Sunteți pe pagina 1din 11

ELABORAREA OTELULUI

Tehnica reprezinta aplicarea practica a cunostiintelor stiintifice


fundamentale in scopul creeri de bunuri materiale sau sadisfacerii
anumitor necesitati ale omului. Ea cuprinde ansamblul metodelor si
mijloacelor de transformare a materiei. Dintre acestea, metodele de
transformare a materiei constituie obiectul “tehnologiei”.
Tehnologia reprezinta, deci, una dintre laturile fundamentale ale
tehnicii, definind modul cum e posibila o transformare dorita.
Productia materiala se realizeaza prin forme de organizare de
desfasurare a activitatii omenesti denumite “procese de productie”.
Ele sunt procese tehno-economice complexe, desfasurate in
inteprinderi specializate. Atat produsele cat si procesele de productie
sunt concepute, proiectate respective organizate si conduse, din punct
e vedere tehno-economic, in principal de inngineri.
Otelurile sunt aliaje ale fierului cu carbonul, cu concentratia in
carbon mai mica de 2.11 % si continuturi variabile, dar limitate de
elemente insotitoare (Mn, Si, P, S, ), precum si de N, O, H. Otelurile
aliate contin in plus fata de otelurile carbon obisnuite, unul sau mai
multe elemente de aliere( Cr, Ni, W, Mo, V, etc.) care le confera
proprietati superioare sau specifice. Otelurile sunt materialele metalice
cel mai mult utilizate in industrie.
Elaborarea otelului este un process fizico-chimic complex care
utilizeaza ca materie prima, fie fonta bruta, fie minereul de fier. In
present, practice toata cantitatea de otel necesara se elaboreaza prin
reducere indirecta, pornind de la o incarcatura metalica din care se
elimina o parte din carbon si din elementele insotitoare, prin procese
de afinare a baii metalice. La elaborarea otelului prin reducere
indirecta, incarcatura metalica poate fi formata din fonta, fier veci si
fonta sau numai fier vechi. Fonta, initial poate fi in stare lichida sau in
stare solida. Procesele de elaborare a otelului prin reducere indirecta
sunt urmatoarele:
4 Afinarea fontei prin insuflare de aer
5 Afinarea fontei si a fierului vechi in cuptoare cu vatra
6 Afinarea fierului vechi in cuptoare electrice
7 Elaborarea (topirea) otelului prin procedee complexe (prin
combinarea diferitelor faze de elaborare a unor procedee de mai
sus)

Procedeele de elaborare a otelului au loc intr-un system


eterogen, format din faze
lichide, gazoase si solide.
In baia metalica se mai gasesc si particule nemetalice in
suspensie, care provin din incarcatura, din materialele refractare, din
procesele chimice si fizico-chimice care au loc in timplul elaborarii si
solidificarii.
O elaborare corespunzatoare a otelului presupune, deci, o
conducere a proceselor in asa fel incat se se realizeze obtinerea
otelului de compozitie si structura precisa, eliminarea cat mai avansata
a gazelor vatamatoare (P, S) si crearea conditiilor ca in otelul finit sa
ramana cat mai putine particule nemetalice (incluziuni).
Afinarea incarcaturii metalice are loc in stare topita si consta in
eliminarea unei parti din carbon si din elementele insotitoare prin
procese de oxidare a acestora (afinarea oxidanta) si indepartarea
produselor oxidarii in baia metalica.
Procesele principale ale afinarii de oxidare, deci in prima parte a
elaborarii otelului, oxigenul dizolvat in baia metalica este necesar.
Deoarece dupa procesele de afinare si dezoxidare nu se obtine
totdeanua compozitia dorita, elaborarea otelului trebuie completata cu
corectarea compozitiei, iar in cazul otelurilor aliate, corectarea si
alierea, care se face prin adaugare, dupa indepartarea zgurei si
dezoxidare, a elementelor dorite sub forma de fonte brute si aliate,
feroajiaje sau chiar metale pure.
Otelul elaborate in orice agregat siderurgic se evacueaza in oala
de turnare a carei capacitate este de obicei, egala cu capacitatea
cuptorului.
Lingotierele sunt formele metalice in care se toarna otelul, in
scopul obtinerii lingourilor.
Prin exploatarea zacamintelor sau resursele naturale se obtin
minereuri metalifere si nemetalifere care constituie materiile prime de
baza. Din minereurile metalifere, prin procese tehnologice se extrag
metalele sau direct unele aliaje brute.
Majoritatea tipurilor de aliaje nu se pot obtine insa direct prin
procesele de extragere bruta si ajinare. Drept consecinta, elaborarea
lor se face prin retopirea si amestecarea in proportii adecvate direct a
metalelor industriale sau ethnic pure, process care de asemenea face
parte din elaborarea secundara.

