CYBER-BULLYING – CIOABA ELENA

CE ESTE SYBER- BULLYING-UL?

Bullying-ul priveşte un spectru larg de acţiuni ostile îndreptate împotriva unei persoane,
hărţuire, ameninţare, intimidare, agresiune (fizică sau psihică), adresare de injurii, transmiterea
de mesaje obscene, uneori ajungându-se chiar şi la şantaj (obţinerea unor avantaje pentru a înceta
astfel de tratamente, avantaje de diferite feluri: materiale, sexuale, etc.). „Bully” vine din engleză
şi înseamnă „huligan”, ceea ce arată clar că respectivul sfidează reguli şi are un comportament
asocial. În cazul cyber-bullying-ului, care este din ce în ce mai prezent în mediul virtual,
agresorul are un mare avantaj, cel puţin aparent: anonimatul. La care se adaugă şi un număr mare
de „martori” ai umilinţelor, comparativ cu situaţia unei agresiuni în viaţa reală.

Cyber-bullying (hărțuire cibernetică) ce implică folosirea tehnologiilor informației și

comunicațiilor. Mediile unde se poate produce această agresiune sunt: e-mail-ul, site-urile web
defăimătoare, rețele de socializare, websituri de hostare cum ar fi Youtube, blog-urile ( există
persoane agresive care creează chiar și blog-uri), etc. Toate aceste instrumente sunt folosite de o
persoană agresivă cu scopul de a ataca în mod deliberat, repetat și ostil un individ sau un grup de
indivizi. Dispozitivele tehnologice folosite pentru producerea cyberbullying-ului pot fi:
Computerul, laptopul, tableta, pager-ele, telefonul mobil si chiar și televizorul, dacă este conectat
la internet.

Agresorii cibernetici pot divulga date reale, cu caracter personal, despre victimile lor pe
site-uri și forumuri sau pot publica materiale în numele lor cu scopul de a le defăima și/sau
ridiculiza. De asemenea, unii agresori pot trimite și e-mail-uri de amenințare și hărțuire, în timp
ce alții publică bârfe și instiga alte persoane la răutate împotriva victimelor. Cu toate acestea,
remarci sexuale şi amenințări sunt uneori prezente în cyber-bullying, dar nu reprezintă același
lucru cu hărțuirea sexuală şi nu implică neapărat „prădători” sexuali.
 CYBER-BULLYING – CIOABA ELENA

Cyber-bullying este termenul folosit pentru a defini diverse forme de abuz psihologic,
asemănător cu hărțuirea convențională, dar comunicată prin Internet. Cyberbullying-ul
poate include:

• Batjocora repetata a unei persoane;

• Trimiterea de mesaje text obscene prin intermediul Internetului;

• Trimiterea de continut obscen si ofensator prin intermediul mesageriei web pentru a intimida pe
cineva;

• Folosirea de continut obscen in timpul convorbirilor online;

• Ridiculizarea cuiva prin crearea unui profil sau a unui blog fals, continand informatii
umilitoare;

• Trimiterea de amenintari;

• Publicarea online a unor videoclipuri sau poze personale fara acordul persoanei in cauza.

Cyber-bullying poate avea urmatoarele efecte:

• Scăderea stimei de sine și a sentimentului de siguranță;

• Sentimente de frică, supărare, rușine;

• Refuzul de a se prezenta la școală;

• Creșterea anxietății;

• Creșterea posibilității apariției tulburărilor de stress;

• Evitarea activităților de grup, retragerea de la prieteni;

• Schimbări în stare de spirit, comportament, somn sau apetit;

• Alimentarea prejudecăților ce țin de rasă, religie și sexualitate.

 CYBER-BULLYING – CIOABA ELENA

LEGISLAȚIA ROMÂNEASCĂ
Privind această agresiune, foarte multe victime ale cyber-bullying-ului şi-au pus problema
mijloacelor legale la care pot apela pentru ca agresiunile de acest tip să înceteze, iar autorii să fie
sancţionaţi de către cei care aplică legi, dublate de o reparare a prestigiului şi situaţiei umilitoare
la care au fost supuse.

