Sunteți pe pagina 1din 20

ANALIZA ACORDURILOR DE FINANȚARE A

ROMÂNIEI DE CĂTRE FMI ÎN PERIOADA


1990-2017

1
Cuprins

Introducere ............................................................................................................................................. 3
CAPITOLUL 1. ACORDURILE DE FINANȚARE ALE ROMÂNIEI DE CĂTRE FMI ........................................... 4
1.1. Istoria acordurilor de finanțare ale României cu FMI ............................................................. 4
1.2. Acorduri de finanțare ale României de către Fondul Monetar Internațional între ani 1990-
1999. 5
1.3. Acordurile de finanțare ale României de către Fondul Monetar Internațional între ani 2001-
2006 10
1.4. Acordurile de finanțare ale României de către Fondul Monetar Internațional între ani 2009-
2017 13
Capitolul 2. Analiza tranzacțiilor României cu Fondul Monetar Internațional în perioada 1990-2017 16
2.1. Tranzacțiile României cu FMI până la începutul anului 2017: .............................................. 16
Bibliografie ............................................................................................................................................ 20

2
Introducere

Fondul Monetar Internațional ( FMI) este o instituție financiară internațională ce


reunește 186 de tări membre , aceasta a fost înființată în urma Conferinței Națiunilor Unite
care a avut loc la Bretton Wooods în anul 1945 1.
Resursele financiare ale Fondului Monetar Internațional sunt împărțite în două categorii :
- Resurse ordinare : reprezintă cotele de participare a statelor membre , venituri din
dobânzi și comisioane , respectiv venituri din fondurile administrate de Fondul
Monetar Internațional .
- Resurse extraordinare : reprezintă împrumuturile contractate2.
Din anul 1952, FMI a pus la punct o tehnică mai elastică de acordare a împrumuturilor ,
este vorba de un acrd prelungit în medie de 12-18 luni , dar poate fi și mai scurt și mai lung ,
ajungând chiar la 3 ani.
Pentru rezolvarea problemelor , nu este suficient creditul acordat de Fondul Monetar
Internațional , este esențial ca și țările care primesc credite să aplice o politică de ajustare
adecvată care să le ajute să iasă din impas , deoarece este normal ca aceste țări să fi
întâmpinat ceva dificultăți , altfel nu apelau la Fond.
Fondul Monetar Internațional a acordat țării noastre asistență tehnică în mai multe
domenii , ca de exemplu :
- Domeniul fiscal și vamal
- Politica monetară și organizarea băncii Centrale
- Supraveghere bancară și statistică.

1
https://www.mae.ro/node/1473
2
Sorin Gabriel Anton , ”Instituții financiar-bancare internaționale” , editura C.H. Beck , București 2013 , p.19

3
CAPITOLUL 1. ACORDURILE DE FINANȚARE ALE
ROMÂNIEI DE CĂTRE FMI

1.1. Istoria acordurilor de finanțare ale României cu FMI

România este membră a Fondului Monetar Internațional începând cu data de 15


decembrie 1972 și în având această calitate a beneficiat de anumite împrumuturi , dar în
același timp și-a exercitat drepturile. Astfel că țara noastră s-a folosit de împrumuturi curente
în tranșe , dar și de altele cum ar fi acorduri stand-by și finanțare compensatorie . Țara
noastră i-a parte la luarea unor decizii ale Fondului Monetar Internațional în cadrul
Consiliului Guvernatorilor , această participare se face printr-un anumit număr de voturi care
corespunde cu cota de participare . Pentru țara noastră ca guvernator este Ministrul Finanțelor
, iar ca și supleant este Guvernatorul Băncii Naționale .

România începând cu data de 2 februarie 2016 are ca și cotă de participare 1,030 miliarde
drepturi speciale de tragere (DST) iar majorarea se face cu 781,2 milioane DST , astfel ca în
cazul acesta se ajunge la 1811,4 milioane DST , adică 0,38% din cota totală . Țara noastră
deține 19 591 voturi , care sunt echivalentul a 0,39% din total , iar în cadrul Fondului
Monetar Internațional aceasta face parte din grupul de țări care include : Armenia , Bulgaria ,
Bosnia Herțegovina , Cipru , Croația , Georgia , Israel , Macedonia , Ucraina , Moldova ,
Olanda , Muntenegru , iar din 2012 s-a alăturat Belgia și Luxemburg .3

În anul 1952 au fost instituite aranjamentele stand-by , care au devenit mai flexibile , prin
acces după anul 2009. Eligibile la aranjamentele stand-by sunt țările membre FMI ce au
nevoie de finanțare externă , din care să își acopere deficitul balanței de plăți4.

