Sunteți pe pagina 1din 8

\

MICFI.A,EL ENDE

JIM
1ffTUREL
ft LtKAs, MECANI,I L DE LOCOMOI|VA
/im Ntisrurel,pf frrlras, Traducere din germani
mecal*icul de loc<>nt*tiv*
Michael Xnde de Dragog Dinulescu

4qT11UR
CUPRINS

CAPITOLULINTAI
incareincepepovestea. : ......5
CAPITOLULAL DOILEA
in care sose$te un pachet misterios l1

CAPITOLUL AL TREITEA
in caree cAt pe-aci si se ia o hotirAre nefericit5,
cu careJim nu e de acord. .2L
CAPITOLULAL PATRULEA
in c.re o corabie cu totulgi cu totul ciudati
porneqte pe ape, iar Lukas iqi di seama ci se
poate bizui pe Jim Ndsturel . 31

CAPITOLUL AL CINCILEA
in care ia sfrrqit cil5toria pe api, iar Jim
ztrrepte copacii strivezii 39
CAPITOLULAL $ASELEA
in care o cip5{Ani mare gi gdlbejitd aduce
numal necazufl 47
CAPITOLULAL $APTELEA
in care Emma ar trebui sI faci pe caruselul,
iar cei doi prieteni ajung si cunoasci un
strdnepot din partea locului 56
CAPITOLULAL OPTULEA
in care Lukas gi Jim dau peste nigte inscriplii
misterioase. 67
CAPITOLULAL NOUALEA CAPITOLUL AL NOUASPREZECELEA

in care iqi face aparilia un circ gi cineva urzegte in care Lukas gi Jim repari un vulcan mititel,
citeva planuri mArqave impotriva lui lim gi iar Emma capltd o noui inft;igare . 184
a lui Lukas 76 CAPITOLUL AL DOUAZECILEA
CAPITOLUL AL ZECELEA in care un dragon de spiqi veche o inviti pe
in care pe Lukas gi pe Jim ii pasc mari primejdii. . . . 83 Emma la o plimbare pe inserat . zoz

CAPITOLUL AL UNSPREZECELEA
CAPITOLULAL DOUAZECI $I UNULEA

in care, pe neaqteptate, Jim Nisturel afld in care Jim gi Lukas ajung la o gcoali din
tainavieliisale .... 99
Kummerland. .. .

CAPITOLUL AL DOISPREZECELEA
CAPITOLULAL DOUAZECI $I DOILEA

in care incepe cilitoria in necunoscut, in care cdlitorii ajung sub pimAnt qi se bucurd
iar cei doi prieteni zdresc Cununa Lumii . Lt4 la vederea multor minun5;ii . 232

CAPITOLUL AL TREISPREZECELEA CAPITOLULAL DOUAZECI $I TREILEA


in care vocile din Valea Amurgului prind viali . . . rzr in care prinfesa din Mandala igi spune povestea,
CAPITOLUL AL PAISPREZECELEA
iar Jim iqi iese din sirite din pricina ei . . . . . . 244