Dacă multe alte țări dezvoltate din străinătate au o legislație mai aspră și care se aplică
atunci când legile sunt încălcate privind cyberbullying-ul, în țara noastră, procurorii încă nu prea
au cum să probeze acțiunile de violență care s-au petrecut on-line, datorită faptului că nu avem
încă legi care să specifice clar această acțiune.

Chiar dacă de foarte multe ori situația concretă și reală este cât se poate de gravă, organele
de poliţie nu au de unde să o cunoască. Aşadar este necesar ca în cazul în care eşti victima uneia
dintre situaţiile de mai sus, să introduci o plângere prealabilă, pentru punerea în mişcare a
acţiunii penale.

1. Este important de ştiut că atât insulta cât şi calomnia nu mai sunt prevăzute ca infracţiuni
în Noul Cod Penal, în vigoare de la data de 1.02.2014 (în realitate, nu mai erau
considerate infracţiuni încă din anul 2007). Ca urmare a acestui fapt, în prezent este mult
mai complicat de descoperit autorul uneia dintre situaţiile prevăzute pentru acțiunile de
mai sus. Înainte, cel lezat putea depune o plângere la Poliţie şi anchetatorii deschideau un
dosar de urmarire penală pentru a decoperi cine a postat comentariile injurioase.

Recomandabil este ca în cazul mesageriei electronice să recurgi la mijloacele suplimentare

de filtrare şi blocare ale aplicaţiilor respective, pentru a fi ferit de corespondenţa nedorită sau/şi
mesajele injurioase. Dacă totuşi nu reuşeşti să eviţi o corespondenţă injurioasă, ideal este să o
salvezi, pentru a o avea ca mijloc de probă.

În prezent, pentru situaţiile de injurii, transmitere de mesaje text obscene şi manifestări

umilitoare la adresa ta în mediul virtual, nu ai la îndemână decât calea civilă. Acţiunea poate fi
îndreptată împotriva proprietarului de site, care nu activează o funcţie de moderare menită să
evite postările injurioase.
 CYBER-BULLYING – CIOABA ELENA

2. În situaţia privind crearea de profiluri false pe reţele de socializare, forumuri sau crearea
de adrese false de e-mail sau mesagerie instant (acestea din urmă folosite pentru a înşela
terţe persoane asupra adevăratei identităţi ale presupusului titular), este necesară o
distincţie. Astfel, trebuie făcută diferenţa dintre crearea unui prejudiciu terţilor, în special
un prejudiciu material şi crearea unor astfel de profiluri/conturi în scopul punerii în
situaţii jenante sau a proceda la injurii faţă de terţi. Această substituire de personalitate,
creată în scopuri de a jigni pe alţii sau a-l pune pe cel în cauză în situaţii jenante trebuie
să fie raportată administratorilor de site-uri sau de aplicaţii, arătându-se că e vorba de un
site fals şi să se solicite ştergerea acelor profiluri/conturi.

Administratorii pot identifica inclusiv autorii conturilor false şi pot dispune suspendarea
activităţii acestora pe respectivele site-uri/aplicaţii. Dacă însă crearea de profiluri/conturi false a
avut ca urmare prejudicierea unor terţi în numele tău, prin înşelăciune sau alte mijloace, e
necesară introducerea unei plângeri penale, pentru ca prin mijloace specifice, anchetatorii să
poată identifica (pe baza IP-ului şi altor date) persoana care ţi s-a substituit şi a cauzat
respectivele prejudicii.

3. Dacă cineva a postat fără acordul tău nişte imagini, filme sau date de contact private,
trebuie să te adresezi, de asemenea, administratorului respectivului site pentru a elimina
conţinutul nedorit. În cele mai multe dintre cazuri, administratorii de site-uri nu riscă
situaţii ambigue sau controversate şi se conformează. Totuşi, în cazul în care ţi se refuză
îndepărtarea imaginilor şi a datelor de contact ilegal postate, poţi să faci plângere penală
în baza art. 226 din Noul Cod Penal, cu privire la violarea vieţii private. La fel, te poţi
adresa organelor de poliţie, atunci când consideri că s-a adus atingere bunei reputaţii prin
publicarea fără acord, va puteti adresa direct politiei, pentru investigaţii.

