Bumbacul

Prof.univ.dr. Viorel ION

Șef lucr.dr. Adrian Gheorghe BĂŞA
IMPORTANŢA CULTURII
Fibre
 Bumbacul este cea mai răspândită plantă textilă pe plan mondial:
 Asigură cca. 83% din producția mondială de fibre vegetale;
 Asigură cca. 33% din producția totală de fibre (naturale și artificiale).

 Fibra lungă de bumbac (peste 29 mm), numită și lint se utilizează:

 Ca material de urzeală în diferite țesături;

 Pentru producerea dantelelor, broderiilor;

 Pentru obținerea pânzeturilor de calitate superioară;

 Pentru obținerea aței de cusut.

 Fibra mijlocie de bumbac (22-28 mm), se utilizează:

 Ca „băteală” în ţesăturile superioare;

 Ca materie primă pentru produse de lenjerie, tricotaje, covoare, pânză curentă.

 Fibra scurtă de bumbac (sub 21 mm), se utilizează la obţinerea:
 Vatei;

 Bumbacului hidrofil.

 Fibra rezultată din procesul de delinterare (0,5-2 mm), numită și

linters, se utilizează pentru obţinerea de:
 Material textil pentru cuverturi;

 Bumbac absorbant cu utilizăti medicinale;

 În industria filtrelor.
 Din pasta de linters se obţine vâscoza, care se utilizează la
obţinerea de:
 Fibre tip celofan;
 Mătase artificială;
 Celuloză folosită ca materie primă pentru:
 lacuri;
 echipamente electrice;
 mine de creioane;
 stilouri etc.
 Hârtie superioră de scris;
 Hârtie de filtru;
 Explozivi etc.
 Bumbacul are sute de utilizări, de la blugi
şi tricouri la şireturile de la încălţăminte.

 Bumbacul face parte din viața noastră de

zi cu zi.
Uleiul
 Uleiul obţinut din seminţele de bumbac, după extragerea
gossypolului prin hidroliză:
 este utilizat în alimentaţie;
 este utilizat ca materie primă în:
 industria conservelor,
 industria săpunurilor;
 industria pesticidelor,

 este utilizat pentru fabricarea:

 margarinei;
 cremelor de faţă;
 glicerinei;
 stearinei etc.
Turtele şi şroturile
 Şroturile rămase după extragerea uleiului:
 Pot fi folosite în hrana animalelor:
 sunt bogate în proteină (23-35%);
 asigură un important aport de calciu, fosfor şi vitamine din complexul B.

 Animalele rumegătoare:
 tolerează șroturile (în cantitate limitată).

 Animalele monogastrice:
 Șroturile sunt toxice datorită conținutului de gossypol.
 Gossypolului trebuie eliminat din șroturile de bumbac.

 Gossypolul este toxic şi pentru om:

 limitează utilizarea şroturilor în scop alimentar.

