statistică fundamentală are ca scop studierea şi analiza fenomenelor
economice şi sociale de masă, desprinderea regularităţilor ce se manifestă în dezvoltarea
acestora, explicarea ştiinţifică a acestor fenomene în funcţie de premisele ştiinţifice ale
dezvoltării şi de condiţiile concrete de timp şi de loc, precum şi formularea legităţilor şi a
prognozelor privind dezvoltarea fenomenelor studiate.
Cercetarea statistică aplicativă presupune folosirea legităţilor stitistice observate în
procesul de dezvoltare a fenomenelor în mod conştient de om, în acţiunile sale organizatorice
şi manageriale aplicate în diferite sectoare ale vieţii social-economice. Rolul aplicativ al
statisticii este dat de diferiţi indicatori statistici concreţi ce se obţin în cercetările staitistice.
Aceşti indicatori dau informaţii privind dezvoltarea curentă a fenomenului, dar şi asupra
măsurilor şi rezolvărilor practice ce se cer şi, de asemenea, sunt ceruţi şi utilizaţi în rezolvarea
unor probleme ale cercetărilor întreprinse de diferite ştiinţe particulare.
Pentru obţinerea informaţiilor necesare opiniei publice, ca şi organelor de conducere
economico-socială, la fiecare nivel de organizare este creat şi funcţionează un sistem
informaţional adecvat.
Metodele statistice servesc pentru studierea celor mai sensibile trăsături
comportamentale. Studirea acestora vă da posibilitatea creării unei imagini generale necesară
pentru stabilirea celor mai bune politici de marketing în domeniu.
Clasificarea metodelor:
Ø metode cantitative
Ø metode calitative.

5
Metodele cantitative sunte cele mai frecvente şi cele mai cunoscute modalităţi de
obţinere a unor volume mari de date din mediul social pentru o ulterioară prelucrare şi analiză
statistică. Metoda de bază este ancheta sociologică, iar intrumenttul principal este chestionarul
(pot fi, de asemenea ghidul de interviu structurat, fişa de observaţie).

Criterii de
clasificare Tipuri de caracteristici/exemple

după conţinut variabile de timp (vechimea în muncă, anul


naşterii, anul înregistrării firmei)
variabile de spaţiu (locul naşterii, domiciliu)
variabile atributive - care nu sunt de timp şi de
spaţiu (cifră de afaceri, câştigul salarial)

după modul de variabile cantitative, numerice (vârsta,


exprimare profitul)
variabile calitative, nenumerice (sexul,
profesia, domeniul de activitate, starea civilă)

după natura variabile discrete - pot lua mai multe valori


variaţiei întregi în cadrul unui interval dat (număr de
copii într-o familie, număr de salariaţi al unei
firme)
variabile continue - pot lua orice valori inr-un
interval dat (înălţimea corporală, costul unitar,
câştigul salarial)

după modul de
manifestare variabile alternative, binare - pot lua numai
două valori (sexul, mediul urban sau rural)
variabile nealternative - pot lua o mulţime de
valori (venitul lunar, vârsta, starea civilă)

după modul de variabile primare - pentru care se culeg date


obţinere a datelor primare (cantităţi produse, număr de salariaţi)
variabile derivate, secundare - acelea ale căror
valori rezultă din prelucrarea datelor
(PIB/locuitor, rata inflaţiei, rata profitului)

Metodele calitative sunt folosite pentru a obţine date mai bogate în conţinut şi mai de
profunzime. Cercetarea calitativă dispune de metode, tehnici şi instrumente de studiu,
adaptate la specificul problemei studiate.

6
Sondajul reprezintă o cercetare parţială, al cărei scop este de estimare a
caracteristicilor populaţiei generale pe baza rezultatelor obţinute de la un eşantion riguros
elevat. Această metodă de investigaţie statistică parţială se bazează pe principiile teoriei
probabilităţilor. Teoria sondajului are ca obiect principal elaborarea metodelor ştiinţifice de
modelare a problemelor legate de culegerea şi analiza datelor.
Cercetarea prin sondaj şi-a extins permanent aria de aplicare datorită multiplelor
avantaje pe care le oferă analiştilor şi decidenţilor.
Deşi metodele statistice au o largă aplicabilitate în acest domeniu, acestea nu elimină
definitv nesiguranţa şi riscul, permiţând doar estimarea nivelului de eroare. Totuşi statistica
rămâne singurul intrument ce oferă sistemului managerial informaţii comparabile în timp şi în
spaţiu şi pot minimiza elementul de incertitudine, reducând pericolul luării unor decizii
eronate şi asigurând un nivel ridicat de validitate a datelor.
Chestionarul – reprezintă un intrument important de evaluare:
Ø care trebuie să conţină întrebări simple pe înţelesul tuturor, ce trebuie aranjate
într-o ordine logică. Dacă este superficial său conţine prea multe întrebări,
există riscul să nu fie completat.
Ø care trebuie să conţină întrebări care să nu se refere la termeni generali, ci
specifici, dar cu argumente clare.