4. În cazul datelor personale publicate fără acordul utilizatorului (nume, telefon, etc.), cel
lezat trebuie să se adreseze Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu
Caracter Personal http://www.dataprotection.ro. Autoritatea va prelua procedurile, după
depunerea unei cereri şi va hotârî măsurile legale ce se impun, mergând până la
colaborarea cu Poliţia pentru aflarea adresei de IP a utilizatorului ce foloseste respectivele
date personale.
 CYBER-BULLYING – CIOABA ELENA

5. Transmiterea de ameninţări reprezintă un aspect foarte important al hărţuirii din mediul

virtual. În general, ameninţările au ca scop inducerea unei stări de nesiguranţă, frică şi
temeri, care pot avea finalitate nedorită. Deoarece, de multe ori nu cunoşti personal
individul care te ameninţă, nu poţi fi sigur nici asupra realelor intenţii, deci starea de
teamă poate fi accentuată. Atunci când ameninţarea are ca scop dobândirea unui folos
material sau de altă natură, în schimbul nedivulgării in mediul on-line a unor informaţii
sau imagini/filme compromiţătoare, este vorba de şantaj. În Noul Cod Penal sunt
prevăzute distinct ca infracţiuni, atât ameninţarea (art. 206), cât şi şantajul (art. 207).

De aceea, tot ceea ce ai de făcut este să redactezi o plângere prealabilă către organele de
urmărire penală. Totodată la art. 209 alin. (2) este prevăzută şi hărţuirea: „Efectuarea de apeluri
telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau
conţinut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni
sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.”

Important! Atunci când victima hărţuirii în mediul virtual este minor, aceasta trebuie
însoţită la poliţie pentru plângerea prealabilă de către părinţii săi sau tutorele desemnat
legal. ( http://www.zf.ro/zf-consultanta/implicatiile-legale-ale-amenintarilor-si-injuriilor-pe-
retelele-de-socializare-si-in-mediul-online-12902655 )

Abordarea și cunoașterea acestor aspecte este foarte importantă, deoarece victimele supuse
unor astfel de tipuri de hărţuire suferă abuzuri de natură psihică. Nu de puţine ori, victimele
cyber-bullying-ului îşi pierd sentimentul de siguranţă, încredere în sine, se confruntă cu ruşine,
temeri, frică, creşterea anxietăţii şi a stresului, dublate de scăderea capacităţii de concentrare,
retragerea din viaţa socială, schimbări importante în comportament, odihnă sau apetit, depresii,
pentru ca-n variantele cele mai grave şi radicale, finalitatea să fie suicidul (din păcate, tot mai
des). Victimele sunt, de regula, copiii, adolescenţii şi tinerii, prin creşterea accesibilităţii la
mediul virtual, dar sunt numeroase cazurile de hărţuire şi în rândul adulţilor, în special al
femeilor.
 CYBER-BULLYING – CIOABA ELENA

Cyber-bullying-ul în România și Europa

Este cea mai des întâlnită problemă care ține de siguranța online în Romania. Acest tip de
hărțuire este mai des întâlnită în țările unde hărțuirea este mai obișnuită decât în țările unde
internetul are o mai largă răspândire. Acest lucru sugerează că hărțuirea online derivă din
hărțuirea obișnuită.

Romania este tara cu cea mai mare incidență a hărțuirilor din Europa. Studiul EU Kids
Online II arată ca 41% dintre copiii români intervievați au declarat că au fost hărțuiți în vreun fel,
atât online cât și în humea reală, iar 13% declară că au fost hărțuiți online. Tot același studiu
arată că cei mai mulți dintre cei hărțuiți au declarat că acest lucru li s-a întâmplat pe o rețea de
socializare sau prin intermediul mesageriei instante.

Dintre părinții europeni, părintii români sunt cei care subestimează in cea mai mare masura
expunerea copiilor lor la mesaje sexuale online („sexting”), doar 6% declarand ca acest lucru s-a
intamplat copilului lor in ultimele 12 luni. Luand in calcul doar parintii copiilor care au primit
astfel de mesaje, 52% dintre acestia nu au cunostinta de acest lucru.

