Biserica lui Mateiu Basarab și a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc,

care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului.

Arhanghelul
(M. Eminescu)

Revistă trimestrială de cultură și religie rurală, editată de Asociația ,,Arhanghelul” din Birda, 2019, an VIII, nr. 2(30)

Editorial:

Satul lui
Satul lui Eminescu
Eminescu
Lucian Blaga în ,,Discursul de recepție” la
Pe 15 iunie s-au împlinit 130 de ani de la LucianRomână
primirea în Academia Blagaîn în 1937,,Discursul
reușește să d
trecerea în veșnicie a poetului național Mihai sintetizeze valoarea formatoare a satului. Satul –
iunieEminescu.
s-au împlinit
Cum anul 130 2019 ade fostani de laîn
proclamat primirea
mărturisea în Academia
filosoful Română
– trăiește în mine într-un felîn 19
eșnicie a Română
Patriarhia poetului drept național
An Omagial Mihai
al Satului maisintetizeze
palpitant ca valoarea
experiență vie.formatoare
[…] Mi-aduca sa
românesc, vom încerca să schițăm prezența acestuia aminte: vedeam satul așezat înadins în jurul bisericii
m anul 2019
în viața și a fost
opera Poetului proclamat în
nepereche. și mărturisea filosoful
al cimitirului, adică în jurul lui– Dumnezeu
trăieșteși în al mi
mânăreprezentat
drept forma
Satul An deOmagial
ca realitate al
materială și Satului
spirituală a mai […]
morților. palpitant
Fiecare satcase simte,
experiență
în conștiințavie.
viețuire socială până în zorii colectivă a fiilor săi, un fel de centru al lumii, cum
m încerca
secoluluisă alschițăm
XX-lea, prezența
când putereaacestuia
politică a aminte:
optic fiecare omvedeam satul
se plasează așezat
pe sine înadins
de asemenea în în
a Poetului
intervenit nepereche.
dezvoltând și al cimitirului, adică în jurul
centrul lumii. Numai lui D
industria orașelor și așa se explică orizontu-
ca realitate materială
implicit mutarea sau și spirituală a morților. […] Fiecare rile vastesat ale se simte,
creației
rma cu deacest
viețuire
navetarea țăranilor,socială
care până în zorii colectivă a fiilor săi, un înfelpoezie,
populare de centru
în
prilej au primit artă, în credință, acea
XX-lea, când
un nou statut puterea politică a
și anume optic fiecare om se plasează
trăire pe sine
care participă la d
totul, siguranțacentrulfără l
ezvoltândSatul însă a
acela de muncitori.
greș a creației, belșugul
șelorpăstratșipe mai departe de subînțelesuriașa și dese exp
area în sau
parte dacă nu în rile devaste
nuanțe, implicațiile
integritatea lui forma infinită rezonanță și
nilor,spiritualizată
care de locuire. însăși populare
spontaneitatea
au primit
Aici locuința era neistovită (Blaga,artă,
1995, în
socotită obârșia și nu p. 251-253).
și anume
doar dormitorul, munca Eminescu trăire
prin car
tori.avea valențe metafizice, totul,se si
copilăria din Ipotești
viața în general se înscrie în credința măr-
însăbucuraade tihna patriarhală. Calendarul țăranului turisită a Celui din Lăncrăm, potrivit căreia greșsatula cre
poate fi descoperit prin ochii copilului care ade trăit subîn
în
i departe
român era busola întregii sale activități.
În general, toată viața satului, cu toate el. Cele mai frumoase defințiții date Poetului
ă nu în
formele lui și datinile acestei vieți, se resimte de național ne sunt furnizate de Nicolae Iorga (1929)nuanțe, și i
ui forma
transparența unui plan superior: cântecul, jocul, Constantin Noica (1975). Primul vede în infinită
Poet
portul, responsabilitatea unora pentru alții ,,expresia integrală a sufletului românesc”, iar cel
e locuire.
vădesc strânsa lor comuniune. În viața satului nu din urmă pe ,,omul deplin al culturii românești” însăși
ța se era
manifestă nici tendințele de dominare, nici (Manolescu, 2008, p. 377). neistovită
cele individualiste ale lumii orășenești (Stăniloae, Pr. Valentin Bugariu
ia și2018,nup. 166). (Continuarep. 251-25
în p. 6)
ul, munca Em
1
metafizice, copilăria
neral se înscrie în

Mama
Mama te iubește cât timp eu trăiesc
Nu am să uit mâna care m-a crescut
Nici glasul dulce cu care m-a
mângâiat
Când sunt supărată de mama sunt alinată
Când am un dor la mama cer ajutor.
Mamă dragă-îți multumesc că de mine te-n grijăști
Când am o zi mai rea mama mă va ajuta
Când voi crește mare mama va fi lângă mine
Cât la rău cât și la bine
Mama Mamă rămâne.
Balint Roberta
Sărbătoarea Învierii
Fiecare clipă a vieții
noastre este cunoscută și
ocrotită de Dumnezeu din
dragostea și mila sa pentru noi
oamenii.
În mijlocul oricărui
oraș sau sat se află întodeauna
o biserică, aceasta fiind locul
Sfânt unde preoții slujesc, noi
creștinii suntem botezați, tinerii
se căsătoresc, oamenii vin la Sfânta Liturghie
rugându-se la icoane din Sfântul locaș.
În timpul slujbelor, în Biserică alături de
preoți și credincioși, se află și îngerii și sfinții pe
care noi nu îi vedem. Cea mai importantă sărbătoare
a întregului an este Învierea Domnului sau Sfintele
Paști.
Această sărbătoare semnifică biruința vieții
asupra morții, dându-ne nouă crestinilor vestea cea
minunată, a învierii Fiului lui Dumnezeu.
Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu ne-a arătat
prin Sfânta Învierea Sa, dragostea nemărginită a
Domnului pentru noi oamenii, căci prin Domnul
avem posibilitatea Învierii din viața de apoi și a
mântuirii. Domnul Iisus Hristos a făcut bine
credincioșilor și drept răsplată oamenii îl iubeau, îl
ascultau și îl urmau. Există și altfel de oameni care
nu cred în El, îl invidiau pentru înțelepciunea Sa și
pentru minunile făcute de El.
Într-o zi de vineri, L-au prins pe Iisus Hristos,
l-au judecat și L-au răstignit pe cruce. El a murit pe
cruce pentru noi oamenii fără a fi fost
vinovat, dar prin purtarea sa
dumnezeiască, Iisus Hristos a înviat a
treia zi, era zi de duminică și prin
Învierea sa din morți, Fiul lui
Dumnezeu a convins omenirea că El
este Dumnezeu adevărat.
Învierea Domnului este cea
mai mare sărbătoare a creștinilor și se mai numește
și Sfintele Paști. Învierea Domnului Iisus Hristos îi
adună pe creștini la Sfânta Biserică pentru a lua
lumină. Toți oamenii care au credință în Iisus
Hristos fac parte din Sfânta Biserică.
Sfintele Sărbători de Pasti mai au și
simbolul cozonacului, acesta este de fapt desertul
tradițional al românilor în toate zilele de sărbătoare.