Primul Acord Stand-By dintre România și Fondul Monetar Internațional s-a aprobat la data
de 3 octombrie 1975 și fiind finalizat cu succes un an mai târziu la data de 2 octombrie 1976,
iar atunci țara noastră primind 95 milioane DST.
Al doilea Acord Stand-By care a adus României 64,1 milioane DST a fost aprobat la 9
septembrie 1977 și încheiat cu un an mai târziu pe data de 8 septembrie 1978.
În urma celui de-al treilea acord aprobat pe 15 iunie 1981 România trebuia să primească
1102,5 milioane DST , dar acesta fiind reziliat pe 14 ianuarie 1984 , România a primit numai
817,5 milioane DST.

3
https://www.bnr.ro/Fondul-Monetar-International-(FMI)--1447.aspx
4
Gheorghe M. Voinea , ”Finanțe Internaționale” editura Tehnopress , Iași 2014 , p. 163

4
Tabel 1. Acorduri ale României cu Fondul Monetar Internațional în perioada 1972-
1989.

Data Suma Suma trasă


Nr.crt. Tipul acordului Data expirării / aprobată (milioane
aprobării rezilierii (milioane DST)
DST)
1. Stand-by 03.10.1975 02.10.1976 95 95
2. Stand-by 09.09.1977 08.09.1978 64,1 64,1
3. Stand-by 15.06.1981 14.01.1984 1102,5 817,5

1.2.Acorduri de finanțare ale României de către Fondul Monetar Internațional între ani
1990-1999.
În urma eforturilor depuse de autoritățile române , începând cu anul 1990 relațiile dintre
țara noastră și Fondul Monetar Internațional au început să se îmbunătățească . O
reprezentanță în țara noastră a Fondului Monetar Internațional a fost deschisă în anul 1991 la
București cu rolul de a desfășura o gamă largă de activități care avea scopul de a asigura
implementarea de către autoritățile române a recomandărilor de politică economică a FMI,
asigurarea transparenței politicilor FMI în țara noastră , dar și de a menține legături strânse
între organele de conducere a Fondului și autoritățile române5.
Tabel 2. Acorduri ale României cu Fondul Monetar Internațional în perioada 1990-1999

Nr.crt. Tipul Data Data Suma Suma trasă


acordului aprobării expirării / aprobată (milioane
rezilierii (milioane DST)
DST)
1. Stand-by 11.04.1991 10.04.1992 380,5 318,1
2. Stand-by 29.05.1992 28.03.1993 314,0 261,7
3. Stand-by 11.05.1994 22.04.1997 320,5 94,3
4. Stand-by 22.04.1997 21.05.1998 301,5 120,6
5. Stand-by 05.08.1999 28.02.2001 400 139,75

Acord Stand-by perioada 1991-1992


României primul acord stand-by post revoluționar cu Fondul Monetar Internațional i-a
fost aprobat la data de 11 aprilie 1991, în valoare de 380,5 milioane DST , din care au fost
trase doar 318,1 milioane DST . Scopul acestui acord a fost accelerarea reformei economice
fiind orientat pe reforma sistemului financiar-bancar dar și pe închegarea cadrului legislativ și
instituțional adecvat economiei de piață .

5
http://www.ziarulnatiunea.ro/2013/01/02/40-de-ani-de-injugare-a-romaniei-la-fmi-destul-3/

5
Principalele două trăsături ale acordului care reflectă caracterul gradual al adaptări
mecanismului economic sunt:

1. Liberalizarea treptată a prețurilor :


- Antrenarea unei rate a inflației
- Menținerea cursurilor multiple în economie
2. Acceptarea unora din ratele dobânzilor în economie puternic negative în termeni reali:
- Caracterul colectiv al creșterii prețurilor
- Asimetriile generate de liberalizarea în trepte a prețurilor .

Un obiectiv important care a fost privit drept principală ancoră a programului este
severa limitarea a masei monetare la numai 15% pe ansamblul anului , ceea ce presupunea o
creștere cu 21% a creditului în economie.
Însă consecințele nu au fost conform așteptărilor deoarece consumul de materii prime
și energie a fost încurajat în continuare prin faptul că prețurile s-au menținut scăzute ,
nerealiste , astfel că ritmul economisirii și al investițiilor interne s-a micșorat , volumul
producției interne și-a continuat declinul și rata de schimb oficială a leului față de dolarul
american a fost supraevaluată .

Acord Stand-by 1992-1993


Un nou acord cu România în valoare de 314,0 milioane DST a fost aprobat de Board-
ul FMI cu un an mai târziu , și anume pe 29 mai 1992 , din care au fost primiți doar 261,7
milioane DST. Acest contract a prevăzut utilizarea pârghiilor specifice pieței , importanță
deosebită fiind asupra nivelurilor pozitive în termeni reali ai ratelor dobânzii , dar și
unificarea cursurilor valutare .