Legat de hărțuirea online (cyber-bullying) în Europa, 5% dintre copii cu vârsta între 9 și 16

ani au primit mesaje răutăcioase sau care i-au supărat online, iar 3% au trimis astfel de mesaje
altora. Două treimi dintre cei care au primit astfel de mesaje de hărțuire au fost destul de sau
foarte supărați. Majoritatea copiilor care au primit mesaje răutăcioase sau dăunătoare au apelat la
o formă de ajutor și doar o cincime nu au spus nimanui. Aproape jumatate au folosit diverse
strategii online – ștergerea mesajelor răutăcioase sau blocarea hărțuitorului; aceasta din urmă este
văzută de copii ca fiind eficientă.

Băieții, în special adolescenți, sunt mai expuși la imagini sexuale online, în timp ce fetele
adolescente sunt mai expuse la mesaje răutăcioase sau dăunătoare online. Totuși, fetele sunt mai
predispuse să fie supărate de riscurile pe care le experimentează.

Cyber-bullying, cum putem sa ne ferim de el?

• Păzește-ți informatiile personale. Nu da informațiile tale nimănui online, chiar dacă vorbești cu
cineva prin mesagerie instantă sau ești pe un blog, chat room, etc.
 CYBER-BULLYING – CIOABA ELENA

• Niciodată să nu-ți spui parolele de la dispozitivele electronice. Nici măcar prietenilor.

• Dacă cineva iți trimite un mesaj amenințător, nu-i răspunde. Pentru o persoană rău-voitoare, o
reacție din partea ta înseamna o victorie. Salvează mesajul și arată-l părinților.

• Niciodată să nu deschizi e-mailuri de la cineva pe care nu-l cunoști sau de la cineva care știi că
iți vrea răul.

• Nu posta nimic pe internet din ceea ce nu vrei ca alții să vadă. Odată postată pe internet o
informație poate fi preluată ușor.

• Nu trimite mesaje atunci când ești nervos sau supărat. Înainte să apeși „Send” gândește-te cum
te-ai simți tu dacă ai primi un astfel de mesaj.

• Ajută copiii mai mici care sunt hărțuiți. Nu participa la astfel de activitate și arată adulților
mesajele pe care le vezi.

Protejează-te în mediul online!

 Informaţiile sau imaginile pe care le faci publice online pot fi folosite pentru a te pune
într-o lumină proastă sau pentru a-ți se face rău. De cele mai multe ori, nu vezi persoanele
cu care discuţi şi, de aceea, trebuie să ai și mai multă grijă. Persoana cu care discuți s-ar
putea să nu fie cine crezi.
 Protejează-ți viaţa privată. Fii foarte atent cui divulgi informaţii personale, precum
numele complet, adresa de e-mail, numărul de telefon sau unde locuiești. Nu-ți pune
niciodată aceste informaţii pe profilele tale sau pe diverse pagini şi nici nu le divulga
atunci când discuţi prin chat. Gândește-te bine ce fotografii sau imagini trimiţi celorlalţi
sau distribui public.
 Protejează şi viaţa privată a celorlalţi. Nu transmite informaţiile personale sau pozele
altor persoane fără a le cere mai întâi acordul.
 Nu discuta pe chat cu persoane pe care nu le cunoşti şi în mediul offline. Dacă totuşi faci
asta, fii şi mai vigilent decât de obicei. Nu accepta să te întâlnești cu persoane pe care le-
ai cunoscut doar online.
 CYBER-BULLYING – CIOABA ELENA

 Nu accepta vreodată ca în faţa unei camere web să faci ceva ce poți regreta mai târziu. Nu
uita că cel care te vede prin cameră poate oricând să-ți facă poze în timpul conversaţiei,
printr-o simplă apăsare a butonului de print screen.