Se spune că în perioada de Paști cozonacul se
prepară cu o grijă deosebită. Obiceiurile spun că
prepararea ,,cozonacului” este o ,,liturghie” ,
cozonacul este o pâine de
sărbătoare cu un gust dulce, cu
un parfum îmbietor, rumen la
culoare, proaspăt și fraged.
Mântuitorul nostru Iisus
Hristos a fost răstignit pe o
cruce mare de lemn, prin
sacrificiul său, Mântuitorul a
sfințit crucea și de atunci
crucea este simbolul creștinilor
este semnul biruinței vieții
asupra morții, semnul biruinței
asupra răului și a păcatelor.
Noi creștinii sărbă-
torim Învierea Domnului nostru Iisus Hristos la
Paști. Atunci ne salutăm cu aceste cuvinte: ,,Hristos
a înviat,, și răspund ,,Adevărat a înviat,,. Apoi
intreaga creștinătate cânta:
,,Hristos a înviat din morți
Cu moarte pe moarte calcând
Și celor din morminte
Viață dăruindu-le”
Amin.
Murgea Maria-Alexandra
Rubrică coordonată de prof. Sorina Onița și
prof. Doru Popa
2

Cateheza:
Căsătoria modernă și implicațiile ei (II)
În lumea modernă, se observă tot mai mult
cum căsătoria își pierde calitatea de Taină, devenind
o simplă înțelegere între viitori soți. Astfel,
căsătoria se reduce la stadiul de afacere economică,
renunțându-se la iubire, elementul indispensabil al
unei căsnicii fericite și trainice.
Rezultatele unei astfel de căsătorii nu sunt
decât bunuri materiale pentru viața aceasta, o viață
care este umbră și vis.
În ce priveşte cazurile când cupluri
credincioase se tem să aibă mulţi copii din pricina
dificultăţilor economice, aceste dificultăţi se rezolvă
pe măsura creşterii
duhovniceşti a soţilor, şi
încrederea lor în Dumnezeu se
înmulţeşte odată cu al doilea
copil, cu al treilea şi aşa mai
departe1.
Din caracterul material
al căsătoriei, izvorăsc și alte
probleme care accentuează
criza căsătoriei. Dacă la baza
căsătoriei trebuie să stea
iubirea și fidelitatea soților, în
zilele noastre moravurile
contemporane ne amintesc
mult de moravurile Romei antice, când creștinismul
se deosebea radical de concepțiile antice târzii, prin
ideile sale despre familie și relațiile dintre bărbat și
femeie.
Mai mult decât atât, creștinismul în mod
conștient se opunea moravurilor Imperiului. La fel
și acum, multora li se par depășite și stupide
noțiunile ca onoarea familiei, reputația, numele,
logodna. Se știe că cei care refuză să meargă în pas
cu timpul, sunt supuși unor prigoniri cumplite în
cercurile tinerilor, uneori se ajunge chiar și până la
violări și ucideri.
Se observă cum starea morală a societății s-a
agravat brusc, la fel și nivelul cadrelor medicale
care se răsfrânge și asupra relațiilor cu pacienții. Un
exemplu este schimbarea denumirilor: sora de
caritate sau sora milostivă a devenit acum soră
medicală.
Respectarea anumitor principii morale
constituie una din formele de mărturisire a credinței
creștine în lume. Dar de cele mai multe ori, când se
1 2
K.V. Zorin, Păcatele părinților și bolile copiilor, Ed. Sofia,
București, 2007, p. 143.
dorește respectarea acestor principii, oamenii se
lovesc de batjocurile și glumele celor din jur.
În probleme legate de familie, căsătorie și
relațiile dintre soți, creștinul trebuie să-și definească
propria poziție, concepțiile și faptele societății
contemporane. În acest sens, prietenia cu lumea nu
înseamnă altceva decât lupta omului cu Dumnezeu.
Din cauza concepției de a merge în pas cu
timpul, tinerii s-au abătut din drumul cel bun. Unii
dintre ei s-au îndreptat, iar alții nu au avut puterea
să se ridice și să o ia de la capăt. Creștinul care a
căzut în păcat, în loc să-și păstreze familia, mai
mult o distruge, păcătuind nu numai împotriva sa și
a aproapelui său, ci și împotriva lui Hristos.
Părinții trebuie să își îndemne copiii să se
căsătorească, după cum ne poruncește Sfântul Ioan
Gură de Aur: „Am zis către părinţii voştri, că
repede trebuie să vă îndrume spre căsătorie, dar
nici voi nu sunteţi lipsiţi de
vinovăţie. Fiindcă dacă nu
existau mulţi alţi tineri
care să trăiască cu mai
multă cumpătare decât a
voastră, şi mai demult, dar
şi acum, poate că aţi fi fost
îndreptăţiţi. Dar din
moment ce există, cum o să
puteţi să spuneţi cu nu am
putut să înfrânăm flacăra
dorinţei? Fiindcă cei care
au putut şi au avut această
fire acum va judecă” (din
Omilia a 5-a la Epistola I către Tesaloniceni)2.
În ceea ce privește relațiile intime până la
căsătorie, acestea stimulează concubinajul și
nerespectarea fidelității între soți. Mai mult decât
atât, duce chiar la divorț, pentru că noul partener
este mult mai interesant decât cel vechi. Atunci
când începem să vorbim despre relațiile dinaintea
căsătoriei ca fiind interzise, trebuie să avem în
vedere următoarele aspecte: Ortodoxia este în
primul rând o teologie a iubirii - întrucât mai ales
prin iubire ajungem la îndumnezeire – dar în același
timp și al nevoinței, al ascezei.
După cum știm, Dumnezeu l-a creat pe om
doar din iubire nesfârșită, fără să fi avut absolut
nicio nevoie, cu unicul scop de a-l face participant
la darurile Sale și la îndumnezeire, adică la o unire
existențială cu Sine, atât cât este posibil făpturilor.
Pr. Răzvan Mateș
(Parohia Blajova)
Sfântul Ioan Gură de Aur, Texte Alese, Vol. I, Ed.
Bunavestire, Bacău, 2012, p. 148.
3

Documentar:
Educația moral-religioasă în școală
Educația este un dar, o activitate specifică
omului. A fi sau mai degrabă a deveni om,
înseamnă a fi religios. Religia s-a născut odată cu
apariția omului. Educația religioasă este un dar
originar, ne naștem cu el și începe odată cu creația
omului. Dumnezeu îi dă omului atât legea, normele
de viață, cât și un învățământ. Acest tip de educație
are drept ideal realizarea caracterului religios-moral.
Noi toți suntem copiii lui Dumnezeu. Biserica
este școala virtuților, care prin mijloacele sale, prin
slujitorii ei, are menirea de a sădi în sufletele
copiilor dragostea pentru religie.
J. A. Comenius afirmă ca idealul educației
este viața eternă și că religia este mijlocul cel mai
bun prin care obținem îmbunătățirea omului,
desăvârșirea societății și fericirea veșnică în
comuniune cu Dumnezeu și semenii. Cultura fără
religie e o cultură unilaterală care îngustează
orizontul cunoașterii și sărăcește conținutul vieții
sufletești.
