1

Sumar

 Contextul economic

 Definiţii şi cadru teoretic

 Metodologie

 Testarea relației dintre inflație și șomaj

 Concluzii

Notă: Opiniile prezentate în această analiză sunt în întregime ale autorilor şi ele nu implică sau
angajează în vreun fel Banca Naţională a României
2
Contextul economic

3
 Criza economică şi financiară a fost însoţită de creşterea ratei şomajului
şi de scăderea ratei inflaţiei la nivelul zonei euro

Zona euro Rata şomajului în UE

% %
4.0
EL
ES
3.0 HR
CY
PT
2.0 SK
IT
1.0
IE
BG
LT
0.0 LV
FR
Rata anuală a inflaţiei SI
-1.0 PL
FI 2008
pp ∆Rata şomajului BE
2.4 HU
SE diferență 2014
1.8 EE față de 2008
RO
NL
1.2 DK
UK
0.6
CZ
Criza financiară Criza datoriilor LU
internaţională suverane MT
0.0 DE
AT
-0.6 EA
2008 T1
2008 T3
2009 T1
2009 T3
2010 T1
2010 T3
2011 T1
2011 T3
2012 T1
2012 T3
2013 T1
2013 T3
2014 T1

UE28
0 10 20 30
Sursa: Eurostat
4
O tendinţă similară a caracterizat şi România, creșterea ratei șomajului fiind
determinată de disponibilizările din industrie și construcții
România Numărul de salariați în RO
% 2008=100
10.0 120

8.0

110
6.0

4.0
100
2.0

Rata anuală a inflaţiei IAPC

0.0 90
pp
∆ Rata șomajului
2.4

1.6 80

0.8 Industrie
Construcții
0.0 Comerț și servicii private 70
Criza financiară Servicii publice
-0.8 internaţională
Total
-1.6 60
2008 T1
2008 T3
2009 T1
2009 T3
2010 T1
2010 T3
2011 T1
2011 T3
2012 T1
2012 T3
2013 T1
2013 T3
2014 T1

2010 T3

2013 T1
2008 T1
2008 T3
2009 T1
2009 T3
2010 T1

2011 T1
2011 T3
2012 T1
2012 T3

2013 T3
2014 T1*
* Modificarea metodologiei de calcul al numărului de salariați
Sursa: Eurostat, date LFS începând cu T1 2014
5
Reducerile de personal au vizat în special tinerii şi persoanele cu un nivel de
pregătire mediu şi scăzut

Nivel de educație pp Vârstă

variație anuală, % variație anuală,%
pp
4 4 4 4

2 2 2 2

0 0 0 0

-2 -2 -2 -2

-4 -4 -4 -4
nivel ridicat 50-64

nivel mediu 25-49

-6 nivel scăzut -6 -6 15-24 -6
total angajaţi (sc.dr.) total angajaţi (sc.dr.)

-8 -8 -8 -8

-10 -10 -10 -10

2009 T1

2009 T3

2010 T1

2010 T3

2011 T1

2011 T3

2012 T1

2012 T3

2013 T1

2013 T3

2009 T1

2009 T3

2010 T1

2010 T3

2011 T1

2011 T3

2012 T1

2012 T3

2013 T1

2013 T3
Sursa: Eurostat, date LFS 6
O parte din persoanele afectate s-au regăsit în şomajul pe termen lung, în timp
ce capacitatea economiei de a crea locuri de muncă a rămas limitată, …
Rata șomajului Curba Beveridge
%
8 2.4

relaţia dintre capacitatea

7 economiei de a crea locuri
08Q2 de muncă şi excedentul
2.0
ofertei de forţă de muncă
6

5
1.6

09Q1
4

1.2
3
14Q2

2
termen scurt (sub 1 an) 0.8
11Q113Q1
termen lung (peste 1 an)
1 12Q1
total
10Q1
0 0.4
2009 T3
2008 T1
2008 T3
2009 T1

2010 T1
2010 T3
2011 T1
2011 T3
2012 T1
2012 T3
2013 T1
2013 T3
2014 T1

5.4 5.9 6.4 6.9 7.4

Ox: Rata șomajului (%)

Oy: Rata locurilor de muncă vacante (%)
Sursa: Eurostat, date LFS, calcule proprii
7
 … posibil şi ca urmare a unor neconcordanţe între
cererea și oferta de forță de muncă