În urma celor două acorduri ca rezultat România a abandonat planificarea centralizată în


favoarea utilizării mecanismelor specifice pieței.

Obiectivele ambelor aranjamente nu au putut fi îndeplinite din cauza unor factori negativi
atât interni cât și externi , cum ar fi:

- procesul de privatizare și de restructurare a economiei ,


- liberalizarea prețurilor și a comerțului fără înființarea unor instituții care să se
ocupe cu reglarea relațiilor de concurență,
- Liberalizarea salariilor fără ca acestea să fie corelate cu productivitatea muncii
- Ratele mari a dobânzilor , care descurajează investițiile ,
- Supraevaluarea cursului de schimb al monedei naționale ,
- Indisciplina financiară , etc.

6
Acord Stand-by 1994-1997
Al treilea acord stand-by de după anul 1989 , în valoare de 320,5 milioane DST , a
fost aprobat pe 11 mai 1994 , în urma acestui acord țara noastră a primit doar 94,3 milioane
DST. Discuțiile legate de acest contract au avut la bază un ansamblu de politici fiscale ,
monetare , valutare și structurale , ce au avut scopul de a limita posibilitatea neîmplinirii
obiectivelor macroeconomice fundamentale .

Pentru a asigura premisele necesare implementării acestui program a fost utilizată


perioada negocierilor , atunci a fost introdusă și taxa pe valoare adăugată. Prin eliminarea
completă a subvențiilor de consum cheltuielile bugetare au fost reduse , iar în condițiile
asigurării menținerii parității prețurilor interne la energie cu cele mondiale s-a continuat
procesul de liberalizare a prețurilor .
Cu ajutorul noului acord au fost introduse o serie de condiționări și criterii de
performanță , acestea presupun translatarea obiectivului central dinspre nivelul
macroeconomic, spre cel real al economiei .
Condiționările au fost :
- Să se impună anumite limite cu privire la datoriile întreprinderilor ,
- Să se stabilească obiective cantitative clare în domeniul privatizării dar și în
restructurarea sistemului financiar-bancar,
- Să fie eliminate subvențiile acordate de stat,
- Devalorizarea semnificativă a ratei de schimb oficială,
- Stabilirea unei anumite rate a dobânzii real-pozitive,
- Să se micșoreze rata inflației de la aproximativ 300% în anul 1993 , la mai putin
de 90% în anul 1995,
- Rezervele valutare ale BNR să se majoreze de la mai puțin de 100 milioane USD
la 1 miliard USD până la sfârșitul anului 1995,
- Deficitul bugetar să fie menținut sub 2,5% din PIB.
Acordul acesta a inclus o facilitate de transformare sistematică , aceste facilități sfiind
acordă țărilor aflate în tranziție , care se confruntă cu dificultăți în echilibrarea balanței de plăți.
Necorelarea dintre politica monetară și reformele structurale a condus la apariția unor
dezechilibre ce au slăbit moneda națională , astfel acest acord a fost reziliat.

7
Acord Stand-by 1997-1998
FMI a mai aprobat României un alt acord pe 22 aprilie 1997 , prin care țara noastră era
creditată cu 301,5 DST din care suma trasă a fost de 120,6 milioane DST .
Obiectivul politicii monetare era controlul inflației , astfel stabilindu-se ca BNR să nu
mai acorde credite direcționate. Măsurile fiind elaborate în baza unor prognoze care au avut ca
punct de plecare un deficit al contului curent în valoare de 1,4 milioane de dolari , urmând ca
activele externe nete ale BNR să sporească cu 550 milioane USD.
Principalele obiective fiind :
- Reducerea deficitului bugetului general consolidat
- Creșteri mari ale prețurilor controlate
- Politica eficientă a veniturilor
Cu privire la politica valutară a fost stabilit ca determinarea cursului de schimb să fie
făcută de piață. Ca obiectiv liberalizarea pieței valutare a avut și eliminarea arieratelor în plățile
externe dar și de a reduce prima dintre casele de schimb și bănci. Politica fiscală urmărea
scăderea apelului la resurse de către sectorul public ceea ce ar conduce la reducerea inflației și
la redirecționarea resurselor spre sectorul privat .
Unele din măsurile de politică fiscală ce au condus la reducerea veniturilor bugetare
sunt:
- În cazul unor societăți comerciale să se anuleze reducerile de impozit pe profit
- Eliminarea reducerilor de taxe vamale
- Creșterea redevențelor la petrol.
Întărirea sectorului bancar a fost prioritatea reformei sectorului financiar . Iar
dimensiunile reformei erau:
- Îmbunătățirea supravegherii prudențiale
- Perfecționarea cadrului legislativ
- Privatizarea sectorului bancar .
Apoi a urmat o perioadă critică pentru țara noastră , pe fondul unei puternice căderi
economice , perioadă în care investitorilor externi și economiștilor le era teamă , sau chiar erau
convinși unii că România va intra în incapacitate de plată. Faptul că țara noastră nu si-a
îndeplinit obiectivele asumate de către guvern a condus la atingerea unor performanțe slabe
atât la nivel micro cât și macroeconomic .