inspektorul - cls a 9-a L1

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate
Otelurile inoxidabile prezinta un nivel al pregatirii mult imbunatatit fata de celelalte
oteluri, ca urmare a prezentei a prezentei cromului si nichelului in masa de baza, care
micsoreaza conductibilitatea termica si sporesc intr-o anumita masura duritate si
coeficient de ecruisare.
Utilizarea alierii cu sulf sau seleniu in vederea cresterii prelucrabilitatii prin aschiere a
acestor oteluri, poate fi luata in considerare doar in cazul utilizari acestora in medii putin
agresive. In cazul unor medii puternic agresive prezenta incluziunilor sulfurice poate
accelera depasiva masei metalice si in aceste cazuri pe lânga utilizarea seleniului, care sa
permita obtinerea unor sulfuri globulare, se utilizeaza adaosuri suplimentare de molibden
precum si tratamente chimice de pasivare.
O clasificare initiala a otelurilor a fost:
-oteluri inoxidabile martensitice ;
-oteluri inoxidabile feritice ;
-oteluri inoxidabile austenitice;
Dupa o perioada mai îndelungata de timp otelurile inoxidabile cunoaste o etapa de
evolutie rapida, atât din punct de vedere al cercetarilor de laborator, cat si din punct de
vedere industrial.
Dupa compozitia chimica otelurile inoxidabile se clasifica astfel:
-oteluri inoxidabile cu crom;
-oteluri inoxidabile cu crom-nichel;
-oteluri inoxidabile cu crom-nichel-molibden;
Din punct de vedere al structurii avem:
-oteluri martensitice ;
-oteluri feritice;
-oteluri austenitice;
-oteluri austenito feritice;
-oteluri martensito-feritice;
oteluri martensitice sau austenitice cu faze dure.
De remarcat, in cazul aliajelor termale Fe-Cr-Ni, este faptul ca pentru largirea buclei ³ in
diagrama T-%Cr, este necesara o concentratie mare de Ni decât atunci când avem
sistemul Fe-c. Aceasta arata ca capacitatea de stabilizare a fazei gama a carbonului este
mai mare decât a nichelului. Pentru a obtine structura ³ intr-un aliaj de 18% Cr trebuie sa
adaugam minim 8% Ni, in timp ce intr-un aliaj cu 17% Cr, structura austenitica se obtine
la 0.2% C.
Austenitizarea aliajelor Fe-Cr-C cu 17-18%Cr , intre T1 si T2 urmata de calire conduce la
o structura martensitica, in timp ce pentru un aliaj Fe-Cr18-Ni8 se obtine o structura
austenitica. Prin calirea otelului din domeniul austenitic , structura austenitica este cu atât
mai stabila cu cat continutul de carbon al otelului este mai ridicat.
Sectiunea prin diagramele termale paralele planului vertical T-%Ni arata ca cresterea
procentului de crom largeste domeniul feritic. Un aliaj cu 18% Cr ramane feritic la orice
temperatura daca contine mai putin de 4%Ni.
In aliajele industriale, numarul de ele mente de aliere este mai mare decât trei. Faptul ca
nichelul este adeseori un metal deficitar, a dus la înlocuirea lui cu alte elemente
gamagene pentru a obtine structuri austenitice in oteluri inoxidabile, pastrând 18%Cr, ca
principal element de aliere, pentru formarea filmului se pasivare ce asigura rezistenta la
coroziune .