Nivel redus Nivel mediu Nivel ridicat

procente procente
procente
80 80 80
cerere de FM

70 70 70
oferta de FM
60 60 60

50 50 50
Cererea de FM = ponderea
salariaților cu nivelul de
40 40 40
educație redus/mediu/ridicat în
oferta de FM total salariați
30 30 30
Oferta de FM = ponderea
șomerilor cu nivelul de educație cerere de FM
20 20 20
redus/mediu/ridicat în total
șomeri
10 10 10

cerere de FM oferta de FM
0 0 0
2001 T1
2002 T2
2003 T3
2004 T4
2006 T1
2007 T2
2008 T3
2009 T4
2011 T1
2012 T2
2013 T3

2001 T1
2002 T2
2003 T3
2004 T4
2006 T1
2007 T2
2008 T3
2009 T4
2011 T1
2012 T2
2013 T3
2001 T1

2003 T3
2004 T4
2006 T1

2008 T3
2009 T4
2011 T1

2013 T3
2002 T2

2007 T2

2012 T2

Sursa: Eurostat, calcule proprii

8
 Întrebări cheie

 În ce măsură poate fi creşterea şomajului ulterioară

declanşării crizei atribuită unor evoluţii structurale?

 Cum se reflectă aceste evoluţii în rata inflaţiei?

 Ce alţi factori determină inflaţia în România?

9
Definiţii şi cadru teoretic

10
Şomerii sunt acea parte a populaţiei active care se află în căutarea unui loc de muncă

+ Alte categorii
Salariați
(ex. agricultori)

Populație ocupată + Șomeri

Persoane Populație
Populație activă + +
< 15 ani inactivă

Populație totală

11
 Cum se măsoară șomajul în România?
Definiția internațională Definiția națională
Șomeri BIM
Rata șomajului BIM = Rata șomajului = Șomeri înregistrați
Populație activă înregistrat Populație activă civilă

vârsta: 15-74 de ani vârstă:16 ani - îndeplinirea condițiilor

îndeplinesc simultan 3 condiții:
 nu au loc de muncă
 disponibili să înceapă lucrul în următoarele
2 săptămâni
 au căutat activ un loc de muncă în ultimele
4 săptămâni
de pensionare
îndeplinesc simultan condițiile:
 nu au loc de muncă, venituri < indicatorul
social de referință (500 lei)
 disponibili să înceapă lucrul în perioada
următoare
 sunt în căutarea unui loc de muncă
 apți fizic și psihic pentru prestarea unei munci
 se înregistrează la agenția pentru ocuparea
forței de muncă

Persoane care furnizează forță de muncă

Persoane care furnizează forță de
disponibilă pentru producția de bunuri și
muncă disponibilă pentru producția de servicii, exclusiv cadrele militare și
bunuri și servicii persoanele asimilate, deținuții politici și
salariații organizațiilor politice și obștești
 Populație ocupată + șomeri
 Populație ocupată civilă + șomeri

12
Variaţie mai amplă a ratei şomajului înregistrat în România ulterior declanşării crizei;
pentru comparabilitate internaţională vom utiliza şomajul BIM

%
9

Rata șomajului înregistrat

4

Rata șomajului BIM

3
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Sursa: Eurostat, INS

13
 O perspectivă teoretică asupra ratei șomajului: structural versus ciclic

Şomajul total

 Șomajul structural  Șomajul ciclic

 determinat de absenţa cererii pentru  este datorat fluctuațiilor ciclului
forța de muncă disponibilă, ca economic
urmare a:
 ratele crescute de ocupare
a. progresului tehnologic, care face înregistrate în perioadele de
ca unele meserii să dispară, fiind expansiune economică vor fi
înlocuite de noi tehnologii mai urmate de concedieri
eficiente semnificative în perioadele de
contracție
b. schimbării structurii cererii
consumatorilor
 apare ca urmare a incompatibilității
dintre structura forței de muncă
disponibile și nevoile de forță de
muncă ale angajatorilor,
determinate de tipul de bunuri
produse și tehnologia folosită

14
 Relația inflație - șomaj: evoluția curbei Phillips

relație negativă
șomaj-inflație (salarială)
Rata
(Phillips,1958)
inflației rata naturală a
( ) şomajului (𝒖 )
(Friedman, Phelps,
sfârșitul anilor ‘60)
𝛽
așteptări
raționale
Rata șomajului (u) (Lucas,1972,
Trade-off pe termen scurt 1973)

Modelul “triunghiular” Curba Philips de natură Neo-Keynesiană

 Model care încorporează așteptări  Are la bază ipoteza unor aşteptări

backward-looking (inerție) și unele forward-looking care permit ratei
şocuri explicite de ofertă (Gordon, 1975) inflației să răspundă la modificarea
percepției privind politica monetară și
fiscală, curentă și viitoare (Sargent, 1982)