8
Acord Stand-by 1999-2001
Consiliul Director din cadrul Fondului Monetar Internațional a mai aprobat pentru
România un nou împrumut stand-by pe 5 august 1999 în valoare de 400 milioane DST , din
care România a primit numai 139,75 milioane DST. Macrostabilizarea monetară a fost
principalul obiectiv , fiind bazată pe eforturile de reducere a inflației și de scădere a
deficitelor , în special a celor fiscale , comerciale dar și a celor legate de activitățile
economice.
Prima revizuire a programului fiind prevăzută a se încheia în luna octombrie a anului
1999 , a fost întârziată din cauza derapajelor în implementarea dar și formularea politicii în
ciuda remarcabilelor schimbări în poziția externă a României.
Programul economic a înregistrat pentru anul 1999 rezultate avantajoase cu privire la
ajustarea externă și la stabilitatea financiară ceea ce a creat condiții de creștere economică dar
și de reducere a inflației . Astefl că deficitul contului curent s-a redus la 1,3 miliarde dolari ,
adică 3,9% din PIB în 1999 făcând comparație cu ținta inițială din program de 2,2 miliarde
dolari . Atât evoluția favorabilă cât și progresul în restructurarea bancară și eliminarea
incertitudinii legate de rabursări mari de datorie externă au condus la condiții mai bune atît pe
piața interbancară cât și pe cea monetară, în același perioadă evoluția producției și inflației a
fost mai puțin favorabilă. Tot în 1999 PIB-ul real a scăzut cu 3,2% , în timp ce inflația a
crescut , rata actualizată fiind 49%.
În cazul atingerii țintei privind inflația implementarea cu strictețe a politicilor și
arieratelor a fost foarte importantă . Ceea ce ținea de domeniul politicilor structurale ,
programul prevedea privatizarea a două bănci mari dar și accelerarea privatizării
întreprinderilor în cooperare cu Banca Mondială.
La începutul anului 2000 a fost conceput și s-a început implementarea unui nou
program pentru anul în desfășurare , care constituia baza formulării unei cereri de derogare
pentru neîndeplinirea unor anumite criterii de performanță și pentru a se finaliza prima
revizuire a programului , astfel țara noastră a putut trage echivalentul a 87 milioane DST ,
aproximativ 116 milioane DST de la FMI .
Acest program urmărea consolidarea progreselor ce au fost realizate în decursul
anului 1999 cu privire la stabilizarea economică și reformele structurale .
Ca și principale obiective ale programului au fost :
- Să se susțină o creștere economică bazată pe exporturi ,
- Inflația să fie redusă substanțial Consolidarea poziției externe a României și
îmbunătățirea accesului pe piețele internaționale de capital ,
- Constituirea bazelor de integrare a României în Uniunea Europeană.
Obiectivele economice pentru anul 2000 convenite de misiunea FMI și Guvern au fosr :
- Inflația de 2,7%
- Creșterea economică de 1,3%

9
- Deficitul bugetar de 3,55 din PIB.
Finalizarea celei de-a doua revizuire a programului susținut prin acordul stand-by a
fost împiedicată prin derapajele în implementarea politicilor care fac referire la îndeplinirea
criteriilor de performanță cu privire la reducerea datoriilor dar și limitarea fondului de salarii
din cadrul sectorului bugetar.

1.3.Acordurile de finanțare ale României de către Fondul Monetar Internațional între


ani 2001-2006

Tabel 3. Acorduri ale României cu Fondul Monetar Internațional în perioada 2001-2006

Nr.crt. Tipul acordului Data Data Suma Suma trasă


aprobării expirării / aprobată (milioane
rezilierii (milioane DST)
DST)
1. Stand-by 31.10.2001 15.10.2003 300 300
2. Stand-by preventiv 07.07.2004 07.07.2006 250 0

