Sunteți pe pagina 1din 3

CURSUL NR. 17

ODONTOMETRIA (Determinarea lungimii de lucru a canalelor radiculare)

Lungimea de lucru a canalului radicular se stabileşte, cu diferite metode, până la nivelul joncţiunii cementodentinare în vederea preparării canalului, prevenirii traumatizării parodonţiului apical în timpul preparării canalului şi obturării canalelor până la constricţia apicală. Metodele de măsurare a canalului sunt:

- metoda clinică;

- metoda clinlco-radiologică;

- metode electronice.

Metoda clinică. Este cea mai veche şi inexacti metodă tactili ce se traduce prin senzaţia de strâmtorare a canalului, în timpul permeabilizării canalului, prin atingerea zonei de constricţie apicală (joncţiunea cemento-dentinară). Această metodă se practică pătrunzând în canal cu un ac Kerr nr. 10, 15, 20, ales după volumul canalului. Se avansează cu acest ac în canal, uşor, cu atenţie, fără mişcări de presiune, până simţim în vârful acului o rezistenţă datorită constricţiei apicale. Se stabileşte pe ac un punct de reper pe suprafaţa ocluzală la pluriradlcularl şi la muchia incizală la frontali. Fleperul se fixează fie cu rondele de stopuri ocluzale ataşate acului, fie cu pensa dentară cu care se scoate acul din canal. Acul se scoate din canal şi se compară cu lungimea fixată pe imaginea radiologică şi cu lungimea medie cunoscută a canalului. Dacã aceste date corespund înseamnă că s-a stabilit corect lungimea canalului şi se notează pe fişă, fie printr-o linie dreaptă intersectată la ambele capete, fie în mm după măsurarea cu rigla. La pluriradiculari se consemnează lungimea canalului separat pentru fiecare rădăcină în parte.

Metoda clinico-radiologică. Pentru că reperarea joncţiunii cemento-dentinare este un act de mare fineţe şi precizie, metoda clinică având doar un caracter orientativ, s-a recurs la determinarea precisă a acestei zone prin efectuarea unei radiografii cu un ac pe canal (Yngle). Tehnica constă din efectuarea unei radiografii dentare cu acul introdus în canal, până în zona de constricţie apicală. Stoperul care este ataşat acului fixează reperul coronar al acuiui. Pentru a obţine lungimea corectă a canalului se scade din lungimea măsurată pe radiografie a acului din canal 1 mm, distanţă ce corespunde erorii prin modul de expunere al filmului. Se fixează stoperul la lungimea astfel stabilită şi se efectuează o nouă radiografie, ce ne va arăta cu exactitate zona de constrlcţie apicală. Aceastã lungime măsurată este lungimea de lucru în pulpite şi în gangrena simplă, unde trebuie să se păstreze bontul apical şi să se evite lezarea lui în parodontitele apicale cronice cu rezorbţii patologice ale procesului apical, cu desfiinţarea constricţiei apicale (sediul junctiunii cemento-dentinare) vârful acului depăşeşte această zonă. De aceea se stabileşte lungimea acului în raport cu "apexul radiologie" de pe radiografia pe gol. Se introduce acul din nou în canal, se realizează o nouă radiografie care ne aratã sediul real al zonei apicale. Aceste metode au dezavantaiul că necesită timp mult de lucru, fapt ce a dus la folosirea altor metode ce reduc timpul de lucru şi numărul radiografiilor.

Metoda Dick, care utilizează o singură radiografie şi o formulă după tipul

D = % din care:

D = lungimea reală a dintelui

A

= lungimea acului introdus în canal

d

= lungimea dintelui pe radiografie

a

= lungimea acului pe radiografie

Radiografla cu sondă bimetalică se face prin introducerea în canal a acelor sondă bimetalice Kuralt. Ele se compun dintr-un ac cu mici, inele dintr-un alt metal, dispuse la distanţe de 1 mm. Se efectuează radiografia şi se citeşte numărul segmentelor de opacitate diferite de la porţiunea apicală până la coroană. Adunând milimetrli de opacitate diferită, ce reprezintă fiecare segment, se stabileşte lungimea canalului.

Metode electronice. Metodele de măsură electronică în detenninarea lungimii canalului sunt frecvent utilizate datorită preciziei lor, care se ridică la un procent foarte mare (95-98%). Metoda se bazează pe corelaţia dintre valoarea rezistenţei electrice între un instrument introdus în canalul radicular şi un electrod aplicat pe mucoasa orală (Suzuki). Valoarea rezistenţei este constantă, de 6500 ohmi şi este folosită pentru determinarea lungimii canalului radicular (Sunada). Prin aparatul Sono-Explorer realizat pe acest principiu, s-a reuşit determinarea audiometrică a lungimii canalului radicular. Acurateţea determinării este influenţată negativ de prezenţa unei soluţii de sterilizat canalul,

cum ar fi hipocloritul de sodiu, existenţa unui apex deschis, utilizarea unor ace Kerr sub diametrul 0,15, motiv pentru care se impun, la utilizarea acestor aparate, câteva măsuri ca:

- uscarea canalului;

- acul introdus în canal să nu vină în contact cu un material metalic de restaurare coronară;

- acul să aibă un diametru corespunzător.