O ALTA CLASIFICARE

CLASIFICAREA OTELURILOR ALIATE :

Dupa gradul de aliere pot fi:

- slab aliate: å EA < 2,5%

- mediu aliate: 2,5 < å EA< 10%

- înalt aliate: å EA < 10%

Dupa numarul elementelor de aliere pot fi ternare (un singur element


de aliere), cuaternare (2 EA), polinare (>2 EA).

upa structura în stare normalizata:

- perlitice –oteluri slab aliate;

- martensitice (autocalibile) –oteluri mediu aliate;

- austenitice –bogat aliate.

Dupa structura în stare recoapta:

- hipoeutectoide, cu ferita aliata structural libera;

- hipereutectoide, cu carburi secundare, precipitate din austenita;

- ledeburitice, în stare turnata prezinta în structura un eutectic ce


contine carburi primare (separate din lichid);

Otelurile aliate, cu cantitate mare de elemente Ã-gene mai pot fi:

- austenitice, care nu sufera transformari la încalzire;

- semiaustenitice, cu transformari la încalzire si care se pot


supune unei caliri incomplete.
La otelurile aliate cu cantitati mari de elemente a-gene mai apar:

- feritice, fara transformari la încalzire;

- semiferitice, cu transformari la încalzire si cu posibilitatea


aplicarii unei caliri incomplete;

Dupa destinatie otelurile sunt:

- pentru constructii mecanice si metalice;

Otelurile pentru constructii mecanice, dupa tratamentul termic final


sunt: de cementare (% C <0,25), de îmbunatatire (% C >0,25), si de
nitrurare.

Otelurile pentru constructii metalice sunt destinate realizarii unor


ansambluri îmbinate prin suruburi, nituri sau sudate:

- pentru scule: de aschiere si aparate de masura si control, pentru


deformare plastica la rece, la cald sau pentru scule pneumatice;

- cu destinatie speciala: pentru cazane si recipiente sub presiune,


inoxidabile si refractare, pentru rulmenti, etc.

În tabelele anexa sunt prezentate extrase din standarde cu


prezentarea marcilor de otel , compozitie chimica, proprietati
mecanice, conditii de tratament, utilizari.

SIMBOLIZAREA :

Otelurile aliate se simbolizeaza prin indicarea în sutimi de procente a


concentratiei în carbon, simbolurile chimice al elementelor de aliere
urmate de concentratia în zecimi de procente în ultimul element de
aliere considerat si cel mai important.

Exemplu: 10TiNiCr180, otel cu 0,1% C si 18% Cr.

Daca otelul este turnat se adauga în fata majuscula T.

Exemplu: T105Mn120.

La otelurile aliate pentru scule (STAS 3611-80) elementele de aliere


sunt simbolizate astfel C-Cr; M-Mn; N-Ni; S-Si; Ex:MCW14.
La unele oteluri cu destinatie speciala, dupa majusculele care
simbolizeaza destinatia otelului se indica rezistenta de rupere la
tractiune minima în daN/mm2. Ex.:otelul de cazane K52, otelul pentru
recipiente sub presiune R52; otelurile pentru constructii sudate cu
granulatie fina OCS 52; la otelurile pentru constructii navale se indica
limita de curgere minima garantata, în daN/mm2, având în fata
majusculele A – garanteaza energia de rupere la 200C; D – la 00C; E –
la –400C.

Exemplu: A 32, D 36, etc

La otelurile pentru arcuri se adauga la sfârsitul simbolizarii majuscula


A,

OTELURI PENTRU CONSTRUCTII :

Otelurile aliate pentru constructii de masini (STAS 791-80) sunt oteluri


hipoeutectoide (0,5-0,65% C) slab aliate cu Cr, Mn, Ni, Mo, Si, B, Ti, V,
Al.

Structura otelurilor slab aliate în stare recoapta este asemanatoare cu


a otelurilor carbon cu aceeasi concentratie în carbon. Elementele de
aliere au rolul de a îmbunatati unele proprietati: cresterea duritatii,
rezistentei mecanice, calibilitatii, tenacitatii, etc.