πt = πe – β (ut-ut*)+ ν, πe = πt-1 πt = πe – β (ut-ut*)

inflație șomaj șocuri inflație șomaj

așteptată ciclic ofertă așteptată ciclic

15
 Modelul Gordon

Modelul triunghiular

Ecuaţii:
∆ 𝑡= 𝛼 𝐿 ∆ 𝑡−1 𝛽 𝐿 𝑡 − 𝑡 𝛾 𝐿 ′ ∆𝑧𝑡 𝜀𝑡 (𝟏)
𝑡= 𝛿 𝑡−1 𝜂𝑡 𝟐
Inerție

Ipoteze: 𝜀𝑡 ~𝑁 0, 𝜎2𝜀 , 𝜂𝑡 ~𝑁 0, 𝜎2𝜂 , 𝑐𝑜𝑣 𝜀𝑡 , 𝜂𝑡 = 0 ! Modelul presupune impunerea unei restricţii:

2𝜂
𝑡 -rata inflaţiei (%yoy) signal-to-noise ratio :𝜎 𝜎2𝜀

𝑡 -rata şomajului  motivație: rata șomajului este mai puțin

𝑡 -rata şomajului care nu generează inflaţie (NAIRU) volatilă comparativ cu rata inflației
𝜀𝑡 - eroarea asociată ecuaţiei observațiilor (1)  deși nu există un consens privind
𝜂𝑡 - eroarea asociată ecuaţiei de stare (2) stabilirea acestui raport, în literatură se
utilizează valoarea 0,16 (Gordon, 1997;
𝑧𝑡 - variabile exogene asociate şocurilor de natura Greenslade et al. ,2003)
ofertei

 În România formarea aşteptărilor consumatorilor se realizează în manieră adaptivă (Bojeşteanu, Manu şi

Stanca, 2011)

16
 Ce reprezintă NAIRU și de ce este important?

NAIRU − nivelul ratei șomajului care nu generează presiuni inflaționiste (proxy pentru șomajul structural)

Cauze ale modificării NAIRU

Modificări Modificări Modificări Necorelare între

demografice ale politicilor instituționale competențele forței
(îmbătrânirea populației) (salariul minim, beneficiile (reducerea rolului de muncă şi cerințele
de șomaj) sindicatelor) pieței

Importanţa NAIRU

Politica monetară: Politica fiscală: Politica pieței muncii:

evaluarea evoluţiei inflației
u > NAIRU ⇒ presiuni de scădere a
inflației
u < NAIRU ⇒ presiuni de creștere a
inflației
relevant în determinarea indică eficiența politicilor
indicatorilor fiscali structurali, aplicate în modificarea
necesari pentru identificarea caracteristicilor structurale ale
dezechilibrelor macroeconomice pieței muncii

NAIRU - o variabilă neobservabilă incertitudine în literatură privind tehnicile de estimare

(hitting a moving target)
17

Metode statistice
NAIRU se obține prin
extragerea “mecanică”a
trendului din seria de șomaj
 Avantaj: sunt rapide și
relativ ușor de implementat
 Dezavantaj: nu permit
introducerea de ipoteze
economice și sunt sensibile
la parametrii aleși pentru
filtru
Metode de estimare
Metode în formă redusă
curba Phillips este dedusă pe
baza unor raționamente
economice
se folosesc metode statistice
(filtrul Kalman, modele VAR
structurale, modele VEC)
pentru estimarea variabilei
neobservabile NAIRU
 Avantaj: raționamentul
economic este validat empiric
 Dezavantaj: nu se pot
identifica sursele
modificărilor structurale
Metode structurale
 curba Phillips rezultă din
mecanismul de formare a
salariilor și prețurilor; metodă
caracterizată de incertitudini
legate de parametrii structurali
 Avantaj: se pot încorpora
particularități și elemente
caracteristice fiecărei
economii
 Dezavantaj: complexitatea
relaţiilor dintre variabile,
senzitivitatea rezultatelor la
specificaţia aleasă şi lipsa
datelor
18
Metodologie

19
 Estimarea NAIRU folosind filtrul Kalman – două abordări

Metoda propusă:
Estimarea modelului Gordon cu pantă constantă (β) filtrul Kalman

Estimarea modelului Gordon cu pantă variabilă (βt) filtrul Kalman extins

Avantajele filtrului Kalman:

- permite estimarea simultană a curbei Phillips și a NAIRU (ca serie variabilă în timp)
- actualizarea variabilelor și a coeficienților estimați pe măsură ce devin disponibile
noi informații
- tratează lipsa disponibilității unui set de variabile structurale (de ex. puterea de
negociere a sindicatelor, salariul minim)

20
 Etapele filtrului Kalman

BLACK BOX

SURSE DE EROARE

variabila estimator
de stare optim al
SISTEM OBSERVAȚII ESTIMARE variabilei
de stare