Aparatele de măsură electronică, existente pentru uzul stomatologic, pot fi clasificate astfel:

- Aparate analogice (Endometer, Dentometer).

- Aparate audiometrice (Sono-Explorer, Neosono M.) care emit semnal sonor când acul atinge zona apicală.

- Aparate digitale (Neosono D.) care au sistem digital de citire.

- Aparate de înaltă frecvenţă (ultrasonice), care necesită sonde speciale

endocanaliculare (Endocater). - Aparat de vizualizarea endodonţiului (Radio-viziograful). Oferă posibilitatea de a genera imagini ale endodonţiului, prin captarea, analizarea şi crearea de imagini. Cu Radio-viziograful se obţin: vizualizarea endodonţiului (controlul direct al tratamentului endocanalicular), localizarea precisă a apexului.

Bibliografie obligatorie

1. Cristescu R.C. Principiile tratamentului endodontic ortograd. In: Iliescu A, (ed), Tratat de

endodonţie – vol. I, Ed.Medicală, Bucureşti, 2014, 441-449

2. Nicola S.G. Lărgirea rotativă a canalelor radiculare. In: Iliescu A, (ed), Tratat de endodonţie – vol.

II, Ed.Medicală, Bucureşti, 2014, 505-513

3. Perlea P. Lărgirea manuală a canalelor radiculare. In: Iliescu A, (ed), Tratat de endodonţie – vol.

II, Ed.Medicală, Bucureşti, 2014, 481-493

4. Scărlătescu S.A. Diga. In: Iliescu A, (ed), Tratat de endodonţie – vol. I, Ed.Medicală, Bucureşti,

2014, 337-347

5. Scărlătescu S.A. Crearea accesului endodontic. In: Iliescu A, (ed), Tratat de endodonţie – vol. I,

Ed.Medicală, Bucureşti, 2014, 450-469

Bibliografie facultativă

1. Glickman G.N., Vogt M.W. Preparation for treatment. In: Hargreaves KM, Cohen S (eds),

Cohen’s pathways of the pulp, 10 th ed, Mosby Elsevier, St.Louis, 2011, 88-123

2. Koçkapan C, Ebeleseder KA, Filippi A, Jung M, Kaiser T, Pohl Y. Bestimmung der Arbeitslänge.

In: Koçkapan C (editor), Curriculum Endodontie, Quintessenz-Verlags-GmbH, Berlin, 2003, 263-

284

3. Koçkapan C, Ebeleseder KA, Filippi A, Jung M, Kaiser T, Pohl Y. Aufbereitung der

Wurzelkanäle. In: Koçkapan C (editor), Curriculum Endodontie, Quintessenz-Verlags-GmbH, Berlin, 2003, 285-348

4.

of endodontics, 3 rd ed, W.B.Saunders, Philadelphia; 2002, 151-165

5. Lloyd A., Ingle J.I.Electronic apex locators. In: Ingle JI, Bakland LK, Baumgartner JG (eds),

Ingle’s endodontics 6, 6 th ed, BC Decker Inc, Hamilton, 2008, 848-856

6. Peters O.A, Koka R.S. Preparation of coronal and radicular space. In: Ingle JI, Bakland LK,

Baumgartner JG (eds), Ingle’s endodontics 6, 6 th ed, BC Decker Inc, Hamilton, 2008, 877-991

7. Peters O.A., Peters C.I. Cleaning and shaping the root canal system. In: Hargreaves KM, Cohen S

(eds), Cohen’s pathways of the pulp, 10 th ed, Mosby Elsevier, St.Louis, 2011, 283-348

8. Ruddle C.J. Cleaning and shaping the root canal system. In: Cohen S, Burns RC (eds), Pathways

of the pulp, 8 th ed, Mosby, St.Louis, 2002, 231-292

9.

Cohen S (eds), Cohen’s pathways of the pulp, 10 th ed, Mosby Elsevier, St.Louis, 2011, 136-222

Walton R.E. Access preparation and length determination. In: Walton RE, Torabinejad M (eds),

Principles and practice of endodontics, 3 rd ed, W.B.Saunders, Philadelphia; 2002, 182-205

Walton R.E., Rivera E.M. Cleaning and shaping. In: Walton RE, Torabinejad M (eds), Principles

and practice of endodontics, 3 rd ed, W.B.Saunders, Philadelphia; 2002, 206-238

Krell K.V. Endodontic instruments. In: Walton RE, Torabinejad M (eds), Principles and practice

Vertucci F.J., Haddix J.E. Tooth morphology and access cavity peparation. In: Hargreaves KM,

10.

11.