Sunteți pe pagina 1din 55

ANEXA I

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1
Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite
identificarea rapidă de noi informaţii referitoare la siguranţă. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt
rugaţi să raporteze orice reacţii adverse suspectate. Vezi pct. 4.8 pentru modul de raportare a reacţiilor
adverse.

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Genvoya 150 mg/150 mg/200 mg/10 mg comprimate filmate.

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conţine elvitegravir 150 mg, cobicistat 150 mg, emtricitabină 200 mg şi fumarat de
tenofovir alafenamidă echivalent cu tenofovir alafenamidă 10 mg.

Excipienţi cu efect cunoscut

Fiecare comprimat conţine lactoză (sub formă de monohidrat) 61 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat filmat (comprimat).

Comprimate filmate în formă de capsulă, de culoare verde, cu dimensiuni de 19 mm x 8,5 mm,


marcate cu „GSI” pe una dintre feţele comprimatului şi cu „510” pe cealaltă faţă a comprimatului.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Genvoya este indicat pentru tratarea virusului imunodeficienţei umane de tip 1 (HIV-1) fără orice
mutaţii cunoscute a fi asociate cu rezistenţa la clasa inhibitorilor integrazei, emtricitabină sau
tenofovir, după cum urmează:
• La adulți și adolescenți cu vârsta de 12 ani și peste, cu greutatea corporală de cel puțin 35 kg
• La copii cu vârsta de cel puțin 6 ani, cu greutatea corporală de cel puțin 25 kg, pentru care
regimurile alternative sunt inadecvate din cauza toxicităților.
Vezi pct. 4.2, 4.4 și 5.1.

4.2 Doze şi mod de administrare

Tratamentul trebuie început sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratarea infecţiei cu HIV.

Doze

Adulți și copii cu vârsta de 6 ani și peste, cu greutatea de cel puțin 25 kg.


Un comprimat administrat o dată pe zi, cu alimente.

Dacă pacientul omite o doză de Genvoya şi trec mai puţin de 18 ore de la momentul când aceasta
trebuia administrată, pacientul trebuie să ia Genvoya cât mai curând posibil, cu alimente şi apoi să
revină la schema de administrare normală. Dacă un pacient omite o doză de Genvoya şi trec mai mult
de 18 ore de la momentul când aceasta trebuia administrată, pacientul nu trebuie să mai ia doza omisă
şi trebuie numai să respecte schema de administrare obişnuită.

2
Dacă pacientul prezintă vărsături în interval de 1 oră de la administrarea Genvoya, trebuie să ia un alt
comprimat.

Vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozei de Genvoya la pacienții vârstnici (vezi pct. 5.1 și 5.2).

Insuficienţă renală
Nu este necesară ajustarea dozei de Genvoya la adulţi și adolescenți (cu vârsta de cel puțin 12 ani și cu
greutatea corporală de cel puțin 35 kg) cu o valoare estimată a clearance-ului creatininei (ClCr)
≥ 30 ml/min.

Nu sunt disponibile date pentru recomandări privind dozajul la copiii cu vârsta sub 12 ani cu afectare
renală.

Nu trebuie inițiată administrarea Genvoya la pacienții cu o valoare estimată a ClCr < 30 ml/min,
deoarece datele privind utilizarea Genvoya la această grupă de pacienți sunt limitate (vezi pct. 5.1
și 5.2).

Tratamentul cu Genvoya trebuie întrerupt la pacienții la care valoarea estimată a ClCr scade sub
30 ml/min în timpul tratamentului (vezi pct. 5.1 și 5.2).

Insuficienţa hepatică
Nu este necesară ajustarea dozei de Genvoya la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară (clasa A
conform clasificării Child-Pugh) sau moderată (clasa B conform clasificării Child-Pugh). Genvoya nu
a fost studiat la pacienţi cu insuficienţă hepatică severă (clasa C conform clasificării Child-Pugh), de
aceea, nu se recomandă administrarea de Genvoya la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi
pct. 4.4. şi 5.2).

Copii şi adolescenţi
Siguranța și eficacitatea Genvoya la copii cu vârsta sub 6 ani sau cu greutatea < 25 kg nu au fost încă
stabilite. Nu sunt disponibile date.

Sarcină
Tratamentul cu cobicistat și elvitegravir în timpul sarcinii determină o expunere mai scăzută la
elvitegravir (vezi pct. 4.4 și 5.2). Prin urmare, nu trebuie inițiat tratamentul cu Genvoya în timpul
sarcinii, iar femeile care rămân gravide în timpul tratamentului cu Genvoya trebuie să treacă la o
schemă de tratament alternativ (vezi pct. 4.4 și 4.6).

Mod de administrare

Genvoya trebuie administrat oral, o dată pe zi, împreună cu alimente (vezi pct. 5.2). Comprimatul
filmat nu trebuie mestecat sau zdrobit. Pentru pacienții care nu pot înghiți comprimatul întreg, acesta
poate fi divizat în jumătate, iar ambele jumătăți luate una după alta, asigurându-se administrarea dozei
complete.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

Administrarea concomitentă este contraindicată cu medicamentele al căror clearance depinde foarte


mult de CYP3A și pentru care concentrațiile plasmatice crescute sunt asociate cu reacţii adverse grave
sau care pot pune viaţa în pericol. Prin urmare, Genvoya nu trebuie administrat concomitent cu
medicamentele care includ, fără a se limita la, următoarele (vezi pct. 4.4 și 4.5):

• antagonişti ai receptorilor alfa-1 adrenergici: alfuzosin


• antiaritmice: amiodaronă, chinidină

3
• derivaţi de ergot: dihidroergotamină, ergometrină, ergotamină
• medicamente pentru motilitatea gastro-intestinală: cisapridă
• inhibitori ai HMG Co-A reductazei: lovastatină, simvastatină
• neuroleptice/antipsihotice: pimozidă, lurasidonă
• inhibitori ai PDE-5: sildenafil pentru tratamentul hipertensiunii arteriale pulmonare
• sedative/hipnotice: midazolam administrat oral, triazolam

Administrarea concomitentă este contraindicată cu medicamente care sunt inductori puternici de


CYP3A din cauza potențialului de pierdere a răspunsului virusologic şi posibilă apariţie a rezistenţei la
Genvoya. Prin urmare, Genvoya nu trebuie administrat concomitent cu medicamente care includ, fără
a se limita la, următoarele (vezi pct. 4.4 și 4.5):

• anticonvulsivante: carbamazepină, fenobarbital, fenitoină


• medicamente utilizate în infecţiile cu micobacterii: rifampicină
• medicamente din plante: sunătoare (Hypericum perforatum)

Administrarea concomitentă cu dabigatran etexilat, un substrat al glicoproteinei P (gp-P), este


contraindicată (vezi pct. 4.5).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Deşi s-a demonstrat că supresia virală eficientă cu tratament antiretroviral reduce substanţial riscul de
transmitere pe cale sexuală, nu poate fi exclus un risc rezidual. Pentru a preveni transmiterea, trebuie
luate măsuri de precauție în conformitate cu ghidurile naționale.

Pacienţi infectați concomitent cu HIV şi virusul hepatitic B sau C

Pacienţii cu hepatită B sau C cronică ce urmează un tratament antiretroviral prezintă un risc crescut de
apariţie a reacţiilor adverse severe la nivel hepatic, potenţial letale.

Siguranța și eficacitatea Genvoya la pacienții infectați concomitent cu HIV-1 și virusul hepatitic C


(VHC) nu au fost stabilite.

Tenofovir alafenamidă este activ împotriva virusului hepatitic B (VHB). Întreruperea tratamentului cu
Genvoya la pacienţii infectaţi concomitent cu HIV şi VHB poate fi asociată cu exacerbări acute severe
ale hepatitei. Pacienţii infectaţi concomitent cu HIV şi VHB, care întrerup tratamentul cu Genvoya
trebuie monitorizaţi cu atenţie, atât clinic, cât şi prin analize de laborator, timp de cel puţin câteva luni
după întreruperea tratamentului.

Afecţiuni hepatice

Siguranţa şi eficacitatea Genvoya la pacienţii cu tulburări hepatice de fond semnificative nu au fost


stabilite.

Pacienţii cu disfuncţie hepatică preexistentă, inclusiv hepatită cronică activă, prezintă o frecvenţă
crescută a anomaliilor funcţiei hepatice în timpul tratamentului antiretroviral combinat (TARC) şi
trebuie monitorizaţi conform practicii standard. Dacă există dovezi de exacerbare a afecţiunii hepatice
la aceşti pacienţi, trebuie luată în considerare întreruperea temporară sau definitivă a tratamentului.

Greutate corporală şi parametri metabolici

În timpul terapiei antiretrovirale poate să apară o creştere a greutăţii corporale şi a concentraţiei


lipidelor plasmatice şi a glicemiei. Astfel de modificări pot fi parţial asociate cu controlul asupra bolii
şi cu stilul de viaţă. În cazul creşterii valorilor de lipide, în unele cazuri există dovezi ale acestui efect
ca urmare a administrării tratamentului, în timp ce pentru creşterea greutăţii corporale nu există dovezi
convingătoare cu privire la administrarea unui medicament specific. Monitorizarea lipidelor

4
plasmatice şi a glicemiei se realizează în conformitate cu protocoalele terapeutice stabilite pentru
tratamentul infecţiei cu HIV. Tulburările lipidice trebuie tratate adecvat din punct de vedere clinic.

Disfuncţie mitocondrială în urma expunerii in utero

Analogii nucleoz(t)idici pot afecta funcția mitocondrială în grade variabile, afectarea fiind cea mai
pronunțată în cazul stavudinei, didanozinei și zidovudinei. Au fost raportate cazuri de disfuncţie
mitocondrială la copiii HIV seronegativi expuşi la analogi nucleozidici in utero şi/sau postnatal;
acestea au fost predominant asociate cu schemele de tratament care conțin zidovudină. Principalele
reacții adverse observate sunt tulburările hematologice (anemie, neutropenie) și tulburările metabolice
(hiperlactatemie, hiperlipazemie). Aceste evenimente au fost adesea tranzitorii. S-au raportat rar
tulburări neurologice cu debut tardiv (hipertonie, convulsii, comportament anormal). Până în prezent,
nu se ştie dacă aceste tulburări neurologice sunt tranzitorii sau permanente. Aceste manifestări trebuie
luate în considerare pentru orice copil expus in utero la analogi nucleoz(t)idici, care prezintă
manifestări clinice severe de etiologie necunoscută, în special manifestări neurologice. Aceste
manifestări nu afectează recomandările curente la nivel naţional privind utilizarea tratamentului
antiretroviral de către gravide pentru prevenirea transmisiei verticale a infecţiei cu HIV.

Sindromul reactivării imune

La pacienţii infectaţi cu HIV, cu deficit imun sever la momentul instituirii TARC, poate apărea o
reacţie inflamatorie la patogenii oportunişti asimptomatici sau reziduali, care poate determina stări
clinice grave sau agravarea simptomelor. În mod tipic, astfel de reacţii au fost observate în primele
câteva săptămâni sau luni de la iniţierea TARC. Exemplele relevante includ retinita determinată de
citomegalovirus, infecţiile micobacteriene generalizate şi/sau localizate şi pneumonia cu Pneumocystis
jirovecii. Orice simptome inflamatorii trebuie evaluate şi, dacă este necesar, trebuie iniţiat tratamentul.

S-au raportat, de asemenea, tulburări autoimune (cum este boala Graves și hepatita autoimună) în
contextul reactivării imune; totuşi, timpul raportat până la debut este mai variabil, iar aceste
evenimente pot apărea la mai multe luni de la iniţierea tratamentului.

Infecţii oportuniste

Pacienţii cărora li se administrează Genvoya sau care urmează alte tratamente antiretrovirale pot
continua să dezvolte infecţii oportuniste şi alte complicaţii ale infecţiei cu HIV şi de aceea trebuie să
rămână sub stricta supraveghere clinică a medicilor cu experienţă în tratarea pacienţilor cu afecţiuni
asociate infecţiei cu HIV.

Osteonecroza

Cu toate că etiologia este considerată a fi multifactorială (incluzând utilizarea de corticosteroizi,


consumul de alcool, imunosupresia severă, indicele de masă corporală crescut), s-au raportat cazuri de
osteonecroză mai ales la pacienţii cu boală HIV avansată şi/sau expunere îndelungată la TARC.
Pacienţii trebuie îndrumaţi să ceară sfatul medicului în cazul în care prezintă artralgii, redoare
articulară sau dificultate la mişcare.

Nefrotoxicitatea

Nu poate fi exclus un risc potențial de nefrotoxicitate rezultat în urma expunerii cronice la concentrații
scăzute de tenofovir, din cauza administrării tratamentului cu tenofovir alafenamidă (vezi pct. 5.3).

Administrarea concomitentă cu alte medicamente

Unele medicamente nu trebuie administrate concomitent cu Genvoya (vezi pct. 4.3 și 4.5).

Genvoya nu trebuie administrat concomitent cu alte medicamente antiretrovirale (vezi pct. 4.5).

5
Genvoya nu trebuie administrat concomitent cu medicamente care conţin tenofovir alafenamidă,
tenofovir disoproxil, lamivudină sau adefovir dipivoxil utilizat pentru tratamentul infecţiei cu VHB
(vezi pct. 4.5).

Cerinţe privind contracepţia


Pacientele aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze fie o metodă hormonală de contracepţie care
conţine cel puţin 30 µg etinilestradiol şi care conţine drospirenonă sau norgestimat ca sursă de
progestogen, fie o metodă contraceptivă eficace alternativă (vezi pct. 4.5 şi 4.6). Utilizarea de
Genvoya împreună cu contraceptive orale care conţin alţi progestogeni trebuie evitat (vezi pct. 4.5). Se
preconizează mărirea concentrațiilor plasmatice de drospirenonă în urma administrării concomitente
cu Genvoya și se recomandă monitorizarea clinică din cauza potențialului de hiperkaliemie (vezi pct.
4.5).

Copii și adolescenți

Într-un studiu clinic (GS-US-292-0106) în care Genvoya a fost administrat la 23 de pacienți copii și
adolescenți infectați cu HIV-1, având o vârstă medie de 10 ani (între 8 și 11 ani), expunerile medii ale
elvitegravir, cobicistat, emtricitabină, tenofovir și tenofovir alafenamidă au fost mai mari (de la 20% la
80%) decât expunerile medii obținute în cazul adulților (vezi pct. 4.1 și 5.2).

Sarcină

Tratamentul cu cobicistat și elvitegravir în timpul celui de-al doilea și al treilea trimestru de sarcină a
demonstrat că duce la expuneri mai mici la elvitegravir (vezi pct. 5.2). Concentrațiile de cobicistat se
diminuează și este posibil să nu se obțină o stimulare suficientă. Reducerea substanțială a expunerii la
elvitegravir poate duce la eșec virusologic și la un risc crescut de transmitere a infecției HIV de la
mamă la copil. Prin urmare, nu trebuie inițiat tratamentul cu Genvoya în timpul sarcinii, iar femeile
care rămân gravide în timpul tratamentului cu Genvoya trebuie trecute la o schemă de tratament
alternativ (vezi pct. 4.2 și 4.6).

Excipienţi

Genvoya conţine lactoză monohidrat. În consecinţă, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă
la galactoză, deficit de lactază Lapp sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să
utilizeze acest medicament.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Genvoya nu trebuie administrat concomitent cu alte medicamente antiretrovirale. Prin urmare, nu sunt
furnizate informaţii cu privire la interacţiunile cu alte medicamente antiretrovirale (inclusiv IP şi
inhibitori non-nucleozidici ai reverstranscriptazei [INNRT]) (vezi pct. 4.4). Au fost efectuate studii
privind interacţiunile numai la adulţi.

Genvoya nu trebuie administrat concomitent cu medicamente care conțin tenofovir alafenamidă,


tenofovir disoproxil, lamivudină sau adefovir dipivoxil, utilizate pentru tratamentul infecției cu VHB.

Elvitegravir

Elvitegravirul este metabolizat în principal de CYP3A, iar medicamentele care induc sau inhibă
CYP3A pot afecta expunerea la elvitegravir. Administrarea concomitentă de Genvoya și medicamente
care induc CYP3A poate determina scăderea concentrațiilor plasmatice de elvitegravir și reducerea
efectului terapeutic al Genvoya (vezi „Asocieri contraindicate” și pct. 4.3). Elvitegravirul poate avea
potenţialul de a induce CYP2C9 şi/sau enzimele uridin difosfat glucuronoziltransferază (UGT)
inductibile, prin urmare poate determina scăderi ale concentraţiilor plasmatice ale substraturilor
acestor enzime.

6
Cobicistat

Cobicistatul este un inhibitor puternic al CYP3A (inhibă mecanismul de acțiune al acestor enzime) și
este, de asemenea, un substrat al CYP3A. Cobicistatul este și un inhibitor slab al CYP2D6 și este
metabolizat, în proporție redusă, de CYP2D6. Medicamentele care inhibă CYP3A pot determina
scăderea clearance-ului cobicistatului, ducând la creșterea concentrațiilor plasmatice de cobicistat.

Medicamentele care sunt în mare măsură dependente de metabolizarea prin intermediul CYP3A și
prezintă metabolizare de prim pasaj crescută sunt cele mai sensibile la creșteri majore ale expunerii, în
cazul administrării concomitente cu cobicistat (vezi „Asocieri contraindicate” și pct. 4.3).

Cobicistatul este un inhibitor al următoarelor proteine transportoare: gp-P, proteina de rezistenţă la


antineoplazice din cancerul mamar (BCRP), polipeptida transportoare de anioni organici (OATP) 1B1
și OATP1B3. Administrarea concomitentă cu medicamente care sunt substraturi ale gp-P, BCRP,
OATP1B1 și OATP1B3 poate determina creşteri ale concentrațiilor plasmatice ale acestor
medicamente.

Emtricitabină

Studiile clinice in vitro și de farmacocinetică privind interacțiunile dintre medicamente au evidențiat


faptul că există o posibilitate redusă de apariţie a unor interacțiuni mediate de CYP, care implică
emtricitabina şi alte medicamente. Administrarea concomitentă de emtricitabină și medicamente care
sunt eliminate prin secreție tubulară activă poate determina creșterea concentrațiilor de emtricitabină
și/sau a medicamentelor administrate concomitent. Medicamentele care determină scăderea funcției
renale pot determina creșterea concentrațiilor de emtricitabină.