2. Studiul statistic în societatea S.C.


Every-Day S.R.L.
2.1. Indentificarea obiectivelor studiului

În elaborarea planului de cercetare un rol deosebit de important îl are stabilirea


obiectivelor cercetării, care vor avea o influenţă definitorie în alcătuirea concisă a
chestionarului. Astfel se poate incerca să se facă cunoscute, printr-o publicitate mai sustinută,
serviciile oferite, iar pe de altă parte poate fi îmbunătăţită intruirea personalului pentru a fi la
nivelul cerinţelor clienţilor.
Cercetarea stiintifica pe care o propunem prin intermediul acestui proiect urmareaste
realizarea urmatoarelor obiective fundamentale:
Ø identificarea, descrierea formalizata si cuantificarea interactiunilor complexe
dintre angajator-anagajaţi cu ajutorul unui sistem de modele matematice
multidimensionale si a tehnicilor de analiza a datelor;
Ø evaluarea cantitativa si calitativa a personalului calificat
Ø elaborarea de scenarii si predictii privind evolutia principalelor fenomene si
structuri din departamentul administartiv.
Ø îmbunătăţirea sistemului de monitorizare
Ø identificarea obiceiurilor de transport ,a modului de transport la care apelează
personalul
Ø indentificarea atitudinii şoferilor faţă de condiţiile oferite
Ø indentificarea aspectelor positive şi negative remarcate de către conducerea
societăţii
Ø aflarea soluţiilor care ar putea avea un impact favorabil asupra activităţii
conducerii societăţii
Ø cunoaşterea interesului pentru veniturile firmei, şi executarea cu exactitate a
cerinţelor impuse.

7
Între acestea se remarcă :
Obiectivul cheie : Determinarea atitudinii angajaţilor firmei faţă de aceasta şi
identificarea conduitei profesionale – modul în care angajaţii îşi duc la bun sfârşit obligaţiile
de lucru
Ipoteză cheie : Reducerea profitului firmei datorită necorelaţiei între traseurile de
transport stabilite şi cele urmate de fapt, precum şi a modului de gestionare a resurselor
operaţionale (combustibil, piese de schimb)
Variabilă conceptuală cheie : Conduita profesională şi atititudinea faţă de firmă şi
managementul acesteia
Variabile operaţionale fundamentale : Satisfacţia angajaţilor şi modul cum văd ei
firma, atitudinea managementului firmei şi relaţiile cu acesta, precum şi alte variabile care ţin
de persoana în cauză (familie, venituri, mediul de provenienţă, context social) determină în
mare măsură atitudinea acestora şi modul cum îşi vor desfăşura activitatea în firmă.

2.2. Identificarea colectivităţii studiate

Colectivitatea statistică reprezintă un ansamblu de fenomene individuale, care au una


sau mai multe caracteristici esenţiale comune, bine definite, proprii tuturor unităţilor ei
componente, însuşirea de bază a colectivităţilor este omogenitatea. O colectivitate statistică
este omogenă dacă elementele ei componente au trăsături esenţiale asemănătoare.
Omogenitatea colectivităţilor poate fi privită sub trei aspecte principale : din punct de
vedere calitativ, de timp şi de spaţiu.
Omogenitatea calitativă a colectivităţilor este dată de însuşirea elementelor
componente de a fi de acelaşi gen din punct de vedere al însuşirilor esenţiale calitative care le
definesc.
Omogenitatea de timp este însuşirea elementelor componente ale colectivităţilor de a
aparţine aceluiaşi moment sau aceleiaşi perioade de timp. Condiţiile momentului sau ale
perioadei îşi imprimă influenţa asupra gradului de dezvoltare a elementelor componente ale
colectivităţii.
Omogenitatea de spaţiu este însuşirea elementelor componente ale unei colectivităţi de
a aparţine unui anumit teritoriu, care imprimă anumite trăsături colectivităţii respective.
După natura lor, colectivităţile se pot împărţi în două categorii:
Ø colectivităţi de stări (de stocuri);
Ø colectivităţi de mişcări (de fluxuri).
Colectivităţile de fiinţe sau de lucruri care exprimă starea (stocul) acestora la un
anumit moment poartă denumirea de colectivităţi de stări. Aceste colectivităţi se
caracterizează prin esenţa lor materială, concretă, statică şi prin faptul că volumul lor poate fi
determinat prin numărarea sau măsurare la moment dat.
Colectivităţile de fapte sau de evenimente, numite şi colectivităţi de mişcări (fluxuri)
reprezintă manifestări ale colectivităţilor de fiinţe sau de lucruri şi se caracterizează prin
esenţa lor nematerială, faptică şi prin aceea că volumul lor nu poate fi determinat prin
numărare sau măsurare la un moment dat, ci prin înregistrarea curentă continuă a
evenimentelor (faptelor, ideilor, opiniilor) care se produc într-un interval de timp dat şi într-un
spaţiu determinat. în funcţie de natura colectivităţilor se alege modalitatea concretă de
înregistrare şi de prelucrare la colectivităţile cercetate.
Din punct de vedere al gradului de cuprindere a unităţilor care se înregistrează,
colectivităţile se împart în două categorii:
Ø colectivităţi generale;
Ø colectivităţi parţiale.

8
Colectivităţi generale (totale) se obţin prin înregistrarea tuturor unităţilor supuse
observării statistice totale.
Colectivităţile parţiale (de selecţie) se obţin ca rezultat al înregistrării unei părţi din
colectivităţile generale prin cercetări selective, anchete.
În cazul prezentei colectivităţi, aleasă după natura ei, aceasta este o colectivitate de
stări, iar după gradul de cuprindere este o colectivitate parţială.
Colectivitatea propusă pentru a fi cercetată este reprezentată de cei 30 de angajaţi ai
firmei SC EVERY DAY PROD COM SRL. Sub aspect ocupaţional, aceştia reprezintă pe cei
25 de şoferi (care realizeză fie transport intern, fie internaţional) şi cele 5 persoane cu funcţii
de conducere din firmă (directorul general Dragoş Ionesi, operatorul transporturi Paula Ionesi
şi cei 3 dispeceri : Olga Simota, Paul Ozarchevici şi Ioan Ghilan).