Studiul religiei trebuie să conducă pe fiecare
copil la înțelegerea deplină a relației dintre religie și
viață, muncă, familie, bucurie, suferință și bine.
Dacă vom reuși să sădim în sufletele copiilor taina
cea mare a credinței, aceștia îl vor căuta pe Hristos
în adâncul sufletului lor, împlinind caracterul
ecumenic al învățăturii religioase. Și dacă pornim
de la argumentul că ,,Pomul se îndreaptă de mic, nu
de mare”, putem înțelege cu ușurință de ce
Mântuitorul nostru Iisus Hristos, pune copilul în
mijlocul activității sale, prin îndemnul ,,Lăsați
copiii să vină la Mine !”.
Educația religioasă este necesară pentru
maturizarea psihică și spirituală și de aceea nu ar
trebui considerată ,,în disjuncție” față de celelalte
discipline curriculare. Prin orele de educație
religioasă, se pun bazele unui comportament moral
creștin, inițiind copiii în practicile religioase
specific cultului. Alături de preot, dascălul trebuie
să explice mai bine tezaurul prețios al învățăturii
creștine, pentru a-l face mai accesibil copiilor,
pentru ca aceștia să-l cunoască mai bine.
Din scopul educației moral- religioase, se pot
desprinde trei deziderate principale:
-formarea convingerilor și sentimentelor religioase;
-formarea priceperilor și obișnuințelor;
-însușirea practicilor și a conduitei religioase.
În orele de religie, copiii învață că în lume
sunt milioane de oameni care cred în Dumnezeu și
practică o religie. Cel ce crede în Dumnezeu, este
convins că El este important în viața oamenilor și a
lumii și ne poate ajuta, ca viața și lumea să fie mai
frumoase și mai bune. Nu toți oamenii cred în
același Dumnezeu. Chiar dacă religiile sunt diferite,
chiar dacă oamenii îi dau lui Dumnezeu nume
diferite, sunt toți de acord într-o privință: să
muncească împreună pentru a construi o lume a
păcii, căci Dumnezeu este Părintele păcii.
Religiozitatea îl integrează pe elev în
realitatea lumii înconjurătoare, îl socializează, îl
maturizează în relațiile interumane, învățându-l
să-și păstreze identitatea, să fie tolerant față de
pluralismul etnic, cultural și religios al omenirii
create de unul și același Dumnezeu.
Religia și religiozitatea nu trebuie lăsate doar
în grija preotului. Ca dascăli, avem datoria să
acționăm împreună cu preotul asupra elevilor noștri,
să fim modelele lor, să îi îndrumăm și să-I dirijăm
către toleranță, dragoste față de semeni, cunoașterea
și adorarea lui Dumnezeu.
Prof. Bianca Loredana Bădiță
(Școala Gimnazială ,,Ioan Ciucurel”, Șoșdea,
Jud. Caraș-Severin)
4

Restituiri:
Din amintirile unui colonist din Gătaia
(IX)
„Fixarea în cuvinte este singura formă de
perpetuare a frumuseților
contemplate, singura formă de conservare a
emoțiilor trăite.”
Ana
Blandiana
Da, cuvântul, și mai ales cuvântul scris ne
ajută să păstrăm trăirile, experiențele memorabile
din cartea vieții. O deschidem deseori cu emoție, ne
refugiem în ea, de parcă ne-am uita prelung și
nostalgic într-un album din tinerețe. Sălășluim în
universul amintirii, pentru că ea este „unicul rai din
care nu putem fi alungați.”(Jean Paul). Întârziem în
acest spațiu și ne purificăm spiritual, parcă am sta
de vorbă cu experiențele trăite, pentru că ele
constituie liantul deplin și durabil între trecutul
măreț și exemplar și prezentul, uneori, vai!,
decadent și jalnic sau, mai dulce spus, învăluit de
mediocritate.
Cine mi-a citit „Cugetările...” și a mai
întâlnit deseori acest tip de abordare s-ar putea să
considere plictisitoare ideea, dar acestora le
reamintesc o înțeleaptă zicere, mai actuală ca
oricând: „Cine controlează prezentul poate modifica
viitorul, iar cine controlează trecutul poate modifica
prezentul.” Și, Doamne,iartă-mă!, de o schimbare a
prezentului e mare nevoie!
Iată de ce o privire comparativă este mereu
necesară. Cu atât mai mult cu cât azi s-a instalat,
voit parcă, un văl al amneziei peste tot ce a fost.
Bun, rău, a trecut. Contează doar ce și cum trăim
actualmente. Istoria acestui neam este așezată pe un
plan secundar. Dovadă este și faptul că multe din
marile sărbători ale acestui popor sunt aproape
uitate sau tratate superficial, nu ne mai gândim la
ele. „Românii se mai sprijină doar pe D-zeu”,
constată cu amărăciune adevăratul patriot, Dan
Puric.
Ne raportăm nostalgic la atâtea repere ale
umanismului omului de o verticală moralitate (
respect, rușine, demnitate, patriotism...). Multe
dintre ele s-au perimat sau sunt abandonate în
lumina unei îndoielnice libertăți de mișcare și de
gândire a individului. Rezultatul: mulți dintre tinerii
de azi au (cei care o mai au) conștiința că sunt
români, dar nu mai au suflet românesc. Uită de
neam, de tradiții și de „limba acestui popor care îți
îngăduie să-ți exprimi orice adâncime sufletească,
dar și orice înălțime cerească.” (un pastor luteran).
Și-atunci cum să nu-i dăm dreptate bunicului
care, după ce a fost întrebat de nepotul mirat, cum
de-am putut trăi noi cei de demult fără calculator,
fără telefon mobil, fără facebook, acesta îi
răspunde: Ei, nepoate dragă, am trăit atunci fără
toate acestea așa cum unii dintre voi trăiți azi fără
rușine, fără respect, fără demnitate, fără dragoste de
țară și de neam și fără credința străbună. Diferența
este că noi nu știam de toată aparatura asta și nu le
doream, dar voi, deși știți de aceste calități umane,
nu le respectați, ci le sfidați.
Câtă înțelepciune în replica bătrânului!
Adevărul este că, acum, din sufletul multor tineri
debusolați răzbate, în mod firesc, nesiguranța,
incertitudinea pentru un viitor prosper și ușor, dar și
dorința afișată, chiar cu nonșalanță, de-a ajunge cât
mai repede la borcanul cu miere, dacă se poate fără
efort, fără chin, fără muncă, adică un loc cât mai
călduț și foarte bine plătit. Ei, numai că munca și
doar munca, fizică sau intelectuală, stau ca temelie
pentru o durabilă și liniștită viață, vorba lui Thomas
Jefferson : „Cu cât muncești mai mult, cu atât ai
mai mult noroc”. Și asta pentru că „Norocul (acela
care vine fără muncă, adaug eu) este de sticlă, când
începe să strălucească, se sparge.” (Pablius Syrus).
