Disponibil online la adresa

www.proenvironment.ro

ProEnvironment

ProEnvironment 3 (2010) 529 - 533

Articol original

Alternative de Închidere a Depozitelor de Deşeuri Municipale.

Studiu de Caz: Depozitul de Deşeuri Al Municipiului Mediaş,
JudeŃul Sibiu
MIHĂIESCU R.1*, L. MUNTEAN1, C. BODEA1, Cristina MODOI1, C. MALOŞ1, Tania
MIHĂIESCU2, V. ARGHIUŞ1, Gh. ROŞIAN1, N. BACIU1

Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj – Napoca, Facultatea de Agricultură, Str. Mănăştur nr. 3 – 5,
400372 Cluj – Napoca, Romania
UBB Cluj, Facultatea de ŞtiinŃa Mediului, Cluj-Napoca, România

Primit în data de 10 iunie 2010; primit în forma finală după recenzie în 25 octombrie 2010; acceptat în 10 noiembrie 2010
Disponibil online din 1 decembrie 2010

Rezumat

În ultimii ani, impactul de mediu datorat depozitelor de deşeuri menajere municipale este tratat cu o atenŃie specială.
Toate Ńările noi membre ale Uniunii Europene sunt în plin proces de implementare a Directivei Consiliului European
31/99/EC privind depozitarea deşeurilor în Uniunea Europeană. LegislaŃia naŃională, care transpune cerinŃele UE, acordă o
atenŃie deosebită managementului integrat al deşeurilor şi măsurilor de control ale depozitelor de deşeuri municipale, de la
proiectare, operare, închidere şi reabilitare. În România, prin HG 349/2005, s-a stabilit obligativitatea închiderii depozitelor
de deşeuri neconforme amplasate în arii urbane începând cu iulie 2009. Ca şi consecinŃă, operatorul depozitului de
deşeuri municipale Mediaş a început procedurile de închidere a depozitului. Obiectivul acestui studiu este compararea,
din punct de vedere al impactului asupra mediului, a alternativelor de închidere a depozitului de deşeuri municipale
Şomârd-Mediaş (România).

Cuvinte cheie: deşeuri municipale, depozit de deşeuri, Directiva deşeuri

Continuarea activităŃii de depozitare pe depozitele

1. Introducere
În prezent problema gestionării deşeurilor se
manifestă tot mai acut din cauza creşterii cantităŃii şi
diversităŃii acestora, precum şi a impactului lor
negativ, tot mai pronunŃat, asupra mediului
înconjurător. În România, depozitarea rămâne
principala opŃiune de eliminare a deşeurilor
municipale Din totalul deşeurilor municipale
generate, aproximativ 98% sunt depozitate în
fiecare an. Multe din depozitele de deşeuri
municipale datează încă din anii 70 – 80.
* Autorul căruia i se va adresa corespondenŃa.
Tel.: 0264596384 int. 286; Fax: 0364816020
e-mail: tmihaiescu@yahoo.com
de deşeuri existente s-a făcut, în unele cazuri,
până în prezent. În momentul iniŃierii depozitării
deşeurilor, legislaŃia existentă nu impunea
organizarea de depozite de deşeuri ecologice cu
dotări în vederea colectării apelor uzate generate,
minimizarea la maxim a poluării aerului şi
strategii clare de închidere a acestora. În urma
evaluării depozitelor de deşeuri din zona urbană,
la nivelul anului 2004, a rezultat un inventar de
240 de depozite în operare, neconforme cu
cerinŃele directivei privind depozitarea
(31/99/EC). Pe parcursul negocierilor pentru
capitolul 22 - Mediu, România s-a angajat să
sisteze depozitarea pe 139 de depozite, până la 16
iulie 2009, şi pe cele 101 de depozite de deşeuri
municipale rămase, între 16 iulie 2009 şi 16 iulie
2017. Datorită lipsei de dotări elementare de