in care Lukas e nevoit a recunoagte ci CAPITOLULAL DOUAZECI $I PATRULEA


frri micul siu prieten, Jim, ar fi fost pierdut . . . . lio in care Emma primegte o decoralie aleasi,
iar cdlitorii au parte de un mic dejun
CAPITOLUL AL CINCISPREZECELEA
indestulStor gi cu totul deosebit .z5g
in care cilitorii
aiung intr-un extraordinar
CAPITOLULAL DOUAZECI $I CINCILEA
tirAm de vis, in care dau de o urmi teribilS . L4z
in care doamna Mahlzahn igi ia rlmas-bun,
CAPITOLUL AL $AISPREZECELEA
printr-o iar din Lummerland sose$te o scrisoare. . 274
in care lim Nisturel trece
grealncercare , . .t57 CAPITOLULAL DOUAZECI $I $ASELEA
CAPITOLUL AL $APTESPREZECELEA in care copiii igi iau rlmas-bun
in care Uriaqul Pirelnic explici felul lui de-a fi gi este prinsl insula rlticitoare 288
gi se arati recunoscdtor. . . t66 CAPITOLULAL DOUAZECI $I $APTELEA
CAPITOLUL AL OPTSPREZECELEA in care este sirbltoritd logodna, iar cartea
in care cil5torii se despart de Uriagul Pirelnic qi, se sfrrpegte cu o surprizi nemaipomeniti 3oo
trezindu-se fa$ in fa15 cu Gura Morlii,
nu-qi pot vedea mai departe de drum . ry4
Cunoscutul scriitor german Michael Ende (rz nov. 1929 - z8 aug. CAPITOLUT INTAI
1995), devenit celebru mai ales prin romanele sale pentru copii, a fost,
de asemenea, actor, critic de film (la radiodifuziunea bavarezi) qi autor In care incepe povestea
dramatic.
Este fiul artistului plastic Edgar Ende, cu care a avut o relalie tensio-
nati, marcati de scurte momente de reconciliere.
Dupi ce este respins de mai multe edituri, primul roman al lui Ende,
Jim Ndsturel qi Lukas, mecanicul de locomotivd, apare, in 196o, la edi-
tura Thienemann din Stuttgart, urmat, inr96z, de cea de-a doua parte
a c54ii, ,/im Nti sturel gi cei g sdlbatici . Ideile qi tematica celor doui ci4i
contrasteaze cu ideologia rasisti a evolu;iei, promovati in Germania
celui de-al Treilea Reich, in care a copilirit Ende.
fara in care triia Lukas, mecanicul de locomotivi, se
Din r97o, Ende se stabileqte la Roma impreuni cu sofia sa, Ingeborg numea Lummerland gi era una tare mice.
Hofiinann. in 1973 ii este publicat, in Germania, romanul Momo, la care Era chiar neinchipuit de mici, mai ales daci am compa-
a lucrat timp de gase ani; acesta va fi tradus in peste 30 de limbi.
ra-o cu oricare alte tare, si zicem cu Germania, cu toate
inry79 apare romanul Povesteaftrd sf1rEit,,,o carte pentru copii, po-
triviti gi pentru adulli" qi ,,o carte pentru adulli, potriviti gi pentru lirile Aflicii la un loc sau cu China. Era cam de vreo doui
ori maiintinsi decAt o sufragerie de-a noastri qi, in cea mai
copii", dupi cum a numit-o critica. Povesteaftrd sfirqit este ecraniza-
mare parte, era acoperiti de un munte cu doui creste, una
td in 1983, dar Ende consideri filmul un produs strict comercial, care
s-a indepirtat mult de romanul siu; a urmat un proces pe eare scriito-
mai semeat!, iar cealalti ceva mai mirunfici.
rul l-a pierdut. in 1986, romanul Momo a fost, la rAndul siu, ecranizat; De-a lungul gi de-a latul muntelui istuia Serpuiau o su-
de aceasti dat5, autorul s-a aritat destul de mulgumit de film. medenie de drumuri, tntinse peste felurite poduri pi prin
in 1985, dupi moartea lui Ingeborg, Ende se intoarce in Germania. Aici nenumirate trecetori. In afara drumurilor, mai era o
Sini
se recisitoreqte, in 1989, cu traducitoarea japonezi a ci4ilor sale, de cale ferat5, destul de intortocheatl gi ea, ascunsi vederii
Mariko Sato. in cinci locuri, prin tot atAtea tuneluri, qi ajungAnd pAni pe
cele doui creste ale muntelui.
insi in Lummerland erau qi niqte case. Cum altfel! Ce-i
drept, erau doar doui la numir: una a$a, ca toate casele,
iar cealalti, cu o previlie la parter. pe lAngi ele, mai puneqi
la socoteali qi o gari mici, proptiti la poalele muntelui,
in care locuia Lukas, mecanicul de locomotivi. Asta ?n
timp ce strs, pe munte, prins intre cele doui creste, se inilga
un castel.