Educația superficială (din școală și din familie
chiar), sistemul cu mediocritățile lui și modelele
negative, după umila mea părere, sunt cauzele care
dezvoltă atari opinii și atitudini.
Nu doresc să prelungesc supărător
comentarea acestei teme, însă aș dori să le amintesc
copiilor, tinerilor cu care am colaborat peste
patruzeci de ani la catedră și nu numai și pe care-i
iubesc la fel de mult, să nu uite că nici dincolo
bunăstarea și prosperitatea n-au apărut peste
noapte, ci în timp, ca rezultat al creativității, al
seriozității și al unei discipline în muncă și în viață,
la care au aderat și fiii acelor țări.
Tocmai de aceea, și în acest material evoc
aspecte și episoade din cartea vieții mele, din care
se desprinde clar ideea că înainte, în multe domenii,
munca de ori ce fel nu era o rușine, iar urcarea pe o
treaptă superioară (așa cum era societatea aceea cu
metehnele ei, după care nu tânjesc), ca rezultat al
unui efort continuu, genera mari satisfacții
individului.
Terminasem clasa a VII-a (atâtea se făceau
atunci, la elementară) în Gătaia mea natală.
Prof. Iosif Marius Circa
5

(Urmare din p. 1)
Prin moșii și părinți, Eminescu aparține
satului moldovenesc din veacul al XIX-lea. Tatăl,
Gheorghe și mama, Raluca și-au avut obârșia în
sat. Datorită calităților intelectuale, Gheorghe
Eminovici a fost rând pe rând: funcționar de
cancelarie, administrator de moșie, apoi căminar,
vechil adică boier însărcinat cu strângerea dijmei.
La moșia din Dumbrăveni a locuit în prima parte a
vieții împreună cu soția Raluca și frații mai mari ai
lui Eminescu. Casa rectificată are profilul neoclasic
rusesc al începutului veacului al XIX-lea, cu
restaurări recente. Satul însuși, în mijlocul unei
vegetații în care abundă sălciile și salcâmii, era
sărăcăcios, casele acoperite cu draniță și cu paie
(Călinescu, 1995, p. 11).
Prin anii 1849-1950 căminarul Gheorghe
Eminovici a cumpărat jumătate din moșia
răzeșească de la Ipotești.
Satul era așezat între
dealuri, odată împădurite,
pe după care stau ascunse
sate mai mari, ca
Dumbrăveni, Cocoreni,
Călinești, risipite într-o
priveliște dezolantă de clisă
și cocioabe. Aici, la conacul
ridicat de Gh. Eminovici,
și-a petrecut Eminescu
copilăria, până a nu fi
trimis la școală la Cernăuți,
și de atunci încolo pe
vremea vacanțelor. Locuin-
ța părintească nu era palat
boieresc, ci o casă modestă
de țară, dar încăpătoare și
gospodărească, nu lipsită de
o anumită eleganță rustică.
Era o construcție geometri-
că, puțin ridicată deasupra
solului, cu câte două
ferestre mari în laturi. Un
pridvor înalt în față, la care suiai pe vreo șapte
trepte de lemn, un acoperământ al tindei, în chip
de fronton grec sprijinit pe două coloane zvelte,
dădeau albei clădiri acoperite cu tablă un vag stil
neoclasic. De o parte și de alta a largului pridvor,
doi tei străjuiau rămuroși. Ca la orice gospodărie
de țară, se vedeau în apropiere odăi pentru
argați și slugi, șopruri și hambare, iar în fund o
livadă cu pomi fructiferi și câțiva butuci de vie.
Dindărătul unor uluci din scânduri bătute în
lungime una peste alta în niște pari de lemn, pe
sub umbra a doi tei imenși, se înălța o clopotniță
paralepipedică, de asemenea din scânduri,
așezate vertical, cu înfățișare de coteț de
porumbei (Călinescu, 1995, p. 32).
Aici, Eminescu după mărturia lui G.
Călinescu, a locuit și în timpul vacanțelor, uneori
evitând casa părintească și locuind într-o casă de
țăran sau petrecându-și toată vara cu ciobanii la
stână eludând astfel pedagogia autoritară a tatălui
care era nu de puține ori l-a zeflemisit cu vorba
,,poetul” datorită obiceiului de a recita versuri. Un
mare eminescolog atrage atenția asupra oierilor și a
contribuției acestora la statornicirea limbii române:
Cum de la văraticul din goliştea Carpaţilor până la
iernaticul de la şesuri e drum, nu glumă, care
trebuia bătut periodic se poate afirma răspicat că
acest neîntrerupt cutreier dinspre munte către
câmpie şi invers, ritmat nu numai de zvonul
tilincilor, ci şi de perindarea anotimpurilor, a
contribuit în mare măsură la statornicirea graiului
mioritic unitar, condiţie de
chezăşie a conştiinţei uni-
tăţii naţionale (Tohăneanu,
2018, p. 18).
Un rol determinant
l-au avut primele impresii
ale copilăriei la satul
potopit de verdeață cu
sălcii și salcâmi, teii din
Ipotești, codrul din
imediata lui apropiere, șe-
derea lângă oierii tran-
shumanți și experiența
traiului în diverse case
țărănești au lăsat urme
adânci în opera poetică.
Cunoașterea folclorului, a
tradițiilor, obiceiurilor
dau trăinicie întregii
opere. În poezia iubirii și
naturii și în cea folclorică
găsim exprimat clar dorul
față de copilăria din
Ipotești, de codru, izvoare,
teii și viața de aici.
Înstrăinat prin trimiterea la Cernăuți sau în
altă parte, Poetul se simte legat de codru, izvoarele
și satul din vale:
,,Aş vrea să văd acuma natala mea vâlcioară
Scăldată în cristalul pârăului de-argint,
Să văd ce eu atâta iubeam odinioară:
A codrului tenebră, poetic labirint;
Să mai salut o dată colibele din vale,
Dorminde cu un aer de pace, liniştiri,
6
 Ce respirau în taină plăceri mai naturale,
Visări misterioase, poetice şoptiri.
Aş vrea să am o casă tăcută, mitutică,
În valea mea natală, ce undula în flori,
Să tot privesc la munte în sus cum se ridică,
Pierzându-şi a sa frunte în negură şi nori.
Să mai privesc o dată câmpia-nfloritoare,
Ce zilele-mi copile şi albe le-a ţesut,
Ce auzi odată copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut”. (Din
străinătate).
O altă poezie din această tematică a naturii
este Fiind băiet păduri cutreieram care reptezintă o
variație pe tema întoarcerii la vârsta (,,de aur”) a
copilăriei:
,,Fiind băiet păduri cutreieram
Şi mă culcam ades lângă isvor,
Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam
S-aud cum apa sună-ncetişor:
Un freamăt lin trecea din ram în ram
Şi un miros venea adormitor.
Astfel ades eu nopţi întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas”.