Tenofovir alafenamidă

Tenofovir alafenamida este transportată de gp-P și BCRP. Medicamentele care afectează puternic
activitatea gp-P și a BCRP pot determina modificări ale absorbției tenofovir alafenamidei. Cu toate
acestea, în cazul administrării concomitente cu cobicistat în Genvoya, se realizează inhibarea aproape
maximală a gp-P de către cobicistat, ceea ce duce la disponibilitatea crescută a tenofovir alafenamidei,
cu expuneri rezultate comparabile cu expunerile la tenofovir alafenamidă 25 mg administrată în
monoterapie. Prin urmare, nu se preconizează ca expunerile la tenofovir alafenamidă în urma
administrării Genvoya să fie mai crescute la utilizarea în asociere cu un alt inhibitor al gp-P și/sau
BCRP (de exemplu ketoconazol). Pe baza datelor unui studiu in vitro, nu se preconizează ca
administrarea concomitentă a tenofovir alafenamidei cu inhibitori ai xantin oxidazei (de exemplu,
febuxostat) să determine creșterea expunerii sistemice la tenofovir in vivo. Studiile clinice in vitro și
de farmacocinetică privind interacțiunile dintre medicamente au evidențiat faptul că există o
posibilitate redusă de apariţie a unor interacțiuni mediate de CYP, care implică tenofovir alafenamida
şi alte medicamente. Tenofovir alafenamida nu este un inhibitor al CYP1A2, CYP2B6, CYP2C8,
CYP2C9, CYP2C19 sau CYP2D6. Tenofovir alafenamida nu este un inhibitor sau un inductor al
CYP3A in vivo. Tenofovir alafenamida este un substrat al OATP in vitro. Inhibitorii OATP și BCRP
includ ciclosporina.

Asocieri contraindicate

Administrarea concomitentă de Genvoya şi unele medicamente metabolizate în principal de CYP3A


poate determina creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale acestor medicamente, care sunt asociate cu
posibilitatea apariţiei de reacţii adverse grave sau care pun viaţa în pericol, cum ar fi vasospasmul
periferic sau ischemia periferică (de exemplu dihidroergotamina, ergotamina, ergometrina), miopatia,
incluzând rabdomioliza (de exemplu simvastatina, lovastatina) sau sedarea şi deprimarea respiratorie
prelungite sau marcate (de exemplu midazolam administrat oral sau triazolam). Administrarea
concomitentă de Genvoya şi alte medicamente metabolizate în principal de CYP3A, cum ar fi
amiodarona, chinidina, cisaprida, pimozida, lurasidonă, alfuzosinul şi sildenafilul pentru
hipertensiunea arterială pulmonară, este contraindicată (vezi pct. 4.3).

7
Administrarea concomitentă de Genvoya şi unele medicamente care induc CYP3A cum sunt
sunătoarea (Hypericum perforatum), rifampicina, carbamazepina, fenobarbitalul şi fenitoina poate
determina scăderi semnificative ale concentraţiilor plasmatice de cobicistat şi elvitegravir, ceea ce
poate conduce la pierderea efectului terapeutic şi la apariţia rezistenţei (vezi pct. 4.3).

Alte interacţiuni

Cobicistatul și tenofovir alafenamida nu sunt inhibitori ai UGT1A1 umane in vitro. Nu se știe dacă
cobicistatul, emtricitabina sau tenofovir alafenamida sunt inhibitori ai altor enzime UGT.

Interacţiunile dintre componentele Genvoya şi medicamente ce pot fi administrate concomitent sunt


prezentate în Tabelul 1 de mai jos (creşterea este indicată prin „↑”, scăderea prin „↓”, nicio modificare
prin „↔”). Interacţiunile descrise se bazează pe studii efectuate cu Genvoya sau cu componentele
Genvoya (elvitegravir, cobicistat, emtricitabină și tenofovir alafenamidă), administrate individual
şi/sau în asociere, sau sunt interacţiuni posibile între medicamente care pot apărea în cazul
administrării Genvoya.

Tabel 1: Interacţiuni între componentele individuale ale Genvoya şi alte medicamente

Medicamentul în funcţie de clasa Efecte asupra concentraţiilor Recomandări privind administrarea


terapeutică de medicament. concomitentă de Genvoya
Modificarea procentuală medie
a ASC, Cmax, Cmin1
ANTIINFECŢIOASE
Antifungice
Ketoconazol (200 mg de două ori Elvitegravir: În cazul administrării concomitente de
pe zi)/Elvitegravir (150 mg o dată ASC: ↑ 48% Genvoya, doza zilnică maximă de
pe zi)2 Cmin: ↑ 67% ketoconazol nu trebuie să depăşească
Cmax: ↔ 200 mg pe zi. Administrarea
concomitentă trebuie făcută cu
Concentraţiile de ketoconazol precauţie; se recomandă monitorizarea
şi/sau cobicistat pot creşte în clinică în timpul administrării
cazul administrării concomitente concomitente.
de Genvoya.
Itraconazol3 Nu a fost studiată interacţiunea În cazul administrării concomitente de
Voriconazol3 cu niciuna dintre componentele Genvoya se recomandă monitorizarea
Posaconazol3 Genvoya. clinică. În cazul administrării
Fluconazol concomitente de Genvoya, doza zilnică
Concentraţiile de itraconazol, maximă de itraconazol nu trebuie să
fluconazol şi posaconazol pot depăşească 200 mg pe zi.
creşte în cazul administrării
concomitente de cobicistat. Se recomandă evaluarea raportului
beneficiu/risc pentru a justifica
Concentraţiile de voriconazol pot utilizarea concomitentă de voriconazol
creşte sau scădea în cazul şi Genvoya.
administrării concomitente de
Genvoya.

8
Medicamentul în funcţie de clasa Efecte asupra concentraţiilor Recomandări privind administrarea
terapeutică de medicament. concomitentă de Genvoya
Modificarea procentuală medie
a ASC, Cmax, Cmin1
Medicamente utilizate în infecţiile cu micobacterii
Rifabutină (150 mg o dată la două Administrarea concomitentă de Nu se recomandă administrarea
zile)/Elvitegravir (150 mg o dată rifabutină, un inductor potent al concomitentă de Genvoya şi rifabutină.
pe zi)/Cobicistat (150 mg o dată CYP3A, poate determina scăderi
pe zi) semnificative ale concentraţiilor Dacă este necesară administrarea
plasmatice de cobicistat şi concomitentă, doza recomandată de
elvitegravir, ceea ce poate rifabutină este de 150 mg de 3 ori pe
conduce la pierderea efectului săptămână, în zile prestabilite (de
terapeutic şi apariţia rezistenţei. exemplu lunea-miercurea-vinerea).
Se anticipează o creştere a expunerii la
Rifabutină: dezacetil-rifabutină şi de aceea se
ASC: ↔ impune monitorizarea frecventă, pentru
Cmin: ↔ a detecta apariţia reacţiilor adverse la
Cmax: ↔ rifabutină, incluzând neutropenia şi
uveita. Nu a fost studiată o reducere
25-O-dezacetil-rifabutină suplimentară a dozei de rifabutină.
ASC: ↑ 525% Trebuie avut în vedere că este posibil
Cmin: ↑ 394% ca o doză de 150 mg de două ori pe
Cmax: ↑ 384% săptămână să nu furnizeze o expunere
optimă la rifabutină, asociindu-se astfel
Elvitegravir: cu riscul de apariţie a rezistenţei la
ASC: ↓ 21% rifamicină şi eşecul tratamentului.
Cmin: ↓ 67%
Cmax: ↔

Cobicistat:
ASC: ↔
Cmin: ↓ 66%
Cmax: ↔

9
Medicamentul în funcţie de clasa Efecte asupra concentraţiilor Recomandări privind administrarea
terapeutică de medicament. concomitentă de Genvoya
Modificarea procentuală medie
a ASC, Cmax, Cmin1
Medicamente împotriva virusului hepatitic C
Ledipasvir (90 mg o dată pe zi)/ Ledipasvir: În cazul administrării concomitente, nu
Sofosbuvir (400 mg o dată pe zi)/ ASC: ↑ 79% este necesară ajustarea dozei de
Elvitegravir (150 mg o dată pe zi)/ Cmin: ↑ 93% ledispavir/sofosbuvir și Genvoya.
Cobicistat (150 mg o dată pe zi)/ Cmax: ↑ 65%
Emtricitabină (200 mg o dată pe
zi)/Tenofovir alafenamidă (10 mg Sofosbuvir:
o dată pe zi)5 ASC: ↑ 47%
Cmin: N/C
Cmax: ↑ 28%

Metabolitul GS-566500 al
sofosbuvirului:
ASC: ↔
Cmin: ↔
Cmax: ↔

Metabolitul GS-331007 al
sofosbuvirului:
ASC: ↑ 48%
Cmin: ↑ 66%
Cmax: ↔

Elvitegravir:
ASC: ↔
Cmin: ↑ 46%
Cmax: ↔

Cobicistat:
ASC: ↑ 53%
Cmin: ↑ 225%
Cmax: ↔

Emtricitabină:
ASC: ↔
Cmin: ↔
Cmax: ↔

Tenofovir alafenamidă:
ASC: ↔
Cmin: N/C
Cmax: ↔

10
Medicamentul în funcţie de clasa Efecte asupra concentraţiilor Recomandări privind administrarea
terapeutică de medicament. concomitentă de Genvoya
Modificarea procentuală medie
a ASC, Cmax, Cmin1
Sofosbuvir (400 mg o dată pe zi)/ Sofosbuvir: În cazul administrării concomitente, nu
Velpatasvir (100 mg o dată pe zi) ASC: ↑ 37% este necesară ajustarea dozei de
Elvitegravir (150 mg o dată pe zi)/ Cmin: N/C sofosbuvir/velpatasvir și Genvoya.
Cobicistat (150 mg o dată pe zi)/ Cmax: ↔
Emtricitabină (200 mg o dată pe
zi)/Tenofovir alafenamidă (10 mg Metabolitul GS-331007 al
o dată pe zi)5 sofosbuvirului:
ASC: ↑ 48%
Cmin: ↑ 58%
Cmax: ↔

Velpatasvir:
ASC: ↑ 50%
Cmin: ↑ 60%
Cmax: ↑ 30%

Elvitegravir:
ASC: ↔
Cmin: ↔
Cmax: ↔

Cobicistat:
ASC: ↔
Cmin: ↑ 103%
Cmax: ↔

Emtricitabină:
ASC: ↔
Cmin: ↔
Cmax: ↔

Tenofovir alafenamidă:
ASC: ↔
Cmin: N/C
Cmax: ↓ 20%

11
Medicamentul în funcţie de clasa Efecte asupra concentraţiilor Recomandări privind administrarea
terapeutică de medicament. concomitentă de Genvoya
Modificarea procentuală medie
a ASC, Cmax, Cmin1
Sofosbuvir/Velpatasvir/ Sofosbuvir: În cazul administrării concomitente, nu
Voxilaprevir ASC: ↔ este necesară ajustarea dozei de
(400 mg/100 mg/100 mg+100 mg Cmin: N/C sofosbuvir/velpatasvir/voxilaprevir și
o dată pe zi)7/ Cmax: ↑ 27% Genvoya.
Elvitegravir (150 mg o dată pe zi)/
Cobicistat (150 mg o dată pe zi)/ Metabolitul GS-331007 al
Emtricitabină (200 mg o dată pe sofosbuvirului:
zi)/ Tenofovir alafenamidă (10 mg ASC: ↑ 43%
o dată pe zi)5 Cmin: N/C
Cmax: ↔

Velpatasvir:
ASC: ↔
Cmin: ↑ 46%
Cmax: ↔

Voxilaprevir:
ASC: ↑ 171%
Cmin: ↑ 350%
Cmax: ↑ 92%

Elvitegravir:
ASC: ↔
Cmin: ↑ 32%
Cmax: ↔

Cobicistat:
ASC: ↑ 50%
Cmin: ↑ 250%
Cmax: ↔

Emtricitabină:
ASC: ↔
Cmin: ↔
Cmax: ↔

Tenofovir alafenamidă:
ASC: ↔
Cmin: N/C
Cmax: ↓ 21%
Antibiotice macrolide
Claritromicină Nu a fost studiată interacţiunea Selectarea dozelor de claritromicină
cu niciuna dintre componentele trebuie să se bazeze pe valoarea ClCr a
Genvoya. pacientului, luând în considerare
efectul cobicistatului asupra valorii
Concentraţiile de claritromicină ClCr și a valorilor creatininei serice
şi/sau cobicistat pot fi modificate (vezi pct. 4.8).
în cazul administrării
concomitente de Genvoya. Pacienți cu o valoare a ClCr mai mare
sau egală cu 60 ml/min:
Nu este necesară ajustarea dozei de
claritromicină.

Pacienți cu o valoare a ClCr cuprinsă


între 30 ml și 60 ml:
Doza de claritromicină trebuie redusă
cu 50%.

12
Medicamentul în funcţie de clasa Efecte asupra concentraţiilor Recomandări privind administrarea
terapeutică de medicament. concomitentă de Genvoya
Modificarea procentuală medie
a ASC, Cmax, Cmin1
Telitromicină Nu a fost studiată interacţiunea În cazul administrării concomitente de
cu niciuna dintre componentele Genvoya se recomandă monitorizarea
Genvoya. clinică.

Concentraţiile de telitromicină
şi/sau cobicistat pot fi modificate
în cazul administrării
concomitente de Genvoya.
ANTICONVULSIVANTE
Carbamazepină (200 mg de două Administrarea concomitentă de Carbamazepina determină scăderea
ori pe zi)/Elvitegravir (150 mg o carbamazepină, un inductor concentrațiilor plasmatice de
dată pe zi)/Cobicistat (150 mg o potent al CYP3A, poate elvitegravir și cobicistat, ceea ce poate
dată pe zi) determina scăderi semnificative conduce la pierderea efectului
ale concentrațiilor plasmatice de terapeutic şi apariţia rezistenţei.
cobicistat. Administrarea concomitentă de
Genvoya și carbamazepină este
Elvitegravir: contraindicată (vezi pct. 4.3).
ASC: ↓ 69%
Cmin: ↓ 97%
Cmax: ↓ 45%

Cobicistat:
ASC: ↓ 84%
Cmin: ↓ 90%
Cmax: ↓ 72%

Carbamazepină:
ASC: ↑ 43%
Cmin: ↑ 51%
Cmax: ↑ 40%

Carbamazepină-10,11-epoxid:
ASC: ↓ 35%
Cmin: ↓ 41%
Cmax: ↓ 27%

13
Medicamentul în funcţie de clasa Efecte asupra concentraţiilor Recomandări privind administrarea
terapeutică de medicament. concomitentă de Genvoya
Modificarea procentuală medie
a ASC, Cmax, Cmin1
GLUCOCORTICOIZI
Toți corticosteroizii cu excepția medicamentelor cu administrare cutanată
Corticosteroizi metabolizați în Nu a fost studiată interacţiunea Utilizarea concomitentă a Genvoya cu
principal de CYP3A (inclusiv cu niciuna dintre componentele corticosteroizi metabolizați de CYP3A
betametazonă, budesonidă, Genvoya. (de exemplu propionat de fluticazonă
fluticazonă, mometazonă, sau cu alţi corticosteroizi cu
prednison, triamcinolon). Concentrațiile plasmatice ale administrare inhalatorie sau nazală)
acestor medicamente pot crește poate să crească riscul de apariție a
în condițiile administrării unor efecte corticosteroide sistemice,
concomitente cu Genvoya, fapt inclusiv sindrom Cushing și supresie a
care duce la reducerea funcţiei glandelor suprarenale.
concentrațiilor serice ale
cortizolului. Nu este recomandată administrarea
concomitentă cu corticosteroizi
metabolizați de CYP3A, cu excepția
cazurilor în care beneficiul potențial
pentru pacient depășește riscurile,
situații în care pacienții trebuie
monitorizați pentru depistarea efectelor
corticosteroide sistemice. Trebuie
avută în vedere utilizarea altor
corticosteroizi, care sunt mai puțin
dependenți de metabolizarea prin
intermediul CYP3A, de exemplu
beclometazona administrată nazal sau
inhalator, în special în cazul utilizării
de lungă durată.
ANTIACIDE
Suspensie antiacidă conţinând Elvitegravir (suspensie antiacidă Concentraţiile plasmatice de
magneziu/aluminiu (doză unică de după ± 2 ore): elvitegravir sunt mai scăzute în cazul
20 ml)/Elvitegravir (doză unică de ASC: ↔ administrării de antiacide, datorită
50 mg)/Ritonavir (doză unică de Cmin: ↔ formării de complexe la nivel local, în
100 mg) Cmax: ↔ tractul gastro-intestinal şi nu datorită
modificărilor pH-ului gastric. Se
Elvitegravir (administrare recomandă ca între administrarea de
simultană): Genvoya şi administrarea
ASC: ↓ 45% medicamentului antiacid să existe un
Cmin: ↓ 41% interval de cel puţin 4 ore.
Cmax: ↓ 47%
Pentru informaţii cu privire la alte
medicamente utilizate pentru
diminuarea acidităţii (de exemplu
antagonişti ai receptorilor H2 şi
inhibitori ai pompei de protoni) vezi
„Studii efectuate cu alte medicamente”.
SUPLIMENTE ALIMENTARE
Suplimente cu multivitamine Nu a fost studiată interacţiunea Deoarece nu se poate exclude efectul
cu niciuna dintre componentele formării de complexe cationice pentru
Genvoya. elvitegravir la administrarea
concomitentă de Genvoya cu
suplimente cu multivitamine, se
recomandă separarea administrării
Genvoya de cea a suplimentelor cu
multivitamine printr-un interval de timp
de cel puţin 4 ore.

14
Medicamentul în funcţie de clasa Efecte asupra concentraţiilor Recomandări privind administrarea
terapeutică de medicament. concomitentă de Genvoya
Modificarea procentuală medie
a ASC, Cmax, Cmin1
ANTIDIABETICE ORALE
Metformin Nu a fost studiată interacţiunea Se recomandă monitorizarea cu atenţie
cu niciuna dintre componentele a pacienţilor şi ajustarea dozelor de
Genvoya. metformin la pacienţii care iau
Genvoya.
Cobicistatul inhibă reversibil
MATE1, iar concentraţiile de
metformin pot creşte în cazul
administrării concomitente cu
Genvoya.
ANALGEZICE DE TIP NARCOTIC
Metadonă Metadonă: Nu este necesară ajustarea dozelor de
(80-120 mg)/Elvitegravir (150 mg ASC: ↔ metadonă.
o dată pe zi)/Cobicistat (150 mg o Cmin: ↔
dată pe zi) Cmax: ↔

Cobicistat:
ASC: ↔
Cmin: ↔
Cmax: ↔

Elvitegravir:
ASC: ↔
Cmin: ↔
Cmax: ↔

Buprenorfină/Naloxonă (16/4 până Buprenorfină: Nu este necesară ajustarea dozelor de


la 24/6 mg)/Elvitegravir (150 mg o ASC: ↑ 35% buprenorfină/naloxonă.
dată pe zi)/Cobicistat (150 mg o Cmin: ↑ 66%
dată pe zi) Cmax: ↑ 12%

Naloxonă:
ASC: ↓ 28%
Cmax: ↓ 28%

Cobicistat:
ASC: ↔
Cmin: ↔
Cmax: ↔

Elvitegravir:
ASC: ↔
Cmin: ↔
Cmax: ↔

15
Medicamentul în funcţie de clasa Efecte asupra concentraţiilor Recomandări privind administrarea
terapeutică de medicament. concomitentă de Genvoya
Modificarea procentuală medie
a ASC, Cmax, Cmin1
CONTRACEPTIVE ORALE
Drospirenonă/Etinilestradiol (doză Interacțiunea nu a fost studiată Concentraţiile plasmatice ale
unică de 3 mg/0,02 mg)/ Cobicistat împreună cu Genvoya drospirenonei pot crește în cazul
(150 mg o dată pe zi) administrării concomitente cu produse
Preconizat care conțin cobicistat.
Drospirenonă: Se recomandă monitorizare clinică din
ASC: ↑ cauza potențialului de hiperkaliemie.
Norgestimat Norelgestromin: Se recomandă precauţie în cazul
(0,180/0,215/0,250 mg o dată pe ASC: ↔ administrării concomitente de Genvoya
zi)/ Etinilestradiol (0,025 mg o Cmin: ↔ cu un contraceptiv hormonal.
dată pe zi)/ Emtricitabină/ Cmax: ↔ Contraceptivul hormonal trebuie să
Tenofovir alafenamidă (200/25 mg conţină cel puţin 30 µg etinilestradiol şi
o dată pe zi)6 Norgestrel: să conţină drospirenonă și norgestimat
ASC: ↔ ca sursă de progestogen sau pacientele
Cmin: ↔ trebuie să utilizeze o metodă
Cmax: ↔ contraceptivă eficace alternativă (vezi
pct. 4.4 şi 4.6).
Etinilestradiol:
ASC: ↔ Nu se cunosc efectele pe termen lung
Cmin: ↔ ale creşterii semnificative a expunerii
Cmax: ↔ la progesteron.