2.3. Alegerea tipului cercetării

În practica uzuală se utilizeză în principal cinci metode de investigare şi anume:


experimentul, observarea, analiza documentelor, interviul şi ancheta. Cu toate că analiza
documentelor, interviul şi ancheta sunt practic nişte variante ale observaţiei, datorită
diferenţelor dintre ele pot fi considerate metode de sine stătătoare. Ancheta, ca metodă
specifică ştiinţelor socio-umane presupune un schimb de informaţii între cercetător şi indivizi
umani prin intermediul chestionarului.
Trăsăturile caracteristice ale anchetei sunt următoarele :
Ø tehnicile de realizare a anchetelor au un caracter standardizat, în sensul că
numărul, ordinea şi formularea întrebărilor precum şi efectivele de persoane
cărora li se adresează întrebările sunt stabilite clar de la început;
Ø ancheta uzează de chestionar ca instrument de cercetare chiar şi în cazul celor
mai simple forme de realizare;
Ø ancheta urmăreşte să satisfacă cerinţa de reprezentativitate, în sensul statistic al
termenului, a eşantionului în raport cu populaţia incomparabil mai mare. Deci,
alegerea indivizilor anchetaţi trebuie să respecte o serie de reguli statistice
pentru a putea transfera, cu marja de eroare rezonabilă şi un risc acceptabil,
constatările obţinute pe eşantionul de indivizi la nivelul populaţiei vizate de
cercetare. Tipurile de indivizi din eşantionul anchetat trebuie să acopere corect
tipurile ce apar în populaţie;
Ø ancheta nu poate urmări decât colectarea unor informaţii relativ simple;
Ø prelucrarea datelor unei anchete se realizează folosindu-se procedeele statistice
standard, care toate se bazează pe calculul frecvenţelor cu care apar diferite
variante de răspuns ale fiecărei întrebări. Prin urmare, ancheta presupune şi
evaluarea statistică a măsurii în care rezultatele obţinute aproximează pe cele
din populaţia de referinţă:
Ø ancheta se realizează strângând informaţii de la persoane luate în mod
individual;
Ø ancheta se realizează cu personal auxiliar (operatori de anchetă).
Având în vedere obiectivul propus în prezenta cercetare s-a recurs la forma de
investigare prin anchetă cu ajutorul chestionarului.
Am beneficiat atât în elaborarea, cât şi în distribuirea chestionarului de aportul
operatorului de transporturi Paula Ionesi, care, în scopul evitării fenomenului de non-răspuns,
a utilizat forma indirectă a anchetei, cea în scris. Subiecţilor anchetei li s-a acordat un interval
de timp corespunzător în vederea completării chestionarului în scris, după care s-au adunat şi
centralizat rezultatele acestuia pentru a le analiza.

9
2.4. Pregătirea chestionarului

Chestionarul cumulează un număr de 20 întrebări (Anexa 1), prin care s-a încercat
descoperirea principalelor caracteristici ale firmei supusă analizei, ale activităţii prestate – cea
de transport intern şi internaţional de mărfuri, precum şi a stilului de management şi a
influenţei acestuia asupra performanţelor societăţii comerciale.
Chestionarul este o succesiune logică de întrebări scrise în raport cu obiectivele
cercetării, care prin administrare de către operatorii de anchetă determină, din partea celui
anchetat, un comportament verbal sau nonverbal, ce urmează a fi înregistrat în scris.
Construcţia unui chestionar presupune rezolvarea a două tipuri de probleme: de conţinut şi de
formă.
Prima categorie de probleme înseamnă traducerea conţinutului cercetării în întrebări -
indicatori. Este vorba de alegerea cuvintelor ce vor fî folosite, de decizia de a recurge la
întrebări deschise sau închise, de stabilirea variantelor de răspuns, de construcţia scalelor de
atitudine. A doua categorie se referă la ordinea întrebărilor şi la aranjarea chestionarului în
pagină, la stabilirea modului de înregistrare a răspunsurilor.
Cea mai mare pondere a întrebărilor o deţin cele închise. Acestea au o serie de
avantaje precum:
Ø crearea unui cadru de referinţă util reflecţiei persoanelor intervievate;
Ø uşurinţă în prelucrarea statistică a răspunsurilor;
Ø crearea unui climat favorabil răspunsurilor la întrebările din chestionar;
Ø siguranţa sporită a persoanei intervievate datorată anonimatului;
Ø lipsa solicitării memoriei pentru persoana anchetată;
Ø avantajul de a fi considerate drept „filtru" pentru întrebările următoare.
Totuşi, dezavantajul întrebărilor închise ar fi dirijarea celui anchetat spre anumite
răspunsuri sugerate, iar în cazul unui chestionar defectuos executat, rezultatele cercetării ar
putea fi orientate spre anumite direcţii dorite de operator.
Spre deosebire de întrebările închise care focalizează asupra „recunoaşterii" ca
moment al procesului de actualizare, întrebările deschise se adresează procesului activ al
memoriei, fiind ştiut faptul că recunoaşterea reprezintă un proces mai facil decât
reproducerea. Principalul inconvenient al întrebărilor deschise este că pot fi diferite în
lungime şi formă, ceea ce duce la o complexitate sporită în momentul codificării. Totuşi,
întrebările deschise oferă subiectului intervievat o mai mare libertate de exprimare, scoţând la
iveală anumite probleme, dorinţe ale intervievatului.
Chestionarele cu întrebări mixte folosesc atât întrebări deschise cât şi întrebări închise.
În realizarea chestionarului au fost urmărite câteva elemente de bază, ştiind că reuşita
unui sondaj depinde în foarte mare măsură de modul cum este realizat acesta:
Ø identificarea şi ordonarea logică a caracteristicilor;
Ø formularea întrebărilor;
Ø stabilirea formei finale a întrebărilor care vor respecta următoarele
caracteristici :
 specificitate,
 utilizarea unui limbaj simplu, comun,
 evitarea ambiguităţilor, a cuvintelor vagi, tendenţioase;
 stabilirea ordinii întrebărilor;
 conferirea unui aspect estetic general, printr-o corectă
 dimensionare şi o punere în pagină corespunzătoare;
 codificarea şi elaborarea listei de coduri.