Psihanaliza ar decoda cu fervoare,
numaidecât, într-un astfel de text următoarele
caractere: faptul că eul, aflat în tensiunea căutării,
se culcă pe marginea apei, că această apă nu este
un râu, un lac sau țărmul mării, ci un izvor, deci
punctul de obârșie, matricea acvatică: la această
culcare lângă apă, este sinonimă unei culcări pe ape,
adică echivalentul re-venirii în spațiul prenatal și că
,,lângă ape” poate semnifica în registrul
subconștientului lângă sân (Firan, Popa, 1994, p.
83).
Tocmai prezența elementelor naturii: oameni
cu coasa în spinare, luna, stelele, deal și vale dau
poemului Sara pe deal aspectul de pastel:
,,Sara pe deal buciumul sună cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plâng, clar izvorînd în fântâne;
Sub un salcâm dragă, m-aștepți tu pe mine.
Luna pe cer trece-așa sfântă și clară,
Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară,
Stelele nasc umezi pe bolta senină,
Pieptul de dor, fruntea de gânduri ți-e plină.
Nourii curg, raze-a lor șiruri despică,
Streșine vechi casele-n lună ridică,
Scârțâie-n vânt cumpăna de la fântână,
Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.
Și osteniți oameni cu coasa-n spinare
Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,
Clopotul vechi împle cu glasul lui sara,
Sufletul meu arde-n iubire ca para.
Ah! în curînd satul în vale-amuțește;
Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbește:
Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă,
Ore întregi spune-ți-voi cât îmi ești dragă.
Ne-om răzima capetele-unul de altul
Și surâzând vom adormi sub înaltul,
Vechiul salcâm. — Astfel de noapte bogată,
Cine pe ea n-ar da viața lui toată?”
În Opera lui Mihai Eminescu, vol. II, p. 223,
G. Călinescu întregește portretul Poetului național
cu o nouă însușire, aceea de etnograf înfățișând
,,sub orice haină suflete de țărani, însă de țărani
milenari”. Lor li se adaugă dorul după copilărie, de
sat cu țăranul știutor al tainelor originii sale, natura
îmbelșugată încălzită și luminată de astrele Cerului,
o lume trăită firesc în înțelepciunea folclorică: Călin
(file din poveste)
,,VIII
De treci codri de aramă, de departe vezi albind
S-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint.
Acolo, lângă isvoară, iarba pare de omăt,
Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet;
Pare-că și trunchii vecinici poartă suflete sub coajă,
Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă.
Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint
Vezi isvoare zdrumicate peste pietre licurind;
Ele trec cu harnici unde și suspină-n flori molatic,
Când coboară-n ropot dulce din tăpșanul prăvălatic,
Ele sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace,
În cuibar rotind de ape, peste care luna zace.
Mii de fluturi mici albaștri, mii de roiuri de albine
Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline,
Împlu aerul văratic de mireasmă și răcoare
A popoarelor de muște sărbători murmuitoare”.
G. I. Tohăneanu, Ciudata viață a cuvintelor, Ediție îngrijită
și selecție de Valentin Bugariu, Editura Tiparnița, Arad, 2018.
Lucian Blaga, Elogiu satului românesc în Constanța
Bărboi, Silvestru Boatcă, Marieta Popescu, Literatura română clasa
a XI-a. Antologie de texte comentate, Editura Recif, București, 1995
Florea Firan, Constantin M. Popa, Eminescu. Antologie
comentată, Editura ,,Poesis”, Craiova, 1994
Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5
secole de literatură, Editura Paralela 45, Pitești, 2008
G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu, vol. II, Editura
Hyperion, Chișinău, 1993
Dumitru Stăniloae, Reflecții despre spiritualitatea
poporului român, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București,
2018
G. Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu, Editura Saeculum
I. O., București, 1995
7

Cronica parohială:
Preacinstirea Maicii Domnului la Birda.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a încheiat
postul dedicat acestui eveniment din istoria
mântuirii. Urmând unor îndemnuri mai vechi, unele
concretizate printr-un edict, adică o lege generală și
obligatorie în Imperiul Bizantin condus de Andronic
al II-lea Paleologul (1259-1332), prin care a fost
instituită luna august ca lună a Maicii Domnului. Și
în parohia Birda au fost oficiate rugăciuni închinate
Maicii Domnului sub forma Paracliselor. Prin
această rugăciune specială s-au cerut sprijin şi
mângâiere duhovnicească în necazurile vieţii.
În Ajunul sărbătorii a fost oficiată de la orele
19,00 Vecernia unită cu Litia urmată de slujba
Prohodului Domnului.
Pe 15 august a fost oficiată de la orele 9,00
Utrenia și apoi Sfânta
Liturghie. La momentul
potrivit mai mulți copii și
credincioși s-au împărtășit cu
Trupul și Sângele Domnului.
Cuvântul de învăță-
tură cu tema: ,,Adormirea
Maicii Domnului în scrierile
Sfinților Părinți” a fost
pregătit și susținut de P. C.
Părinte Valentin Bugariu,
parohul locului. Au fost
utilizate scrierile a patru
scriitori orientali: Modest al
Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al
Constantinopolului și Ioan Damaschin.
Tedeum la început de an bisericesc în
parohia Birda. Sâmbătă, 1 septembrie de la orele
9,00 a fost oficiată slujba Tedeumului la începutul
anului bisericesc în biserica cu hramul ,,Nașterea
Maicii Domnului” din parohia Birda.
Dacă anul civil începe la 1 ianuarie, cel
bisericesc debutează la 1 septembrie, după tradiția
moștenită din Legea cea Veche. Semnificația
simbolică este următoarea ,,în această zi s-a început
creația lumii și tot în această zi și-ar fi început
Mântuitorul activitatea Sa publică, atunci când a
citit în sinagogă cuvintele proorocului Isaia (cap.
61, 1-2), care profețeau despre Sine: <<Duhul
Domnului peste Mine, pentru că M-a uns ca să
binevestesc săracilor…, să vestesc anul mulei
Domnului>> (Luca 4,18-19).
Tot în această zi Biserica Ortodoxă face
pomenirea Sf. Cuv. Dionisie Exiguul. Călugăr
născut în Dacia Pontică în 470 d. Hr. Aici a intrat în
monahism și și-a însușit o temeinică cultură
creștină. După un popas la Constantinopol s-a
așezat la Roma unde s-a remarcat ca organizator al
arhivei și bibliotecii eclesiastice de aici, profesor de
Dialectică, traducător al operelor Sfinților Părinți.
De la Sf. Dionisie ne-a rămas o operă originală
Cartea despre Paști. Argumente pascale prin care a
rămas în istoria bisericească ca părinte al erei
creștine.
Rechizite pentru elevii din Birda și
Sîngeorge. În cadrul Acordului de Parteneriat
încheiat între Parohia Ortodoxă Birda și Școala
Gimnazială din localitate au fost proiectate mai
multe activități: religioase, cultural-educative și
filantropice. Prima activitate o reprezintă donația de
rechizite (caiete, culori de apă, creioane colorate,
penare, instrumente de scris ș. a), necesare pentru
30 de copii de la școlile din Birda și Sîngeorge.
Donația a fost făcută de Parohia Birda.
Hramul bisericii din Birda. La Praznicul
Nașterii Maicii Domnului
comunitatea creștin-ortodoxă
din comuna Birda prăznuiește
hramul bisericii parohiale.