SURSE DE EROARE

21
Estimarea modelului Gordon în ipoteza unei relaţii stabile între şomaj şi inflaţie
- modelul liniar -
Ecuația observațiilor: ∆ 𝑡 = 𝛼 𝐿 ∆ 𝑡−1 𝛽 𝐿 𝑡 − 𝑡 𝛾 𝐿 ′ ∆𝑧𝑡 𝜀𝑡 sau 𝒚𝒕 = 𝒙𝒕 𝜽𝒕 𝜺𝒕

Ecuația de tranziție: 𝑡= 𝛿 𝑡−1 𝜂𝑡 sau 𝜽𝒕 = 𝝁 𝑭𝜽𝒕−𝟏 𝒗𝒕

Ipoteze: 𝜀𝑡 ~𝑁 0, 𝑅 , 𝑣𝑡 ~𝑁 0, 𝑄 , 𝑐𝑜𝑣 𝜀𝑡 , 𝑣𝑡 = 0

VALORI INIȚIALE
𝜃0 și 𝑃0 II. ACTUALIZARE
(informații disponibile pentru momentul t)

3. Determinarea erorii de predicție a inflaţiei

I. PREDICȚIE
𝜂𝑡/𝑡−1 = 𝑦𝑡 − 𝑥𝑡 𝜃𝑡/𝑡−1
(informații disponibile până la momentul t-1)
4. Obținerea câștigului Kalman – minimizarea
1. Prognozarea variabilei de stare la t
MSE a erorilor a posteriori a stării (𝜃𝑡 − 𝜃𝑡/𝑡 )
𝜃𝑡/𝑡−1 = 𝜇 𝐹𝜃𝑡−1/𝑡−1
𝐾𝑡 = 𝑃𝑡/𝑡−1 𝑥𝑡𝑇 (𝑥𝑡 𝑃𝑡/𝑡−1 𝑥𝑡𝑇 R)−1
2. Proiecția covarianței erorii de predicție a
stării 5. Actualizarea variabilei de stare
𝑃𝑡/𝑡−1 = 𝐹𝑃𝑡−1/𝑡−1 𝐹 𝑇 𝑄 𝜃𝑡/𝑡 = 𝜃𝑡/𝑡−1 𝐾𝑡 𝜂𝑡/𝑡−1

6. Actualizarea covarianței erorii

𝑃𝑡/𝑡 = 𝑃𝑡/𝑡−1 − 𝐾𝑡 (𝑥𝑡 𝑃𝑡/𝑡−1 𝑥𝑡𝑇 𝑅)𝐾𝑡𝑇

22
Estimarea modelului Gordon în ipoteza unei relaţii variabile în timp între şomaj şi inflaţie
- modelul neliniar -
1. Ecuația observațiilor: 𝑦𝑡+1 = ℎ 𝜃𝑡+1 𝜀𝑡+1

2. Ecuația de tranziție: 𝜃𝑡+1 = 𝑓 𝜃𝑡 , 𝑡 𝑣𝑡 𝑓 și ℎ funcții neliniare cu derivatele 𝛻𝑓𝜃 și 𝛻ℎ, 𝑣𝑡 ∼ 𝑁(0, 𝑄) și

𝜀𝑡+1 ∼ 𝑁 0, 𝑅

𝒚 = (𝜽)
𝜃0 și 𝑅, 𝑄

Aproximare liniară
de ordinul I

𝜃𝑡 𝜃𝑡+1 ≈ f 𝜃𝑡 , 𝑡 𝛻𝑓𝜃 𝜃𝑡+1 − 𝜃𝑡 𝑣𝑡

≈ Aproximare liniară
Predicție de ordinul I
𝜃𝑡+1 = 𝑓(𝜃𝑡 , 𝑡)
(𝜽 ) 𝑦𝑡+1 ≈ ℎ 𝜃𝑡+1 𝛻ℎ 𝜃𝑡+1 − 𝜃𝑡+1 𝜀𝑡+1
𝑃𝑡+1 = 𝛻𝑓𝜃 𝑃𝑡 𝛻𝑓𝜃𝑇 𝑄

𝜽 𝜽
Actualizare

𝜃𝑡+1 = 𝜃𝑡+1 𝐾𝑡+1 (𝑦𝑡+1 − ℎ 𝜃𝑡+1 )