I'
\

Dupi cum e lesne de vizut, lara asta, Lummerland, era Acum, sigur ci oricine Poate si vini qi si intrebe: la ce
destul de plini, iar de inciput nu prea aveau cum si incapi bun o locomotivi ca asta intr-o fari atAt de mic5?
multe in ea. Pdi, orice mecanic de locomotivi are neaplrat nevoie
Poate ci ar merita si mai spunem ci trebuia si umbli qi de o locomotivi, cici altfel ce-ar mai conduce? Vreun
cu mare bigare de seami prin aqa o fari, cici numai si fi lift? Ei, daci ar fi aga, nici nu s-ar mai chema mecanic de
pigit dincolo de graniqele ei gi indatl te-ai fi ales cu picioa- locomotivS, ci mecanic de lift. CAt despre mecanicii de
rele murate binigor. La urma urmelor, Lummerland nu era locomotivS, aceqtia nu-qi doresc si fie altceva decAt me-
decAt o insulS. canici de locomotivi. AtAt gi nimic mai mult. Ca si nu mai
Iar insula asta fusese aruncati taman in mijlocul ocea- spun ci in Lummerland nici nu se gisea vreun lift.
nului nemirginit, ale cirui valuri, qi cele mari gi cele mici, Lukas, mecanicul de locomotivi, era mic de stat, plinuf
qi il interesa prea pufin faptul ci cineva i-ar fi glsit sau nu
se spirgeau zi gi noapte de graniqele firii. E adevirat ci
apele astea se mai potoleau cAteodati, iar pe intinderea lor,
weun rost locomotivei lui. Purta o qapci cu cozoroc gi o
netedi qi lucioasd, se oglindeau pe rind, noaptea gi ziua, salopeti. Ochii ii erau la fel de albagtri cum e cerul senin,
de vreme bun5, de deasupra insulei Lummerland. Fafa 9i
luna qi soarele. $i, de fiecare dati cAnd se intAmpla aga ceva,
miinile ii erau insi aproape pline de negrealS de la ulei qi
totul in jur arlta deosebit de frumos, slrbitoresc chiar. As-
de la funingine. $i, chiar daci se spila zidezi cu un sipun
tea erau clipele de care profita gi Lukas, mecanicul de
special pentru mecanicii de locomotivi, nu reuqea si in-
locomotivi, care venea pe plaji, se intindea pe acolo, pe
liture chiar aqa de bine toati funinginea. $i asta pentru ci
undeva, qi se bucura de priveliqte. Nimeni nu putea si spuni
funinginea ii intrase adAnc sub piele in tofi anii in care, zi
de ce se numea insula asta Lummerland gi nu altfel. Singu- de zi, Lukas se umplea iar qi iar de negreali. CAnd rAdea - 9i
ra speranfi rimAnea ca, intr-o zi, cineva si se apuce serios rAdea destul de des -, intre buze ii risireau o mAndrefe
de treabi qi si cerceteze gi aminuntul ista. de dinli albi gi strilucitori, cu care se qi incumeta se spar-
Cum spuneam, in fara asta locuia Lukas, mecanicul de gi orice nuci sau aluni. in plus, in urechea stAng5, Lukas
locomotiv5, cu locomotiva lui. Acesteia ii zicea Emma gi era purta un cerceluq de aur pi mai mereu il vedeai pufHind
o locomotivl tare destoinici, chiar daci un pic de modl dintr-o pipl mare, infipti in colpl gurii.
veche, cici era o locomotivi cu tender". Ceea ce deranja mai Chiar daci Lukas nu era cine gtie ce munte de om, avea
mult la ea era poate faptul ci era pufin cam pAntecoasi. totuqi nigte puteri, aga, mai deosebite. De exemplu, daci
voia, putea sI indoaie o bari de fier, tnnodAnd-o intr-o
* Tip de locomotivi la care nu mai trebuie ata$at un vagon pentru de-
fundi. AtAt ci nimeni nu Stia prea bine cAt de puternic era
pozitarea gi transporhrl combustibilului Ei al apei (tender), fiind previzuti din Lukas, fiindci lui ii pliceau linigtea qi traiul paqnic, iar
construcfig cu ata ceva. puterea nu trebuise si gi-o punf, niciodati la incercare.