Slujbele bisericești au
debutat vineri, 7 septembrie
de la orele 17,00 când a fost
oficiată slujba parastasului
pentru preotul Ioan Mărgi-
neanțu (1864-1943) și pres-
bitera Eufemia Mărgineanțu
(1873-1943) la cripta familiei
din cimitirul confesional din
Birda.
Părintele Ioan Mărgineanțu a reprezentat
Comuna Bisericească din Birda la Marea Unire de
la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. Și pentru
această contribuție prin grija Parohiei Birda au fost
reparate mormintele părintelui și preotesei
subliniindu-se totodată contribuția la statornicirea
vieții bisericești și didactice pe plan local.
Părintele Mărgineanțu a luptat pentru
apariția a două noi comunități ortodoxe românești la
Berecuța și Mănăstire, administrate direct între
1903-1926. În cazul primului sat a contribuit decisiv
la ridicarea actualei biserici parohiale.
După pomenirea de la cimitir cu începere de
la orele 18,00 a fost săvârșită Slujba Privegherii
compusă din Vecernia unită cu Litia și Utrenia.
Sâmbătă, 8 septembrie de la orele 8,30 a fost
oficiat primul Acatist al Nașterii Maicii Domnului
urmat de Sfințirea mică a apei. De la orele 10,00 a
fost săvârșită Sfânta Liturghie. La timpul îndătinat
mai mulți copii s-au împărtășit cu Trupul și Sângele
Domnului.
8
 După otpustul Sfintei Liturghii a fost
împlinit ritualul tăierii colacului. Nașii Rugii de
anul acesta au fost Ramona și Cristian Viman. Părți
din acest colac, alte dulciuri au fost împărțițe de
nași celor prezenți.
Început de an școlar la Birda și
Sîngeorge. Luni, 10 septembrie a debutat în mod
festiv un nou an școlar 2018-2019 la Școala
Gimnazială din Birda.
La orele 9,00 a debutat anul școlar la Școala
Primară din Sîngeorge în prezența Prof. Maria
Dârpeș și a Educ. Ștefania Cercega, a copiilor și
părinților prezenți cu acest prilej. A fost oficiată
slujba de Tedeum la început de an școlar de către P.
C. Părinte Valentin Bugariu. Prof. Maria Dârpeș a
prezentat noutățile de la
nivelul școlii, noile
manuale și a mulțumit
Primăriei Comunei pentru
mobilierul achiziționat și
Parohiei Ortodoxe din
Birda pentru donația de
rechizite școlare făcute și
în acest an.
De la orele 10,00
a avut loc deschiderea
anului școlar la Birda. Cu
acest prilej au fost
prezenți: Prof. Aura
Codruța Danielescu,
Inspector General în
cadrul Inspectoratului Școlar Timiș, Prof. Anca
Simeria, Inspector Învățământ Primar, Marius
Gheorghe Stoian, primarul Comunei Birda.
După intonarea Imnului Național a fost
săvârșită slujba de Tedeum. Dl. Primar a arătat grija
permanentă a Consiliului Local pentru susținerea
învățământului în comună și satele aparținătoare.
D-na Inspector General într-o cuvântare
caldă a apreciat investițiile făcute în procesul
educativ, copiii, profesorii și părinții prezenți cu
acest prilej sunt cei care vor benficia de investiția
realizată. Prof. Sorina Onița, directorul Școlii
Gimnaziale din localitate a mulțumit Domnului
Primar și Consiliului Local pentru grija arătată
Școlii, dascălilor pentru profesionalismul arătat de-a
lungul timpului, elevii de astăzi educați în condiții
foarte bune vor forma comunitatea locală de mâine.
Au participat la acest moment festiv: angajați
ai Primăriei, consilieri locali, reprezentanți ai
Poliției, părinți ai elevilor.
Însoțiți de profesori, elevii au părăsit careul
îndreptându-se spre sălile de clasă.
Întâlnirea Tinerilor Ortodocși de la Sibiu.
În perioada 6-9 septembrie 2018 s-a desfășurat la
Sibiu în organizarea Mitropoliei Ardealului,
Întâlnirea Tinerilor Ortodocși sub genericul:
,,Unitate, Credință. Neam”. Imnul ITO compus de
Pr. Costin Butnar (Muzică) și Petruța Socaciu
(Versuri) militează pentru valorile perene: Unitatea,
credința și patria. Lupta pentru o lume mai bună
împotriva lumii de gheață a individualismului de
astăzi, dar și mărturisirea continuității neamului:
,,Eu sunt rădăcină a neamului meu”. Tot în genul
,,unității prin muzică” a fost realizat un Caiet de
cântece ce cuprinde 100 de imne patriotice și
religioase.
La această întâlnire a tinerilor ortodocși au
participat 3000 de tineri din țară și străinătate.
Fiecare grup a fost însoțit de un responsabil (preot)
și însoțitor de grup
(voluntar). Au lucrat la
activitățile acestei Întâl-
niri 250 de voluntari
(moderatori, animatori
socio-culturali, respon-
sabili cu logistica).
Programul a
acoperit patru zile (joi-
duminică) și a avut
momente festive: des-
chiderea și încheierea
Întâlnirii, momente litur-
gice (rugăciunea de
dimineață, prezența la
Sfânta Liturghie), partici-
parea la procesiunea Unității, concerte de muzică
populară și ușoară dar și la conferința ,,Unitate.
Credință. Neam. De 100 de ori România” susținută
de Es. Emil Hurezeanu, Ambasadorul României în
Germania.
Au fost organizate workshop-uri în școlile
din Sibiu dar și ateliere de creație: ,,Țăranul român
de la Război la Marea Unire” și ,,Satul românesc în
Centenarul Marii Uniri” în cadrul Complexului
Național Muzeal Astra din Sibiu.
La ceremonia de încheiere au fost formulate
concluziile și apoi au fost mărturisite de tineri:
Credința nu izvorăște din sentimentul fricii, ea
trebuie cultivată pentru a deveni vie. Tinerii aflați
,,la un click” de Evanghelie au nevoie de Sfinte
Scripturi tipărite, Catehisme aduse la zi, de o presă
în care accentul să fie pus pe valorile practice ale
Creștinismului și la final să fie valorificați în
misiunea Bisericii.
Arhiepiscopia Ortodoxă a Timișoarei a fost
reprezentată de o delegație compusă din 42 de
participanți și șoferul autobuzului. Au fost 39 de
copii din mediul urban: Timișoara (Fratelia-9;
Iosefin -9; Viile Fabric – 6 și Dacia – 1); Lugoj – 3
9
și mediul rural (Șag-7; Birda-1) la care s-au adăugat
3 membri din Asociația Studenților Creștini
Ortodocși coordonați de 3 însoțitori: Pr. Alexandru
Ranca (parohia Fratelia), pr. Florin Băran (parohia
Șag) și Diac. Marius Rumega (parohia Iosefin).
Din partea parohiei Birda a fost prezent la
această Întâlnire, elevul Călin Oniea care ne-a
împărtășit următorul gând: ,,ITO 2018. Unitate.