Norgestimat (0,180/0,215 mg o Norgestimat:


dată pe zi)/Etinilestradiol ASC: ↑ 126%
(0,025 mg o dată pe Cmin: ↑ 167%
zi)/Elvitegravir (150 mg o dată pe Cmax: ↑ 108%
zi)/Cobicistat (150 mg o dată pe
zi)4 Etinilestradiol:
ASC: ↓ 25%
Cmin: ↓ 44%
Cmax: ↔

Elvitegravir:
ASC: ↔
Cmin: ↔
Cmax: ↔
ANTIARITMICE
Digoxină (în doză unică de Digoxină: Se recomandă monitorizarea
0,5 mg)/Cobicistat (în doze ASC: ↔ concentraţiilor de digoxină atunci când
multiple de 150 mg) Cmax: ↑ 41% aceasta se administrează concomitent
cu Genvoya.
Disopiramidă Nu a fost studiată interacţiunea Administrarea concomitentă trebuie
Flecainidă cu niciuna dintre componentele făcută cu precauţie; se recomandă
Lidocaină sistemică Genvoya. monitorizarea clinică în timpul
Mexiletină administrării concomitente cu
Propafenonă Concentraţiile acestor Genvoya.
medicamente antiaritmice pot
creşte în cazul administrării
concomitente de cobicistat.
ANTIHIPERTENSIVE
Metoprolol Nu a fost studiată interacţiunea Se recomandă monitorizarea clinică şi
Timolol cu niciuna dintre componentele poate fi necesară reducerea dozei în
Genvoya. cazul administrării acestor
medicamente concomitent cu Genvoya.
Concentraţiile de beta-blocante
pot creşte în cazul administrării
concomitente de cobicistat.

16
Medicamentul în funcţie de clasa Efecte asupra concentraţiilor Recomandări privind administrarea
terapeutică de medicament. concomitentă de Genvoya
Modificarea procentuală medie
a ASC, Cmax, Cmin1
Amlodipină Nu a fost studiată interacţiunea Se recomandă monitorizarea clinică a
Diltiazem cu niciuna dintre componentele efectelor terapeutice şi a reacţiilor
Felodipină Genvoya. adverse în cazul administrării acestor
Nicardipină medicamente concomitent cu Genvoya.
Nifedipină Concentraţiile de blocante ale
Verapamil canalelor de calciu pot creşte în
cazul administrării concomitente
de cobicistat.
ANTAGONIŞTI AI RECEPTORILOR PENTRU ENDOTELINĂ
Bosentan Nu a fost studiată interacţiunea Poate fi luată în considerare
cu niciuna dintre componentele administrarea altor antagonişti ai
Genvoya. receptorilor pentru endotelină.

Administrarea concomitentă cu
Genvoya poate determina
scăderea expunerilor la
elvitegravir şi/sau cobicistat,
pierderea efectului terapeutic şi
apariţia rezistenţei.
ANTICOAGULANTE
Dabigatran Nu a fost studiată interacțiunea Administrarea concomitentă de
cu niciuna dintre componentele Genvoya și dabigatran este
Genvoya. contraindicată.

Administrarea concomitentă cu
Genvoya poate determina
creșteri ale concentrațiilor
plasmatice de dabigatran, cu
efecte similare celor observate în
asociere cu alți inhibitori
puternici ai gp-P.
Apixaban Nu a fost studiată interacțiunea Nu se recomandă administrarea
Rivaroxaban cu niciuna dintre componentele concomitentă de apixaban, rivaroxaban
Edoxaban Genvoya. sau edoxaban cu Genvoya.

Administrarea concomitentă cu
Genvoya poate determina
creșteri ale concentrațiilor
plasmatice ale anticoagulantelor
orale directe, ceea ce poate
determina un risc hemoragic
crescut.
Warfarină Nu a fost studiată interacţiunea Se recomandă monitorizarea valorilor
cu niciuna dintre componentele raportului normalizat internaţional
Genvoya. (INR) în cazul administrării
concomitente de Genvoya.
Concentraţiile de warfarină pot fi Monitorizarea valorilor INR trebuie să
afectate în cazul administrării continue în primele săptămâni după
concomitente de Genvoya. încetarea tratamentului cu Genvoya.

17
Medicamentul în funcţie de clasa
Efecte asupra concentraţiilor Recomandări privind administrarea
terapeutică de medicament. concomitentă de Genvoya
Modificarea procentuală medie
a ASC, Cmax, Cmin1
BETA-AGONIŞTI ADMINISTRAŢI PE CALE INHALATORIE
Salmeterol Nu a fost studiată interacţiunea Nu se recomandă administrarea
cu niciuna dintre componentele concomitentă de salmeterol şi
Genvoya. Genvoya.

Administrarea concomitentă cu
Genvoya poate determina
creşteri ale concentraţiilor
plasmatice de salmeterol, care se
asociază cu posibilitatea de
apariţie a unor reacţii adverse
grave sau care pun viaţa în
pericol.
INHIBITORI AI HMG CO-A REDUCTAZEI
Rosuvastatină (doză unică de Elvitegravir: Concentraţiile de rosuvastatină cresc
10 mg)/Elvitegravir (150 mg o ASC: ↔ temporar în cazul administrării
dată pe zi)/Cobicistat (150 mg o Cmin: ↔ împreună cu elvitegravir şi cobicistat.
dată pe zi) Cmax: ↔ Nu sunt necesare modificări ale dozelor
în cazul administrării concomitente de
Rosuvastatină: rosuvastatină şi Genvoya.
ASC: ↑ 38%
Cmin: Nu este cazul
Cmax: ↑ 89%
Atorvastatină (doză unică de Atorvastatină: Concentraţiile de atorvastatină cresc în
10 mg)/Elvitegravir (150 mg o ASC: ↑ 160% cazul administrării concomitente cu
dată pe zi)/Cobicistat (150 mg o Cmin: NC elvitegravir şi cobicistat. Începeți cu
dată pe zi)/Emtricitabină (200 mg Cmax: ↑ 132% cea mai mică doză posibilă de
o dată pe zi)/Tenofovir atorvastatină și mențineți o
alafenamidă (10 mg o dată pe zi) Elvitegravir: monitorizare atentă după administrarea
ASC: ↔ concomitentă cu Genvoya.
Cmin: ↔
Cmax: ↔
Pitavastatină Nu a fost studiată interacţiunea Administrarea de Genvoya
cu niciuna dintre componentele concomitent cu pitavastatină trebuie
Genvoya. făcută cu precauţie.

Concentraţiile de pitavastatină
pot creşte în cazul administrării
concomitente de elvitegravir şi
cobicistat.
Pravastatină Nu a fost studiată interacţiunea Nu sunt necesare modificări ale dozelor
Fluvastatină cu niciuna dintre componentele în cazul administrării concomitente de
Genvoya. Genvoya.

Se anticipează creşterea
temporară a concentraţiilor
acestor inhibitori ai HMG Co-A
reductazei în cazul administrării
concomitente de elvitegravir şi
cobicistat.
Lovastatină Nu a fost studiată interacţiunea Administrarea de Genvoya
Simvastatină cu niciuna dintre componentele concomitent cu lovastatină şi
Genvoya. simvastatină este contraindicată (vezi
pct. 4.3).

18
Medicamentul în funcţie de clasa
Efecte asupra concentraţiilor Recomandări privind administrarea
terapeutică de medicament. concomitentă de Genvoya
Modificarea procentuală medie
a ASC, Cmax, Cmin1
INHIBITORI AI FOSFODIESTERAZEI DE TIP 5 (PDE-5)
Sildenafil Nu a fost studiată interacţiunea Este contraindicată administrarea
Tadalafil cu niciuna dintre componentele concomitentă de Genvoya şi sildenafil
Vardenafil Genvoya. pentru tratamentul hipertensiunii
arteriale pulmonare.
Inhibitorii de PDE-5 sunt
metabolizaţi în principal de Trebuie luate precauţii, incluzând
CYP3A. Administrarea luarea în considerare a reducerii
concomitent cu Genvoya poate dozelor, în cazul administrării
determina creşteri ale concomitente de Genvoya şi tadalafil
concentraţiilor plasmatice de pentru tratamentul hipertensiunii
sildenafil şi tadalafil, ceea ce arteriale pulmonare.
poate conduce la apariţia de
reacţii adverse asociate Pentru tratamentul disfuncţiei erectile,
inhibitorilor de PDE-5. se recomandă administrarea unei doze
unice de sildenafil de maximum 25 mg
în interval de 48 ore, de vardenafil de
maximum 2,5 mg în interval de 72 ore
sau de tadalafil de maximum 10 mg în
interval de 72 ore, concomitent cu
Genvoya.
ANTIDEPRESIVE
Sertralină (doză unică de 50 mg)/ Elvitegravir: Concentrațiile de sertralină nu sunt
Elvitegravir (150 mg o dată pe zi)/ ASC: ↔ afectate în cazul administrării
Cobicistat (150 mg o dată pe zi)/ Cmin: ↔ concomitente de Genvoya. Nu este
Emtricitabină (200 mg o dată pe Cmax: ↔ necesară ajustarea dozei în cazul
zi)/Tenofovir alafenamidă (10 mg administrării concomitente.
o dată pe zi)5 Tenofovir alafenamidă:
ASC: ↔
Cmin: ↔
Cmax: ↔

Sertralină:
ASC: ↔
Cmin: ↔
Cmax: ↔
Antidepresive triciclice (ADT) Nu a fost studiată interacţiunea Se recomandă titrarea cu atenţie a
Trazodonă cu niciuna dintre componentele dozelor de antidepresive şi
Inhibitori selectivi ai recaptării Genvoya. monitorizarea răspunsului la acestea.
serotoninei (ISRS)
Escitalopram Concentraţiile de medicamente
antidepresive pot creşte în cazul
administrării concomitente de
cobicistat.
IMUNOSUPRESIVE
Ciclosporină Nu a fost studiată interacţiunea În cazul administrării concomitente de
Sirolimus cu niciuna dintre componentele Genvoya se recomandă monitorizarea
Tacrolimus Genvoya. terapiei.

Concentraţiile acestor
medicamente imunosupresive
pot creşte în cazul administrării
concomitente de cobicistat.

19
Medicamentul în funcţie de clasa Efecte asupra concentraţiilor Recomandări privind administrarea
terapeutică de medicament. concomitentă de Genvoya
Modificarea procentuală medie
a ASC, Cmax, Cmin1
SEDATIVE/HIPNOTICE
Buspironă Nu a fost studiată interacţiunea Este contraindicată administrarea
Clorazepat cu niciuna dintre componentele concomitentă de Genvoya şi triazolam
Diazepam Genvoya. (vezi pct. 4.3). În cazul administrării
Estazolam altor sedative/hipnotice, poate fi
Flurazepam Triazolamul este metabolizat în necesară reducerea dozelor şi se
Lorazepam principal de CYP3A. recomandă monitorizarea
Triazolam Administrarea concomitentă cu concentraţiilor.
Zolpidem Genvoya poate determina
creşteri ale concentraţiilor
plasmatice ale acestui
medicament, care se asociază cu
posibilitatea apariţiei de reacţii
adverse grave sau care pun viaţa
în pericol.

Concentrațiile altor
benzodiazepine, inclusiv
diazepam, pot fi crescute în
cazul administrării cu Genvoya.

Pe baza căilor de eliminare


nemediate de CYP pentru
lorazepam, nu se preconizează
efecte asupra concentrațiilor
plasmatice în cazul administrării
concomitente de Genvoya.
Midazolam administrat pe cale Midazolam: Este contraindicată administrarea
orală (2,5 mg în doză AUC: ↔ concomitentă de Genvoya şi
unică)/Tenofovir alafenamidă Cmax: ↔ midazolam administrat pe cale orală
(25 mg o dată pe zi) (vezi pct. 4.3).
Midazolamul este metabolizat în
Midazolam administrat pe cale principal de CYP3A. Din cauza
intravenoasă (1 mg în doză prezenței cobicistatului,
unică)/Tenofovir alafenamidă administrarea concomitentă cu
(25 mg o dată pe zi) Genvoya poate determina
creşteri ale concentraţiilor
plasmatice ale acestui
medicament, care se asociază cu
posibilitatea apariţiei de reacţii
adverse grave sau care pun viaţa
în pericol.
ANTIGUTOASE
Colchicină Nu a fost studiată interacţiunea Pot fi necesare reduceri ale dozelor de
cu niciuna dintre componentele colchicină. Genvoya nu trebuie
Genvoya. administrat concomitent cu colchicină
la pacienţi cu insuficienţă renală sau
Administrarea concomitentă cu hepatică.
Genvoya poate determina
creşteri ale concentraţiilor
plasmatice ale acestui
medicament.
N/C = nu este cazul
NC = necalculat
ACOD = anticoagulant oral direct
1 Când sunt disponibile date provenite din studii privind interacţiunile dintre medicamente.
2 Aceste studii au fost efectuate cu elvitegravir potenţat cu ritonavir.
3 Acestea sunt medicamente aparţinând aceleiaşi clase, pentru care se anticipează interacţiuni similare.
4 Acest studiu a fost efectuat cu elvitegravir/cobicistat/emtricitabină/fumarat de tenofovir disoproxil.

20
5 Acest studiu a fost efectuat cu Genvoya.
6 Acest studiu a fost efectuat cu emtricitabină/tenofovir alafenamidă.
7 Acest studiu a fost efectuat cu voxilaprevir suplimentar de 100 mg pentru a obține expunerile de voxilaprevir așteptate în
cazul pacienților infectați cu VHC.

Studii efectuate cu alte medicamente

Pe baza studiilor privind interacţiunile între medicamente, efectuate cu Genvoya sau cu componentele
Genvoya, nu s-au observat şi nu se anticipează interacţiuni semnificative între medicamente din punct
de vedere clinic, între componentele Genvoya şi următoarele medicamente: entecavir, famciclovir,
ribavirină, famotidină și omeprazol.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Femei aflate la vârsta fertilă/contracepţia la bărbaţi şi femei

Administrarea Genvoya trebuie însoţită de utilizarea de măsuri contraceptive eficace (vezi pct. 4.4
și 4.5).

Sarcina

Nu există studii adecvate și bine controlate efectuate cu Genvoya sau cu componentele acestuia la
femeile gravide. Datele provenite din utilizarea Genvoya la femeile gravide sunt inexistente sau
limitate (mai puţin de 300 de rezultate obţinute din sarcini). Totuşi, conform unui număr mare de date
privind femeile gravide (peste 1000 de rezultate obținute din sarcini expuse) nu s-au evidenţiat efecte
malformative sau efecte toxice fetale/neo-natale asociate cu administrarea de emtricitabină.

Studiile la animale nu au evidenţiat existenţa unor efecte dăunătoare directe sau indirecte ale
elvitegravirului, cobicistatului sau emtricitabinei, administrate separat, asupra parametrilor care
evaluează fertilitatea, gestația, dezvoltarea fetală, naşterea sau dezvoltarea post-natală. Studiile
efectuate cu tenofovir alafenamidă la animale nu au evidențiat existența unor efecte dăunătoare ale
tenofovir alafenamidei asupra parametrilor care evaluează fertilitatea, gestația sau dezvoltarea fetală
(vezi pct. 5.3).

Tratamentul cu cobicistat și elvitegravir în timpul celui de-al doilea și al treilea trimestru de sarcină a
demonstrat că are ca rezultat o expunere mai scăzută la elvitegravir (vezi pct. 5.2). Concentrațiile de
cobicistat se diminuează și este posibil să nu se obțină o stimulare suficientă. Reducerea substanțială a
expunerii la elvitegravir poate duce la eșec virusologic și la un risc crescut de transmitere a infecției
HIV de la mamă la copil. Prin urmare, nu trebuie inițiat tratamentul cu Genvoya în timpul sarcinii, iar
femeile care rămân gravide în timpul tratamentului cu Genvoya trebuie trecute la o schemă de
tratament alternativ (vezi pct. 4.2 și 4.4).

Alăptarea

Nu se cunoaşte dacă elvitegravirul, cobicistatul sau tenofovir alafenamida se excretă în laptele uman.
Emtricitabina se excretă în laptele uman. În studiile la animale s-a demonstrat că elvitegravirul,
cobicistatul şi tenofovirul se excretă în lapte.

Există informaţii insuficiente cu privire la efectele elvitegravirului, cobicistatului, emtricitabinei şi


tenofovirului asupra nou-născuţilor/sugarilor. Ca urmare, Genvoya nu trebuie utilizat în timpul
alăptării.

Pentru a evita transmiterea infecţiei cu HIV la copil, se recomandă ca femeile infectate cu HIV să
nu-şi alăpteze copiii în nicio împrejurare.

21
Fertilitatea

Nu există date privind fertilitatea provenite din utilizarea Genvoya la om. În studiile la animale, nu au
existat efecte ale elvitegravirului, cobicistatului, emtricitabinei și tenofovirului alafenamidei asupra
parametrilor care evaluează împerecherea sau fertilitatea (vezi pct. 5.3).

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Pacienţii trebuie informaţi că s-a observat apariţia ameţelilor în timpul tratamentului cu Genvoya.