10
3. Centralizarea şi interpretarea
rezultatelor chestionarului
Culegerea datelor s-a făcut în decurs de o singură zi, cu cheltuieli minime
reprezentând contravaloarea materialelor folosite (hârtie, imprimantă), datorită ajutorului
oferit de operatorul de transporturi Paula Ionesi şi de conducerea firmei. Este important de
precizat că rezultatele anchetei sunt de interes şi pentru firmă, care are la dispoziţie astfel un
instrument extrem de util pentru a-şi justifica şi a monitoriza unele acţiuni/măsuri şi efectele
lor pe viitor. Prin urmare, firma este interesată de concluziile acestui sondaj.
Înainte de a centraliza şi a interpreta rezultatele chestionarului este util a cunoaşte
câteva elemente de structură caracteristice unui chestionar. Tipul de întrebări, efectul asupra
celui intervievat, precum şi ordinea în care sunt ele aranjate sunt importante atât pentru
obţinerea rezultatelor corecte în urma anchetei, cât şi pentru o derulare fără piedici a
completării acesteia.
În structura chestionarelor, în raport cu funcţia lor pot fi puse în evidenţă următoarele
tipuri de întrebări:
Ø întrebări introductive, de contact
Ø întrebări de trecere
Ø întrebări filtru
Ø întrebări bifurcate
Ø întrebări „de ce"
Ø întrebări de control
Ø întrebări de identificare
Întrebările introductive au rolul de a „încălzi" atmosfera, de a da subiectului
sentimentul de încredere în anchetator şi în el însuşi. Mulţi practicieni ai anchetelor subliniază
faptul că prima întrebare este bine să fie închisă, să permită subiectului să răspundă fără
eforturi.
Întrebările de trecere au drept scop de a marca în structura chestionarului apariţia de
noi grupe de întrebări referitoare la problema cercetată. Prin aceste întrebări se stabileşte
cadrul de referinţă, pentru răspunsuri şi se încearcă a se motiva aceste răspunsuri. Ele au rolul
de pregătire.
Întrebările filtru au o funcţie contrară întrebărilor de trecere, ele opresc trecerea unor
categorii de subiecţi la întrebările succesive, reprezentând, în acelaşi timp, un control al
calităţii răspunsurilor. O întrebare apropiată de întrebarea filtru din chestionarul folosit în
cercetarea prezentă este întrebarea Q10.
Întrebările bifurcate separă sensurile pro şi contra din răspunsurile subiecţilor, dar spre
deosebire de întrebările filtru nu opresc subiectul de a urma succesiunea întrebărilor şi nici nu
califică răspunsurile date.
Întrebările „de ce" au funcţia de a provoca explicaţii în raport cu diferitele opinii
exprimate. Ele sunt folosite după întrebările filtru.
Întrebările de control au rolul de a verifica fidelitatea, constanţa opiniei exprimate. Ele
dau asigurări şi asupra faptului dacă subiecţii au înţeles exact sensul întrebărilor. Întrebări de
control în chestionarul de faţă pot fi Q12 şi Q13.
Întrebările de identificare în mod obişnuit, încheie chestionarul. În cazul acestei
anchete, ele sunt Q16 – Q19.
Lungimea chestionarului respectă principiul conform căruia aceasta nu trebuie să
depăşească capacitatea de concentrare a celui care răspunde. Pentru a-l completa, sunt
necesare 5 minute (20 întrebări, inclusiv cele 3 deschise).

11
3.1. Structura eşantionului supus cercetării

Întrebările de identificare de la sfârşitul chestionarului analizează structura


eşantionului cercetat în funcţie de următorii factori :
Ø vârstă
Ø sex
Ø stare civilă
Ø mediul de provenienţă (domiciliu urban/rural)

Tabel 16. Ce vârstă aveţi?

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
între 20-25 ani 8 26,67% 26,67%
între 25-35 ani 9 30,00% 56,67%
între 35-45 ani 7 23,33% 80,00%
Răspuns între 45-55 ani 4 13,33% 93,33%
peste 55 ani 2 6,67% 100,00%

TOTAL 30 100 -

În ceea ce priveste numărul de angajaţi din firmă: 9 au vârsta cuprinsă între 25-35 ani;
8 între 20-25 ani; 7 între 35-45 ani; 4 între 45-55 ani şi 2 peste 55 ani.

Tabel 17. Sex :

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
Răspuns masculin 27 90,00% 90,00%

12
feminin 3 10,00% 100,00%
TOTAL 30 100 -

Din totalul de 30 de angajaţi predominant este genul masculin în procent de 90% restul
de 10% fiind femei.

Tabel 18. Starea civilă :

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
căsătorit(ă) 16 53,33% 53,33%
necăsătorit(ă) 4 13,33% 66,67%
văduv(ă) 2 6,67% 73,33%
Răspuns
divorţat(ă) 3 10,00% 83,33%
concubinaj 5 16,67% 100,00%
TOTAL 30 100 -

13
Dintre cei angajati o pondere însemnată o au persoanele căsătorite fiind în număr de
19; 4 necăsătorite; 2 văduve; 3 divorţate; 5 în concubinaj.

