Pătru Nicoleta Daniela

RE, Sem II, An III

A FI PROFESOR EUROPEAN
A fi profesor european presupune a promova strategii si metode de predare
activă si a dezvolta interesul elevilor pentru cunoașterea si ințelegerea valorilor
europene.

Acest lucru constă în realizarea unor proiecte de lecție, care să evidențieze

valorile europene si suprapunerea lor peste cele romanesti. În concepția profesorului
european, pentru declanșarea resorturilor interne ce susțin efortul de învățare a
elevilor este esențială utilizarea tehnologiei, fiind catalizată ca nevoia de cunoaștere,
de explorare, de descoperire.

Instruirea asistată de calculator este o metodă modernă și inovatoare în

învățamântul românesc ce are la bază dezvoltarea utilizării tehnologiei, în raport cu
realizarea idealului educațional,întemeiat pe tradițiile umaniste constând în
dezvoltarea liberă și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității
autonome și creative.

Prezentarea proiectelor didactice cu ajutorul calculatorului, oferă o serie de

avantaje ca:

 achiziționarea informațiilor,prin asocierea logică a noilor idei cu cele învățate

anterior;

 simularea unor fenomene imposibil de realizat în fața elevilor;

 adoptarea unor strategii de automanagement al învățării;

 stimularea memorării vizuale, prin prezentarea fenomenelor;

 valorificarea gândirii divergente, a învățării prin descoperire.

 Internetul oferă un volum mare de date cu posibilitatea selectării anumitor
informații de interes personal. Profesorii sunt de părere că principalele cauze ale
utilizării limitate sau ale neutilizării tehnologiei în şcoli sunt: lipsa de conţinut/
software corespunzător pentru susţinerea lecţiilor , lipsa conexiunii la Internet , lipsa
fondurilor pentru achiziţionarea tehnologiei. În viziunea profesorului
europea, învăţarea asistată de calculator este cea mai benefică pentru studiul
ştiinţelor (fizică, chimie, biologie), limbi străine, matematică, istorie şi limba maternă
doarece folosesc oportunităţile de vizualizare, de organizare grafică şi de reprezentare
oferite numai prin noile tehnologii. Calculatorul permite explorarea unor fenomene
fizico-chimice care au loc în condiţii dificil de realizat şi se dovedeşte foarte util
pentru manipularea unui model sau sistem în care anumite elemente sunt parametri
variabili, iar calităţile intrinseci se pot modifica. Calculatorul poate simula eficient
experimente, fără a se substitui lucrărilor de laborator, contribuind la o mai bună
înţelegere a realităţii înconjurătoare de către elevi.

În ceea ce priveşte impactul general al utilizării calculatorului la nivelul

elevilor, profesorii sunt de părere că acesta este pozitiv, atât la nivel de grup, cât şi
individual; elevii au un interes mai mare de a învăţa utilizând calculatorul la şcoală. Se
observă o concentrare mai bună a elevilor și se remarcă lucrul în echipă şi favorizarea
dezvoltării competenţelor de cooperare. Acest efect al tehnologiei de creştere a
motivaţiei şi de atragere a elevilor către învăţare, explorare şi descoperirea
cunoaşterii se face remarcat pentru toate materiile din programele şcolare – de la
matematică şi fizică sau chimie până la istorie, limbi străine şi geografie.

Elevii se bucură şi de răsplata de a lucra împreună cu colegii de clasă pentru a

finaliza proiecte de grup, dezvoltându-şi abilităţi practice de colaborare şi lucru în
echipă, care ulterior vor fi relevante pentru locul de muncă. Aceștia au competenţe
mai bune de rezolvare de probleme şi şi-au îmbunătăţit capacitatea de lucru în echipă.
De asemenea, deţinerea de cunoştinţe de operare a calculatorului îi pregăteşte pe elevi
mai bine pentru viitoarea lor carieră profesională. Tot în măsura în care au acces la
tehnologie în clasă, profesorii consideră că această metodă de predare, asistată de
computer, este în mod cert mai eficientă.
 Profesorul european pune accent pe activitățile ludice; jocul si activitatile
ludice sunt instrumentele de lucru in metoda animatiei socio-educative; ceea ce se
poate spune despre aceasta metoda este faptul ca jocul este o activitate placuta,
voluntara, cu reguli mai mult sau mai putin stricte, activitate in cadrul careia
participantii se simt liberi, isi exploreaza si isi pun in valoare abilitatile cunoscute si
mai putin cunoscute, propria ființă.