4.8 Reacţii adverse

Sumarul profilului de siguranţă

Evaluarea reacțiilor adverse se bazează pe datele privind siguranța, provenite din toate studiile de
fază 2 și 3 în care s-a administrat Genvoya la 2396 pacienți. Cele mai frecvente reacţii adverse
raportate în studiile clinice până la 144 săptămâni au fost greaţa (11%), diareea (7%) și cefaleea (6%)
(date cumulate din studiile clinice de fază 3 GS-US-292-0104 şi GS-US-292-0111 efectuate la
866 pacienți adulți netratați anterior, la care s-a administrat Genvoya).

Sumarul, sub formă de tabel, al reacţiilor adverse

Reacțiile adverse din Tabelul 2 sunt enumerate în funcție de clasificarea pe aparate, sisteme şi organe
şi de frecvenţă. Frecvenţele sunt definite după cum urmează: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente
(≥ 1/100 şi < 1/10) și mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100).

Tabelul 2: Lista sub formă de tabel a reacţiilor adverse

Frecvenţă Reacţia adversă


Tulburări hematologice și limfatice
Mai puţin frecvente: anemie1
Tulburări psihice
Frecvente: vise anormale
Mai puțin frecvente: depresie2
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente: cefalee, ameţeli
Tulburări gastro-intestinale
Foarte frecvente: greaţă
Frecvente: diaree, vărsături, durere abdominală, flatulență
Mai puţin frecvente: dispepsie
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Frecvente: erupţie cutanată tranzitorie
Mai puţin frecvente: angioedem1,3, prurit
Tulburări generale și la nivelul locului de administrare
Frecvente: oboseală
1 Această reacţie adversă nu a fost observată în studiile clinice de fază 3 efectuate cu Genvoya, dar a fost raportată în
studiile clinice sau ulterior punerii pe piaţă a emtricitabinei, în cazul utilizării în asociere cu alte medicamente
antiretrovirale.
2 Această reacţie adversă nu a fost observată în studiile clinice de fază 3 efectuate cu Genvoya, dar a fost raportată în
studiile clinice cu elvitegravir, în cazul utilizării în asociere cu alte medicamente antiretrovirale.
3 Această reacţie adversă a fost raportată în timpul supravegherii ulterioare punerii pe piaţă a medicamentului pentru
emtricitabină, dar nu a fost observată în studiile clinice randomizate, controlate, la adulţi sau în studiile clinice la copii şi
adolescenţi infectaţi cu HIV, efectuate cu emtricitabină. Categoria de frecvenţă „mai puțin frecvente” a fost estimată
printr-un calcul statistic, pe baza numărului total de pacienţi cărora li s-a administrat emtricitabină în aceste studii clinice
(n = 1563).

22
Descrierea reacţiilor adverse selectate

Parametri metabolici
În timpul terapiei antiretrovirale pot avea loc creșteri ale greutății corporale, ale concentrațiilor
lipidelor plasmatice și ale glicemiei (vezi pct. 4.4).

Sindromul reactivării imune


La pacienţii infectaţi cu HIV, cu deficit imun sever la momentul iniţierii TARC, poate să apară o
reacţie inflamatorie la infecţiile oportuniste asimptomatice sau reziduale. S-au raportat, de asemenea,
tulburări autoimune (cum este boala Graves și hepatita autoimună); totuşi, timpul raportat până la
debut este mai variabil, iar aceste evenimente pot apărea la mai multe luni de la iniţierea tratamentului
(vezi pct. 4.4).

Osteonecroză
Au fost raportate cazuri de osteonecroză, în special la pacienţii cu factori de risc general recunoscuți,
cu boală HIV avansată sau după expunere prelungită la TARC. Nu se cunoaşte frecvenţa acestor
cazuri (vezi pct. 4.4).

Modificări ale valorilor creatininei serice


Cobicistatul determină creșterea valorilor creatininei serice din cauza inhibării secreției tubulare a
creatininei, fără afectarea funcției glomerulare renale. În studiile clinice efectuate cu Genvoya, au
apărut creșteri ale valorilor creatininei serice până în săptămâna 2 de tratament, care au rămas stabile
până în săptămâna 144. După 144 săptămâni de tratament, la pacienții netratați anterior s-a observat o
modificare medie față de valorile inițiale, de 0,04 ± 0,12 mg/dl (3,5 ± 10,6 μmol/l). Creșterile medii
față de valorile inițiale în grupul de tratament cu Genvoya au fost mai mici decât cele din grupul de
tratament cu elvitegravir 150 mg/cobicistat 150 mg/emtricitabină 200 mg/tenofovir disoproxil (sub
formă de fumarat) 245 mg (E/C/F/TDF) în săptămâna 144 (diferența -0,04, p < 0,001).

Modificări ale analizelor de laborator ale lipidelor


În studiile efectuate la pacienți netratați anterior, s-au observat creșteri față de momentul inițial în
ambele grupuri de tratament, ale următorilor parametri lipidici, în condiții de repaus alimentar:
colesterol total, colesterol direct cu lipoproteine cu densitate mică (LDL) și lipoproteine cu densitate
mare (HDL) și trigliceride la săptămâna 144. Creșterea mediană față de momentul inițial pentru
parametrii respectivi a fost mai mare în grupul de tratament cu Genvoya comparativ cu grupul de
tratament cu E/C/F/TDF la săptămâna 144 (p < 0,001 pentru diferența dintre grupurile de tratament
pentru colesterolul total, colesterolul direct LDL și HDL și trigliceride, în condiții de repaus
alimentar). Modificarea mediană (Q1, Q3) față de momentul inițial a raportului dintre colesterolul
total și colesterolul HDL la săptămâna 144 a fost de 0,2 (-0,3, 0,7) în grupul de tratament cu Genvoya
și de 0,1 (-0,4, 0,6) în grupul de tratament cu E/C/F/TDF (p = 0,006 pentru diferența dintre grupurile
de tratament).

Copii şi adolescenţi

Siguranța Genvoya la pacienți adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12 și < 18 ani, cu o greutate
≥ 35 kg, infectați cu HIV-1, fie netratați anterior (GS-US-292-0106, n=50), fie prezentând supresie
virală (GS-US-292-1515, n=50), și la copii care prezentau supresie virală, cu vârsta cuprinsă între 8 și
< 12 ani, cu o greutate ≥ 25 kg (GS-US-292-0106, n=23), a fost evaluată până în săptămâna 48.
Profilul de siguranță la pacienții copii și adolescenți cărora li s-a administrat tratament cu Genvoya a
fost similar cu cel pentru adulți.

Alte grupe speciale de pacienţi

Pacienţi cu insuficienţă renală


Siguranța Genvoya la 248 pacienți infectați cu HIV-1, care fie erau netratați anterior (n = 6), fie
prezentau supresie virală (n = 242), cu insuficiență renală ușoară până la moderată (rata de filtrare
glomerulară estimată prin metoda Cockcroft-Gault) [RFGeCG]: 30-69 ml/min) a fost evaluată până în
săptămâna 144 în cadrul unui studiu clinic în regim deschis (GS-US-292-0112). Profilul de siguranță

23
al Genvoya la pacienții cu insuficiență renală ușoară până la moderată a fost similar cu cel pentru
pacienții cu funcție renală normală (vezi pct. 5.1).

Pacienți infectați concomitent cu HIV și VHB


Siguranța Genvoya a fost evaluată la 72 de pacienți infectați concomitent cu HIV/VHB cărora li se
administra tratament pentru HIV în cadrul unui studiu clinic în regim deschis (GS-US-292-1249), până
în săptămâna 48, în care pacienților le-a fost schimbat regimul antiretroviral (care includea tenofovir
disoproxil pentru 69 din 72 de pacienți) cu Genvoya. Pe baza acestor date limitate, profilul de
siguranță al Genvoya la pacienții cu infecție concomitentă cu HIV/VHB -a fost similar cu cel pentru
pacienții cu monoinfecție cu HIV-1.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Este importantă raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, astfel cum este menţionat în Anexa V.

4.9 Supradozaj

În caz de supradozaj, pacientul trebuie monitorizat pentru a decela apariţia manifestărilor de toxicitate
(vezi pct. 4.8). Tratamentul supradozajului cu Genvoya constă în măsuri generale de susținere, care
includ monitorizarea semnelor vitale, precum și observarea stării clinice a pacientului.

Deoarece elvitegravirul şi cobicistatul se leagă în mare măsură de proteinele plasmatice, este puţin
probabil să fie eliminate in mod semnificativ prin hemodializă sau dializă peritoneală. Emtricitabina
poate fi eliminată prin hemodializă, care elimină aproximativ 30% din doza de emtricitabină într-o
ședință de dializă cu durata de 3 ore, începând de la 1,5 ore de la administrarea dozei de emtricitabină.
Tenofovirul este eliminat în mod eficient prin hemodializă, cu un coeficient de extragere de
aproximativ 54%. Nu se ştie dacă emtricitabina sau tenofovirul pot fi eliminate prin dializă
peritoneală.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antivirale pentru utilizare sistemică; antivirale pentru tratamentul infecţiilor
cu HIV, combinaţii, codul ATC: J05AR18.

Mecanism de acţiune

Elvitegravirul este un inhibitor al transferului catenar mediat de integraza (ITCI) HIV-1. Integraza este
o enzimă codificată de HIV-1 necesară pentru replicarea virală. Inhibarea integrazei împiedică
integrarea acidului dezoxiribonucleic (ADN-ului) HIV-1 în ADN-ul genomic al celulei gazdă, blocând
formarea provirusului HIV-1 şi propagarea infecţiei virale.

Cobicistatul este un inhibitor selectiv al enzimelor subfamiliei CYP3A a citocromului P450 (CYP);
cobicistatul inhibă mecanismul de acţiune al acestor enzime. Inhibarea de către cobicistat a
metabolismului mediat de CYP3A amplifică expunerea sistemică la medicamente care sunt substraturi
pentru CYP3A, cum ar fi elvitegravirul; biodisponibilitatea unor asemenea medicamente este limitată,
iar timpul de înjumătăţire este redus datorită metabolizării mediate de CYP3A.

Emtricitabina este un inhibitor nucleozidic al reverstranscriptazei (INRT) și un analog nucleozidic al


2’-deozicitidinei. Emtricitabina este fosforilată de către enzimele celulare cu formarea de emtricitabină
trifosfat. Emtricitabina trifosfat inhibă replicarea HIV prin încorporarea în ADN-ul viral prin

24
intermediul reverstranscriptazei HIV (RT), care determină întreruperea lanțului de ADN.
Emtricitabina manifestă activitate împotriva HIV-1, HIV-2 și a VHB.

Tenofovir alafenamida este un inhibitor nucleotidic al reverstranscriptazei (INtRT) și un


promedicament fosfonoamidat al tenofovirului (analog 2’-deoxiadenozin monofosfat). Tenofovir
alafenamida pătrunde în celule și din cauza stabilității plasmatice crescute și a activării intracelulare
prin hidroliza prin intermediul catepsinei A, tenofovir alafenamida este mai eficientă decât tenofovir
disoproxilul în concentrarea tenofovirului în celulele mononucleare din sângele periferic (CMSP)
(inclusiv limfocite și alte celule țintă ale HIV) și macrofage. Tenofovirul intracelular este ulterior
fosforilat în metabolitul tenofovir difosfat, activ din punct de vedere farmacologic. Tenofovirul
difosfat inhibă replicarea HIV prin încorporarea în ADN-ul viral prin intermediul RT HIV, care
determină întreruperea lanțului de ADN. Tenofovirul manifestă activitate împotriva HIV-1, HIV-2 și a
VHB.

Activitate antivirală in vitro

Elvitegravirul, emtricitabina şi tenofovir alafenamida au demonstrat activitate antivirală sinergică la


nivelul culturilor de celule. Activitatea sinergică antivirală a elvitegravirului, emtricitabinei şi
tenofovir alafenamidei a fost menţinută în cazul testării în prezenţa cobicistatului.

Activitatea antivirală a elvitegravirului împotriva tulpinilor de HIV-1 de laborator şi izolate în clinică a


fost evaluată pe celule limfoblastoide, pe monocite/macrofage şi pe limfocite din sângele periferic;
valorile concentraţiei eficace 50% (CE50) au fost cuprinse între 0,02 şi 1,7 nM. În culturi de celule,
elvitegravirul a prezentat activitate antivirală împotriva subtipurilor A, B, C, D, E, F, G şi O ale HIV-1
(valori ale CE50 cuprinse între 0,1 şi 1,3 nM) şi activitate împotriva HIV-2 (CE50 de 0,53 nM).

Cobicistatul nu prezintă activitate antivirală detectabilă împotriva HIV-1 şi nu antagonizează efectele


antivirale ale elvitegravirului, emtricitabinei sau tenofovirului.

Activitatea antivirală a emtricitabinei împotriva tulpinilor de HIV-1 de laborator şi izolate în clinică a


fost evaluată pe linii de celule limfoblastoide, pe linia de celule MAGI CCR5 şi pe CMSP. Valorile
CE50 pentru emtricitabină au fost cuprinse între 0,0013 şi 0,64 µM. În culturi de celule, emtricitabina a
prezentat activitate antivirală împotriva subtipurilor A, B, C, D, E, F şi G ale HIV-1 (valori ale CE50
cuprinse între 0,007 şi 0,075 µM) şi a demonstrat activitate specifică împotriva tulpinii HIV-2 (valori
ale CE50 cuprinse între 0,007 şi 1,5 µM).

Activitatea antivirală a tenofovir alafenamidei împotriva tulpinilor de HIV-1, subtipul B, de laborator


şi izolate în clinică a fost evaluată pe linii de celule limfoblastoide, pe CMSP, pe monocite/macrofage
primare şi pe limfocite T CD4+. Valorile CE50 pentru tenofovir alafenamidă au fost cuprinse între
2,0 şi 14,7 nM. În culturi de celule, tenofovir alafenamida a prezentat activitate antivirală împotriva
tuturor grupărilor (M, N și O), inclusiv subtipurile A, B, C, D, E, F și G ale HIV-1 (valori ale CE50
cuprinse între 0,10 şi 12,0 nM) şi a manifestat activitate specifică împotriva tulpinii HIV-2 (valori ale
CE50 cuprinse între 0,91 şi 2,63 nM).

Rezistenţa

In vitro
Sensibilitatea redusă la elvitegravir se asociază cel mai frecvent cu mutațiile primare T66I, E92Q şi
Q148R la nivelul integrazei. Alte mutații la nivelul integrazei observate în urma selecţiei pe culturi de
celule au inclus H51Y, F121Y, S147G, S153Y, E157Q şi R263K. HIV-1 împreună cu substituţiile
T66A/K, Q148H/K şi N155H selectate de raltegravir a demonstrat rezistenţă încrucişată la
elvitegravir.

Nu s-a demonstrat apariţia niciunui fel de rezistenţă in vitro la cobicistat, datorită absenţei activităţii
antivirale a acestuia.

Sensibilitatea redusă la emtricitabină este asociată cu mutațiile M184V/I la nivelul RT HIV-1.

25
Tulpinile HIV-1 izolate, cu sensibilitate redusă la tenofovir alafenamidă exprimă o mutație K65R la
nivelul RT HIV-1; în plus, s-a observat tranzitoriu o mutație K70E la nivelul RT HIV-1. Tulpinile
HIV-1 cu mutația K65R manifestă o scădere de proporţii reduse a sensibilităţii la abacavir,
emtricitabină, tenofovir și lamivudină.

La pacienţi netrataţi anterior


Într-o analiză a datelor cumulate, genotiparea a fost efectuată pe tulpinile HIV-1 izolate din plasmă, de
la pacienți netratați anterior cu antiretrovirale, cărora li s-a administrat Genvoya în studiile de fază 3
GS-US-292-0104 și GS-US-292-0111 cu ARN HIV-1 ≥ 400 copii/ml în momentul eşecului
virusologic confirmat, la săptămâna 144 sau la întreruperea tratamentului în perioada iniţială. Până în
săptămâna 144, s-a observat apariția uneia sau a mai multor mutații asociate cu rezistența la
elvitegravir, emtricitabină sau tenofovir alafenamidă la tulpinile HIV-1 izolate de la 12 din 22 pacienți
cu date genotipice evaluabile provenite de la tulpini izolate la iniţierea studiului şi în caz de eşec al
tratamentului cu Genvoya (12 din 866 pacienți [1,4%]), puse în corespondență, comparativ cu 12 din
20 tulpini izolate provenite de la pacienți cu date genotipice evaluabile din grupul de tratament cu
E/C/F/TDF (12 din 867 pacienți [1.4%]). Din tulpinile HIV-1 izolate de la 12 pacienți cu apariție a
rezistenței din grupul de tratament cu Genvoya, mutațiile care au apărut au fost M184V/I (n = 11) și
K65R/N (n = 2) la nivelul RT și T66T/A/I/V (n = 2), E92Q (n = 4), Q148Q/R (n = 1) și N155H (n = 2)
la nivelul integrazei. Din tulpinile HIV-1 izolate de la 12 pacienți cu apariție a rezistenței din grupul de
tratament cu E/C/F/TDF, mutațiile care au apărut au fost M184V/I (n = 9), K65R/N (n = 4) și L210W
(n = 1) la nivelul RT și E92Q/V (n = 4) și Q148R (n = 2) și N155H/S (n = 3) la nivelul integrazei.
Majoritatea tulpinilor HIV-1 izolate de la pacienți din ambele grupuri de tratament, la care au apărut
mutații asociate cu rezistența la elvitegravir, au dezvoltat mutații asociate cu rezistența atât la
emtricitabină, cât și la elvitegravir.

În analizele fenotipice ale tulpinilor de la pacienți din populaţia la care s-a efectuat analiza finală a
rezistenței, 7 din 22 pacienți (32%) prezentau tulpini HIV-1 izolate cu sensibilitate redusă la
elvitegravir în grupul de tratament cu Genvoya, comparativ cu tulpinile HIV-1 izolate de la 7 din
20 pacienți (35%) din grupul de tratament cu E/C/F/TDF, tulpinile HIV-1 izolate de la 8 pacienți
(36%) prezentau sensibilitate redusă la emtricitabină în grupul de tratament cu Genvoya, comparativ
cu tulpinile HIV-1 izolate de la 7 pacienți (35%) din grupul de tratament cu E/C/F/TDF. Un pacient
din grupul de tratament cu Genvoya (1 din 22 [4,5%]) și 2 pacienți din grupul de tratament cu
E/C/F/TDF (2 din 20 [10%]) prezenta sensibilitate redusă la tenofovir.

La pacienți cu supresie virală


Au fost identificați trei pacienți la care a apărut rezistența HIV-1 la Genvoya (M184M/I;
M184I+E92G; M184V+E92Q) până în săptămâna 96 în cadrul unui studiu clinic efectuat la pacienți
cu supresie virală, la care s-a efectuat conversia de la o schemă de tratament conținând
emtricitabină/tenofovir disoproxil și un al treilea medicament (GS-US-292-0109, n = 959).