Tabel 19. Domiciliul dumneavoastră este la :

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
oraş 20 66,67% 66,67%
Răspuns sat 10 33,33% 100,00%
TOTAL 30 100 -

Datorită faptului că 66,67% din personalul firmei locuieşte la oraş şi doar 33,33% la
sat reiese necesitatea unui venit suplimentar mai ales pentru persoanele căsătorite.

3.2. Prelucrarea, analiza şi interpretarea datelor

3.2.1. Viziunea angajaţilor asupra firmei. Analiza managementului firmei

Tabel 1. Care a fost factorul determinant în decizia dumneavoastră de a vă angaja la


firma noastră?

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
Familia 5 16,67% 16,67%
Salariul motivant 4 13,33% 30,00%
Condiţiile bune de lucru 6 20,00% 50,00%
Răspuns Reputaţia firmei 4 13,33% 63,33%
Lipsa alternativelor 7 23,33% 86,67%
Nu ştiu / Nu răspund 4 13,33% 100,00%
TOTAL 30 100 -

14
Datorită crizei financiare, a lipsei locurilor de muncă, a stării civile a fiecărui angajat
dar şi a altor factori, din totalul de 30 de angajaţi pentru: 7 - factorul determinant a fost lipsa
alternativelor; 6 - condiţiile bune de lucru; 5- familia; 4 – salariul motivant; 4 – reputaţia
firmei; 4 – nu stiu/nu răspund.

Tabel 2. Cum apreciaţi situaţia economică actuală a societăţii la care sunteţi angajat(ă)?

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
Foarte bună 11 36,67% 36,67%
Bună 6 20,00% 56,67%
Satisfăcătoare 6 20,00% 76,67%
Răspuns
Modestă 4 13,33% 90,00%
Nesatisfăcătoare 3 10,00% 100,00%
TOTAL 30 100 -

15
Referitor la situaţia economică a firmei, se obesrvă că 36,67% din cei angajaţi au o
părere-foarte bună; 20,00% - bună; 20,00% - bună; 13,33% - modestă; 10,00% -
nesatisfăcătoare.

Tabel 3. De cât timp lucraţi în această firmă?

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
de mai puţin de 6 luni 6 20,00% 20,00%
de 6 luni - 1 an 9 30,00% 50,00%
de 1 an - 3 ani 7 23,33% 73,33%
Răspuns
de peste 3 ani 5 16,67% 90,00%
de la înfiinţare 3 10,00% 100,00%
TOTAL 30 100 -

16
Se observă că persoanele cu cea mai mare vechime la aceasta firmă sunt în număr de
3; 5 – peste 3 ani; 7 – între 1 an - 3ani; 9 – de 6 luni – 1 an; 6 – de mai puţin de 6 luni.

Tabel 4. În ce măsură sunteţi satisfăcut(ă) de salariu?

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
în foarte mare măsură 3 10,00% 10,00%
în mare măsură 6 20,00% 30,00%
satisfacţie moderată 12 40,00% 70,00%
Răspuns
în mică măsură 5 16,67% 86,67%
în foarte mică măsură 4 13,33% 100,00%
TOTAL 30 100 -

Gradul de satisfacţie al angajatilor este după cum urmează: 10% - în foarte mare
măsură; 20,00% - în mare măsură; 40,00% - satisfacţie moderată; 16,67% - în mică măsură;
13,33% - în foarte mică măsură.

Tabel 5. Sunteţi mulţumit(ă) de condiţiile de lucru şi dotările din firmă?

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
foarte mulţumit(ă) 4 13,33% 13,33%
mulţumit(ă) 10 33,33% 46,67%
nici da, nici nu 7 23,33% 70,00%
Răspuns
nu sunt mulţumit(ă) 4 13,33% 83,33%
nu ştiu / nu răspund 5 16,67% 100,00%
TOTAL 30 100 -

17
Nivelul de mulţumire al personalului angajat faţă de condiţiile de lucru este urmatorul:
4 - foarte mulţumit(ă); 10 - mulţumit(ă); 7 - nici da, nici nu; 4 - nu sunt mulţumit(ă); 5 - nu
ştiu / nu răspund.

Tabel 6. Aveţi acces la informaţiile necesare desfăşurării în bune condiţii a muncii?

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
da 25 83,33% 83,33%
nu 2 6,67% 90,00%
Răspuns
nu ştiu / nu răspund 3 10,00% 100,00%
TOTAL 30 100 -

18
Se observă că cei angajaţi îşi pot desfăşura activitatea în bune condiţii: 83,33% - da; 2-
nu; 3 - nu ştiu / nu răspund.

Tabel 7. Sunteţi mulţumit(ă) de atitudinea şi profesionalismul conducerii faţă de


dumneavoastră?

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
da 22 73,33% 73,33%
nu (menţionaţi de ce) 3 10,00% 83,33%
Răspuns
nu ştiu / nu răspund 5 16,67% 100,00%
TOTAL 30 100 -

Din răspunsurile date de cei angajaţi reiese că conducerea societăţii satisface un număr
de 22; 3 – nu sunt mulţumiţi; 5 - nu ştiu / nu răspund.

Tabel 8. Aţi reuşit să vă adaptaţi cu uşurinţă la stilul şi cuantumul de muncă din această
societate ?