Acord stand-by 2001-2003


În anul 2001 la sfârșitul lunii octombrie , mai exact pe 31 a fost aprobat al-9-lea acord al
României cu FMI , pentru suma de 300 milioane DST , putem spune că după anul 1990 a fost
singurul acord finalizat cu succes de România. Acest acord viza atât susținerea procesului de
dezinflație și menținerea deficitului de cont curent cât și accelerarea reformelor de creștere
economică.
Consiliul director al Fondului după semnarea acordului a recomandat României în
octombrie 2001 să continue eforturile pentru reducerea inflației , să pună în practică
programele solide din domeniul fiscal și al privatizării , dar și reformele structurale în special
din domeniul energetic. La baza noului acord dintre România și FMI a fost un program
economic care prevedea reducerea în continuare a ratelor contribuțiilor la asigurările sociale ,
împreună cu măsuri de majorare a bazei de impozitare și îmbunătățirea administrației fiscale.
În conformitate cu spusele Ministerului Finanțelor contribuțiile pentru asigurări sociale o să
scadă în anul 2000 de la 49,5% la 47,5%, de asemenea o să scadă și cota minimă de
impozitare a veniturilor persoanelor fizice , de la 18% la 14% , astfel și cota maximă fiind
redusă cu două puncte procentuale , astfel ajungând la 38% , cotele intermediare o să fie
eliminate , mai puțin cea de mijloc , care era de 26%.

10
Acest acord a fost acordat în mai multe tranșe , prima fiind acordată imediat după
aprobarea acordului , iar Guvernul țării noastre a cerut FMI să acorde simultan și celelalte
două tranșe. O nouă scrisoare de intenție pentru acordul stand-by a fost trimisă conducerii
Fondului de către executiv în luna martie 2002, în aceasta erau incluse :
- Măsurile cu privire la majorarea veniturilor bugetare ,
- Aranjamentele Guvernului care făceau referire la numărul de salariați dar și
fondurile de salarii din domeniul bugetar ,
- Îmbunătățirea gradului de colectare la utilități și accelerarea procesului de
privatizare .
O condiție esențială în acordarea tranșelor doi și trei a fost de a reduce personalul din
industrie cu 4.400 angajați , această precondiție a fost considerată îndeplinită prin
concedierile făcute de SNP Petrom , dar și de alți producători sau distribuitori de energie și
din sectorul minier. Guvernul României și echipa de negociatori ai Fondului Monetar
Internațional în luna martie 2002 au căzut de comun acord asupra termenilor unei scrisori
suplimentare de intenție la acordul stand-by.
În această scrisoare se prevede o creștere a prețului energiei electrice de la 1 aprilie cu
14% și un preț al gigacaloriei de 20 de dolari începând cu 1 iulie . În anul 2001 a fost
acordată a patra tranșă a acordului în valoare de 55,11 milioane DST , fiind aprobata de FMI
pe 25 aprilie 2003.
Cerințele FMI cu privire la împrumutul acordat în perioada 2001-2003 cu privire la
domeniul politicii fiscal-bugetare viza:
- procesul de reducere a inflației să fie susținut în continuare
- administrația fiscal să fie îmbunătățită
- să fie alocate fonduri suplimentare atât pentru investiții publice cât și pentru
susținerea protecției sociale în vederea atenuării impactului creșterii prețului la
energie dar și restructurării companiilor de stat.

Acord stand-by 2004-2006


România a semnat un nou acord cu Fondul Monetar Internațional pe data de 7 iulie
2004 pentru suma 250 milioane DST , fiind reziliat în anul 2005 . Acest acord a conținut
angajamentele luate de țara noastă cu privire la politicile macroeconomice pentru perioada
2004-2005, acesta avea caracter de supraveghere preventivă. La sfârșitul lunii iunie 2004
totalul creditelor și împrumuturilor nerambursate se ridicau la 337.00 milioane DST ,
respectiv 32,71% din cotă .