La pacienții infectați concomitent cu HIV și VHB


Într-un studiu clinic asupra pacienților cu supresie virologică HIV, infectați concomitent cu hepatita B
cronică, care au primit Genvoya timp de 48 de săptămâni (GS-US-292-1249, n = 72), 2 pacienți s-au
calificat pentru analiza rezistenței. La acești 2 pacienți nu a fost identificată nicio substituție de
aminoacizi asociată cu rezistența la vreuna dintre componentele Genvoya în HIV-1 sau VHB.

Rezistența încrucișată la pacienți infectați cu HIV-1, netratați anterior sau cu supresie virală
Virusurile rezistente la elvitegravir au demonstrat grade variate de rezistenţă încrucişată la ITCI
raltegravir, în funcţie de tipul şi numărul mutaţiilor. Virusurile care exprimă mutaţiile T66I/A
păstrează sensibilitatea la raltegravir, însă majoritatea celorlalte tipuri au demonstrat sensibilitate
redusă la raltegravir. Virusurile care exprimă mutații asociate cu rezistența la elvitegravir sau
raltegravir păstrează sensibilitatea la dolutegravir.

Virusurile rezistente la emtricitabină, care prezintă substituția M184V/I, au demonstrat rezistenţă


încrucişată la lamivudină, dar şi-au menţinut sensibilitatea la didanozină, stavudină, tenofovir şi
zidovudină.

26
Mutațiile K65R și K70E determină sensibilitate redusă la abacavir, didanozină, lamivudină,
emtricitabină și tenofovir, dar păstrează sensibilitatea la zidovudină.

Date clinice

Pacienți infectați cu HIV-1, netratați anterior


În studiile GS-US-292-0104 și GS-US-292-0111, pacienții au fost randomizați într-un raport de
1:1 pentru a li se administra fie Genvoya (n = 866) o dată pe zi, fie elvitegravir 150 mg/cobicistat
150 mg/emtricitabină 200 mg/tenofovir disoproxil (sub formă de fumarat) 245 mg (E/C/F/TDF)
(n = 867) o dată pe zi. Vârsta medie a pacienților era de 36 ani (interval 18-76), 85% erau bărbați, 57%
erau de rasă caucaziană, 25% erau de rasă neagră, iar 10% erau asiatici. Nouăsprezece procente dintre
pacienți au fost identificați ca hispanici/latino. Valoarea medie inițială a ARN HIV-1 era de
4,5 log10 copii/ml (interval 1,3-7,0), iar 23% prezentau încărcături virale la momentul inițial
> 100000 copii/ml. Numărul mediu de celule CD4+ la momentul inițial era de 427 celule/mm3
(interval 0-1360), iar 13% dintre pacienți aveau un număr de celule CD4+ < 200 celule/mm3.

Genvoya a demonstrat o superioritate statistică cu privire la atingerea valorii ARN HIV-1


< 50 copii/ml comparativ cu E/C/F/TDF în săptămâna 144. Diferența procentuală a fost de 4,2% (IÎ
95%: 0,6% până la 7,8%). Rezultatele cumulate ale tratamentului până la 48 și 144 săptămâni sunt
prezentate în Tabelul 3.

Tabelul 3: Rezultatele cumulate privind răspunsul virusologic din studiile GS-US-292-0104 și


GS-US-292-0111 la săptămâna 48 și 144a,b

Săptămâna 48 Săptămâna 144


Genvoya E/C/F/TDF Genvoya E/C/F/TDF
(n = 866) (n = 867) (n = 866) (n = 867)
ARN HIV-1 < 50 copii/ml 92% 90% 84% 80%
Diferenţa între tratamente 2,0% (IÎ 95%: -0,7% până la 4,7%) 4,2% (IÎ 95%: 0,6% până la 7,8%)
ARN HIV-1 ≥ 50 copii/mlc 4% 4% 5% 4%
Fără date virusologice la 4% 6% 11% 16%
intervalul de evaluare
pentru săptămâna 48 sau
144
Întreruperea 1% 2% 1% 3%
medicamentului de studiu
din cauza EA sau
decesuluid
Întreruperea 2% 4% 9% 11%
medicamentului de studiu
din alte motive și ultima
valoare disponibilă a
ARN HIV-1
< 50 copii/mle
Absența datelor în 1% < 1% 1% 1%
intervalul de evaluare,
însă urmând tratament cu
medicamentul de studiu
Proporția (%) de pacienți
cu ARN HIV-1 < 50 copii/ml
în funcție de subgrup
Vârsta
< 50 ani 716/777 (92%) 680/753 (90%) 647/777 (83%) 602/753 (80%)
≥ 50 ani 84/89 (94%) 104/114 (91%) 82/89 (92%) 92/114 (81%)
Sex
Masculin 674/733 (92%) 673/740 (91%) 616/733 (84%) 603/740 (81%)
Feminin 126/133 (95%) 111/127 (87%) 113/133 (85%) 91/127 (72%)

27
Săptămâna 48 Săptămâna 144
Genvoya E/C/F/TDF Genvoya E/C/F/TDF
(n = 866) (n = 867) (n = 866) (n = 867)
Rasă
Neagră 197/223 (88%) 177/213 (83%) 168/223 (75%) 152/213 (71%)
Alta în afară de neagră 603/643 (94%) 607/654 (93%) 561/643 (87%) 542/654 (83%)
Încărcătură virală iniţială
< 100000 copii/ml 629/670 (94%) 610/672 (91%) 567/670 (85%) 537/672 (80%)
> 100000 copii/ml 171/196 (87%) 174/195 (89%) 162/196 (83%) 157/195 (81%)
Numărul de celule CD4+ la
momentul inițial 96/112 (86%) 104/117 (89%) 93/112 (83%) 94/117 (80%)
< 200 celule/mm3 703/753 (93%) 680/750 (91%) 635/753 (84%) 600/750 (80%)
≥ 200 celule/mm3
ARN HIV-1 < 20 copii/ml 84,4% 84,0% 81,1% 75,8%
Diferenţa între tratamente 0,4% (IÎ 95%: -3,0% până la 3,8%) 5,4% (IÎ 95%: 1,5% până la 9,2%)
E/C/F/TDF = elvitegravir/cobicistat/emtricitabină/fumarat de tenofovir disoproxil
a Intervalul de evaluare pentru săptămâna 48 a fost cuprins între ziua 294 şi ziua 377 (inclusiv); intervalul de evaluare
pentru săptămâna 144 a fost cuprins între ziua 966 şi ziua 1049 (inclusiv).
b În ambele studii, pacienții au fost stratificați în funcție de valoarea inițială a ARN HIV-1 (≤ 100000 copii/ml,
> 100000 copii/ml până la ≤ 400000 copii/ml, sau > 400000 copii/ml), de numărul de celule CD4+ (< 50 celule/μl,
50-199 celule/μl, sau ≥ 200 celule/μl), și în funcție de regiune (SUA sau din afara SUA).
c A inclus pacienții care au avut ≥ 50 copii/ml în intervalul de evaluare pentru săptămâna 48 sau 144, pacienții care au
întrerupt mai devreme din cauza absenţei sau pierderii eficacităţii, pacienții care au întrerupt din alte motive decât un
eveniment advers (EA), deces sau absența sau pierderea eficacităţii, iar la momentul întreruperii au avut o încărcătură
virală ≥ 50 copii/ml.
d Include pacienţii care au întrerupt din cauza unui EA sau a decesului în orice moment, din ziua 1 a studiului până la
intervalul de evaluare, dacă acest lucru a condus la absenţa datelor virusologice cu privire la tratament în timpul
intervalului de evaluare.
e Include pacienții care au întrerupt din alte motive decât un EA, deces sau absenţa sau pierderea eficacităţii, de exemplu
retragerea consimţământului, pierduţi din urmărire etc.

Creşterea medie de la momentul iniţial a numărului de celule CD4+ a fost de 230 celule/mm3 la
pacienţii trataţi cu Genvoya şi 211 celule/mm3 la pacienţii trataţi cu E/C/F/TDF (P = 0,024) la
săptămâna 48 și de 326 celule/mm3 la pacienţii trataţi cu Genvoya şi 305 celule/mm3 la pacienţii trataţi
cu E/C/F/TDF (p = 0,06) la săptămâna 144.

Pacienți infectați cu HIV-1, cu supresie virală


În Studiul GS-US-292-0109, eficacitatea și siguranța conversiei fie de la efavirenz
(EFV)/emtricitabină (FTC)/tenofovir disoproxil, FTC/tenofovir disoproxil plus atazanavir (potențat cu
cobicistat sau ritonavir), fie de la E/C/F/TDF, la Genvoya, au fost evaluate în cadrul unui studiu
randomizat, în regim deschis, efectuat la adulți infectați cu HIV-1, cu supresie virală (ARN HIV-1
< 50 copii/ml) (n = 1436). Pacienții trebuiau să prezinte supresie virală stabilă (ARN HIV-1
< 50 copii/ml) cu schema de tratament inițială timp de cel puțin 6 luni și să prezinte HIV-1 fără mutații
asociate cu rezistența la oricare dintre componentele Genvoya înainte de intrarea în studiu. Pacienții au
fost randomizati în raport de 2:1, fie pentru a se efectua conversia la Genvoya la momentul inițial
(n = 959), fie pentru a rămâne la schema de tratament antiretroviral inițială (n = 477). Vârsta medie a
pacienților era de 41 ani (interval 21-77), 89% erau bărbați, 67% erau de rasă caucaziană și 19% erau
de rasă neagră. Numărul mediu de celule CD4+ la momentul inițial era de 697 celule/mm3 (interval
79-1951). Pacienții au fost stratificați în funcție de schema de tratament anterioară. La selectare, la
42% dintre pacienți s-a administrat FTC/tenofovir disoproxil plus atazanavir (potențat cu cobicistat
sau ritonavir), la 32% s-a administrat E/C/F/TDF, iar la 26% dintre pacienți s-a administrat
EFV/FTC/tenofovir disoproxil.

Conversia de la o schemă de tratament pe bază de tenofovir disoproxil la Genvoya a prezentat


superioritate din punct de vedere al valorii ARN HIV-1 < 50 copii/ml comparativ cu menținerea
schemei de tratament inițiale (Tabelul 4).

28
Tabelul 4: Rezultatele privind răspunsul virusologic din Studiul GS-US-292-0109 la
săptămânile 48a și 96b

Săptămâna 48 Săptămâna 96
Genvoya Schema de Schema de
Genvoya
(n = 959) tratament inițială tratament inițială
(n = 959)
(n = 477) (n = 477)
ARN HIV-1 < 50 copii/ml 97% 93% 93% 89%
Diferenţa între tratamente 4,1% (IÎ 95%: 1,6% până la 6,7%, 3,7% (IÎ 95%: 0,4% până la 7,0%,
p < 0,001c) p < 0,017c)
ARN HIV-1 < 50 copii/mld 1% 1% 2% 2%
Fără date virusologice la
intervalul de evaluare pentru 2% 6% 5% 9%
săptămâna 48/săptămâna 96
Întreruperea
medicamentului de studiu
1% 1% 1% 3%
din cauza EA sau
decesuluie
Întreruperea
medicamentului de studiu
din alte motive și ultima 1% 4% 3% 6%
valoare disponibilă a
ARN HIV-1 < 50 copii/mlf
Absența datelor în
intervalul de evaluare, însă
0% < 1% 1% < 1%
urmând tratament cu
medicamentul de studiu
Proporția (%) de pacienți cu
ARN HIV-1 < 50 copii/ml în
funcție de schema de
tratament anterioară
EFV/FTC/tenofovir 96% 90%
90% 86%
disoproxil
FTC/tenofovir disoproxil 97% 92%
92% 88%
plus atazanavir potențat
E/C/F/TDF 98% 97% 96% 93%
EFV = efavirenz; FTC = emtricitabină; E/C/F/TDF = elvitegravir/cobicistat/emtricitabină/fumarat de tenofovir disoproxil
a Intervalul de evaluare pentru săptămâna 48 a fost cuprins între ziua 294 şi ziua 377 (inclusiv).
b Intervalul de evaluare pentru săptămâna 96 a fost cuprins între ziua 630 şi ziua 713 (inclusiv).
c Valoarea p pentru testul de superioritate de comparare a procentelor de succes virusologic a provenit de la testul CMH
stratificat în funcție de schema de tratament anterioară (EFV/FTC/tenofovir disoproxil, FTC/tenofovir disoproxil plus
atazanavir potențat, sau E/C/F/TDF).
d A inclus pacienții care au avut ≥ 50 copii/ml în intervalul de evaluare pentru săptămâna 48 sau săptămâna 96, pacienții
care au întrerupt mai devreme din cauza absenţei sau pierderii eficacităţii, pacienții care au întrerupt din alte motive decât
un eveniment advers (EA), deces sau absența sau pierderea eficacităţii, iar la momentul întreruperii aveau o încărcătură
virală ≥ 50 copii/ml.
e Include pacienţii care au întrerupt din cauza unui EA sau a decesului în orice moment, din ziua 1 a studiului până la
intervalul de evaluare, dacă acest lucru a condus la absenţa datelor virusologice cu privire la tratament în timpul
intervalului de evaluare.
f Include pacienții care au întrerupt din alte motive decât un EA, deces sau absenţa sau pierderea eficacităţii, de exemplu
retragerea consimţământului, pierduţi din urmărire etc.

Pacienţi infectați cu HIV-1, cu insuficienţă renală uşoară până la moderată


În Studiul GS-US-292-0112, eficacitatea și siguranța Genvoya au fost evaluate în cadrul unui studiu
clinic, în regim deschis, efectuat la 242 pacienți infectați cu HIV-1, cu insuficiență ușoară până la
moderată (RFGeCG: 30-69 ml/min). Pacienții prezentau supresie virală (ARN HIV-1 < 50 copii/ml)
timp de cel puțin 6 luni înainte de efectuarea conversiei la Genvoya. Vârsta medie era de 58 ani
(interval 24-82), 63 pacienți (26%) având vârsta ≥ 65 ani. Șaptezeci și nouă la sută dintre pacienți erau
bărbați, 63% erau de rasă caucaziană, 18% erau de rasă neagră și 14% erau asiatici. Treisprezece
procente dintre pacienți au fost identificați ca hispanici/latino. La momentul inițial, 80 pacienți (33%)
prezentau RFGeCG < 50 ml/min, iar 162 pacienți prezentau RFGeCG ≥ 50 ml/min. La momentul inițial,

29
RFGe mediană era de 56 ml/min. Numărul mediu de celule CD4+ la momentul inițial era de
664 celule/mm3 (interval 126-1813).

În săptămâna 144, la 83,1% dintre pacienți (197/237 pacienți) s-a menținut ARN HIV-1 < 50 copii/ml
după efectuarea conversiei la Genvoya.

Pacienți infectați concomitent cu HIV și VHB


În Studiul în regim deschis GS-US-292-1249 asupra pacienților adulți infectați concomitent cu HIV-1
și hepatita B cronică, au fost evaluate eficiența și siguranța Genvoya. Șaizeci și nouă din cei 72 de
pacienți erau dinainte pe terapie antiretrovirală cu tenofovir disoproxil. La începutul tratamentului cu
Genvoya, cei 72 de pacienți au fost supuși unei supresii HIV (ARN HIV-1 < 50 copii/mL) timp de cel
puțin 6 luni cu sau fără supresie de ADN VHB și aveau funcția renală compensată. Pacienții aveau
vârsta medie de 50 de ani (interval: 28-67), 92% erau de sex masculin, 69% erau caucazieni, 18% erau
de rasă neagră, iar 10% erau asiatici. Numărul mediu de celule CD4+ la momentul inițial era de 636
celule/ mm3 (interval: 263-1498). Optzeci și șase la sută dintre pacienți (62/72) au fost supuși unei
supresii VHB (ADN VHB < 29 IU/mL) și 42% (30/72) au avut un rezultate AgHBe pozitiv la
momentul inițial.

Dintre pacienții cu rezultat AgHBe pozitiv la momentul inițial, 1/30 (3,3%) a obținut seroconversia la
anti-HBe în săptămâna 48. Dintre pacienții cu rezultat AgHbs pozitiv la momentul inițial, 3/70 (4,3%)
au obținut seroconversia la anti-HBs în săptămâna 48.

În săptămâna 48, 92% din pacienți (66/72) și-au menținut valoarea ARN HIV-1 < 50 copii/mL după
trecerea la Genvoya. Schimbarea medie față de momentul inițial al numărului de celule CD4+ în
săptămâna 48 a fost de -2 celule/mm3. Nouăzeci și doi la sută (66/72 de pacienți) au avut un ADN
VHB < 29 IU/mL prin intermediul unei analize statistice care a inclus și datele lipsă = eșec în
săptămâna 48. Dintre cei 62 de pacienți care au fost supuși unei supresii VHB la momentul inițial, 59
au rămas sub supresie, iar 3 au avut date lipsă. Dintre cei 10 pacienți care nu au fost supuși supresiei
VHB la momentul inițial (ADN VHB ≥ 29 IU/mL), 7 au fost suprimați, 2 au rămas în stare
detectabilă, iar 1 a avut date lipsă.

Exista date clinice limitate privind utilizarea de Genvoya asupra pacienților infectați concomitent cu
HIV/VHB netratați anterior.

Modificări ale analizelor privind densitatea minerală osoasă


În studiile efectuate la pacienți netratați anterior, Genvoya a fost asociat cu reduceri mai mici ale
densității minerale osoase (DMO) comparativ cu E/C/F/TDF, determinată prin analiza DXA la nivelul
șoldului (modificarea medie: −0,8% față de −3,4%, p < 0,001) și al coloanei vertebrale lombare
(modificarea medie: −0,9% față de −3,0%, p < 0,001), după 144 săptămâni de tratament.

S-au observat îmbunătățiri ale DMO la 96 săptămâni după efectuarea conversiei la Genvoya de la o
schemă de tratament conținând tenofovir disoproxil comparativ cu menținerea schemei de tratament
conținând tenofovir disoproxil.

Modificări ale analizelor privind funcția renală


În studiile efectuate la pacienți netratați anterior, Genvoya a influențat într-o măsură mai mică
parametrii de siguranță renală (măsurați după 144 săptămâni de tratament prin rata de filtrare
glomerulară estimată prin metoda Cockcroft-Gault și raportul proteine – creatinină în urină și după
96 săptămâni de tratament prin raportul albumină – creatinină în urină) comparativ cu E/C/F/TDF
(vezi și pct. 4.4). După 144 săptămâni de tratament, nici un subiect nu a întrerupt Genvoya din cauza
unei reacții adverse renale cauzate de tratament, comparativ cu 12 subiecți care au întrerupt
E/C/F/TDF (p < 0,001).

Un profil de siguranță renală îmbunătățit a fost menținut până în săptămâna 96 la pacienții la care s-a
efectuat conversia la Genvoya comparativ cu pacienții la care s-a menținut schema de tratament
conținând tenofovir disoproxil.