6l t,
I
in afari de asta, aqa, in particular, Lukas era gi pugin Regele Alfons al XII-lea Fird un Sfert avea doi supuqi,
artist. Un artist al scuipatului, cici nimerea atAt de bine dar asta doar aqa, daci nu-l punem la socotealS 9i pe Lukas
flacira unui chibrit aprins de la o distanli de weo trei me- care, de fapt, nu era un supus adevirat, ci un mecanic de
tri qi jumitate, de ajungea s-o gi stingi. $i asta inci nu era locomotivi.
nimic. Se mai pricepea el la inci un lucru, unul pe care Unul dintre supuqi era un domn Pe nume Armel, care
nimeni de pe lumea asta nu l-ar fi putut face: si scuipe in mai tot timpul putea fi vizut plimbAndu-se cu o pil5rie
bucl5. din acelea tari pe cap, numiti gambet5, qi cu o umbreli
in fiecare zi, Lukas igi conducea locomotiva de cAteva strinsi qi aninatl de bral. El era cel care locuia in casa cea
ori de-a lungul ginei qerpuite de cale ferati, trecind prin obiqnuiti, ca toate casele, gi, lucru mai pulin important in
cele cinci tuneluri, dintr-un capf,t al insulei in celilalt qi Lummerland, triia fHri si aibi vreo ocupafie deosebiti.
inapoi, frri ca weodatl si i se intAmple ceva demn de luat Se plimba doar gi, ce mai incoace qi-ncolo, era gi el prin
in seami. Emma pur pi simplu pufria qi quiera de plicere. preajmi. Era de meserie supus qi fusese invifat si se lase
Iar uneori putea fi auzit chiar gi Lukas fluierAnd incetigor condus. Uneori mai deschidea qi umbrela Pe care o tot
un cAntecel, aqa, ca pentru el, de se ajungea pAni la urmi cira cu el, dar asta se intAmpla numai cAnd il prindea vreo
siJ puiere in duet cu locomotiva, un lucru care devenea ploaie. $i adevirul e cd despre domnul fumel nici nu se
tare amuzant. $i asta mai cu seami cAnd treceau prin cAte mai poate spune mare lucru.
un tunel, cici acolo cAntarea lor risuna, nu glumi. Cel de-al doilea suPus era o doamni, una cu totul 9i cu
in afara lui Lukas si a Emmei, in LummerLnd mai locu- totul de treabi. Chiar dacl plinu;i, chiar grisufi biniqor,
iau cAliva oameni. Cum ar fi regele, cel care domnea peste nu se putea spune despre ea cI ar fi fost cAt Emma, loco-
intreaga lari gi triia in castelul inghesuit intre cele doui motiva. Era rogie in obraji, de parcl ar fi purtat pe fa$
creste ale muntelui. Se numea Alfons al XII-lea Firi un doui mere rogii gi se numea doamna Waas, cu doi a. Se
Sfert, pentru ci se si niscuse la ora doudsprezece frri un prea poate ca vreun strimoq de-al ei si fi fost ceva mai
sfert. Despre el se putea spune liniqtit ci era un conducitor impleticit la limb5, lungindu-pi numele atunci cAnd gi-l
destul de bun. Oricum, nimeni nu putea spune despre el spunea, ceea ce-i f5cuse pe oameni si-l spuni qi si-l scrie
ci ar fi avut weo meteahni, pentru ci, in definitiv, nu prea pur qi simplu aga cum il auzeau pe el ci pi-l rosteqte. $i
putea sI spuni nimeni absolut nimic despre el. uite aqa ii qi rimisese.
De cele mai multe ori, era la castel, de unde - purtAnd Doamna Waas locuia in cea de-a doui casi de pe insuli,
coroana pe cap, inftgurat intr-un halat din mitase rogie qi cu
cea cu o privilie la parter, de unde puteai cumpira tot
picioarele infipte in niqte papuci de casi, cu model scofian -
soiul de lucruri utile: gumi de mestecat,ziate, qireturi pen-
didea mereu telefoane. Iar pentru o asemenea indeletnicire tru ghete gi pantofi, lapte, suporturi pentru incilfdmintea
impunitor, tot numai din aur.
avea gi un telefon
din casi, unt, spanac, feristraie, zahir, sare, baterii pentru

sl in
\

lanterne, ascufitori pentru creioane, portofele in formi de CAPITOLUL AL DOILEA


pantaloni scurfi, bombonele mici pi colorate, amintiri de
vacanfi, lipici universal... Pe scurt, de toate! In care sosepte
Ce-i drept, amintirile de vacanfi nu fuseseri aproape un pachet misterios
niciodati cumplrate, fiindci nici picior de cilitor nu cil-
case prin Lummerland. Noroc cu domnul Armel care mai
cumpira din cAnd in cAnd cAte una, aga, mai mult din
politele gi pentru ci tot erau lucrurile astea destul de ief-
tine, fiindci altfel nici vorbi si aibi nevoie de ele. De oca-
ziile astea profita gi el ca sI mai stea putin la taifas cu
doamna Waas.
Ah, gi si nu uit: regele nu putea fl vizut dec6t in zilele intr-o buni zi, vaporul poqtal acosti la firmul insulei
de sirbitoare, in celelalte fiind ocupat mai tot timpul cu Lummerland gi din el siri poqtaqul, ;inind la subrag un
treburile domnitului. Altfel stiteau lucrurile in zilele nelu- pachet mdricel.
critoare, cAnd, exact la douisprezece frri un sfert, se ilea Locuiegte cumvapeaici o anumitidoamni Mahlzahn
in dreptul ferestrei, de unde frcea prietenos cu mAna. Asta -
sau cam aqa ceva? intrebi pogtaEul, luAndu-gi o mutri din
era si momentul cAnd supqii sdi se bucurau;i ei, aruncAnd acelea, oficiale, ceea ce, din cAte se fltia, nu-i stitea in fire.
cu piliriile in sus, iar Lukas o lisa pe Emma lui si guiere
$i, slavi Domnului, nu era prima dati cAnd aducea
voioasi. Sirbltoarea continua cu servitul inghefatei de va- posta in Lummerland!
nilie. Asta in zilele obignuite de sirbitoare, pentru ci in
Lukas o privi pe Emma, locomotiva se zgAi qi ea la cei
cele speciale aveau la masi chiar inghelati de cipquni. in-
doi supugi, doamnaWaas qi domnulArmel schimbariintre
ghepta era comandati de rege tocmai la doamna Waas,
ei o privire qi pAni gi regele se i1i la fereastra castelului siu,
recunoscuti pentru miiestria in prepararea inghefatei.
Una peste alta, viafa era linigtiti qi fericiti pe insula aruncAnd o privire, cu toate ci nu era nici zi de sirbitoare
Lummerland, dar asta n-a linut decAt pAni intr-o buni qi nici micar ora nu era douisprezece frri un sfert.
Dragi domnule posta$, rosti regele, cu ceva repros
2i... A.ga, qi, de fapt, cu asta chiar incepe adevirata noastri
poveste. in
-
glas, de ani de zile treci pe aici ;i ne aduci poqta. MI
cunogti foarte bine atAt pe mine, cAt gi pe supuqii mei gi
uite ci ne trezim acum ci ne intrebi daci locuieqte pe aici
o doamni Mahlzahn sau cam aga ceva!
Dar, vi rog, Maiestate, rispunse pogtagul, citili qi
-
indllimea Voastr5!