STUDIU DE CAZ

Cyberbullying – Amanda Todd

Când Amanda Todd a postat un video pe Youtube folosindu-se de cartonaşe părea un

strigăt de ajutor. Ea şi-a spus povestea despre cum a fost agresată, abuzată, hărţuită, urmărită
online şi în persoană. Ea a povestit cum a folosit automutilarea, pastile şi alcool în încercarea de
a îneca durerea de care suferea ca rezultat al Cyberbullying-ului. Era disperată şi dorea ca cineva
să o audă, să o înţeleagă, avea nevoie pur şi simplu de un prieten. Poveste Amandei a început ca
toate poveştile despre cyberbullying. Ea s-a născut în 1996 în British Columbia, Canada şi era o
fată fericită şi liniştită până când a făcut cunoştinţă cu o persoană pe Facebook care a
complimentat-o atât de mult încât a convins-o să-şi ridice tricoul doar pentru o secundă. Un an
mai târziu aceeaşi persoană a încercat să o şantajeze cu acea fotografie. Agresorul a postat
fotografia online şi a creat un val de batjocură şi agresiune împotriva ei încât a trebuie să
schimbe şcoala în care învăţa. Mai mult a creat un cont de Facebook care avea la fotografia de
profil fotografia topless a Amandei. Şi-a pierdut toţi prietenii, reputaţia sa a fost distrusă, câteva
persoane au agresat-o fizic după ce a ieşit de la şcoală. După publicarea fotografiei pe internet,
colegii Amandei au devenit foarte dispreţuitori faţă de ea, agresivi atât faţă în faţă, cât şi online.
Îi era teamă să meargă la şcoală, oamenii o priveau insistent , a intrat într-o pasă depresivă şi îi
era teamă să mai iasă în public. Îi era teamă că oamenii o vor privi în permanenţă. A încercat să
bea sodă caustică dar a fost oprită în ultimul moment, însă câteva luni mai târziu s-a sinucis.

După moartea sa, clipul de pe youtube a atins 17 milioane vizualizări. Oamenii au fost
şocaţi când au auzit despre poveste Amandei Todd şi au luat legătura cu familia sa. Autorităţile
au lansat o investigaţie de amploare. Spre surprinderea tuturor, campania de denigrare a
Amandei a continuat şi după moartea sa: oamenii au ridiculizat sinuciderea sa, şi-au bătut joc de
întreaga poveste, ba chiar au spus că merita mai rău decât i se întâmplase. Agresiunea a continuat
şi după ce s-au lansat mai multe apeluri pentru a vedea adevărata tragedie din spatele acestei
poveşti.
 CYBER-BULLYING – CIOABA ELENA

Adevărul este că cei care au agresat-o pe Amanda pe Internet merg liniştiţi printre noi fără
să le pese de răul provocat sau să se considere vinovaţi în vreun fel. În Aprilie 2014 un bărbat de
35 de ani din Olanda a fost acuzat în legătură cu cazul Amandei. Suspectul a fost acuzat de
şantaj, corupere de minori pe internet, hărţuire şi pornografie infantilă. Poliţia Canadiană a mai
menţionat că suspectul mai fusese implicat şi în alte cazuri nu doar în cel al Amandei Todd.
Investigatorii au relatat că bărbatul convingea fetele că este un băiat de seama lor şi apoi le
convingea să aibă diferite acţiuni cu caracter sexual în faţa camerei.
(http://www.vsdinfo.ro/uploads/materiale_suport/studii_de_caz_tic_vfinal.pdf )

Bibliografie:
http://helpline.sigur.info/helpline/siguranta-pe-internet/riscuri-pe-internet-cyber-bullying.html

http://m.kidshealth.org/en/parents/cyberbullying.html?WT.ac=

https://www.stopbullying.gov/cyberbullying/what-is-it/

http://www.zf.ro/zf-consultanta/implicatiile-legale-ale-amenintarilor-si-injuriilor-pe-retelele-
de-socializare-si-in-mediul-online-12902655

https://kids.kaspersky.com/

http://www.agora.ro/stire/cyberbullying-ul-cauzeaza-depresie-co-maruri-i-anorexie-arata-un-
studiu-kaspersky-lab

http://www.vsdinfo.ro/uploads/materiale_suport/studii_de_caz_tic_vfinal.pdf

https://kids.kaspersky.com/wp-
content/uploads/2016/04/KL_Report_GUO_Connected_Kids.pdf

http://salvaticopiii.ro/upload/p000200020004_CLEAR-Manual2-
Dreptul%20la%20protectie%20impotriva%20violentei.pdf

Video

1. https://www.youtube.com/watch?v=asTti6y39xI – pentru captarea atentiei

2. https://www.youtube.com/watch?v=bfT2qqrqzgo sau
https://www.youtube.com/watch?v=EA5C-1N_r1w – pentru dezbaterea pe grupe în partea a
doua a cursului.
CYBER-BULLYING – CIOABA ELENA