30
Copii şi adolescenţi

Studiul GS-US-292-0106
În Studiul GS-US-292-0106, eficacitatea, siguranța și farmacocinetica Genvoya au fost evaluate într-
un studiu în regim deschis efectuat la adolescenți infectați cu HIV-1, netratați anterior, cu vârsta între
12 și < 18 ani, cu greutatea > 35 kg (n=50) în Grupul 1, și la copiii cu supresie virală, cu vârsta între
8 < 12 ani, cu greutatea > 25 kg (n=23) în Grupul 2.

Pacienții din Grupul 1 aveau vârsta medie de 15 ani (interval 12 până la 17), 44% erau bărbați, 12%
erau asiatici și 88% erau de rasă neagră. La momentul inițial, valoarea plasmatică medie a ARN HIV-1
era de 4,6 log10 copii/ml, numărul median de celule CD4+ era de 456 celule/mm3 (interval: 95 până la
1110), iar numărul median de celule CD4+ era de 23% (interval: 7 până la 45%). Cumulat, 22% dintre
pacienți avea o valoare plasmatică la momentul inițial a ARN HIV-1 > 100000 copii/ml.

La săptămâna 48, rata de răspuns virusologic la Genvoya la adolescenții infectați cu HIV-1, netratați
anterior, a fost similară cu ratele de răspuns la adulții infectați cu HIV-1, netratați anterior. Dintre
pacienții tratați cu Genvoya, la 92% (46/50) s-a atins o valoare a ARN HIV-1 < 50 copii/ml. Creșterea
medie de la momentul inițial a numărului de celule CD4+ la săptămâna 48 a fost de 224 celule/mm3.
La trei pacienți s-a înregistrat eșec virusologic la săptămâna 48; nu s-a detectat niciun caz de rezistență
virusologică la Genvoya.

Pacienții din Grupul 2 aveau vârsta medie de 10 ani (interval: 8 până la 11), greutatea medie era de
32 kg (interval: 26 până la 58), 39% erau de sex masculin, 13% erau asiatici și 78% erau de rasă
neagră. La momentul inițial, numărul median de celule CD4+ era de 969 celule/mm3 (interval:
603 până la 1421), iar procentajul median de celule CD4+ era de 39% (interval: 30 până la 51%).

După trecerea la Genvoya, 100% (23/23) dintre pacienții din Grupul 2 au rămas cu supresie (ARN
HIV-1 < 50 copii/ml) în săptămâna 48. Modificarea medie de la momentul inițial a numărului și
procentajului celulelor CD4+ la săptămâna 48 a fost de -90 celule/mm3 și, respectiv, -1,3%. Niciun
pacient nu s-a calificat pentru analiza rezistenței până în săptămâna 48.

Studiul GS-US-292-1515
În Studiul GS-US-292-1515, eficacitatea și siguranța Genvoya au fost evaluate într-un studiu în regim
deschis efectuat la adolescenți infectați cu HIV-1, cu supresie virală, cu vârsta între 12 și 18 ani, cu
greutatea ≥ 35 kg (n=50).

Pacienții din cadrul studiului aveau vârsta medie de 15 ani (interval: 12 până la 17 ani), 64% erau de
sex feminin și 98% erau de rasă neagră. La momentul inițial, numărul mediu de celule CD4+ era de
742 celule/mm3 (interval: 255 până la 1246), iar procentajul mediu de celule CD4+ era de 34%
(interval: 21 până la 53%).

După trecerea la Genvoya, 90% (45/50) dintre pacienți au rămas cu supresie (ARN HIV-1
< 50 copii/ml) în săptămâna 48. Modificarea medie de la momentul inițial a numărului și procentajului
celulelor CD4+ la săptămâna 48 a fost de -43 celule/mm3 și, respectiv, -0,1%. La cinci subiecți s-a
înregistrat eșec virusologic până la sfârșitul studiului; nu s-a detectat rezistență fenotipică sau
genotipică la Genvoya.

Agenţia Europeană pentru Medicamente a suspendat temporar obligaţia de depunere a rezultatelor


studiilor efectuate cu Genvoya la una sau mai multe subgrupe de copii şi adolescenţi în tratamentul
infecţiei cu HIV-1 la om (vezi pct. 4.2 pentru informaţii privind utilizarea la copii şi adolescenţi).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţie

După administrarea orală împreună cu alimente la pacienți infectaţi cu HIV-1, concentraţiile


plasmatice maxime au fost atinse la aproximativ 4 ore după administrarea dozei pentru elvitegravir,

31
la 3 ore după administrarea dozei pentru cobicistat, la 3 ore după administrarea dozei pentru
emtricitabină şi la 1 oră după administrarea dozei pentru tenofovir alafenamidă. Valorile medii ale
Cmax, ASCtau, şi respectiv Cpre-doză (media ± DS) la starea de echilibru la pacienți infectaţi cu HIV-1, au
fost 1,7 ± 0,39 µg/ml, 23 ± 7,5 µg•h/ml şi respectiv 0,45 ± 0,26 µg/ml pentru elvitegravir, ceea ce
reprezintă un coeficient de inhibiţie de ~10 (raportul dintre Cpre-doză: CI95, ajustat pentru legarea de
proteine, pentru virusul HIV-1 de tip sălbatic). Valorile medii corespunzătoare ale Cmax, ASCtau şi
Cpre-doză (media ± DS) la starea de echilibru au fost 1,1 ± 0,40 µg/ml, 8,3 ± 3,8 µg•h/ml şi
0,05 ± 0,13 µg/ml pentru cobicistat, 1,9 ± 0,5 µg/ml, 13 ± 4,5 µg•h/ml şi 0,14 ± 0,25 µg/ml pentru
emtricitabină. Valorile medii ale Cmax și ASCtau la starea de echilibru pentru tenofovir alafenamidă au
fost de 0,16 ± 0,08 µg/ml și respectiv 0,21 ± 0,15 µg•h/ml pentru tenofovir.

Pentru elvitegravir, Cmax şi ASC au crescut cu 22% şi 36% cu o masă uşoară și cu 56% şi 91% cu o
masă cu conţinut lipidic ridicat, comparativ cu condițiile de repaus alimentar. Expunerile la cobicistat
nu au afectate de o masă uşoară şi, cu toate că a existat o scădere modestă de 24% şi 18% a Cmax şi
respectiv ASC în cazul unei mese cu conţinut lipidic ridicat, nu s-au observat diferenţe cu privire la
efectul cobicistatului de potenţare farmacologică a elvitegravirului. Expunerile la emtricitabină nu au
fost afectate de o masă uşoară sau de o masă cu conţinut lipidic ridicat. Comparativ cu condițiile de
repaus alimentar, administrarea Genvoya cu o masă ușoară (~400 kcal, 20% lipide) sau cu o masă cu
conţinut lipidic ridicat (~800 kcal, 50% lipide) nu a afectat expunerile globale la tenofovir alafenamidă
într-o măsură semnificativă clinic (ASC cu aproximativ 15% și 18% mai mari cu o masă ușoară și
respectiv cu conținut lipidic ridicat, comparativ cu condițiile de repaus alimentar).

Distribuţie

Elvitegravirul se leagă în proporţie de 98-99% de proteinele plasmatice umane, iar legarea nu depinde
de concentraţia de medicament pentru concentraţii cuprinse între 1 ng/ml şi 1,6 µg/ml. Raportul dintre
media concentraţiilor plasmatice şi sanguine de medicament a fost de 1,37.

Cobicistatul se leagă în proporţie de 97-98% de proteinele plasmatice umane, iar raportul dintre media
concentraţiilor plasmatice şi sanguine de medicament a fost 2.

Legarea in vitro a emtricitabinei de proteinele plasmatice umane a fost < 4% şi nu a depins de


concentraţia de emtricitabină, pentru concentraţii cuprinse între 0,02 şi 200 µg/ml. La concentraţia
plasmatică maximă, raportul dintre media concentraţiilor plasmatice şi sanguine de medicament a fost
~1,0, iar raportul dintre media concentraţiilor din spermă şi plasmă a fost ~4,0.

Legarea in vitro a tenofovirului de proteinele plasmatice umane este < 0,7% şi nu depinde de
concentraţie pentru concentraţii cuprinse între 0,01 şi 25 µg/ml. Legarea ex vivo a tenofovirului de
proteinele plasmatice umane în probele recoltate în timpul studiilor clinice a fost de aproximativ 80%.

Metabolizare

Calea de metabolizare principală a elvitegravirului este oxidarea prin intermediul CYP3A, iar calea
secundară este glucuronidarea de către enzimele UGT1A1/3. După administrarea orală de
[14C]-elvitegravir potenţat, elvitegravirul a constituit categoria predominantă în plasmă, reprezentând
~94% din radioactivitatea din circulaţie. Metaboliţii rezultaţi din hidroxilarea aromatică şi alifatică sau
din glucuronidare sunt prezenţi la niveluri foarte reduse, prezentând activitate antivirală considerabil
mai scăzută împotriva HIV-1 şi nu contribuie la activitatea antivirală globală a elvitegravirului.

Cobicistatul este metabolizat prin oxidare majoră mediată de CYP3A şi minoră mediată de CYP2D6 şi
nu este supus glucuronidării. După administrarea orală de [14C]- cobicistat, 99% din radioactivitatea
din circulaţie, detectată în plasmă, a fost reprezentată de cobicistat în formă nemodificată.

Studiile in vitro indică faptul că emtricitabina nu este un inhibitor al enzimelor CYP umane. După
administrarea de [14C]-emtricitabină, întreaga doză de emtricitabină a fost regăsită în urină (~86%) şi
fecale (~14%). Un procent de 13% din doză a fost regăsită în urină sub forma a trei metaboliţi
prezumptivi. Metabolizarea emtricitabinei include oxidarea grupării tiol, cu formarea de 3'-sulfoxid

32
diastereomeri (~9% din doză), şi conjugarea cu acidul glucuronic, cu formarea de 2'-O-glucuronid
(~4% din doză). Nu au fost identificaţi alţi metaboliţi.

Metabolizarea constituie o cale majoră de eliminare pentru tenofovir alafenamidă la om, reprezentând
> 80% dintr-o doză administrată pe cale orală. Studiile in vitro au demonstrat că tenofovir alafenamida
este metabolizată în tenofovir (metabolitul major) prin intermediul catepsinei A la nivelul CMSP
(inclusiv limfocite și alte celule țintă ale HIV) și al macrofagelor și prin intermediul
carboxilesterazei-1 la nivelul hepatocitelor. In vivo, tenofovir alafenamida este hidrolizată în interiorul
celulelor formând tenofovir (metabolitul major), care este fosforilat în metabolitul activ tenofovir
difosfat. În studiile clinice la om, o doză orală de 10 mg de tenofovir alafenamidă din Genvoya a
determinat concentrații de tenofovir difosfat > 4 ori mai crescute la nivelul CMSP și concentrații cu
> 90% mai scăzute de tenofovir în plasmă comparativ cu o doză orală de 245 mg de tenofovir
disoproxil (sub formă de fumarat) din E/C/F/TDF.

In vitro, tenofovir alafenamida nu este metabolizată prin intermediul CYP1A2, CYP2C8, CYP2C9,
CYP2C19 sau CYP2D6. Tenofovir alafenamida este minim metabolizată prin intermediul CYP3A4.
În urma administrării cu efavirenz, un medicament probă, inductor moderat al CYP3A, expunerea la
tenofovir alafenamidă nu a fost afectată în mod semnificativ. În urma administrării de tenofovir
alafenamidă, radioactivitatea plasmatică [14C] a evidențiat un profil dependent de timp, în care
tenofovir alafenamida a fost elementul cel mai abundent în primele câteva ore, iar acidul uric în
perioada rămasă.

Eliminare

După administrarea orală de [14C]-elvitegravir/ritonavir, 94,8% din doză a fost regăsită în fecale, în
concordanţă cu excreția hepato-biliară a elvitegravirului; 6,7% din doza administrată a fost regăsită în
urină. Timpul median de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al elvitegravirului, după administrarea
de E/C/F/TDF, este de aproximativ 12,9 ore.

După administrarea orală de [14C]-cobicistat, 86% şi 8,2% din doză au fost regăsite în fecale şi
respectiv în urină. Timpul median de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al cobicistatului, după
administrarea de E/C/F/TDF, este de aproximativ 3,5 ore, iar expunerile de cobicistat care rezultă
determină o valoare a Cpre-doză de elvitegravir de aproximativ 10 ori mai mare decât CI95, ajustat în
funcţie de legarea de proteine, pentru virusul HIV-1 de tip sălbatic.

Emtricitabina este în principal excretată prin rinichi; întreaga doză administrată se regăseşte în urină
(aproximativ 86%) şi fecale (aproximativ 14%). Treisprezece la sută din doza de emtricitabină a fost
regăsită în urină sub forma a trei metaboliţi. Clearance-ul sistemic al emtricitabinei a fost în medie de
307 ml/min. După administrarea orală, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al
emtricitabinei este de aproximativ 10 ore.

Excreția renală a tenofovir alafenamidei reprezintă o cale minoră, < 1% din doză fiind eliminată în
urină. Tenofovir alafenamida este eliminată în principal în urma metabolizării în tenofovir. Tenofovir
alafenamida și tenofovirul au un timp median de înjumătățire plasmatică de 0,51 și respectiv
32,37 ore. Tenofovirul este eliminat din organism prin intermediul rinichilor, atât prin filtrare
glomerulară, cât și prin secreție tubulară activă.

Farmacocinetica la grupe speciale de pacienţi

Vârstă, sex și origine etnică


Nu s-au identificat diferenţe farmacocinetice relevante, dependente de sex sau origine etnică pentru
elvitegravir potenţat cu cobicistat, cobicistat, emtricitabină sau tenofovir alafenamidă.

Expunerile la elvitegravir, cobicistat, emtricitabină, tenofovir și tenofovir alafenamidă atinse la


24 pacienți adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12 și < 18 ani, cărora li s-a administrat Genvoya în
Studiul GS-US-292-0106 au fost similare cu expunerile atinse la adulți netratați anterior, în urma
administrării Genvoya (Tabelul 5).

33
Tabelul 5: Farmacocinetica elvitegravirului, cobicistatului, emtricitabinei, tenofovirului și
tenofovir alafenamidei la adolescenți și adulți netratați anterior cu medicamente antiretrovirale

Adolescenţi cu vârsta între 12 și < 18 ani,


≥ 35 kg Adulţi
Genvoya Genvoya
EVGa COBIa FTCa TAFb TFVb EVGe COBIe FTCe TAFf TFVf
ASCtau 23840,1 8240,8 14424,4 242,8c 275,8 22797,0 9459,1 11714,1 206,4 292,6
(ng•h/ml) (25,5) (36,1)b (23,9) (57,8) (18,4) (34,7) (33,9) (16,6) (71,8) (27,4)
Cmax 2229,6 1202,4 2265,0 121,7 14,6 2113,1 1450,3 2056,3 162,2 15,2
(ng/ml) (19,2) (35,0) (22,5) (46,2) (20,0) (33,7) (28,4) (20,2) (51,1) (26,1)
Cmax 300,8 25,0 102,4 10,0 287,3 20,6 95,2 10,6
N/C N/C
(ng/ml) (81,0) (180,0)d (38,9)b (19,6) (61,7) (85,2) (46,7) (28,5)
EVG = elvitegravir; COBI = cobicistat; FTC = emtricitabină; TAF = fumarat de tenofovir alafenamidă; TFV = tenofovir
N/C = nu este cazul
Datele sunt prezentate ca medie (%CV)
a n = 24 adolescenți
b n = 23 adolescenți
c ASCultima
d n = 15 adolescenți
e n = 19 adulți
f n = 539 (TAF) sau 841 (TFV) adulți

Expunerile medii la elvitegravir, cobicistat, emtricitabină, tenofovir și tenofovir alafenamidă atinse la


copiii cu vârsta cuprinsă între 8 și < 12 ani (> 25 kg; n=23), cărora li s-a administrat Genvoya în
Studiul GS-US-292-0106 au fost mai mari (între 20 și 80%) față de expunerile medii atinse la adulți
(Tabelul 6).

Tabelul 6: Farmacocinetica elvitegravirului, cobicistatului, emtricitabinei, tenofovirului și


tenofovir alafenamidei la copii și adolescenți cu supresie virală

Copii cu vârsta între 8 și < 12 ani, ≥ 25 kg Adulţi


Genvoya Genvoya
EVGa COBIa FTCa TAFa TFVa EVGe COBIe FTCe TAFf TFVf
ASCtau 33813,9 15890,7 20629,2 332,9d 440,2 22797,0 9459,1 11714,1 206,4 292,6
(ng•h/ml) (57,8)b (51,7)c (18,9)b (44,8) (20,9) (34,7) (33,9) (16,6) (71,8) (27,4)
Cmax 3055,2 2079,4 3397,4 313,3 26,1 2113,1 1450,3 2056,3 162,2 15,2
(ng/ml) (38,7) (46,7) (27,0) (61,2) (20,8) (33,7) (28,4) (20,2) (51,1) (26,1)
Ctau 370,0 96,0 114,9 15,1 287,3 20,6 95,2 10,6
N/C N/C
(ng/ml) (118,5) (168,7) (24,1) (24,9) (61,7) (85,2) (46,7) (28,5)
EVG = elvitegravir; COBI = cobicistat; FTC = emtricitabină; TAF = fumarat de tenofovir alafenamidă; TFV = tenofovir
N/C = nu este cazul
Datele sunt prezentate ca medie (%CV).
a n = 23 copii
b n = 22 copii
c n = 20 copii
d ASCultima
e n = 19 adulți
f n = 539 (TAF) sau 841 (TFV) adulți

Insuficienţă renală
Nu s-au observat diferenţe relevante din punct de vedere clinic pentru farmacocinetica elvitegravirului,
cobicistatului, tenofovir alafenamidei sau tenofovirului între subiecţii sănătoşi și pacienții cu
insuficienţă renală severă (valoarea estimată a ClCr > 15, dar < 30 ml/min) în studii efectuate cu
elvitegravir potențat cu cobicistat sau, respectiv, efectuate cu tenofovir alafenamidă. Expunerea
sistemică medie la emtricitabină a fost mai crescută la pacienții cu insuficiență renală severă
(ClCr < 30 ml/min) (33,7 µg•oră/ml) comparativ cu subiecții cu funcție renală normală
(11,8 µg•oră/ml).

34
Insuficienţă hepatică
Atât elvitegravirul, cât şi cobicistatul sunt metabolizate, şi eliminate, în principal, de ficat. S-a efectuat
un studiu privind farmacocinetica elvitegravirului potenţat cu cobicistat la pacienți neinfectaţi cu
HIV-1, având insuficienţă hepatică moderată (clasa B conform clasificării Child-Pugh). Nu s-au
observat diferenţe relevante din punct de vedere clinic pentru farmacocinetica elvitegravirului sau a
cobicistatului între pacienții cu insuficienţă hepatică moderată şi subiecţii cu funcţie hepatică normală.
Efectul insuficienţei hepatice severe (Clasa C conform clasificării Child-Pugh) asupra farmacocineticii
elvitegravirului sau cobicistatului nu a fost studiat.