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
m-am adaptat uşor 20 66,67% 66,67%
m-am adaptat greu 3 10,00% 76,67%
Răspuns nici uşor, nici greu 5 16,67% 93,33%
nu m-am adaptat încă 2 6,67% 100,00%
TOTAL 30 100 -

19
Majoritatea celor angajaţi la firmă sau adaptat cu uşurinţă la stilul şi cuantumul de
muncă din această societate: 66,67% - m-am adaptat uşor; 10,00% - m-am adaptat greu;
16,67% - nici uşor, nici greu; 6,67% - nu m-am adaptat încă.

3.2.2. Analiza aspectelor tehnico-organizatorice din firmă

Tabel 9. Consideraţi că o rută prestabilită ar fi mai eficientă decat adaptarea traseului pe


parcurs în transportul mărfurilor?

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
da 18 60,00% 60,00%
nu 7 23,33% 83,33%
Răspuns
nu ştiu / nu răspund 5 16,67% 100,00%
TOTAL 30 100 -

20
Din răspunsurile date se observă că majoritatea persoanelor în număr de 18 si-ar dori
să aiba o rută prestabilită; 7 – nu si-ar dori; 5 - nu ştiu / nu răspund

Tabel 10. Cum apreciaţi comunicarea/colaborarea între conducere şi angajaţi în timpul


îndeplinirii sarcinilor de lucru?

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
excelentă - nu mai poate fi
10 33,33% 33,33%
îmbunătăţită
bună - poate fi îmbunătăţită 18 60,00% 93,33%
Răspuns mai puţin bună - necesită schimbări
2 6,67% 100,00%
majore

TOTAL 30 100 -

21
Tabel 12. Cum caracterizaţi aprovizionarea cu combustibil şi piese de schimb a parcului
auto în vederea realizării cu succes a transportului intern şi internaţional?

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
foarte bună 22 73,33% 73,33%
bună 5 16,67% 90,00%
satisfăcătoare 2 6,67% 96,67%
Răspuns
lasă de dorit 1 3,33% 100,00%
TOTAL 30 100 -

Tabel 13. Cât de des vă vedeţi nevoit(ă) să suplimentaţi cantitatea de combustibil


utilizată în cadrul transportului de marfă?

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
niciodată - reuşesc să consum chiar
4 13,33% 13,33%
mai puţin
niciodată - este exact atât cât e nevoie 21 70,00% 83,33%
Răspuns uneori - în cazul unor situaţii
3 10,00% 93,33%
deosebite
deseori - e o problemă obişnuită 2 6,67% 100,00%
TOTAL 30 100 -

22
Tabel 14. Un transport internaţional este lung şi istovitor. Faceţi deseori popasuri pentru
a vă odihni?

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
câteodată, când consider că e necesar 4 13,33% 13,33%
rar şi doar în situaţii excepţionale 17 56,67% 70,00%
Răspuns niciodată, îmi programez bine orarul 7 23,33% 93,33%
nu ştiu / nu răspund 2 6,67% 100,00%
TOTAL 30 100 -

23
Tabel 15. Cât de des sunteţi nevoit să folosiţi rute ocolitoare datorită întâmplării sau a
unor situaţii neprevăzute?

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
niciodată 7 23,33% 23,33%
extrem de rar 16 53,33% 76,67%
Răspuns câteodată 4 13,33% 90,00%
adesea 3 10,00% 100,00%
TOTAL 30 100 -

Tabel 20. Ce credeţi că ar trebui modernizat, introdus sau schimbat în dotările existente
sau serviciile oferite de societatea noastră ?

Procent
Frecvenţa Procent
cumulat
Răspuns Îmbunătăţirea modului de conducere a
firmei în vederea eficientizării 3 10,00% 10,00%
acesteia
Înnoirea parcului auto de care dispune
5 16,67% 26,67%
firma
Instalarea de GPS-uri şi sisteme de
control auto pentru o mai bună 8 26,67% 53,33%
coordonare şi informare a şoferilor
Extinderea zonei de acoperire şi/sau a 5 16,67% 70,00%
serviciilor firmei în scopul dezvoltării
acesteia

24
Altele (precizaţi care) ............... 3 10,00% 80,00%
Nu ştiu / Nu răspund 6 20,00% 100,00%
TOTAL 30 100 -

4. Concluzii şi propuneri
Din ancheta realizată se deduce importanţa pe care o acordă angajaţii modului în care
compania le satisface nevoile, le asigură condiţiile de lucru necesare şi âi motivează pentru a
atinge o performanţă ridicată. Salariaţii sunt sensibili la stilul de management al firmei, la
relaţia cu superiorii, la gradul de integrare şi de implicare în viaţa companiei.
În acest capitol sunt evidenţiate concluziile care pot duce la formarea unor propuneri
referitoare la aspectele cercetate în scopul îmbunătăţirii anumitor stări defectuoase din
activitatea de transport.
În vederea creşterii satisfacţiei angajaţilor şi fidelizării acestora, dar şi pentru a rămâne
competitivi pe piaţă, întreprinderile adoptă o abordare relativ nouă - orientarea către angajat.
De asemenea întreprinderile identifică şi culeg în permanentă date noi pentru a răspunde
obiectivelor prioritare. Evaluarea serviciilor oferite de către angajaţi trebuie să fie pe termen
mediu şi lung al întreprinderii şi trebuie să fie corelată cu indicatorii de performanţă ai
interprinderii. O întreprindere orientată către angajat este în stare să previzioneze
comportamentele viitoare ale acestora şi ca urmare să adopte în mod constant şi dinamic
metodologii care corespund cu cerinţele implementate, iar acestea să poată oferi beneficii