11
Obiectivele macroeconomice principale ce au consolidat stabilitatea economică , au
redus gradual inflația la 5% până în 2006 dar au menținut și deficitul de cont sub 5 ½ din
PIB. Conform angajamentului ferm al României de a se integra în UE în anul 2007 ,
obiectivul acestui program consta în îmbunătățirea capacității administrative și a mediului de
afaceri , dar și în finalizarea programului de privatizare, prevedea accesul la fondurile FMI
numai în cazul apariției unor crize economice neașteptate .
În anul 2005 dezechilibrele macroeconomice au tot continuat să se mărească , iar
creșterea atât economică cât și cea a productivității au început să încetinească în ciuda rapidei
expansiuni a cererii interne , impulsionată de consum . Ritmul de creștere a exporturilor a fost
depășit de cel al importurilor , care a înrăutățit poziția contului curent , datoria externă a
continuat să crească și în ciuda aprecierii considerabile a monedei interne , inflația a rămas
ridicată , ducând astfel la o scădere de competitivitate accentuată .
În 2005 la majorarea deficitului de cont curent până la 8,7% din PIB a contribuit
expansiunea creditului , astfel fiind generate presiuni inflaționiste , dar procesul de dezinflație
a cunoscut o încetinire considerabilă , în ciuda aprecierii semnificative a leului .
Introducerea cotei de impozitare de 16% asupra venitului și profitului a dus la o pierdere
de venituri de aproximativ 1% din PIB . Pierderea de venituri care a rezultat a fost acoperită de
încasările din impozite indirecte care sunt superioare nivelului prevăzut în buget , ca o urmare
a cererii substanțiale de bunuri și servicii. Pe partea cealaltă ,a cheltuielilor au fost înregistrate
depășiri considerabile ale fondului de salarii ca o urmare a creșterii salariale din sectorul public
și reducerii semnificative a cheltuielilor de capital , în comparație cu prevederile din buget .
Ca urmare a divergențelor dintre țara noastră și FMI cu privire atât la evaluarea
performanțelor cât și a căilor de acțiune macroeconomică, în anul 2005 acordul a fost
suspendat.
În urma unei prime analize a acordului , care a fost realizată în septembrie 2004 ,
politicile economice s-au relaxat , dar în ciuda îndelungatelor negocieri din cadrul celei de-a
doua si a treia analiză , nu s-a putut ajunge la nici un acord.
La finalul acordului din iulie 2006 , colaborarea dintre FMI și România din domeniul
macroeconomic a continuat sub forma unor consultări anuale. Atât executivul cât și
reprezentanții FMI , în perioada 14-23 iunie 2005 , au convenit asupra unei scrisori de intenție
suplimentare în domeniul politicilor economice și fiscale din perioada 2005-2006.

12
1.4.Acordurile de finanțare ale României de către Fondul Monetar Internațional între
ani 2009-2017

Tabel 4. Acorduri ale României cu Fondul Monetar Internațional în perioada 2009-2017

Nr.crt. Tipul acordului Data Data Suma Suma trasă


aprobării expirării / aprobată (milioane
rezilierii (milioane DST)
DST)
1. Stand-by 04.05.2009 15.03.2011 11443,0 10569**
2. Stand-by preventiv 31.03.2011 31.,3.2013 3090,6 0

Acord stand-by 2009-2011


Consiliul Directorilor executivi din cadrul FMI a aprobat României pe 4 mai 2009 ,
solicitarea României cu privire la încheierea unui aranjament pentru un împrumut de 11,4
miliarde DST , echivalent a 12,9 miliarde de euro , acesta fiind acordat în decurs de 24 de
luni , în opt tranșe .
Acordul stand-by din 2009 de pe urma căruia țara noastră a beneficiat de asistență
financiară în valoare de aproximativ 12,95 miliarde EUR din partea FMI și Uniunii Europene
a fost eșalonat pe o perioadă de 24 de luni , acest împrumut a fost acordat în opt tranșe , în
funcție de rezultatele evaluărilor trimestriale care au fost efectuate la București de către
experți FMI , asta rezultă din textul acordului stand-by , atât al scrisorii de intenție cât și a
Memorandumului Tehnic .
Tabel 5. Tranșele din cadrul acordului din 2009 :
Nr. crt. Termene Suma trasă ( mil. Euro)
1. 6 mai 2009 4.928
2. 15 septembrie 2009 1.937
3. 15 decembrie 2009 1.589
4. 15 martie 2010 863
5. 15 iunie 2010 866
6. 15 septembrie 2010 867
7. 15 decembrie 2010 867
8. 15 martie 2011 985
Total 12.902
Sursa: Voinea M. Gheorghe, „Instituţii financiar-bancare internaţionale”, Iaşi , 2013, p. 36

13
Acord stand-by preventiv 2011-2013
Acordul încheiat de țara noastră cu FMI în anul 2011 a fost unul preventiv , pe o
perioadă de doi ani , care avea o valoare de 3.090,6 milioane DST și 300 de procente din
cotă.
Tranșele acestui acord au fost acordate astfel : după aprobarea de pe 25 martie 2011
care a intrat în vigoare pe 31 martie 2011, au fost disponibilizate 60 de milioane DST .
Următoarele patru tranșe au fost în valoare totală de 2,15 miliarde DST , acestea fiind
disponibilizate în perioada iunie 2011-iunie 2012 , în urma finalizării evaluărilor 1-5 .
Următoarea tranșă de 430 milioane DST urmează a fi disponibilizată după încheierea acestei
evaluări. Celelalte trei tranșe , care însumează 450,6 milioane DST urmează să fie
disponibilizați după încheierea evaluărilor 7-8.