Competenţe privind activitatea profesorului european.

1. Competenţe privind integrarea europeana

*detinerea unui set de cunostinte functionale legate de :

- dimensiunea europeană a procesului de învăţare şi predare ;
- ţările participante la programele școlare;
- programele europene in domeniul eduactiei;
- organizarea sistemelor şcolare din alte ţări europene;
-specificitatea domeniului educatiei in Europa si lume (subsistem, continuturi,
metodologie etc.)

*capacitatea de a :

1.de a utiliza instrumente informative pentru a participa la programele

europene ;

2. de a gestiona experienţele educaționale

3. capacitatea de a implementa eficient instrumente ale educatiei

interculturale ;

capacitatea de a realiza legătura dintre contextul european şi cel local în

activitatea profesionala.

2. Competenţe psihopedagogice si didactico-metodologice

-de a asigura transpunerea eficienta a proiectarii didactice in practica ;

 -de a asigura articularea predarii cu evaluarea din perspectiva invatarii ca
sursa de formare a elementelor de competenta a elevilor ;

-de a familiariza elevul cu ideea de implicare responsabila in sarcina;

-de a manageria timpul în funcţie de ritmul de activitate a elevilor.

3. Competenţe de comunicare

-de a asculta activ;

-de a formula întrebări relevante ;

-de a reformula anumite enunţuri pentru a le face inteligibile pentru elevi;

- de a sustine discuţii libere cu elevii

- de a selecta secvenţe informative şi acţionale prin raportare la specificul

varstei;

-de a crea oportunităţi de feed back elevilor.

Activitatea profesorului european este sprijinită de o serie de programe ca:

Agenda Lisabona, Procesul de la Bologna , Procesul Copenhaga.

Agenda Lisabona a devenit cunoscuta prin obiectivul pe care il urmareste,

transformarea economiei europene in cea mai competitiva si dinamica economie
bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila, cu locuri de munca mai
multe si mai bune si cu o coeziune sociala sporita. Pentru a atinge, pana in 2010, acest
obiectiv (asa cum si-au propus statele membre in 2000), tarile din UE trebuie sa isi
coordoneze eforturile pentru a obtine nu numai o transformare radicala a economiei, ci
si pentru adoptarea unui program ambitios de modernizare a sistemului social si a
sistemului educational. Bazele reformei in domeniul educatiei, la nivel european, au
fost puse cu un an inainte de Lisabona, prin adoptarea Declaratiei de la Bologna (19
iunie 1999), semnata de ministrii insarcinati cu invatamantul superior din 29 de state
membre, printre care si Romania. Obiectivul principal al Procesului de la Bologna este
acela de a crea un spatiu european al invatamantului superior, bazat pe cooperare
internationala si schimburi academice, un spatiu european atractiv atat pentru studentii
si profesorii europeni, cat si pentru studenti si profesori de oriunde din lume.

Prin crearea acestui spatiu european al invatamantului superior se urmarea

facilitarea mobilitatii studentilor, absolventilor si a personalului din invatamantul
superior; pregatirea studentilor pentru viitoarele lor cariere si pentru viata de cetateni
activi ai unor societati democratice, si oferirea de sprijin pentru dezvoltarea lor
personala si oferirea unui acces larg la invatamant superior de calitate. Cele trei
prioritati ale Procesului de la Bologna sunt: introducerea unui sistem de invatamant
superior cu trei cicluri (licenta, master, doctorat), asigurarea calitatii invatamantului si
recunoasterea calificarilor si a perioadelor de studii.

În 2002 a fost lansat Procesul Copenhaga, cu scopul de a întări calitatea și

atractivitatea formarii profesionale și pentru promovarea mobilității in rândul
studentilor si a absolventilor din aria formarii profesionale.

Programul de lucru identifica trei obiectivele strategice:

 imbunatatirea calitatii si eficientei sistemelor europene de educatie si

formare;

 imbunatatirea accesului la educatie si formare;

 deschiderea sistemelor de educatie si formare catre lumea intreagă.