 Șroturile detoxificate pot fi utilizate în amestec cu făină de

grâu, pentru obţinerea de:
 Pâine;
 produse de cofetărie;
 crochete.
Concentratele proteice
 Concentratele proteice obţinute din seminţe se utilizează la
obţinerea de:
 Mezeluri;
 Supe;
 Conserve de carne;
 Bomboane şi produse de patiserie.
 De asemenea, se utlizează în industria băuturilor
carbogazoase şi a sucurilor.
 Fiind sărace în glucice şi având un potenţial caloric redus, se
utilizează în alimentaţia bolnavilor de diabet.
Tegumentele seminale
 Tegumentele seminale (cojile) sun folosite ca:
 Nutreţ;
 Material fetilizant;
 La rafinarea petrolului;
 În industria maselor plastice;
 În industria cauciucului sintetic etc.
SISTEMATICĂ
 Familia Malvaceae
 Genul Gossypium
 35 de specii, grupate în 8 secţii.
 Gossypium hirsutum L.
 Asigură peste 70% din fibra de
bumbac utilizată pe plan mondial.
 Sămânța după egrenare este
acopertă cu linters.
 Este specia cultivată în România.
 Soiuri aflate în cultură în România:
 Adelin
 Brânceni
 Izvorul alb
 Garant
 Balkan
 Gossypium barbadense L.
 Se mai numește și bumbac
egiptean, pentru că se cultivă pe
suprafețele cele mai mari în Egipt.
 Sămânța după egrenare este
golașă.
Soiuri
 În ţara noastră, au fost omologate soiuri
create la SCDA Teleorman:
 Brânceni - omologat în anul 1983 și radiat în
anul 2005;
 Adelin - omologat în anul 1988 și radiat în anul
1998.
 Forme de bumbac:
 Bumbac modificat genetic de tip Bt (Bacillus thuringiensis):
 Primul bumbac Bt a fost realizat în anul 1987;
 Primele culturi comerciale de bumbac modificat genetic în anul 1996:
 în SUA sub numele de Bollgard;
 în Australia sub numele de Ingard.
 Bumbac modificat genetic de tip RR (Roundup Ready).
 Bumbac Buctril-rezistent.
 Bumbac 2,4D-rezistent.
 Bumbac „glandless” (fără grande producătoare de gossypol):
 Primul soi comercial liber de gossypol a fost creat în anul 1966.
CERINŢE FAŢĂ DE CLIMĂ ŞI SOL
 Răspândirea bumbacului:
 Reuşeşte cel mai bine între 32o latitudine N şi S;
 Se cultivă până la:
 38o latitudine S;
 45o latitudine N.
Cerințe față de temperatură
 Bumbacul este o plantă iubitoare de căldură.

 Temperatura minimă de germinaţie este de 12°C.

 Pentru formarea primelor frunze sunt necesare temperaturi

medii de 14-17oC.

 Pentru formarea mugurilor florali sunt necesare temperaturi

medii de 19-20oC.

 Temperatura medie optimă de-a lungul perioadei de vegetaţie

este de 25-30oC.

 Rezistenţa la temperaturii scăzute:

 Plantele sunt distruse de temperaturi de – 1°C.
 Brumele din toamnă încheie procesul de maturare.
Cerințe față de umiditate
 Bumbacul este pretenţios față de umiditate.
 Totuşi, rezistă bine la secetă, în special în prima parte a perioadei de
vegetaţie (răsărire-îmbobocit):
 Sistem radicular bine dezvoltat.

 Cultura de bumbac reuşeşte în zone cu 400-500 mm precipitaţii:

 300 mm în timpul perioadei de vegetaţie:
 200 mm până la sfârşitul creşterii, în mai-iulie;
 100 mm în perioada de maturare, în august-septembrie.

 Seceta prelungită, precum şi ploile în exces după îmbobocire:

 determină căderea bobocilor florali, a florilor şi a capsulelor tinere.

 În anii ploioşi, există riscul ca bumbacul să nu ajungă la maturitate.

 Cele mai bune condiţii pentru coacerea bumbacului în România sunt

reprezentate de:
 Precipitaţii reduse după 20 august;
 Secetă în lunile septembrie şi octombrie.
Cerințe față de lumină
 Bumbacul este o plantă iubitoare de lumină:
 Bumbacul este denumit “copilul soarelui”.

 Necesită 1500 ore de strălucire a soarelui în intervalul 1 mai –

30 octombrie.
 Frunzele manifestă fenomenul de heliotropism.
Cerințe față de sol
 Bumbacul cere soluri:
 fertile;
 cu expoziţie sudică;
 cu textură luto-nisipoasă până la luto-argiloasă;
 bine structurate;
 pH-ul de la 7 la 8.

 Cele mai indicate soluri:

 Cernoziomurile cu expoziţie sudică.

 Trebuie evitate:
 Solurile reci de luncă.
ZONE DE CULTURĂ
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE
Rotaţia
 Plante foarte bune premergătoare:
 Cerealele păioase;
 Rapiţa;
 Gramineele perene;
 Lucerna în anul al doilea de la desfiinţare:
 în primul an după lucernă fiind cultivat porumb.

 Plante bune premergătoare:

 Plantele prăşitoare:
 Porumbul;
 Sfecla de zahăr;
 Floarea-soarelui;
 Ricinul;
 Tutunul.