Otelul 21TiMnCr12 (0,21% C, 1,2% Cr; 0,05% Ti) este un otel pentru
cementare, destinat pieselor de dimensiuni mari, supuse la socuri.
Dupa cementare se caleste de la 9000C în ulei si se revine la
temperatura joasa la 2000C, pentru a avea un strat superficial cu
structura martensitica, dur si rezistent la uzura, asociat cu un miez
tenace cu structura ferito-perlitica sau martensitica. Cromul si
manganul maresc rezistenta si calibilitatea otelului. Totodata aliaza
cementita, întârzie transformarile la revenire si maresc duritatea
structurii de revenire. Titanul formeaza TiC care împiedica cresterea
granulatiei la cementare si asigura o tenacitate ridicata.

În fig.12.2 se prezinta structura acestui otel, în stare recoapta,


alcatuita din ferita si perlita cu granulatie fina.

Otelul 40BCr10 (0,4% C, 1% Cr, 0,002% B) este un otel de


îmbunatatire, unde Cr si B au rolul de a mari rezistenta si calibilitatea
otelului. În fig.12.3 se prezinta structura în stare recoapta. Se observa
ca fata de otelul carbon cu 0,6% C, otelul aliat prezinta o cantitate mai
mare de perlita(s-a deplasat punctul S la stânga) cu un grad ridicat de
dispersie si deci cu rezistenta si duritate superioare. Calirea de la
8300C în apa, urmata de revenire înalta la 6000C asigura o structura
sorbitica rezistenta si tenace.

Otelul 38 MoCrAl09 este un otel pentru nitrurare. În stare normalizata


are structura formata din graunti izolati de ferita pe fond bainitic
(fig.12.4). Tratamentul termic final consta din îmbunatatire pentru a
asigura tenacitatea miezului si nitrurare pentru cresterea duritatii
stratului superficial si a rezistentei la uzura. Elementele de aliere
formeaza nitruri în stratul de difuzie pentru cresterea duritatii si
totodata maresc calibilitatea otelului.

Otelurile aliate pentru constructii metalice sudate (cazane, recipienti


sub presiune, constructii navale, etc.) sunt oteluri slab aliate în Mn (sub
1,7% ) în scopul cresterii rezistentei si tenacitatii fara a înrautati
sudabilitatea. Pentru finisarea granulatiei si marirea tenacitatii se
practica microalierea cu V, Ti, Nb.

Otelul R55 (0,22% C; 1,5% Mn; 0,1% V este destinat tablelor de cazane
si recipientelor sub presiune pentru temperaturi ambiante si ridicate de
la –500C la 4000C. În stare normalizata are structura formata din ferita
poliedrica si perlita (fig.12.11). Se observa rolul V în finisarea
granulatiei.

Otelul 51Si17 A (STAS 795-80) este un otel de arcuri în foi sau


elicoidale pentru solicitari medii. Elasticitatea este asigurata de alierea
cu Si si tratamentul termic final care consta în calire de la 8700C în ulei
urmata de revenire medie la 4500C. În fig.12.5 se prezinta structura
finala alcatuita din troostita de revenire.

Otelul de rulmenti Rul1 (STAS 1456/1-80) este un otel hipereutectoid


cu 1%C, 1,5%Cr. Pentru a putea fi prelucrat prin aschiere se livreaza
dupa recoacere de globulizare. Structura este formata din carburi (Fe,
Cr)3 C globulare distribuite în masa feritica (fig.12.6).

Pentru a se asigura duritatea (60HRC) si rezistenta la uzura, otelul de


rulmenti se supune calirii urmata de revenire joasa. Structura finala
este alcatuita din martensita de revenire cu carburi fine si uniform
distribuite (fig.12.7). Cromul aliaza comentita determinând stabilitatea
martensitei la revenire si cresterea duritatii.

OTELURI ALIATE PENTRU SCULE :


Otelurile aliate pentru scule contin o serie de elemente de aliere care
îmbunatatesc unele proprietati ale otelurilor carbon de scule. Astfel W,
Cr, Mo, sunt elemente carburigene care maresc duritatea, rezistenta la
uzura si termostabilitatea; V finiseaza structura si mareste tenacitatea;
Cr, Mn, Si, Mo maresc calibilitatea; Mo înlatura fragilitatea la revenire a
otelurilor cu Cr si Ni.