'oi l"
\

$i zicAnd acestea, poqtagul porni si urce muntele in deloc bine nou5, pogtaqilor. $i nici micar nu qtim cine a
fug5, citre castel. Odati ajuns acolo, ii intinse regelui, prin putut si scrie in halul ista!
fereastr5, pachetul pe care-l purtase tot timpul la subrap. Regele intorse pachetul pe dos, ciutdnd numele pi
Pe pachet stitea scrisl urmitoarea adres5: adresa expeditorului.
Aici n-am gisit decAt un 13, scris ceva mai mare,
-
anunfi el, privindu-i neputincios pe po$tag gi pe supugi.
ciudat! interveni domnul Armel.
- Foarte
- Acum, rosti regele, cu hotirAre in glas, ciudat sau
nu, LuMMRlanT nu poate si insemne decAt Lummerland!
$i nu ne-a mai rimas decAt si admitem ci unul dintre noi
trebuie si fie doamna Mahlzahn sau cam aqa ceva.
Mulpmit de hotirArile luate, regele iqi culese ochelarii de
pe nas qi-pi tamponi fruntea cu batista lui de mitase, gter-
gAndu-qi astfel broboanele de sudoare care se ingrimldiseri
Regele se chinui si deslugeasci adresa, dupi care igi acolo cAt timp incercase s5-i dea de rost intAmplirii.
puse pe nas ochelarii qi se apucl s-o citeasci pentru a doua Bine, dar, se bigi in vorbi gi doamna Waas, niclieri
oari. $i, fiindci mare lucru nu pricepu nici de data asta,
-
pe insula noastri nu e vreo clidire cu trei etaie.
scuturi din cap neputincios gi le vorbi supuqilor sii: asta e foarte adevlrat, spuse regele.
intr-adevir, pur gi simplu mi-e greu si infeleg ceva. - Ce-inicidrept,
-
Cu toate astea, scrie aici negru pe alb.
- $i nu avem vreo stradi veche, adiugi domnul
Armel.
Ce anume? intrebi Lukas.
-
incurcat riu de tot cum se afla, regele iqi mai agezi o - Din picate, gi asta este tot aqa de adevirat, spuse
regele, suspinAnd inciudat.
dati ochelarii pe nas gi spuse:
Ei bine, ascultagi qi voi, supugi ai mei, cum suni adre- - Ca si nu mai vorbim de numf,rul133 care, nici el, nu
existS, adiugi Lukas, impingAndu-gi papca pe ceaft. Aq fi
-
sa asta! ptiut qi eu mai bine ca oricine, fiindci, daci nici eu nu umblu
$i le-o citi cu glas tare, pe cAt de bine se pricepu el. toati ziulica pe insula asta, in sus qi in jos, nu qtiu ziu cine.
- Ciudati adresi! comenti domnul Armel, de cum
termini regele cu cititul.
Bizar! murmuri regele, dAnd din cap gAnditor.
-Ceea ce-i fHcu qi pe supugi s5-gi clatine capetele qi si
- Da, rosti gi poqtaqul, imbufnat. Abia daci infelegi
ceva din ea, cu cAte gregeli a fost scrisS. Aga ceva nu ne pici
murmure in cor:
Bizar!
-
,nl t,,