𝑃𝑡+1 = 𝑃𝑡+1 − 𝐾𝑡+1 (𝛻ℎ𝑃𝑡+1 𝛻ℎ𝑇 𝑅)𝐾𝑡+1 𝑇
𝐾𝑡+1 = 𝑃𝑡+1 𝛻ℎ𝑇 (𝛻ℎ𝑃𝑡+1 𝛻ℎ𝑇 𝑅) −1

23
 Estimările obţinute în urma filtrării sunt “netezite” (Kalman smoothing)

FILTRARE - estimarea variabilei de stare pe măsură ce apar noi informații

𝜃0 𝜃1 ..................................................................................... 𝜃𝑡 𝜃𝑡+1 𝜃𝑇−1

................................... 𝜃𝑇

𝜃1/0 𝜃𝑡+1/𝑡 𝜃𝑇/𝑇−1

t0 t1 ...................................................................................... t t+1 ................................... T-1 T

SMOOTHING - "netezirea" variabilei de stare cunoscând toate informațiile

𝜃0𝑆 𝜃1𝑆 ...................................................................................... 𝜃𝑡𝑆 𝑆

𝜃𝑡+1 ................................... 𝑆
𝜃𝑇−1 𝜃𝑇

t0 t1 ...................................................................................... t t+1 ................................... T-1 T

FK FKE
𝜃𝑡 𝑆 = 𝜃𝑡/𝑡 𝑃𝑡/𝑡 𝐹 𝑇 𝑃𝑡/𝑡+1
−1
(𝜃𝑡+1 𝑆 − 𝐹𝜃𝑡/𝑡 − 𝜇) 𝜃𝑡𝑆 = 𝜃𝑡 𝑆
𝐴𝑡 (𝜃𝑡+1 − 𝑓 𝜃𝑡 )

−1 −1𝑇 𝑇 𝑃𝑡𝑆 = 𝑃𝑡 𝑆
𝐴𝑡 (𝑃𝑡+1 − 𝐵𝑡+1 )𝐴𝑇𝑡
𝑃𝑡𝑆 = 𝑃𝑡/𝑡 𝑃𝑡/𝑡 𝐹 𝑇 𝑃𝑡+1/𝑡 𝑆
(𝑃𝑡+1 − 𝑃𝑡+1/𝑡 )𝑃𝑡+1/𝑡 𝐹𝑃𝑡/𝑡
𝐴𝑡 = 𝑃𝑡 𝛻𝑓𝜃 𝐵𝑡+1 −1

𝐵𝑡+1 = 𝛻𝑓𝜃 𝑃𝑡 𝛻𝑓𝜃𝑇 𝑄

24
Exerciţiul practic pleacă de la o bună fundamentare a valorilor de intrare

Rolling Window
HP 𝑡 NLS
1 variabilă R și Q pentru 7 procese de stare
neobservabilă 1 variabilă neobservabilă

KFE
7 variabile de stare
𝑡 𝑡

OLS KF 𝜃01 , 𝜃02 , … . . 𝜃07

𝜃0 , R și Q
1 variabilă neobservabilă 1 variabilă de stare

Grad de incertitudine
Număr variabile de intrare 25
Testarea relației dintre inflație și șomaj

26
 Curba Phillips poate fi observată empiric și în cazul României

variație anuală, % %
10 8

8 7

6 6

4 5

2 4
IPC
Trend*
Rata șomajului BIM (sc.dr.)
Trend* (sc.dr.)
0 3
2008 T1

2008 T2

2008 T3

2008 T4

2009 T1

2009 T2

2009 T3

2009 T4

2010 T1

2010 T2

2010 T3

2010 T4

2011 T1

2011 T2

2011 T3

2011 T4

2012 T1

2012 T2

2012 T3

2012 T4

2013 T1

2013 T2

2013 T3

2013 T4

2014 T1

2014 T2
*) trendul Hodrick Prescot
Sursa: Eurostat, INS
27
 Setul de date utilizat

 Date trimestriale pentru perioada 2004 T1 – 2014 T2

 Variabila dependentă:
 ∆ 𝑡 - modificarea ratei anuale a inflației (CORE 2 ajustat, IPC, IAPC)

 Variabile explicative:
 ( 𝑡 − 𝑡 ) - gap-ul de șomaj (diferența dintre rata șomajului BIM și NAIRU)
 ∆𝑧𝑡 - șocuri de ofertă:
 ( 𝑖𝑚𝑝,𝑡 − 𝑡 ) – dinamica reală a prețurilor importurilor (exclusiv petrol și
cereale)
 ( 𝑜𝑖𝑙,𝑡 − 𝑡 ) - dinamica reală a prețulului petrolului în lei