Acesta este cuvântul care descrie cel mai bine cele 4
zile petrecute în Sibiu. Aceasta unitate s-a simțit in
fiecare vers din Imnul Național cântat de cei peste
3000 de tineri. Este ceva unic, incomparabil. Am
avut ocazia de a intalni oameni minunați, de a lega
prietenii și de a mă simți liber. Emoțiile trăite la
această ediție a întâlnirii tinerilor ortodocși nu pot fi
descrise, însa mă bucur că
le resimt de fiecare dată
când ascult imnul ITO
2018. Sper sa pot merge
și la Craiova”.
Cinstirea Sfântu-
lui Ierarh Iosif cel Nou
de la Partoș în parohia
Birda. Sâmbătă, 15
septembrie, Biserica Or-
todoxă din Banat sărbă-
torește pe Sfântul Iosif
cel Nou de la Partoș,
ocrotitorul Banatului. În
Ajunul sărbătoririi a fost
oficiată Slujba Priveghe-
rii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia) în biserica cu
hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din Birda.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de la orele
10,00 în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli
Mihail și Gavriil” din localitatea Sîngeorge, filie a
parohiei Birda. Cuvântul de învățătură cu tema:
,,Minunile Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș” a
fost susținut de P. C. Părinte Valentin Bugariu,
parohul locului.
După otpustul Sfintei Liturghii au fost
prezentate diferite sortimente de îmbrăcăminte
ajunse și în parohia Birda prin purtarea de grijă a
Înaltpreasfințitului Mitropolit Ioan al Banatului.
În după-amiaza zilei biserica de la Birda a
fost cercetată de un grup de pelerini de la Reșița
care au participat la Sfânta Liturghie la Mănăstirea
Partoș. Acestora li s-au împărtășit câteva date
despre legătura Sfântului Ierarh Iosif cu Mănăstirea
Sîngeorge și parohia Birda. În dar a fost distribuit
nr. 3 (27) al revistei de cultură și religie rurală
,,Arhanghelul” și un calendar creștin-ortodox de
buzunar.
Concert închinat Marii Uniri în parohia
Birda. Joi, 20 septembrie de la orele 12,00 în parcul
bisericii cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din
Birda a fost organizat de către Parohia Ortodoxă din
localitate un Concert închinat Marii Uniri ,,Ioan
Vidu Doinitorul Marii Uniri”. Concertul a fost
pregătit și oferit copiilor și credincioșilor din Birda
de către profesorii și elevii Școlii Gimnaziale de
Muzică ,,Filaret Barbu” din Lugoj.
Sărbătoarea muzicală a fost precedată de
prezentarea volumului: Ioan Vidu. Doinitorul
Unirii, Editura Eurostampa, Timișoara, 2017, 469p.
iscălit de profesorul dr. Constantin-Tufan Stan de la
Școala de Muzică din Lugoj. Cartea a fost
prezentată de către preotul Valentin Bugariu care a
accentuat contribuția lui Ioan Vidu în Mișcarea
Națională a românilor bănățeni și în dezvoltarea
mișcării corale dintre
Dunăre și Mureș. Con-
cluzia acestui volum ne
este oferită de autor,
membru al Uniunii
Compozitorilor și Mu-
zicologilor din Româ-
nia: ,,Ioan Vidu a fost
un învingător. A
dovedit un caracter
intransigent, refuzând
orice fel de compromis.
A evitat ambiguitățile
generate de efemerele
conjuncturi politice,
manifestând un surprin-
zător spirit modern european” (p. 92).
Profesorul Constantin-Tufan Stan, tocmai
acest spirit modern european al Marelui Vidu a
reușit să-l scoată în priveliște prin Concertul oferit
la biserica din Birda cu titlul generic ,,Dansul”.
Dansul sau Jocul dezvăluie pentru cultura umană
caracterul ludic cu rădăcini mitico-rituale
ancestrale. Au fost pregătite mai multe astfel de
jocuri: scoțian, românesc, francez, italian, german,
rus dar și dintr-o provincie istorică: Oaș. Piesele au
fost interpretate de copii, unele la ,,pian la patru
mâini” și de profesorii lor. Și-au dat concursul
elevii: Evelyn Bordea, Andrei Berlo (vioară); Maya
Buliga, Ana Ilinca Pfeiffer, Antonia Pfeiffer, Estera
Usciuc (pian) și profesorii: Lavinia Furdui (vioară),
Alexandru Vasiliu și Robert Adam (pian).
Fiecare piesă a fost prezentată de către
profesorul Tufan Stan care a accentuat faptul că
Concertul susținut la Birda face parte dintr-un
proiect mai general intitulat ,,Pianina Călătoare” și
destinat popularizării muzicii culte în mediul rural.
Profesorul Constantin Tufan Stan este prin
coordonarea acestui proiect dar și prin volumele
10
tipărite un urmaș al lui Vidu în descendența: Filaret literară a lui Ion Creangă a beneficiat în cursul
Barbu, Dimitrie Stan și Remus Tașcău. timpului de cele mai multe ecranizări, cele două
La finalul concertului participanții au fost filme vizionate au la bază basmul Povestea lui
răsplătiți cu diplome și premii din partea Parohiei Harap-Alb și Amintiri din Copilărie. De la primele
Birda, iar doritorii au achiziționat volumul secvențe copiii au recunoscut operele întărind astfel
prezentat. aprecierea criticii literare: ,,Noi nu mai citim de
S-au bucurat de cântec și măiestria mult Amintirile din copilărie cum citim de obicei
interpretării: oficialități locale, credincioși ai operele literare. Textul lor îl știm pe dinafară; nu-l
parohiei dar și copiii de la Gimnaziul din Birda putem neapărat reproduce, dar îl recunoaștem; e
însoțiți de cadrele didactice. destul să citim primele cuvinte, pentru ca restul să
100 de ani de la vină de la sine” (Nicolae
Marea Unire. Imaginea Manolescu).
românilor în filmul pentru Pomenirea Mitropoli-
copii. În Anul Centenarului tului Nicolae în parohia
Marii Uniri a fost organizată Birda. Duminică, 30 septem-
o activitate interjudețeană cu brie a fost oficiată Utrenia
tema: ,,Imaginea românilor în urmată de Sfânta Liturghie. La
filmul pentru copii” (17-21 momentul potrivit au fost
septembrie) în Școala Gimna- împărtășiți cu Trupul și
zială din Birda, structura Sângele Domnului mai mulți
Sîngeorge și Școala copii.