 Leguminoasele anuale;
 Lucerna în primul an de la desfiinţare:
 Întârzie maturarea cu 3-7 zile.
 Plante contraindicate ca premergătoare:
 Plantele mari consumatoare de apă:
 Sorgul;
 Meiul;
 Iarba de Sudan.
 Culturi îmburuienate puternic.

 Este benefică amplasarea culturii de bumbac:

 lângă culturi cu talie înaltă (floarea-soarelui, sorg pentru biomasă sau
siloz):
 pot asigura un plus de căldură plantelor de bumbac.

 Trebuie evitată amplasarea culturii de bumbac lângă:

 culturi de porumb, ricin, in, tutun, leguminoase anuale şi perene, tomate,
ardei:
 Plante atacate de omida fructificaţiilor (Helicoverpa armigera).
 culturi tratare cu erbicide pe bază de 2,4D, bromoxinil, bentazon, care
dăunează bumbacului.
 Monocultura
 Bumbacul se autosuportă 2-3 ani.
 Totuşi, este de dorit să fie evitată monocultura.

 Rotaţiile recomandate:
 3-4 ani.

 După bumbac se cultivă:

 Culturi de primăvară.
Fertilizarea
 Doza de azot:
 40-60 kg/ha:
 când planta premergătoare a fost fertilizată cu azot;

 pe solurile cu fertilitate ridicată.

 70-80 kg/ha:
 când planta premergătoare nu a fost fertilizată cu azot;

 pe solurile cu fertilitate mijlocie şi scăzută.

 Atunci când bumbacul urmează după lucernă sau leguminoase anuale nu

se aplică îngrăşăminte cu azot.
 Doza de fosfor:
 30-50 kg P2O5/ha:
 atunci când planta premergătoare a fost fertilizată cu fosfor;
 pe solurile cu fertilitate ridicată.
 60-70 kg P2O5/ha:
 atunci când planta premergătoare nu a fost fertilizată cu fosfor;
 pe solurile cu fertilitate mijlocie şi scăzută.

 Gunoiul de grajd
 Bumbacul valorifică bine gunoiul de grajd:
 Sporuri de producţie de 14-32%.
 Doza de 20 t/ha, la care se adaugă:
 30 kg N/ha;
 50 kg P2O5/ha.
Lucrările solului
 Dezmiriştit.
 Arătura:
 25 - 30 cm.

 Lucrări de întreţinere a arăturii:

 Menţinerea curată de buruieni şi nivelare.

 Primăvara:
 PPG cu ajutorul combinatorului la 4-5 cm.
Sămânţa şi semănatul
 Sămânţa de bumbac pentru semănat trebuie:
 să aibă puritate minimă de 100%,
 să aibă germinaţia de peste 80%;
 să aibă MMB să fie cât mai mare;
 să fie recoltate înainte de căderea brumelor, de la plante care nu au fost
tratate cu desicanţi;
 să provină din recolta anului precedent;
 să fie tratată împotriva bolilor.

 Seminţele se delinterează cu H2SO4:

 timp de 5 minute, după care seminţele se spală cu apă timp de 5-6
minute şi se usucă în strat subţire (6-8 cm) pe o prelată sau folie de
polietilenă până la 10% umiditate.
 Tratarea seminţelor de bumbac cu produse
fungicide
 Dithane M 45 (mancozeb 80%), în doză de 2,5 kg/t;
 Vitavax 2000 (carboxină 200 g/l + tiram 200 g/l), în
doză de 2,5 l/t.
 Epoca de semănat
 atunci când temperatura solului, la adâncimea de 5 cm, determinată la
ora 7 dimineaţa, este de 12oC şi se menţin timp de 3 zile consecutive.
 Calendaristic, semănatul bumbacului se efectuează în cea de-a doua
jumătate a lunii aprilie.

 Densitatea la semănat
 180-200 mii plante/ha:
 Densităţii la semănat în boabe germinabile/ha:
 Densitatea exprimată în plante/ha + cca. 25%:
 + 35% când există pericolul formării de crustă până la răsărit.

 Norma de semănat
 25-35 kg/ha.
 Distanţa dintre rânduri
 În funcţie de sistema de maşini:
 60 cm;
 50 cm;
 40 cm.

 Pe plan mondial, dinstanţa dintre rânduri variază între 25 şi 100 cm.