 ( 𝑤ℎ 𝑎𝑡,𝑡 − 𝑡 ) - dinamica reală a prețulului grâului în lei

 ( 𝑚𝑎𝑖𝑧 ,𝑡 − 𝑡 ) - dinamica reală a prețulului porumbului în lei

 dummy pentru modificarea TVA

28
Estimările NAIRU pe baza modelului liniar sunt similare indiferent de măsura
de inflaţie utilizată

Modelul KF KF KF NAIRU şi gap - ul de şomaj pp

%
9 10
liniar (CORE) (IPC) (IAPC)
Variabila dependentă ∆πt ∆πt ∆πt
∆πt-1 ΔRata inflaţieit-1 -0,26* 8 8
∆πt-4 ΔRata inflaţieit-4 -0,39*** -0,37***
ut - u*t Deviaţie şomaj -0,75*** -0,7*** -0,66***
ΔPreț grâut 0,02*** 0,01 0,01* 7 6

ΔPreț grâut-1
ΔPreţ petrolt 0,01** 0,01**
6 4
ΔPreţ petrolt-2 0,01**
∆zt ΔPreț importurit -0,04**
ΔPreț importurit-2 0,06*** 0,06**
5 2
dummy 2010q3 1,66* 3,14* 3,13
dummy 2011q3 -1,16** -2,43* -2,51
dummy 2013q4 -1,27* 4 0

ᵟ Coef. persistență NAIRU

signal-to-noise ratio
1.00
0,16
1.00
0,16
1.00
0,16
2004Q2- 2004Q2- 2003Q1- 3 -2
perioada estimării gap şomaj (CORE, sc. dr.) Nairu_HP
2014Q2 2014Q2 2014Q2
Rata şomajului Nairu_FK(CPI)
Log Likelihood -26,10 -43,08 -53,36
AIC 1,67 2,48 2,69 Nairu_FK(CORE) Nairu_FK(IAPC)
2 -4
Notă: (***), (**), (*) coeficientul este semnificativ statistic pentru un nivel de
2004 T1
2004 T3
2005 T1
2005 T3
2006 T1
2006 T3
2007 T1
2007 T3
2008 T1
2008 T3
2009 T1
2009 T3
2010 T1
2010 T3
2011 T1
2011 T3
2012 T1
2012 T3
2013 T1
2013 T3
2014 T1
încredere de 1%, 5%, 10%.
Preţurile grâului, porumbului şi petrolului sunt exprimate în RON, valorile reale

29
Sursa: Bloomberg, BNR, Eurostat, INS, calcule proprii
Determinanţii ratei inflaţiei în România în perioada ulterioară declanşării crizei
economice
puncte procentuale
8
prețuri import
preț petrol Pe partea ofertei
6 preț grâu
tva  Şocurile de ofertă induse din plan
alți factori*
gap şomaj
extern au un rol însemnat în
4 explicarea evoluţiei ratei inflaţiei
∆ rata inflaţiei IPC

Pe partea cererii
-2

 Presiunile dezinflaţioniste
-4 generate de la declanşarea crizei
de situarea ratei şomajului peste
NAIRU s-au atenuat în ultima
-6 perioadă
2009 T2
2009 T3
2009 T4

2010 T2
2010 T3

2011 T1
2011 T2
2011 T3

2012 T1
2012 T2

2013 T1
2013 T2

2013 T4
2014 T1
2009 T1

2010 T1

2010 T4

2011 T4

2012 T3
2012 T4

2013 T3

2014 T2

*) Factori de natura ofertei, dificil de modelat (LFO, preţuri administrate)

Notă: Aportul factorilor a fost aproximat folosind principiul contribuţiilor dinamice 30
 NAIRU a crescut. S-a aplatizat și curba Phillips?

Estimare
Estimare FK Este stabilă în timp relația Rolling Window NLS
dintre inflație și șomaj?
% % puncte procentuale
7.0 6.7 0.0
Estimări preliminare
Nairu Nairu
– Rolling Window NLS –
6.8 6.5 -0.2
panta curbei Phillips
∆ 𝑡= 𝛼 𝐿 ∆ 𝑡−1 𝛽 𝐿 𝑡 − 𝑡 (sc. dr.)
𝛾 𝐿 ′ ∆𝑧𝑡 𝜀𝑡
6.5 6.3 -0.4
- 𝛼 𝐿 , 𝛽 𝐿 , γ 𝐿 și 𝑡 estimați
simultan;
6.3 6.1 -0.6
panta curbei Phillips
- dimensiunea ferestrei inițiale:
-0.7 2004T1 – 2009T4.
6.0 5.9 -0.8