Otelul slab aliat cu Cr-Rul 1 se utilizeaza pentru confectionarea unor


scule aschietoare care lucreaza fara socuri (filiere, alezoare, brose
mici, etc.) si a unor instrumente de masura si control (calibre). Taisul
ascutit si rezistenta la uzura sunt asigurate în urma tratamentului final
de calire si revenire joasa (fig.12.6).

Dintre otelurile de scule bogat aliate cu crom este reprezentativ otelul


ledeburitic C120 (STAS 3611-80) destinat confectionarii sculelor de
deformare la rece (matrite, poansoane, dornuri, etc.). Acest otel
contine ~ 2%C si 12% Cr. În stare turnata si la racire relativ rapida
structura acestui otel contine o retea de eutectic (amestec mecanic de
austenita aliata si carburi (Fe, Cr)3C, (Cr, Fe)7C3 pe fond austenitic
(fig.12.8). Cromul dizolvat în austenita, micsoreaza solubilitatea
carbonului (punctul E spre stânga) asa încât acest otel cu 2% C va
cristaliza ca o fonta hipoeutectica alba. Racirea rapida mentine
stabilitatea austenitei la temperatura ambianta.

La racire lenta sau daca otelul turnat este recopt se da timp


desfasurarii transformarii eutectoide a austenitei. Structura va contine
o retea de ledeburita (perlita sorbitica si carburi) pe fond perlitic
(fig.12.9).

Prin forjare eutecticul se farâmiteaza si dupa recoacere de înmuiere la


8300C structura otelului contine perlita fina si carburi uniform
distribuite (fig.12.10). În aceasta stare otelul este prelucrabil prin
aschiere – HBmax=200.

Pentru a se asigura rezistenta la uzura otelul C120 se supune în final


calirii la 9500C în ulei urmata de revenire joasa la 4300C cu o
puternica durificare secundara (58HRC). Structura este formata din
martensita de revenire aliata si carburi complexe fine uniform
distribuite (fig.12.11).

Otelurile rapide (STAS 7382-80) de scule sunt oteluri bogat aliate (pâna
la 25%) cu W, Cr, Mo, V, Co, cu un continut de carbon de 0,7-1%. Sunt
destinate confectionarii sculelor aschietoare care prelucreaza la viteze
ridicate (40-50 m/min) materiale dure (280 HB), cutite de strung, freze,
burghie, scule de filetat, etc. Cele mai utilizate sunt otelurile rapide cu
W (Rp3), cu Co (Rp1, Rp2), cu Mo (Rp5, Rp10).

Dupa turnare si racire rapida otelul Rp3 (0,7%C; 18%W; 4,5%Cr;


1,2%V; 0,6%Mo; 0,4% Ni) prezinta cristale primare de austenita cu
separari aciculare de martensita, înconjurate de o retea de eutectic cu
numeroase carburi complexe de W, V, Mo, Cr.

La limita grauntilor de austenita se observa separarea de carburi


secundare fine (fig.12.12).

Prin forjare la 900-11000C se produce distrugerea retelei fragile de


eutectic si se uniformizeaza distributia carburilor (fig.12.13). Structura
este formata din carburi pe fond bainito-martensitic, dur si fragil. Se
supune apoi unei recoaceri de înmuiere la 8000C, care conduce la o
structura formata din carburi primare si secundare pe fond feritic, usor
prelucrabila prin aschiere (fig.12.14).

Pentru realizarea proprietatilor de utilizare se aplica o calire de la


12800C în ulei, urmata de calire la –800C. Se obtine o structura
formata din martensita, austenita reziduala si carburi (fig.12.15). Se
observa ca numarul si dimensiunea carburilor a scazut comparativ cu
recoacerea de înmuiere. Deasemenea apare la limitele fostilor graunti
de austenita asa numita structura poliedrica specifica otelului rapid
calit de la temperaturi peste 12000C. La atacul cu nital, în poliedre nu
se observa martensita sau austenita reziduala.

Prin revenire joasa multipla la 550-5800C are loc transformarea


martensitei de calire în martensita de revenire cu precipitarea dispersa
a carburilor în exces din austenita reziduala si transformarea acesteia
într-o martensita foarte fina (hardenita). Aceasta structura asigura
duritate (63-65 HRC) si termostabilitate pâna la 5500C.