 Semănători folosite
 Semănătorile de precizie (de tip SPC).

 Adâncimea de semănat
 3-5 cm.
Lucrări de îngrijire
 Combaterea buruienilor
 Prăşit
 3 praşile mecanice:
 Prima praşilă se efectuează:
 Atunci când se văd bine rândurile;
 La adâncimea de 5-6 cm;
 Cu o zonă de protecţie de 12-15 cm.
 Următoarele praşile se efectuează:
 La intervale de 12-15 zile.

 3 praşile manuale efectuate după prăşitul mecanic.

 Combaterea buruienilor monocotiledonate şi a unor
buruieni dicotiledonate anuale
 Înainte de pregătirea patului germinativ sau preemergent, imediat
după semănat:
 Dual Gold 960 EC (S-metolaclor 960 g/l) – 1,0-1,5 l/ha;
 Stomp 330 EC (pendimetalin 330 g/l) – 5,0 l/ha
 Preemergent, după semănat:
 Pendigan 330 EC (pendimetalin 330 g/l) – 4,0-5,0 l/ha;
 Stomp Aqua (pendimetalin 455 g/l) – 2,0-4,0 l/ha.

 Combaterea buruienilor monocotiledonate

 Inclusiv Sorghum halepense din rizomi:
 Fusilade Forte 150 EC (fluazifop-p-butil 150 g/l) – 0,8 l/ha pentru combaterea
monocotiledonatelor anuale şi 1,0 - 1,3 l/ha pentru combaterea monocotiledonatelor
perene;
 Combaterea dăunătorilor

 Dăunători periculoşi înainte de înflorire, care provoacă căderea

bobocilor florali:
 Afide - Aphys gossypii;
 Trips - Thrips tabaci.

 Dăunători periculoşi în lunile iulie-august, care provoacă defolierea

plantelor:
 Omida fructificaţiilor - Helicoverpa armigera;
 Păianjenul roşu – Tetranychus urticae.

 Alţi dăunători:
 Viermii sârmă – Agriotes lineatus;
 Buha semănăturilor – Euxoa segetum (Agrotis segetum);
 Păduchele bumbacului – Doralis frangulae.
 Combaterea bolilor

 Bacterioza (gomoza) – Xanthomonas malvacearum;

 Antracnoza bumbacului (Glomerella gossypii f.c. Colletotrichum
gossypii).

 Prevenirea bolilor prin:

 Tratarea seminţelor;
 Rotaţie.
 Ciupitul

 Înlăturarea ramurilor de creştere:

 Atunci când pe tulpină au apărut 1-2 boboci floarali la cel puţin 50%
dintre plante.
 Cârnitul

 Ruperea vârfului tulpinii principale:

 Atunci când s-au format 6-8 ramuri de rod la culturile neirigate şi 9-12
ramuri de rod la culturile irigate.
 Cărnitul mecanic trenuie efectuat cel târziu premergător
deschiderii primei capsule din lan (prima jumătate a lunii
septembrie).
 Irigatul
 Prezintă importanţă în zonele secetoase.
 Până la înflorire se aplică o singură udare, când plantele au 3-4
frunze.
 Udările se intensifică în perioada înfloritului.
 Ultima udare se aplică cel târziu la 15 august.
 Norma de udare – 400-600 m3/ha.
Recoltarea
 Recoltarea mecanizată a bumbacului:
 Trebuie efectuată lucrarea de desicare, când începe căderea normală a fruzelor de
pe plante.
 Recoltarea se efectuează la 12-18 zile de la desicare.
 Se efectuează 2 treceri:
 Prima trecere – când 65% din capsule sunt deschise;
 A doua trecere – când 90% din restul capsulelor s-au deschis.
  Recoltarea manuală
 Se efectuează numai pe vreme frumoasă.
 Se începe atunci când există 1-2 capsule foarte bine deschise pe plantă.
 Se repetă la interval de 7-10 zile, în funcţie de deschiderea capsulelor.

 Bumbacul recoltat
înainte de căderea
brumelor este cel mai
valoros.
 Capsulele nedeschise
sunt recoltate mecanizat
sau manual:
 Sunt desfăcute şi
bumbacul este curaţat
cu ajutorul maşinii de
curăţat.