25
tuturor părţilor interesate. Ştim că nerespectarea cerinţelor duce la costuri şi cheltuieli
suplimentare care sunt suportate, evident, de societate. De aceea acest studiu de cercetare a
avut ca unul din principalele obiective aflarea soluţiilor care ar putea avea impact favorabil
asupra activităţii conducerii societăţii. Efectuând cercetarea, colectând datele şi analizând
aceste date, s-a constatat că în cadrul firmei există o disfuncţionalitate cu privire la veniturile
realizate în mod curent de companie, venituri care nu sunt în concordanţă cu veniturile pe care
firma ar trebui să le producă în condiţii normale, de respectare strictă a traseelor de transport,
de consum de combustibil, etc.
Un exemplu de o metodologie care ar duce la eficientizarea modului de lucru ar fi
crearea şi implementarea unui sistem profesional de monitorizare pe bază de GPRS şi prin
satelit în autoturismele deţinute de societate şi care ar face posibilă supravegherea continuă a
întregului parc auto, şi ar permite analizarea resurselor de care dispun angajaţii, iar în felul
acesta societatea ar putea face economisiri.
Cu ajutorul acestui sistem modern de management de flotă se poate realiza :
Ø supravegherea vehiculelor în orice moment;
Ø optimizarea efiecienţei exploatării parcului de vehicule;
Ø diminuarea cheltuielilor de comunicaţie;
Ø eficientizarea funcţionării întreprinderii;
Ø oferirea de servicii de calitate superioară clienţilor societăţii;
Ø optimizarea cheltuielile de funcţionare.
În acest sens, în urma rezultatelor anchetei se va propune conducerii printr-un raport
amănunţit achiziţionarea unor dispozitive de monitorizare şi control auto – sistemele WebEye
(cu variantele WebEye Control şi WebEye Online).
WebEye Control, utilizând tehnologia GPS/GPRS, face posibilă analiza staţionărilor şi
a traseului vehiculului la zi, în timp real, în toate cele 24 de ore ale zilei. Cu ajutorul funcţiilor
de staţionări şi traseu se poate vedea la minut, când a pornit vehiculul, când a ajuns la locaţie,
cât timp a staţionat la punctul respectiv, şi câţi km a parcurs de la pornire. În afară de acestea,
se primesc informaţii precise despre modul de lucru al şoferului, despre alimentările cu
combustibil şi pot fi filtrate chiar şi depăşirile de viteză.
Această suprafaţă web poate fi accesată de oriunde, prin internet, cu ajutorul unui
nume şi a parolei. Utilizarea acesteia poate fi însuşită rapid, harta este utilizabilă cu uşurinţă.
Pe hartă poate fi afişată poziţia actuală, direcţia de deplasare, traseele anterioare, opririle
vehiculului. Datele de poziţie stau la dispoziţie nu numai în format de hartă, ci şi vizualizate,
sub forma unei foi de parcurs. Pe lângă hărţile exacte, clare, utilizatorul mai are la dispoziţie
tabele, grafice şi statistici, pentru analiza datelor (chiar retroactiv, pe un an). În afară de datele
în timp real ale poziţiilor, pot fi prelucrate şi următoarele informaţii:
Ø Date detaliate privind traseul : staţionări, vizite, foaie de parcurs, afişarea
grafică sau scrisă a traseelor
Ø Vizualizarea grafică sau sub formă de tabel a consumului de combustibil,
urmărirea alimentărilor sau a eventualelor extrageri
Ø Date exacte despre evidenţa orelor de lucru
Ø Monitorizarea temperaturii din spaţiul de încărcare
Ø Poate fi verificată respectarea normelor de condus de AETR
Ø Vizualizarea datelor din computerul de bord al maşinilor (CAN-FMS)
Ø Pot fi filtrate excesele de viteză

WebEye Online : funcţia deosebit de importantă a softului este afişarea online a


vehiculelor, ceea ce permite verificarea în timp real a întregului parc de vehicule cu ajutorul
aplicaţiei cu hartă interactivă. Se pot primi alarme sonore şi cu istoric despre modificările

26
indicatorilor de stare setate, şi face posibilă schimbarea de mesaje scrise între dispecer şi
şofer, acestea fiind de asemenea arhivate.
Integrarea în sistemul logistic este unul dintre cele mai mari avantaje ale sistemului
WebEye, asigurând adaptabilitatea flexibilă la nevoile utilizatorului, datorită dezvoltării
proprii a hardului şi a softului. Acesta poate fi integrat fără dificultăţi nu numai la sistemul
firmelor care se ocupă cu transport, ci şi la a producătorilor şi firmelor FMCG, asigurând
astfel posibilitatea de supraveghere a muncii efectuate de subantreprenori, mărind eficacitatea
acestora.
Optimizarea cheltuielilor de comunicare se realizează în cazul transportului
internaţional, datele privind poziţiile vehiculelor vor ajunge la utilizator prin serviciul
roaming. Avantajul unic al sistemului WebEye este facturarea cheltuielilor de roaming la tarif
fix, ea poate fi planificată şi asigură utilizare nelimitată, nefiind condiţionat de kilometri
parcurşi.
Ca urmare a acestui studiu statistic şi a măsurilor luate în consecinţă se va remedia
starea de disfuncţionalitate existentă în cadrul firmei şi se va eficientiza activitatea acesteia.

Anexa 1
CHESTIONAR DE OPINIE

Vă rugăm să colaboraţi la realizarea unei cercetări privind opiniile angajaţilor cu


privire la servciile oferite şi la comportamentul salariaţilor răspunzând cu sinceritate la
întrebările din acest chestionar. Societatea nostră vă mulţumeşte pentru bunăvoinţa
dumneavoastră de a completa acest chestionar, care ne va ajuta să vă cunoaştem mai bine
preferinţele şi, deci, să vi le satisfacem mai bine.