OTELURI CU DESTINATIE SPECIALA :

Aceste oteluri au proprietati mecanice, fizice si chimice deosebite:


rezistenta la uzura, la coroziune, refractaritate si rezistenta la cald,
proprietati magnetice si electrice remarcabile, etc.

Otel T105Mn120 (STAS 3718-76) este un otel austenitic manganos,


rezistent la uzura prin soc, care contine 0,9-1,2%C; 11,5-13,5% Mn;
0,5-1,0% Si. Dupa forjare si racire lenta are structura formata din
austenita si carburi (Fe,Mn)3C pe limita de graunte. Prin calire de la
10500C structura contine austenita omogena, suprasaturata în carbon
cu duritate redusa 190 HB, Rm=100daN/mm2, plasticitate ridicata
A=50%.

Prin deformare plastica, austenita prezinta numeroase linii de


alunecare în care se gasesc mici cantitati de martensita (fig.12.10).
Aceasta structura are o capacitate mare de ecruisare deci rezistenta la
uzura. Duritatea creste pâna la 500 HB.

Se prelucreaza greu prin aschiere numai cu aliaje dure sau prin


rectificare. De aceea piesele se obtin prin turnare.

Datorita rezistentei mari la uzura se utilizeaza pentru piese puternic


solicitate: falci de concasor si excavator, senile, macaze de cale ferata,
etc.

Otelurile inoxidabile si refractare contin minim 12% Cr dizolvat în fier.


Dupa continutul de carbon si elemente de aliere pot fi cu structura:
feritica, martensitica sau austenitica.

Otelul 8Cr170 (STAS 3563-80) este un otel inoxidabil feritic. Se


utilizeaza dupa recoacere la 7600C cu racire în aer, când prezinta
structura formata din graunti de ferita si o cantitate mica de carburi
(fig.12.17). Rezistenta este redusa (Rm=390 N/mm2) plasticitatea
ridicata (A=20%). Se foloseste în medii cu agresivitate medie în
industria alimentara, pentru articole de menaj.

Otelul 12Cr130 (STAS 3583-80) este un otel ferito-martensitic. Se


utilizeaza dupa calire de la 10500C în aer urmata de revenire la 7200C.
În stare calita prezinta structura formata din ferita si martensita
(fig.12.18), cu rezistenta mai ridicata (Rm=590 N/mm2) si plasticitate
buna (A=20%). Se utilizeaza pentru piese supuse la socuri care
lucreaza la presiuni mijlocii, în medii slab agresive ca: ventile, palete
de turbina hidraulice, cu abur, etc.

Otelul 10NiCr180 (STAS 3563-80) contine max. 0,12%C, 10%Cr, 8%Ni


si max. 0,75%Ti.

Dupa calire în aer de la 10500C prezinta structura monofazica


austenitica de rezistenta medie (Rm= 540 daN/mm2) cu plasticitate si
tenacitate ridicata (A=40%). Cromul asigura rezistenta la coroziune si
refractaritate pâna la 8000C, nichelul îmbunatateste rezistenta la
coroziune si favorizeaza structura austenitica, titanul elimina tendinta
de coroziune intercristalina. Acest otel este folosit pentru piese în
industria chimica, metalurgica ce lucreaza pâna la temperaturi 550-
7000C.
CONDITII DE LUCRU :

Metoda de analiza: în câmp luminos

Probe metalografice: din oteluri aliate, pregatite pentru analiza


microscopica

Aparatura: microscop metalografic 500x

MOD DE LUCRU :

Se vor analiza la microscopul metalografic probele de oteluri aliate, se


va identifica simbolizarea otelului, se va schita microstructura si se va
stabili rolul elementelor de aliere.

Datele se vor centraliza tabelar:

Nr. 1
proba

Marca ote l21TiMnCr12

Compozitie chimica 0,21%C 1,2%Cr

Stare Recopt

Structura

Constit. Struct. Perlita Ferita

Influenta elem.de aliere Cr si Mn:

Cresc Rm, HB,calibilit.

Ti: finiseaza structura