5.8 5.7 -1.0

2013 T3
2011 T1

2011 T3

2012 T1

2012 T3

2013 T1

2014 T1
2012 T1
2012 T3
2013 T1
2011 T1
2011 T3

2013 T3
2014 T1

Efect de histerezis
(impactul persistenței șomajului și(?) Aplatizarea curbei Phillips
(slăbirea relației dintre inflație și șomaj)
asupra șomajului pe termen lung)
31
Modelul neliniar indică o creştere mai lină a NAIRU şi o slăbire a relaţiei dintre
inflaţie şi şomaj în ultima perioadă

% 9.0
0.4

0.2 8.5

0.0 8.0

-0.2 7.5

-0.4 7.0

-0.6 6.5

-0.8 6.0

-1.0 5.5

-1.2 Rata şomajului 5.0

Nairu_FK (CORE)
-1.4 coeficient gap șomaj 4.5
Nairu_FKE (CORE)

-1.6 4.0
2009 T3
2004 T1
2004 T3
2005 T1
2005 T3
2006 T1
2006 T3
2007 T1
2007 T3
2008 T1
2008 T3
2009 T1

2010 T1
2010 T3
2011 T1
2011 T3
2012 T1
2012 T3
2013 T1
2013 T3
2014 T1

2004 T1
2004 T3
2005 T1
2005 T3
2006 T1
2006 T3
2007 T1
2007 T3
2008 T1
2008 T3
2009 T1
2009 T3
2010 T1
2010 T3
2011 T1
2011 T3
2012 T1
2012 T3
2013 T1
2013 T3
2014 T1
Sursa: Bloomberg, BNR, Eurostat, INS, calcule proprii 32
Posibile explicaţii pentru modificarea relației dintre șomaj și inflație în România

 Globalizarea şi şocurile de ofertă

 În contextul unui fenomen global de intensificare a relațiilor comerciale
internaționale, în stabilirea prețurilor contează din ce în ce mai mult evoluțiile
externe (Borio, Filaro, 2007)
 Potrivit unui sondaj realizat de BNR în rândul companiilor nefinanciare care
activează pe piața internă, prețurile reacţionează mai degrabă la șocuri de ofertă,
transmisia majorării costurilor cu materiile prime fiind relativ rapidă. În schimb,
reacția companiilor la un şoc negativ de cerere este divergentă la nivel sectorial.
(Iordache, Pandioniu, 2014)
 Preţul internaţional al materiilor prime agricole se transmite integral şi rapid în
preţul intern (Militaru, 2014)

 Rigiditatea salariilor
 Un mediu economic caracterizat de o inflație scăzută și salarii nominale rigide la
scădere poate determina o ajustare mai slabă a prețurilor la evoluțiile economice
 Ajustarea pieţei muncii în perioada de recesiune s-a realizat prin reducerea
numărului de angajaţi, în condiţiile unor salarii rigide la scădere (Iordache, Militaru
şi Pandioniu, 2013)

33
 Testarea robusteței rezultatelor

Rezultatele estimărilor pentru o altă economie Estimat versus efectiv

Zona euro Zona euro pp

% 2
14

Rata şomajului 1
12 Nairu_FKE
Nairu_OECD
0
10
∆ rata anuală IAPC -1
fitted
8
-2
România pp
3
6
2

4 Model 1
(1) ∆ 𝑡 = 𝛽𝑡 𝑡− 𝑡 𝛾1𝑡 𝑜 𝑡 𝛾2𝑡 𝑜 𝑡−1
𝛾3𝑡 𝛾4𝑡 𝛾5𝑡 𝑧 𝑡−4 𝜀𝑡 0
𝑡 𝑡−1
2 -1
(2) 𝑡= 𝛿 𝑡−1 𝜂𝑡
∆ rata anuală CORE -2
0 fitted
-3
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
2005T1
2005T4
2006T3
2007T2
2008T1
2008T4
2009T3
2010T2
2011T1
2011T4
2012T3
2013T2
2014T1
Sursa: BCE, Bloomberg, BNR, Eurostat, INS, estimări proprii

34
Contribuţie ridicată la inflaţia din EA a slack-ului pe piaţa muncii. Se reflectă aceste evoluţii în
inflaţia din RO prin canalul preţurilor de import? (temă viitoare de cercetare)

Zona euro (EA) România (RO)

pp
pp ∆ variație anuală,% ∆ variație anuală,%
1.2 1.2 5 5

0.9 0.9
3 3

0.6 0.6

1 1
0.3 0.3

0.0 0.0 -1 -1

-0.3 -0.3
-3 -3

-0.6 -0.6
-5 -5

-0.9 -0.9 alți factori de natura ofertei

factori de natura ofertei
reziduu
reziduu -7 prețuri import (exclusiv petrol) -7
-1.2 -1.2
gap șomaj gap şomaj
∆rata inflației (sc. dr.) ∆ rata inflaţiei IPC
-1.5 -1.5 -9 -9
2009T1