Farmacocinetica emtricitabinei nu a fost studiată la pacienți cu insuficienţă hepatică; deoarece


emtricitabina nu este metabolizată în mod semnificativ de către enzimele hepatice, se anticipează că
impactul insuficienţei hepatice va fi limitat.

Nu s-au observat modificări relevante din punct de vedere clinic ale farmacocineticii tenofovir
alafenamidei sau metabolitului său tenofovir la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară sau moderată.
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, concentraţiile plasmatice totale ale tenofovir alafenamidei
şi tenofovirului sunt mai scăzute decât cele observate la subiecţii cu funcţie hepatică normală. După
corectare pentru proteinele de legare, concentraţiile plasmatice ale tenofovir alafenamidei nelegate
(libere) sunt similare atât în cazul insuficienţei hepatice severe, cât şi al funcţiei hepatice normale.

Pacienţi cu infecţie concomitentă cu virusul hepatitic B şi/sau virusul hepatitic C


Farmacocinetica emtricitabinei şi a tenofovir alafenamidei nu au fost complet evaluate la pacienţi cu
infecţie concomitentă cu virusul hepatitic B şi/sau virusul hepatitic C. Datele limitate provenind din
analiza farmacocineticii populaţionale (n = 24) au indicat faptul că infecţia cu virusul hepatitic B
şi/sau C nu a avut niciun efect relevant din punct de vedere clinic asupra expunerii la elvitegravir
potenţat.

Sarcina și postpartum
Rezultatele raportate dintr-un studiu prospectiv (IMPAACT P1026s) au arătat că schemele de
tratament care conțin cobicistat și elvitegravir în timpul sarcinii au ca rezultat expuneri mai mici la
elvitegravir și cobicistat (Tabelul 7).

Tabelul 7: Modificări ale parametrilor farmacocinetici din studiul IMPAACT P1026s pentru
elvitegravir și cobicistat la femeile cărora li s-au administrat scheme de tratament cu cobicistat
și elvitegravir în timpul celui de-al doilea și al treilea trimestru de sarcină în comparație cu
datele postpartum puse în corespondență

Comparație cu datele Modificare medie % a parametrilor Modificare medie % a parametrilor


postpartum puse în farmacocinetici ai elvitegravira farmacocinetici ai cobicistata
corespondență, n ASC24 Cmax C24 ASC24 Cmax C24
2T/PP, n = 14 ↓ 24%b ↓ 8% ↓ 81%b ↓ 44%b ↓ 28%b ↓ 60%b
3T/PP, n = 24 ↓ 44% b
↓ 28% b
↓ 89%b ↓ 59% b
↓ 38% b
↓ 76%b
2T = al doilea trimestru; 3T = al treilea trimestru; PP = postpartum
a comparații puse în corespondență
b P <0,10 comparativ cu postpartum

5.3 Date preclinice de siguranţă

Rezultatul testului de mutagenitate bacteriană (testul Ames), efectuat in vitro cu elvitegravir, a fost
negativ; de asemenea, rezultatul testului micronucleilor, efectuat in vivo la şobolan, cu doze de până la
2000 mg/kg, a fost negativ. Rezultatul testului in vitro privind anomaliile cromozomiale, efectuat cu
elvitegravir, a fost negativ, în caz de activare metabolică; în absenţa activării metabolice s-a observat
un răspuns echivoc.

Cobicistatul nu a prezentat efecte mutagene sau clastogene la testele convenţionale de genotoxicitate.


Studiile ex vivo la iepure şi studiile in vivo la câine sugerează faptul că medicamentul cobicistat
prezintă un potenţial redus de a prelungi intervalul QT, poate prelungi uşor intervalul PR şi poate

35
diminua funcţia ventriculară stângă, la concentraţii de cel puţin 11 ori mai mari decât expunerea la om,
la doza zilnică recomandată de 150 mg. Într-un studiu clinic la om efectuat cu 35 subiecţi sănătoşi,
ecocardiogramele efectuate la momentul iniţial şi după administrarea a 150 mg cobicistat o dată pe zi,
timp de cel puţin 15 zile, nu au indicat modificări semnificative din punct de vedere clinic ale funcţiei
ventriculare stângi.

Studiile de toxicitate asupra funcţiei de reproducere, efectuate la şobolan şi iepure cu cobicistat, nu au


evidenţiat efecte asupra parametrilor care evaluează împerecherea, fertilitatea, gestaţia sau dezvoltarea
fetală. Cu toate acestea, la şobolan s-au observat creşterea numărului de pierderi post-implantare şi
greutate fetală redusă, asociate cu scăderi semnificative ale greutăţii corporale materne, la doze de
125 mg/kg şi zi.

Datele non-clinice referitoare la emtricitabină nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza
studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate,
genotoxicitatea, carcinogenitatea, toxicitatea asupra funcţiei de reproducere şi dezvoltării.

Elvitegravirul, cobicistatul și emtricitabina au demonstrat toate carcinogenitate redusă la șoarece și


șobolan.

Studiile non-clinice efectuate cu tenofovir alafenamidă la șobolan și câine au evidențiat faptul că


oasele și rinichii sunt organele țintă ale toxicității. S-a observat toxicitate la nivel osos sub formă de
scădere a densităţii minerale osoase la şobolan şi câine la expuneri de tenofovir de cel puțin patru ori
mai mari decât cele preconizate după administrarea de Genvoya. La câini, la nivel ocular, a fost
prezent un infiltrat histiocitar minim la expuneri la tenofovir alafenamidă și tenofovir de aproximativ
4 ori și respectiv 17 ori mai mari decât cele preconizate după administrarea de Genvoya.

Tenofovir alafenamida nu a prezentat efecte mutagene sau clastogene la testele convenţionale de


genotoxicitate.

Din cauza expunerii mai reduse la tenofovir la șobolan și șoarece după administrarea de tenofovir
alafenamidă comparativ cu tenofovir disoproxil, s-au efectuat studii de carcinogenitate și un studiu
peri-postnatal la șobolan numai cu tenofovir disoproxil. Nu s-a evidențiat niciun risc special pentru om
în studiile convenţionale privind carcinogenitatea şi toxicitatea asupra funcţiei de reproducere şi
dezvoltării. Studiile privind toxicitatea asupra funcţiei de reproducere, efectuate la şobolan şi iepure,
nu au evidenţiat efecte asupra parametrilor care evaluează împerecherea, fertilitatea, gestaţia sau
dezvoltarea fetală. Cu toate acestea, tenofovir disoproxilul a determinat diminuarea indicelui de
viabilitate şi a greutăţii puilor, într-un studiu de toxicitate peri- şi postnatală, la doze maternotoxice.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Nucleul comprimatului

Lactoză (sub formă de monohidrat)


Celuloză microcristalină
Croscarmeloză sodică
Hidroxipropil celuloză
Dioxid de siliciu
Laurilsulfat de sodiu
Stearat de magneziu

36
Film

Alcool polivinilic (E1203)


Dioxid de titan (E171)
Polietilenglicol (E1521)
Talc (E553B)
Indigo carmin-lac de aluminiu (E132)
Oxid galben de fer (E172)

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate. A se ţine flaconul bine închis.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacon din polietilenă de înaltă densitate (PEÎD) prevăzut cu capac din polipropilenă, cu filet continuu
şi sistem de închidere securizat pentru copii, căptuşit cu folie din aluminiu activată prin inducție, care
conţine 30 comprimate filmate. Fiecare flacon conține un gel desicant de siliciu și spirală din poliester.

Sunt disponibile următoarele mărimi de ambalaj: cutii cu 1 flacon cu 30 comprimate filmate şi cutii
conţinând 90 (3 flacoane a 30) comprimate filmate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Gilead Sciences Ireland UC


Carrigtohill
County Cork, T45 DP77
Irlanda

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/15/1061/001
EU/1/15/1061/002

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 19 noiembrie 2015

37
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

{LL/AAAA}

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru:
Medicamente http://www.ema.europa.eu/.

38
ANEXA II

A. FABRICANTUL (FABRICANŢII) RESPONSABIL(I)


PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B. CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI


UTILIZAREA

C. ALTE CONDIŢII ŞI CERINŢE ALE AUTORIZAŢIEI DE


PUNERE PE PIAŢĂ

D. CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND UTILIZAREA


SIGURĂ ŞI EFICACE A MEDICAMENTULUI

39
A. FABRICANTUL (FABRICANŢII) RESPONSABIL(I) PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa fabricantului(fabricanţilor) responsabil(i) pentru eliberarea seriei

Gilead Sciences Ireland UC


IDA Business & Technology Park
Carrigtohill
County Cork
Irlanda

B. CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală restrictivă (vezi anexa I: Rezumatul


caracteristicilor produsului, pct. 4.2).

C. ALTE CONDIŢII ŞI CERINŢE ALE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

• Rapoartele periodice actualizate privind siguranţa

Cerinţele pentru depunerea rapoartelor periodice actualizate privind siguranţa pentru acest medicament
sunt prezentate în lista de date de referinţă şi frecvenţe de transmitere la nivelul Uniunii (lista EURD),
menţionată la articolul 107c alineatul (7) din Directiva 2001/83/CE şi orice actualizări ulterioare ale
acesteia publicată pe portalul web european privind medicamentele.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să depună primul raport periodic actualizat privind
siguranţa pentru acest medicament în decurs de 6 luni după autorizare.

D. CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LA UTILIZAREA SIGURĂ ŞI EFICACE A


MEDICAMENTULUI

• Planul de management al riscului (PMR)

DAPP se angajează să efectueze activităţile şi intervenţiile de farmacovigilenţă necesare detaliate în


PMR-ul aprobat şi prezentat în modulul 1.8.2 al autorizaţiei de punere pe piaţă şi orice actualizări
ulterioare aprobate ale PMR-ului.

O versiune actualizată a PMR trebuie depusă:


• la cererea Agenţiei Europene pentru Medicamente;
• la modificarea sistemului de management al riscului, în special ca urmare a primirii de
informaţii noi care pot duce la o schimbare semnificativă a raportului beneficiu/risc sau ca
urmare a atingerii unui obiectiv important (de farmacovigilenţă sau de reducere la minimum a
riscului).

40
ANEXA III

ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

41
A. ETICHETAREA

42
INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR ŞI AMBALAJUL
PRIMAR

ETICHETA FLACONULUI ŞI A CUTIEI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Genvoya 150 mg/150 mg/200 mg/10 mg comprimate filmate


Elvitegravir/cobicistat/emtricitabină/tenofovir alafenamidă

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(SUBSTANȚELOR) ACTIVE

Fiecare comprimat filmat conţine elvitegravir 150 mg, cobicistat 150 mg, emtricitabină 200 mg şi
fumarat de tenofovir alafenamidă echivalent cu tenofovir alafenamidă 10 mg.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine lactoză, vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

30 comprimate filmate
30 comprimate

90 (3 flacoane a 30) comprimate filmate


90 (3 flacoane a 30) comprimate

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

A se citi prospectul înainte de utilizare.

Administrare orală

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE


PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR

A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

43
9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate. A se ţine flaconul bine închis.

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR


NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL
DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Gilead Sciences Ireland UC


Carrigtohill
County Cork, T45 DP77
Irlanda

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/15/1061/001 30 comprimate filmate


EU/1/15/1061/002 90 (3 flacoane a 30) comprimate filmate

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Genvoya [Numai pe ambalajul secundar]

17. IDENTIFICATOR UNIC – COD DE BARE BIDIMENSIONAL

cod de bare bidimensional care conține identificatorul unic. [Numai pe ambalajul secundar]

18. IDENTIFICATOR UNIC - DATE LIZIBILE PENTRU PERSOANE

PC: {număr}
SN: {număr}
NN: {număr}
[Numai pe ambalajul secundar]

44
B. PROSPECTUL

45
Prospect: Informaţii pentru utilizator

Genvoya 150 mg/150 mg/200 mg/10 mg comprimate filmate


Elvitegravir/cobicistat/emtricitabină/tenofovir alafenamidă

Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite
identificarea rapidă de noi informaţii referitoare la siguranţă. Puteţi să fiţi de ajutor raportând orice
reacţii adverse pe care le puteţi avea. Vezi ultima parte de la pct. 4 pentru modul de raportare a
reacţiilor adverse.

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament
deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
- Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor
persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne de boală ca dumneavoastră.
- Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct. 4.

Ce găsiţi în acest prospect

1. Ce este Genvoya şi pentru ce se utilizează


2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Genvoya
3. Cum să luaţi Genvoya
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează Genvoya
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii

În cazul în care Genvoya a fost prescris pentru copilul dumneavoastră, rețineți că toate
informațiile din acest prospect sunt adresate copilului dumneavoastră (în acest caz citiți „copilul
dumneavoastră” în loc de „dumneavoastră”).

1. Ce este Genvoya şi pentru ce se utilizează

Genvoya conţine patru substanţe active:

• elvitegravir, un medicament antiretroviral numit inhibitor de integrază


• cobicistat, un medicament care crește (potenţare farmacocinetică) efectele elvitegravirului
• emtricitabină, un medicament antiretroviral numit inhibitor nucleozidic de reverstranscriptază
(INRT)
• tenofovir alafenamidă, un medicament antiretroviral numit inhibitor nucleotidic de
reverstranscriptază (INtRT)

Genvoya este un singur comprimat pentru tratamentul infecţiei cu virusul imunodeficienţei


umane-1 (HIV-1) la adulţi, adolescenți și copii cu vârsta de 6 ani şi peste, cu greutatea de cel puțin
25 kg.

Genvoya reduce cantitatea de HIV din organismul dumneavoastră. Acest lucru vă ajută sistemul
imunitar şi reduce riscul de apariţie a bolilor legate de infecţia cu HIV.

46
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Genvoya

Nu luaţi Genvoya:
• Dacă sunteţi alergic la elvitegravir, cobicistat, emtricitabină, tenofovir alafenamidă sau la
oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6 din acest
prospect).

• Dacă luaţi vreunul din aceste medicamente:


- alfuzosin (utilizat ca tratament în cazul unei prostate cu dimensiuni mărite)
- dabigatran (utilizat pentru prevenirea și tratarea cheagurilor de sânge)
- amiodaronă, chinidină (utilizate pentru tratarea bătăilor neregulate ale inimii)
- carbamazepină, fenobarbital, fenitoină (utilizate pentru prevenirea convulsiilor)
- rifampicină (utilizată pentru prevenirea şi tratarea tuberculozei şi a altor infecţii)
- dihidroergotamină, ergometrină, ergotamină (utilizate pentru tratarea migrenei)
- cisapridă (utilizată pentru ameliorarea anumitor probleme la stomac)
- sunătoare (Hypericum perforatum, o plantă utilizată pentru tratarea depresiei şi a
anxietăţii) sau produse care conţin sunătoare.
- lovastatină, simvastatină (utilizate pentru reducerea colesterolului din sânge)
- pimozidă, lurasidonă (utilizate pentru tratarea gândurilor sau emoţiilor anormale)
- sildenafil (când este utilizat pentru tratarea hipertensiunii arteriale pulmonare – o boală
de plămâni care îngreunează respiraţia)
- midazolam administrat oral, triazolam (utilizate pentru a vă ajuta să dormiţi şi/sau
pentru a vă ameliora anxietatea)

 Dacă oricare dintre situaţiile enumerate mai sus este valabilă în cazul dumneavoastră, nu luaţi
Genvoya şi spuneţi imediat medicului dumneavoastră.

Atenţionări şi precauţii

Trebuie să rămâneţi în îngrijirea medicului dumneavoastră în timpul tratamentului cu Genvoya.

Puteţi transmite în continuare virusul HIV în timpul tratamentului cu acest medicament, totuși
riscul este diminuat prin tratament antiretroviral eficient. Discutaţi cu medicul dumneavoastră despre
precauţiile necesare pentru a evita infectarea altor persoane. Acest medicament nu vindecă infecţia cu
HIV. În timpul tratamentului cu Genvoya pot să apară în continuare infecţii sau alte boli asociate
infecţiei cu HIV.

Înainte să luaţi Genvoya, adresaţi-vă medicului dumneavoastră:

• Dacă aveţi probleme cu ficatul sau dacă aţi avut o boală de ficat în trecut, inclusiv
hepatită. Pacienţii cu boli de ficat, inclusiv hepatită cronică B sau C, aflaţi în tratament cu
medicamente antiretrovirale, prezintă un risc mai mare de complicaţii hepatice severe şi
potenţial letale. Dacă aveţi o infecţie cu virusul hepatitic B, medicul dumneavoastră vă va
prescrie cu atenţie cel mai bun regim de tratament.

Dacă aveţi o infecţie cu virusul hepatitic B, problemele cu ficatul se pot agrava după ce încetaţi
să luaţi Genvoya. Este important să nu încetaţi să luaţi Genvoya fără a discuta cu medicul
dumneavoastră: vezi pct. 3, Nu încetaţi să luaţi Genvoya.

• Dacă aveţi intoleranţă la lactoză (vezi Genvoya conţine lactoză ulterior la acest punct).

În timp ce luaţi Genvoya

După ce începeţi să luaţi Genvoya, fiţi atent la:

• semne de inflamaţie sau infecţie


• durere şi înțepenire a articulațiilor sau probleme la nivelul oaselor

47
 Dacă observaţi oricare dintre aceste simptome, spuneţi imediat medicului dumneavoastră.
Pentru mai multe informații, vezi pct. 4, Reacții adverse posibile.

Copii şi adolescenţi

Nu administraţi acest medicament copiilor cu vârsta de 5 ani sau mai mică sau cu greutatea sub
25 kg, indiferent de vârstă. Utilizarea Genvoya la copii cu vârsta de 5 ani sau mai mică nu a fost încă
studiată.

Genvoya împreună cu alte medicamente

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, ați luat recent sau s-ar putea să
luați orice alte medicamente. Genvoya poate interacţiona cu alte medicamente. Ca urmare, pot fi
afectate concentraţiile din sânge ale Genvoya sau ale altor medicamente. Acest lucru poate împiedica
medicamentele administrate să acţioneze corespunzător sau vă poate agrava reacţiile adverse. În unele
cazuri, medicul dumneavoastră poate considera necesară ajustarea dozei sau monitorizarea
concentraţiilor de medicamente din sânge.