Gimnazială ,,Ioan Ciucurel” A fost totodată oficiată
din localitatea Șoșdea, jud. și o slujbă de pomenire pentru
Caraș-Severin. Arhiepiscopul și Mitropolitul
Au participat la Nicolae Corneanu (1962-
această activitate: 16 2014) care a trecut la cele
preșcolari și 23 de elevi de la veșnice acum 4 ani în 28
Școala Primară Sîngeorge septembrie. În cuvântul de
(coord. Prof. Ștefania învățătură cu tema ,,Mitropo-
Cercega, Prof. Maria politul Nicolae Corneanu în
Dârpeș), 30 elevi ciclul primii 15 ani de arhipăsto-
primar la Șoșdea (coord. rire”, pregătit de P. C. Părinte
Prof. Bianca Bădiță, Prof. Valentin Bugariu a fost scoasă
Floarea Rodica Sturza) și 59 în priveliște contribuția
de copii din ciclul gimnazial la Birda (coord. Prof. Înaltului Ierarh la dezvoltarea vieții bisericești din
Sorina Onița, Prof. Doru Popa, Prof. Germer Hilde, Banat. Părintele Mitropolit Nicolae a contribuit
Prof. Mihaela Coman și Prof. Mădălina Ianin). decisiv la construirea și repararea de biserici și case
Activitatea a fost realizată de Parohia parohiale, a purtat de grijă bisericilor de lemn,
Ortodoxă din Birda împreună cu școlile sus Seminarului Teologic din Caransebeș, catedralei
menționate și cu Parohia Ortodoxă Șoșdea (Preot mitropolitane. La Centrul Eparhial a fost organizată
Sorin Belu, paroh), iar popularizarea acțiunii s-a arhiva și biblioteca iar la subsolul catedralei a fost
făcut prin realizarea unui afiș, prezentarea cărților și amenajat Muzeul Eparhiei.
afișelor filmelor. Legat de viața parohiei Birda,
Inițiatorul demersului a fost părintele Înaltpreasfințitul Nicolae a oficiat Slujba de
Valentin Bugariu care a expus la fiecare proiecție de târnosire urmată de Sfânta Liturghie în 1971 după
film despre importanța mesajului transmis prin carte 60 de ani de la construirea bisericii de aici. Preotul
și film despre factorii unității românilor din toate paroh Florin George pentru merite deosebite a fost
provinciile locuite de aceștia: limba, credința hirotestit protopop pentru Protopopiatul Deta unde a
creștin-ortodoxă și tradițiile care formează tezaurul slujit vreme de 17 ani (1972-1990).
spiritualității românești. Cu fiecare ocazie a fost Taina Sfântului Maslu în parohia Birda.
proiectat un film care a fost prezentat și apoi la final Duminică, 7 octombrie cu începere de la orele 16,00
s-au accentuat elementele spirituale comune ale a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște în
românilor. Au fost vizionate filmele ,,De-aș fi biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din
Harap Alb” (1965) și ,,Amintiri din copilărie” parohia Birda.
(1964) la școlile din Sîngeorge și Birda. Opera
11
 Au slujit cu acest prilej P. C. Părinți Ioan P. C. Părinți Zoran Milovanov (parohia Berecuța),
Sălvan (parohia Folea), Zoran Milovanov (parohia Sebastian Andrei Petrescu (parohia Percosova),
Berecuța), Dragan Giorgiev (parohia Voiteg), Călin Tiberiu Dan Gherasim (parohia Ferendia) și
Negrea (parohia Gătaia), Sebastian Andrei Petrescu Valentin Bugariu, parohul locului.
(parohia Percosova), Tiberiu Dan Gherasim Cuvântul de învățătură ocazional a fost
(parohia Ferendia) și Valentin Bugariu, parohul susținut de Preaonoratul Părinte Protopop
locului. care pornind de la pericopa evanghelică duminicală
Cuvântul de învățătură ocazional a fost a vorbit credincioșilor despre importanța milosteniei
pregătit și susținut de către părintele Ioan Sălvan. În pentru viața creștinească.
cadrul acestuia a vorbit celor prezenți de dobândirea S-au împărtășit de bucuria comuniunii și de
Împărăției Cerurilor darul eleoungerii
pentru ca mai apoi mai mulți credin-
toate celelalte rugă- cioși din comunita-
ciuni să fie împlinite. tea ortodoxă din
Timpul și locul de Sîn- george.
dialog cu Dumnezeu Simpozion
este spațiul sacru al Național la Mă-
bisericii unde Sfânta năstirea Șag-
Liturghie, Sfintele Timișeni. Cu bine-
Taine, laudele și cuvântarea și purta-
ierurgiile sunt tot rea de grijă a Î.P.S.
atâtea popasuri du- Ioan, Mitropolitul
hovnicești unde omul Banatului s-a des-
are posibilitatea să fășurat în 12
stea de vorbă cu noiembrie la Mănă-
Dumnezeu. stirea Șag-Timișeni,
Comuniune Simpozionul Națio-
euharistică în parohia Birda. Sărbătoarea nal ,,Anul Centenar al Marii Uniri. Considerații
Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de istorice și teologice”.
Mir ,,se păzește în popor prin nelucru”. Prăznuirea Au prezentat comunicări: Înaltpreasfințitul
Sfântului Mare Mucenic Dimitrie este plasată în Mitropolit Ioan, consilieri eparhiali, profesori de
prag de iarnă – căreia, de altfel, pronostichează teologie, profesori universitari, istorici, bibliotecari,
trăsăturile – Sânmedrul reinstaurează anotimpul protopopi, arhivari, profesori de istorie și preoți.
sărbătorilor celebrate cu fast de întreaga comunitate. Din partea parohiei Birda, preotul dr.
(Otilia Hedeșan, Lecții despre Calendar. Curs de Valentin Bugariu a expus comunicarea ,,Preotul
Folclor, Editura Universității de Vest, Timișoara, prof. dr. Nicolae Popovici – participant la Alba
2005, p. 228). Iulia”. Preotul, profesorul și canonistul bănățean a
Cinstirea Sf. Mare Mucenic Dimitrie a fost văzut prin intermediul biografiei, a slujirii
debutat, joi, 25 octombrie de la orele 16,00 când a preoțești și a celei profesorale toate închinate luptei
fost oficiată Slujba Privegherii (Vecernia unită cu naționale.
Litia și Utrenia) în biserica cu hramul ,,Nașterea
Maicii Domnului” din Birda.
În ziua de pomenire a fost săvârșită Sfânta
Liturghie de la orele 10,00 în biserica cu hramul COLEGIUL DE REDACŢIE:
,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din filia Dr. Nina Ceranu, Prof. univ. dr. Ioan Viorel
Sîngeorge. Cu acest prilej au fost prezenți copiii de Boldureanu, Dr. Florin-Corneliu Popovici, Prof. Ioan
la Școala Primară și Grădinița cu Program Normal Traia
din localitate însoțiți de Prof. Maria Dârpeș. Redactor-şef:
Pr. dr. Valentin Bugariu
Taina Sfântului Maslu în filia Sîngeorge.
ISSN 2284 – 7731
Duminică, 4 noiembrie de la orele 15,00 a fost Redacţia: Birda, Str. Principală, nr. 229, tel.
oficiată Taina Sfântului Maslu în biserica cu hramul 0729145610, cod postal:307187, jud.Timiş, e-mail:
,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea parohiabirda@yahoo.com
Sîngeorge, filie a parohiei Birda.
Cu acest prilej au slujit P. On Părinte Mircea
Szilagyi, protopopul Protopopiatului Timișoara II,
12