Condițiile care au stat la baza contractului sunt următoarele :


1. Criteriile Cantitative de Performanță
Cuprinde anumite plafoane :
- pentru variația activelor nete externe ;
- cu privire la soldul cash a bugetului general consolidat ;
- al garanțiilor bugetului general consolidat
- al arieratelor interne a bugetului de stat dar și sistemului de asigurări sociale ;
- dar și ne-acumularea de arierate la datoria externă.
2. Ținte Cantitative Indicative
- Plafon cu privire la cheltuielile curente primare din bugetul general consolidat ;
- Plafon al arieratelor interne a autorităților locale ;
- Limita soldului operațional dar și al arieratelor pentru cele mai importante
întreprinderi de stat cu pierderi;
- Plafon pentru execuția programului PNDI.
3. Marjă de consultare în jurul inflației prețurilor de consum în decurs de 12 luni.
4. Acțiunile prealabile
- aprobarea ordonanței de guvern , prin care se permite (i) folosirea resurselor care
sunt puse la dispoziția autorităților locale, care în prezent e limitată la cofinanțarea
investițiilor cu scopul plății ;
- arieratelor ; (ii) autoritățile centrale plătesc direct arieratele , autorităților locale
din cotele defalcate;

14
- prețurile la gaze sunt majorate pentru consumatorii industriali cu 10% , iar pentru
cei casnici cu 5 % ;
- Pentru 15% din acțiunile Transgaz este lansată licitația privind a doua ofertă
publică ;
- Este lansată licitația cu privire la licitația Oltchim.
5. Criteriile de Referință Structurale
- Elaborarea unor amendamente la legislația din sectorul sanitar care să fie soluția
pentru deficiențele bugetare care sunt persistente în acest sector și să asigure
servicii de calitate pană la data de 30 iunie 2012;
- Lansarea unei licitații pentru asigurarea programului software care trebuie să
integreze sistemul de raportare contabilă cu cel de plăți al Trezoreriei până la 30
iunie 2012;
- Pană la 15 octombrie 2012 sunt organizate IPO pentru acțiunile deținute de stat
atât la Romgaz cât și la Hidroelectrica ;
- Se majorează cu 5% prețul la electricitate atât pentru consumatorii industriali cât
și pentru cei casnici , de la data de 30 iunie 2012;
- Se semnează contractul cu consultantul juridic dar și de tranzacție cu privire la
privatizarea majoritară a Complexului Oltenia , până la data de 30 noiembrie 2012;
- Se actualizează baza de date cu proiectele de investiții cu scopul de a fi identificate
proiectele prioritare ale autorităților locale , care sunt finanțate din fondurile
bugetare și fondurile UE , dar mai are scopul și de a publica o listă cu proiectele
care au o prioritate mai redusă , acestea fiind întrerupte până la 30 septembrie
2012.

15
Capitolul 2. Analiza tranzacțiilor României cu Fondul Monetar
Internațional în perioada 1990-2017

2.1. Tranzacțiile României cu FMI până la începutul anului 2017:


Cu privire la tranzacțiile României cu Fondul Monetar Internațional acestea pot fi analizate în
funcție de :
a) Poziția de rezervă
Resursele financiare Milioane DST % COTA
Cotă 1,811.40 100.00
Federația monetară a
1,811.40 100.00
FMI (Rata de participare)
Poziția tranșată a
0.00 0.00
rezervelor

Sursa:https://www.imf.org/external/np/fin/tad/exfin2.aspx?memberkey1=818&date1Key=20
17-01-31
b) DST
DST Milioane DST % Alocare
Alocare cumulată netă 984,77 100.00
Dețineri 988,03 100.33
Sursa:https://www.imf.org/external/np/fin/tad/exfin2.aspx?memberkey1=818&date1
Key=2017-01-31

c) Credite nerambursate

Credite nerambursate Milioane DST Cota


Aranjamente stand-by 0 0
Sursa:https://www.imf.org/external/np/fin/tad/exfin2.aspx?memberkey1=818&date1
Key=2017-01-31

Din tabelul de mai sus putem înțelege faptul că la finalul lunii ianuarie din anul
2017 țara noastră nu avea nici un credit nerambursat.