Q1. Care a fost factorul determinant în decizia dumneavoastră de a vă angaja la firma


noastră?
□ Familia
□ Salariul motivant
□ Condiţiile bune de lucru
□ Reputaţia firmei

27
□ Lipsa alternativelor
□ Nu ştiu / Nu răspund

Q2. Cum apreciaţi situaţia economică actuală a societăţii la care sunteţi angajat(ă)?
□ Foarte bună
□ Bună
□ Satisfăcătoare
□ Modestă
□ Nesatisfăcătoare

Q3. De cât timp lucraţi în această firmă?


□ de mai puţin de 6 luni
□ de 6 luni - 1 an
□ de 1 an - 3 ani
□ de peste 3 ani
□ de la înfiinţare

Q4. În ce măsură sunteţi satisfăcut(ă) de salariu?


□ în foarte mare măsură
□ în mare măsură
□ satisfacţie moderată
□ în mică măsură
□ în foarte mică măsură

Q5. Sunteţi mulţumit(ă) de condiţiile de lucru şi dotările din firmă?


□ foarte mulţumit(ă)
□ mulţumit(ă)
□ nici da, nici nu
□ nu sunt mulţumit(ă)
□ nu ştiu / nu răspund

Q6. Aveţi acces la informaţiile necesare desfăşurării în bune condiţii a muncii?


□ da
□ nu
□ nu ştiu / nu răspund

Q7. Sunteţi mulţumit(ă) de atitudinea şi profesionalismul conducerii faţă de


dumneavoastră?
□ da
□ nu (menţionaţi de ce)
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
□ nu ştiu / nu răspund

28
Q8. Aţi reuşit să vă adaptaţi cu uşurinţă la stilul şi cuantumul de muncă din această
societate ?
□ m-am adaptat uşor
□ m-am adaptat greu
□ nici uşor, nici greu
□ nu m-am adaptat încă

Q9. Consideraţi că o rută prestabilită ar fi mai eficientă decat adaptarea traseului pe


parcurs în transportul mărfurilor?
□ da
□ nu
□ nu ştiu / nu răspund

Q10. Cum apreciaţi comunicarea/colaborarea între conducere şi angajaţi în timpul


îndeplinirii sarcinilor de lucru?
□ excelentă - nu mai poate fi îmbunătăţită
□ bună - poate fi îmbunătăţită
□ mai puţin bună - necesită schimbări majore

Q11. Ce sugestii aveţi în privinţa comunicării şi colaborării între conducere şi angajaţi


în timpul îndeplinirii sarcinilor de lucru (dacă este cazul)?
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................

Q12. Cum caracterizaţi aprovizionarea cu combustibil şi piese de schimb a parcului


auto în vederea realizării cu succes a transportului intern şi internaţional?
□ foarte bună
□ bună
□ satisfăcătoare
□ lasă de dorit

Q13. Cât de des vă vedeţi nevoit(ă) să suplimentaţi cantitatea de combustibil utilizată


în cadrul transportului de marfă?
□ niciodată - reuşesc să consum chiar mai puţin
□ niciodată - este exact atât cât e nevoie
□ uneori - în cazul unor situaţii deosebite
□ deseori - e o problemă obişnuită

Q14. Un transport internaţional este lung şi istovitor. Faceţi deseori popasuri pentru a
vă odihni?
□ câteodată, când consider că e necesar
□ rar şi doar în situaţii excepţionale
□ niciodată, îmi programez bine orarul
□ nu ştiu / nu răspund

29
Q15. Cât de des sunteţi nevoit să folosiţi rute ocolitoare datorită întâmplării sau a unor
situaţii neprevăzute?
□ niciodată
□ extrem de rar
□ câteodată
□ adesea

Q16. Ce vârstă aveţi?


□ între 20-25 ani
□ între 25-35 ani
□ între 35-45 ani
□ între 45-55 ani
□ peste 55 ani

Q17. Sex :
□ masculin
□ feminin

Q18. Starea civilă :


□ căsătorit(ă)
□ necăsătorit(ă)
□ văduv(ă)
□ divorţat(ă)
□ concubinaj

Q19. Domiciliul dumneavoastră este la :


□ oraş
□ sat

Q20. Ce credeţi că ar trebui modernizat, introdus sau schimbat în dotările existente sau
serviciile oferite de societatea noastră ?
□ Îmbunătăţirea modului de conducere a firmei în vederea eficientizării acesteia
□ Înnoirea parcului auto de care dispune firma
□ Instalarea de GPS-uri şi sisteme de control auto pentru o mai bună coordonare şi
informare a şoferilor
□ Extinderea zonei de acoperire şi/sau a serviciilor firmei în scopul dezvoltării
acesteia
□ Altele (precizaţi care)
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
□ Nu ştiu / Nu răspund

VĂ MULŢUMIM PENTRU PARTICIPAREA DUMNEAVOASTRĂ !

30
Bibliografie
1) Hapenciuc Cristian Valentin, Condratov Iulian, Stanciu Paul, Cioban Gabriela,
Cercetarea Selectivă – studii de caz, proiecte, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 2008
2) Hapenciuc Cristian Valentin, Cercetarea Statistică în Turism, Editura Didactică şi
Pedagogică RA Bucureşti, 2003
3) Hapenciuc Cristian Valentin, Studiul statistic al calităţii învăţământului superior,
Editura Universităţii Ştefan cel Mare Suceava, 2002
4) Novac Andrei, Sondarea opiniei publice, Editura Studenţească, 1996
5) Rotariu Traian, Iluţ Petre, Ancheta sociologică şi sondajul de opinie - teorie şi
practică, Editura Polirom laşi, 1997

31