2009T3

2010T1

2010T3

2011T1

2011T3

2012T1

2012T3

2013T1

2013T3

2014T1

2009 T1

2009 T3

2010 T1

2010 T3

2011 T1

2011 T3

2012 T1

2012 T3

2013 T1

2013 T3

2014 T1
Sursa: BCE, Bloomberg, BNR, Eurostat, INS, calcule 35
proprii
 Concluzii

 Persistenţa şomajului pe termen scurt s-a reflectat într-o majorare a şomajului pe

termen lung, fiind afectați mai ales angajaţii cu un nivel slab de pregătire

→ Implicaţii pentru politicile pe piaţa muncii: dezvoltarea aptitudinilor și competențelor

forței de muncă pentru a răspunde cerințelor de pe piața muncii (Strategia Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020)

 Estimarea unei curbe Phillips indică o creştere a NAIRU după declanşarea crizei
economice şi financiare, indiferent de măsura de inflaţie şi de tipul modelului utilizat

 Modelul neliniar care permite modificarea în timp a pantei curbei Phillips relevă în
plus o slăbire a relaţiei dintre inflaţie şi şomaj în perioada post-criză

→ Implicaţii pentru politica monetară: caeteris paribus, în contextul formei testate a curbei
Phillips, un coeficient mai mic (în valoare absolută) pentru gap-ul de șomaj implică un
coeficient mai mare atașat deviației de la ținta de inflație în funcția de reacție a băncii
centrale → pentru atingerea unui nivel dorit de inflație, este necesară o acțiune mai
pronunțată a politicii monetare decât ar indica experiența istorică

Întrebare deschisă: În ce măsură tendința de aplatizare a pantei curbei Phillips este

dependentă de faza ciclului economic?

36
Vă mulțumim pentru atenție!

37
 Bibliografie selectivă

 Bojeșteanu, E., Manu A.S. , Stanca, R. (2011), “Așteptările inflaționiste ale consumatorilor:
anticipative sau adaptive?”, Colocvii de politică monetară – ediția a IV-a, București, iunie
2011

 Borio, C., Filardo, A. (2007), “Globalisation and inflation: New cross-country evidence on
the global determinants of domestic inflation”, BIS Working Papers, no 227, May.

 Friedman, M. (1968), “The Role of Monetary Policy”, American Economic Review 58:
March, no. 1, 1‐17.

 Gordon, Robert J. (1975), “Alternative Responses of Policy to External Supply Shocks,”

Brookings Papers on Economic Activity 6: no. 1, 183‐206.

 Gordon, Robert J. (1997), “The Time‐Varying NAIRU and Its Implications for Economic
Policy,” Journal of Economic Perspectives 11: no. 1, 11‐32.

 Greenslade, J., Pierse, R. (2003), “A Kalman filter approach to estimating the UK NAIRU”,
Bank of England, Working Paper no. 179

 Iordache, S., Pandioniu M. L. (2014), “Sondajul privind mecanismul de formare și

modificare a prețurilor în România”, Banca Națională a României, Caiet de Studii nr. 36.

 Iordache, S., Militaru, M., Pandioniu, M. L. (2013), “Ajustări pe piaţa muncii din România
în contextul crizei economice. Rolul salariilor”, Colocvii de politică monetară – ediţia a VI-a,
Bucureşti, noiembrie 2013

38
 Bibliografie selectivă

 Lucas, Robert E., Jr. (1972), “Expectations and the Neutrality of Money,” Journal of Economic
Theory 4: April, no. 2, 103‐24.

 Lucas, Robert E., Jr. (1973), “Some International Evidence on Output‐Inflation Tradeoffs,”
American Economic Review 63: June, no. 3, 326‐34.

 Militaru, M. (2014), “Transmission of Agricultural Commodity Prices into Romanian Food

Prices”, 2nd Workshop on Empirical Methods in Macroeconomic Policy Analysis, EMMPA 2014

 Phelps, Edmund S. (1967), “Phillips Curves, Expectations of Inflation and Optimal

Unemployment over Time,” Economica 34.

 Phelps, Edmund S. (1968), “Money‐wage Dynamics and Labor‐market Equilibrium, Journal of

Political Economy 76: July/August, no. 4, part II, 678‐711.

 Phillips, A. W. (1958), “The Relation between Unemployment and the Rate of Change of Money
Wage Rates in the United Kingdom, 1861‐1957,” Economica 25: November, no. 100, 283‐99.

 Sargent, Thomas J. (1982), “The Ends of Four Big Inflations” in Robert E. Hall, ed., Inflation.
Chicago: University of Chicago Press, 41‐97.

39