16
d) Ultimele aranjamente financiare

Nr.crt. Tipul Data Data Suma Suma trasă


acordului aprobării expirării / aprobată (milioane
rezilierii (milioane DST)
DST)
1. Stand-by 27.09.2013 26.09.2015 1.751,34 0,00
2. Stand-by 31.03.2011 30.06.2013 3.090,60 0,00
3. Stand-by 04.05.2009 30.03.2011 11.443,00 10.569,00
Sursa:https://www.imf.org/external/np/fin/tad/exfin2.aspx?memberkey1=818&date1
Key=2017-01-31

e) Plățile anticipate datorate Fondului Monetar Internațional

2017 2018 2019 2020 2021


Principal 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Taxe/Dobânzi 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03
Total 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03
Sursa:https://www.imf.org/external/np/fin/tad/exfin2.aspx?memberkey1=818&date1
Key=2017-01-31
Tabel: Total cumpărări/credite și taxe/dobânzi între anii 1991-2017
Anul Total
Cumpărări și credite Taxe și dobânzi
Plăți Rambursări plătite
2016 0 96,125,000 196,259

2015 0 1,232,750,000 7,756,227

2014 0 3,881,125,000 66,955,588

2013 0 4,051,750,000 236,672,138

2012 0 1,307,250,000 282,334,534


2011 769,000,000 0 295,974,669

2010 3,712,000,000 0 197,385,645

2009 6,088,000,000 0 49,782,551

2007 0 68,889,250 2,012,386


2006 0 113,666,750 6,526,407
2005 0 102,798,250 8,810,437
2004 0 115,293,663 9,266,575
2003 165,334,000 79,608,334 7,607,035

17
2002 82,666,000 75,733,334 8,562,355

2001 52,000,000 91,720,834 15,099,348

2000 86,750,000 72,885,834 18,145,558

1999 53,000,000 102,001,253 14,430,983

1998 0 92,307,083 21,352,872


1997 120,600,000 98,420,414 21,227,921

1996 0 245,362,084 26,530,492


1995 37,705,000 245,781,667 45,197,768

1994 245,085,000 89,571,250 43,651,698

1993 0 0 43,699,396
1992 338,500,000 153,400,000 44,278,459

1991 565,800,000 0 21,473,667

Sursa:https://www.imf.org/external/np/fin/tad/extrans1.aspx?memberKey1=818&endDate=2
099-12-31&finposition_flag=YES

Graficul nr. 1: Tranzacții realizate în perioada 1991-2017

4.5E+10
4E+10
3.5E+10
3E+10
2.5E+10
2E+10
1.5E+10
1E+10
5E+09
0
2005

1996
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2007
2006

2004
2003
2002
2001
2000
1999
1998
1997

1995
1994
1993
1992
1991

Plăți Rambursări Taxe și dobânzi plătite

 În graficul de mai sus am prezentat situația tranzacțiilor României cu FMI


 În acest grafic putem observa diferența mare dintre nivelul plăților din perioada
anului 1991 și cea din prezent .

18
Concluzii

De la primirea României ca membră a Fondului Monetar Internațional și până în


prezent , țara noastră a avut atât avantaje cât și dezavantaje , care au fost manifestate în
solicitarea unor credite de la FMI , unele fiind acordate , altele reziliate , dar între ani 1985-
1989 am renunțat temporar la noi credite și rambursarea celor obținute anterior. Țara noastră
a utilizat integral unele credite acordate de Fond , altele au fost utilizate doar parțial datorită
faptului că autoritățile abilitate nu au respectat condițiile stabilite în momentul aprobării
acestora de către FMI.
Fondul Monetar Internațional a efectuat evaluări la fiecare acord în parte , astfel că a
fost urmărită atât evoluția economică a țării noastre , cât și rezultatele economice sau
posibilitatea rambursări împrumutului. Analiza fiind realizată la nivelul indicatorilor
economici principali , care sunt :
- Indicatori de vulnerabilitate externă
- Indicatori ai balanței de plăți
- Indicatori ai nivelului rezervelor și al ratelor de schimb
- Indicatori ai politici fiscale, etc.
Guvernul României trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte :
- Întărirea politicii fiscale ;
- Continuarea îmbunătățirii mediului de afaceri dar și reformarea sectorului public
pentru a crește calitatea cheltuielilor publice , acestea fiind direcționate cu
precădere către activitățile care o să sporească productivitatea în țara noastră;
- Dezvoltarea pe termen mediu a unui cadru fiscal mai riguros , care are menirea
să guverneze deciziile de politică fiscală , cele fiscale în special.

19
Bibliografie

1. Sorin Gabriel Anton , ”Instituții financiar-bancare internaționale” , editura C.H.


Beck , București 2013
2. Gheorghe M. Voinea , ”Finanțe Internaționale” editura Tehnopress , Iași 2014
3. Voinea M. Gheorghe, „Instituţii financiar-bancare internaţionale”, Iaşi , 2013

WEBOGRAFIE:
1. https://www.mae.ro/node/1473
2. https://www.bnr.ro/Fondul-Monetar-International-(FMI)--1447.aspx
3. http://www.ziarulnatiunea.ro/2013/01/02/40-de-ani-de-injugare-a-romaniei-la-fmi-destul-
3/

4. www.fmi.ro
5. www.imf.org

20