Medicamente care nu trebuie luate niciodată împreună cu Genvoya:


- alfuzosin (utilizat ca tratament în cazul unei prostate cu dimensiuni mărite)
- amiodaronă, chinidină (utilizate pentru tratarea bătăilor neregulate ale inimii)
- carbamazepină, fenobarbital, fenitoină (utilizate pentru prevenirea convulsiilor)
- dabigatran (utilizat pentru prevenirea și tratarea cheagurilor de sânge)
- rifampicină (utilizată pentru prevenirea şi tratarea tuberculozei şi a altor infecţii)
- dihidroergotamină, ergometrină, ergotamină (utilizate pentru tratarea migrenei)
- cisapridă (utilizată pentru ameliorarea anumitor probleme la stomac)
- sunătoare (Hypericum perforatum, o plantă utilizată pentru tratarea depresiei şi a
anxietăţii) sau produse care conţin sunătoare.
- lovastatină, simvastatină (utilizate pentru reducerea colesterolului din sânge)
- pimozidă (utilizată pentru tratarea gândurilor sau emoţiilor anormale)
- sildenafil (când este utilizat pentru tratarea hipertensiunii arteriale pulmonare – o boală
de plămâni care îngreunează respiraţia)
- midazolam administrat oral, triazolam (utilizate pentru a vă ajuta să dormiţi şi/sau
pentru a vă ameliora anxietatea)
 Dacă luați vreunul dintre aceste medicamente, nu luaţi Genvoya şi spuneţi imediat medicului
dumneavoastră.

Medicamente utilizate pentru tratarea infecției cu virusul hepatitic B:

Nu trebuie să luați Genvoya cu medicamente care conțin:


• tenofovir alafenamidă
• tenofovir disoproxil
• lamivudină
• adefovir dipivoxil

 Spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi vreunul dintre aceste medicamente.

Alte tipuri de medicamente:


Spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi:
antifungice, utilizate pentru tratarea infecţiilor fungice, cum sunt:
- ketoconazol, itraconazol, voriconazol, posaconazol și fluconazol
antibiotice, utilizate pentru tratarea infecţiilor bacteriene, inclusiv tuberculoza, care conţin:
- rifabutină, claritromicină și telitromicină
antidepresive, utilizate pentru tratarea depresiei:
- medicamente care conţin trazodonă sau escitalopram

48
sedative şi hipnotice, utilizate pentru tratarea anxietăţii:
- buspironă, clorazepat, diazepam, estazolam, flurazepam, zolpidem și lorazepam
imunosupresoare, utilizate pentru a controla răspunsul imunitar al organismului după un transplant,
cum sunt:
- ciclosporină, sirolimus şi tacrolimus
corticosteroizi, inclusiv:
- betametazonă, budesonidă, fluticazonă, mometazonă, prednison, triamcinolon.
Aceste medicamente sunt utilizate pentru tratarea alergiilor, astmului bronşic, bolilor
inflamatorii ale intestinelor, afecțiunilor inflamatorii ale ochilor, articulațiilor și mușchilor,
precum și a altor afecțiuni inflamatorii. În cazul în care nu există posibilitatea utilizării unor
tratamente alternative, acest medicament trebuie utilizat numai după o evaluare medicală și în
condițiile unei monitorizări atente din partea medicului dumneavoastră pentru depistarea
reacţiilor adverse determinate de corticosteroizi.
medicamente utilizate pentru tratarea diabetului:
- metformin
medicamente contraceptive, utilizată pentru prevenirea apariţiei unei sarcini
medicamente pentru tratarea disfuncţiei erectile, utilizate pentru tratarea impotenţei, cum sunt:
- sildenafil, tadalafil şi vardenafil
medicamente pentru boli de inimă, cum sunt:
- digoxină, disopiramidă, flecainidă, lidocaină, mexiletină, propafenonă, metoprolol,
timolol, amlodipină, diltiazem, felodipină, nicardipină, nifedipină şi verapamil
• medicamente utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale pulmonare:
- bosentan și tadalafil
• anticoagulante, utilizate pentru prevenirea și tratarea cheagurilor de sânge, cum sunt:
- apixaban, edoxaban, rivaroxaban și warfarină
• bronhodilatatoare, utilizate pentru tratarea astmului bronşic şi a altor probleme la nivelul
plamânilor:
- salmeterol
medicamente care reduc concentraţiile de colesterol, cum sunt:
- atorvastatină şi pitavastatină
• medicamente utilizate pentru tratarea gutei:
- colchicină

 Spuneţi medicului dacă luaţi aceste medicamente sau orice alte medicamente. Nu întrerupeţi
tratamentul fără să luaţi legătura cu medicul dumneavoastră.

antiacide, utilizate pentru tratarea arsurilor la stomac sau a refluxului acid (vezi și pct. 3, Cum să luați
Genvoya).

 Dacă luaţi un antiacid sau un supliment cu multivitamine, luaţi-l cu cel puţin 4 ore înainte sau
la cel puţin 4 ore după Genvoya.

Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să aveți un copil,
adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest
medicament.

• Spuneți imediat medicului dumneavoastră dacă sunteți gravidă, credeți că ați putea fi
gravidă sau intenționați să aveți un copil. Femeile gravide nu ar trebui să ia Genvoya.
Cantitatea acestui medicament din sângele dumneavoastră poate scădea în timpul sarcinii, ceea
ce poate împiedica funcționarea adecvată a acestuia.
• Utilizaţi o metodă contraceptivă eficace în timpul tratamentului cu Genvoya.
• Nu alăptaţi în timpul tratamentului cu Genvoya, deoarece unele dintre substanţele active din
acest medicament trec în laptele matern. Este recomandabil să nu alăptaţi, pentru a evita
transmiterea prin laptele matern a virusului la copil.

49
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Genvoya poate provoca ameţeli. Dacă aveţi ameţeli atunci când luaţi Genvoya, nu conduceţi vehicule,
nu mergeți pe bicicletă şi nu folosiţi utilaje.

Genvoya conţine lactoză

Spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi intoleranţă la lactoză sau la alte categorii de
glucide. Genvoya conţine lactoză monohidrat. Dacă aveţi intoleranţă la lactoză sau dacă medicul
dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la alte categorii de glucide, discutaţi cu medicul
dumneavoastră înainte de a lua acest medicament.

 Dacă oricare dintre situațiile enumerate mai sus este valabilă în cazul dumneavoastră, adresați-vă
medicului dumneavoastră înainte de a lua Genvoya.

3. Cum să luaţi Genvoya

Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Doza recomandată este:

Adulți: un comprimat în fiecare zi, cu alimente.


Adolescenți și copii de 6 ani și peste, cu greutatea de cel puțin 25 kg: un comprimat în fiecare zi, cu
alimente

Nu mestecaţi sau zdrobiţi comprimatul.

În cazul în care nu puteți înghiți comprimatul întreg, acesta poate fi divizat în jumătate. Luați ambele
jumătăți ale comprimatului una după cealaltă, pentru a obține doza completă. Nu păstrați comprimatul
divizat.

Luaţi întotdeauna doza recomandată de medicul dumneavoastră pentru a fi sigur de eficacitatea


totală a medicamentului şi pentru a reduce riscul de apariţie a rezistenţei la tratament. Nu modificaţi
doza decât la recomandarea medicului dumneavoastră.

Nu luați antiacide sau multivitamine în același timp cu Genvoya. Dacă luaţi un antiacid, cum este
hidroxidul de aluminiu/magneziu sau un supliment cu multivitamine, luaţi-l cu cel puţin 4 ore înainte
sau la cel puţin 4 ore după administrarea Genvoya.

Dacă luaţi mai mult Genvoya decât trebuie

Dacă luaţi din greşeală mai mult decât doza recomandată de Genvoya, puteţi prezenta un risc crescut
de apariţie a reacţiilor adverse asociate cu acest medicament (vezi punctul 4, Reacţii adverse posibile).

Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau celei mai apropiate unităţi de primiri urgenţe a unui
spital pentru recomandări. Păstraţi la îndemână flaconul cu comprimate pentru a descrie cu uşurinţă ce
medicament aţi luat.

Dacă uitaţi să luaţi Genvoya

Este important să nu omiteţi nicio doză de Genvoya.

50
Dacă totuşi omiteţi o doză:
• dacă observaţi acest lucru în decurs de mai puţin de 18 ore de la momentul la care trebuia să
luaţi în mod obişnuit Genvoya, trebuie să luaţi comprimatul cât mai curând posibil. Luaţi
întotdeauna comprimatul împreună cu alimente. Apoi luaţi următoarea doză ca de obicei.
• dacă observaţi acest lucru după mai mult de 18 ore de la momentul la care trebuia să luați în
mod obişnuit Genvoya, nu mai luaţi doza pe care aţi uitat-o. Aşteptaţi şi luaţi doza următoare,
împreună cu alimente, la ora obişnuită.

Dacă prezentaţi vărsături la mai puţin de 1 oră după ce aţi luat Genvoya, luaţi un alt comprimat,
împreună cu alimente.

Nu încetaţi să luaţi Genvoya

Nu încetaţi să luaţi Genvoya fără a discuta cu medicul dumneavoastră. Oprirea tratamentului cu


Genvoya poate afecta grav răspunsul dumneavoastră la un tratament viitor. Dacă încetaţi să luaţi
Genvoya din orice motiv, discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a reîncepe să luaţi
comprimatele Genvoya.

Dacă rezerva dumneavoastră de Genvoya începe să se diminueze, reaprovizionaţi-vă de la medicul


dumneavoastră sau de la farmacist. Acest lucru este foarte important, deoarece cantitatea de virus
poate începe să crească dacă administrarea medicamentului este întreruptă, chiar şi pentru o perioadă
foarte scurtă de timp. În acest caz, boala poate deveni mai dificil de tratat.

Dacă aveţi infecţie cu HIV şi cu virusul hepatitic B, este deosebit de important să nu încetaţi
tratamentul cu Genvoya fără să fi discutat mai întâi cu medicul dumneavoastră. Este posibil să fie
nevoie să faceţi analize de sânge timp de câteva luni după încetarea tratamentului. Nu se recomandă
întreruperea tratamentului la unii pacienţi cu boală hepatică avansată sau ciroză, deoarece aceasta
poate duce la agravarea hepatitei, ceea ce vă poate pune viaţa în pericol.

 Spuneţi imediat medicului dumneavoastră, în cazul în care observaţi simptome noi sau
neobişnuite după încetarea tratamentului, în particular simptome pe care le consideraţi în mod
obişnuit a fi asociate hepatitei B.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.

4. Reacţii adverse posibile

În timpul terapiei pentru infecţia cu HIV poate să apară o creştere a greutăţii corporale şi a
concentraţiei lipidelor plasmatice şi a glicemiei. Aceasta este parţial asociată cu îmbunătăţirea stării de
sănătate şi cu stilul de viaţă, şi, uneori, în cazul lipidelor plasmatice, cu administrarea medicamentelor
folosite în tratamentul infecţiei cu HIV. Medicul dumneavoastră vă va supune unei evaluări în cazul în
care apar aceste modificări.

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele. Când se tratează infecţia cu HIV, nu este întotdeauna posibilă diferenţierea reacţiilor
adverse determinate de Genvoya de cele determinate de alte medicamente pe care le luaţi în acelaşi
timp sau de cele cauzate de infecţia cu HIV în sine.

Reacţii adverse grave posibile: spuneţi imediat unui medic

• Orice semne de inflamaţie sau infecţie. La unii pacienţi cu infecţie cu HIV în stadiu avansat
(SIDA) şi cu istoric de infecţii cu germeni oportunişti (infecţii care apar la persoanele cu un
sistem imunitar slăbit), pot apărea semne şi simptome de inflamaţie ca urmare a infecţiilor
anterioare, curând după începerea tratamentului împotriva infecţiei cu HIV. Se consideră că

51
aceste simptome se datorează unei îmbunătăţiri a răspunsului imunitar al organismului, care
permite acestuia să lupte împotriva infecţiilor care ar fi putut fi prezente fără simptome evidente.

• Pot apărea, de asemenea, boli autoimune, când sistemul imunitar atacă ţesuturi sănătoase din
organism, după ce începeţi să luaţi medicamente pentru infecţia cu HIV. Bolile autoimune pot
apărea la mai multe luni de la începerea tratamentului. Monitorizați orice simptome de infecţie
sau alte simptome cum sunt:
- slăbiciune musculară
- slăbiciune care începe la nivelul mâinilor şi picioarelor şi se deplasează spre trunchi
- palpitaţii, tremor sau hiperactivitate

 Dacă observaţi reacțiile adverse descrise mai sus, spuneţi imediat medicului dumneavoastră.

Reacţii adverse foarte frecvente


(pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane)
• senzaţie de rău (greaţă)

Reacţii adverse frecvente


(pot afecta până la 1 din 10 persoane)
• vise anormale
• dureri de cap
• ameţeli
• diaree
• vărsături
• dureri de stomac
• gaze (flatulenţă)
• erupţie pe piele
• oboseală (fatigabilitate)

Reacţii adverse mai puţin frecvente


(pot afecta până la 1 din 100 persoane)
• număr scăzut al celulelor roşii din sânge (anemie)
• depresie
• probleme de digestie, determinând disconfort după masă (dispepsie)
• umflare a feţei, buzelor, limbii sau gâtului (angioedem)
• mâncărime (prurit)

 Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă, spuneţi medicului dumneavoastră.

Alte reacţii care pot fi observate în timpul tratamentului pentru HIV

Frecvenţa următoarelor reacţii adverse este necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele
disponibile).

• Probleme la nivelul oaselor. La unii pacienţi care utilizează medicamente antiretrovirale


combinate, cum este Genvoya, poate apărea o afecţiune a oaselor numită osteonecroză
(distrugerea ţesutului osos determinată de întreruperea aportului de sânge către os).
Administrarea acestui tip de medicament pentru o perioadă lungă de timp, administrarea de
corticosteroizi, consumul de alcool etilic, un sistem imunitar foarte slăbit şi greutatea corporală
crescută pot fi unii dintre multiplii factori de risc pentru apariţia acestei boli. Semnele de
osteonecroză sunt:
- înţepenirea articulaţiilor
- senzaţie de disconfort şi durere la nivelul articulaţiilor (în special la nivelul şoldului,
genunchiului şi umărului)
- dificultăţi la mişcare
 Dacă observaţi vreunul dintre aceste simptome, spuneţi medicului dumneavoastră.

52
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea
includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta
reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în
Anexa V. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind
siguranţa acestui medicament.

5. Cum se păstrează Genvoya

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie și flacon după {EXP}. Data de
expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate. A se ţine flaconul bine închis.

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii

Ce conţine Genvoya

Substanţele active sunt elvitegravir, cobicistat, emtricitabină şi tenofovir alafenamidă. Fiecare


comprimat filmat de Genvoya conţine elvitegravir 150 mg, cobicistat 150 mg, emtricitabină 200 mg şi
fumarat de tenofovir alafenamidă echivalent cu tenofovir alafenamidă 10 mg.

Celelalte componente sunt

Nucleul comprimatului:
Lactoză (sub formă de monohidrat), celuloză microcristalină, croscarmeloză sodică, hidroxipropil
celuloză, dioxid de siliciu, laurilsulfat de sodiu, stearat de magneziu.

Film:
Alcool polivinilic (E1203), dioxid de titan (E171), polietilenglicol (E1521), talc (E553B), indigo
carmin-lac de aluminiu (E132), oxid galben de fer (E172).

Cum arată Genvoya şi conţinutul ambalajului

Genvoya comprimate filmate sunt comprimate în formă de capsulă, de culoare verde, marcate cu
„GSI” pe una dintre feţe şi cu numărul „510” pe cealaltă faţă. Genvoya este furnizat în flacoane cu
30 comprimate (cu un desicant din gel de siliciu care trebuie păstrat în flacon pentru protecţia
comprimatelor). Desicantul din gel de siliciu este inclus într-un plic sau recipient separat şi nu trebuie
înghiţit.

Sunt disponibile următoarele mărimi de ambalaj: cutii cu 1 flacon cu 30 comprimate filmate şi cutii cu
90 (3 flacoane a 30) comprimate filmate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie
comercializate.

53
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă
Gilead Sciences Ireland UC
Carrigtohill
County Cork, T45 DP77
Irlanda

Fabricantul
Gilead Sciences Ireland UC
IDA Business & Technology Park
Carrigtohill
County Cork
Irlanda

Pentru orice informaţii referitoare la acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţa locală a
deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă:

België/Belgique/Belgien Lietuva
Gilead Sciences Belgium SPRL-BVBA Gilead Sciences Poland Sp. z o.o.
Tél/Tel: + 32 (0) 24 01 35 50 Tel.: +48 22 262 8702

България Luxembourg/Luxemburg
Gilead Sciences Ireland UC Gilead Sciences Belgium SPRL-BVBA
Тел.: + 353 (0) 1 686 1888 Tél/Tel: + 32 (0) 24 01 35 50

Česká republika Magyarország


Gilead Sciences s.r.o. Gilead Sciences Ireland UC
Tel: + 420 910 871 986 Tel.: + 353 (0) 1 686 1888

Danmark Malta
Gilead Sciences Sweden AB Gilead Sciences Ireland UC
Tlf: + 46 (0) 8 5057 1849 Tel: + 353 (0) 1 686 1888

Deutschland Nederland
Gilead Sciences GmbH Gilead Sciences Netherlands B.V.
Tel: + 49 (0) 89 899890-0 Tel: + 31 (0) 20 718 36 98

Eesti Norge
Gilead Sciences Poland Sp. z o.o. Gilead Sciences Sweden AB
Tel.: +48 22 262 8702 Tlf: + 46 (0) 8 5057 1849

Ελλάδα Österreich
Gilead Sciences Ελλάς Μ.ΕΠΕ. Gilead Sciences GesmbH
Τηλ: + 30 210 8930 100 Tel: + 43 1 260 830

España Polska
Gilead Sciences, S.L. Gilead Sciences Poland Sp. z o.o.
Tel: + 34 91 378 98 30 Tel.: +48 22 262 8702

France Portugal
Gilead Sciences Gilead Sciences, Lda.
Tél: + 33 (0) 1 46 09 41 00 Tel: + 351 21 7928790

Hrvatska România
Gilead Sciences Ireland UC Gilead Sciences Ireland UC
Tel: + 353 (0) 1 686 1888 Tel: + 353 (0) 1 686 1888

54
Ireland Slovenija
Gilead Sciences Ireland UC Gilead Sciences Ireland UC
Tel: + 353 (0) 214 825 999 Tel: + 353 (0) 1 686 1888

Ísland Slovenská republika


Gilead Sciences Sweden AB Gilead Sciences Slovakia s.r.o.
Sími: + 46 (0) 8 5057 1849 Tel: + 421 232 121 210

Italia Suomi/Finland
Gilead Sciences S.r.l. Gilead Sciences Sweden AB
Tel: + 39 02 439201 Puh/Tel: + 46 (0) 8 5057 1849

Κύπρος Sverige
Gilead Sciences Ελλάς Μ.ΕΠΕ. Gilead Sciences Sweden AB
Τηλ: + 30 210 8930 100 Tel: + 46 (0) 8 5057 1849

Latvija United Kingdom


Gilead Sciences Poland Sp. z o.o. Gilead Sciences Ltd.
Tel.: +48 22 262 8702 Tel: + 44 (0) 8000 113 700

Acest prospect a fost revizuit în <{LL/AAAA}><{luna AAAA}>.

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru
Medicamente: http://www.ema.europa.eu/.

55

S-ar putea să vă placă și