529
 MIHĂIESCU R. şi col./ProEnvironment 3 (2010) 529 - 533
protecŃia mediului la depozitele existente, nu este
posibilă adoptarea unui sistem unitar de măsuri, în
vederea închiderii, general valabil pentru toate
amplasamentele. Fiecare depozit de deşeuri existent
necesită o analiză riguroasă şi adoptarea celor mai
convenabile măsuri din punct de vedere al eliminării
impactului asupra mediului, Ńinându-se cont de
condiŃiile specifice de mediu şi uneori economice.
Rampa de deşeuri Şomârd-Mediaş, cu sistarea
activităŃii prevăzută în 2010 (HG 349/2005, Anexa
nr. 5, Tabel 5.2 - Depozite neconforme clasa "b" din
zona urbană care sistează/încetează depozitarea în
perioada 16 iulie 2009-16 iulie 2017) necesită o
abordare specială datorită faptului că pe suprafaŃa
acesteia au fost depozitate, în două batale construite
din argilă, cantităŃi de şlamuri provenite de la
activităŃile industriale din municipiul Mediaş.
InvestiŃia de închidere şi ecologizare a
depozitului de deşeuri de la Şomârd-Mediaş, nu
conduce la obŃinerea unui profit economic astfel
încât indicatorii tehnico-economici nu pot fi
analizaŃi în modul obişnuit. Beneficiul realizat, prin
închiderea şi ecologizarea depozitului de deşeuri
Şomârd-Mediaş, este reprezentat de îmbunǎtǎŃirea
calitǎŃii mediului în arealul depozitului şi a
Depozitul, localizat în partea sud-vestică a
municipiului Mediaş, la o distanŃă de circa 5 km de
centrul oraşului, este amplasat pe versantul stâng al
văii nepermanente Somârd, până la o distanŃă de
circa 5 m de aceasta. Solul din zona
amplasamentului nu are caracteristici superioare de
fertilitate, sub acesta existând stratul de argilă
exploatabil de peste 2,5 m. ExistenŃa stratului de
argilă impermeabilă în baza depozitului asigură o
bună impermeabilizare a acestuia, astfel că apele
meteorice care spală suprafaŃa depozitului şi se
infiltrează în haldă, nu se vor infiltra şi în sol-
530
vecinǎtǎŃilor (comuna Târnava, municipiul Mediaş),
prin eliminarea/reducerea emisiilor de poluanŃi în
aer, apă şi sol. În consecinŃă, metoda optimă pentru
închiderea şi ecologizarea depozitului de deşeuri
depinde de tipul şi compoziŃia acestora, de
posibilităŃile financiare ale operatorului, de
constrângerile administrativ-instituŃionale şi de
legislaŃia de mediu existentă.
2. Descrierea depozitului de deşeuri municipale
Depozitul de deşeuri Şomârd–Mediaş (jud. Sibiu,
România), un depozit mixt, conŃinând atât deşeuri
nepericuloase şi periculoase (deşeuri de tipul
şlamurilor industriale), a fost pus în funcŃiune între
anii 1974-1976 pentru depozitarea deşeurilor
municipale şi industriale generate în municipiul
Mediaş. În prezent ocupă o suprafaŃă de circa 4 ha,
cu un volum de cca. 1.000.000 m3, având o formă
rectangulară de 350x200 m, limitat la marginea de
nord şi sud de două bataluri de argilă de 80x80 m
construite în vederea stocării deşeurilor periculoase
(şlamuri industrial). ÎnălŃimea maximă a depozitului
este de 10-15 metri.
Figura 1.
Localizarea amplasamentului
depozitului de deşeuri Şomârd-
Mediaş
subsol. Deşeurile provin de la populaŃie (deşeuri
menajere sau similare acestora, fără deşeuri
periculoase), precum şi de la agenŃi economici
(deşeuri menajere şi deşeuri industriale - acestea în
cantităŃi mici). CompoziŃia deşeurilor acumulate în
depozitul Şomârd, este apreciată în felul următor:
deşeuri menajere - 75%; molozuri - 10%; deşeuri
periculoase şi industriale - 15% (de genul
şlamurilor, depozitate în 2 bataluri, primul umplut la
capacitate şi izolat cu strat de argila, iar al doilea în
proporŃie de circa 60% având suprafaŃa de 0,05 ha)
(fig. 2 şi 3).
 MIHĂIESCU R. şi col./ProEnvironment 3 (2010) 529 - 533
Figura 2. Partea sudică a depozitului de deşeuri
Depozitul prezintă o serie de deficienŃe legate
de lipsa unui sistem de drenare şi evacuare a
levigatului fapt care poate conduce la scurgeri de
ape din şi de pe suprafaŃa depozitului cu concentraŃii
de poluanŃi (amoniu, azotaŃi, cupru, zinc etc.) care
depăşesc limitele admise de NTPA-001/2005.
Deşeurile nedegradabile (mase plastice, metale,
deşeuri electronice, electrocasnice) au fost
depozitate fără separare, împreună cu deşeurile
biodegradabile, creându-se astfel condiŃii pentru
solubilizarea părŃilor metalice de către apele acide
generate de procesele de fermentare. Aceste ape
reprezintă un „levigat” care se scurge necontrolat
atât pe terenurile din vecinatatea depozitului cît şi în
pârâul din vecinătate (cu scurgere temporară). Lipsa
unui sistem de evacuare a gazului de depozit (45-
60% CH4 şi 40-55% CO2) poate conduce la
autoaprinderea şi arderea mocnită a deşeurilor şi la
degajări de fum şi mirosuri neplăcute.
3. Analiza sumara a impactului asupra mediului
De pe amplasament nu rezultă ape uzate
menajere deoarece nu există reŃea de alimentare cu
apă. Apele impurificate care percolează depozitul nu
sunt colectate şi tratate. ŞanŃul de gardă recent
realizat în partea de vest a depozitului drenează
apele pluviale scurse de pe versant şi cele provenite
din izvoarele de coastă existente în vecinătatea
depozitului.
Datorită existenŃei stratului impermeabil din
baza depozitului şi condiŃiilor naturale existente pe
amplasament, apa bălteşte la suprafaŃa solului sub
formă de bălŃi sau ochiuri de apă şi nu se infiltrează.
În timpul episoadelor de precipitaŃii intense, apa
stagnantă poate fi antrenată spre cursul de apă semi
permanent, valea Şomârdului. În zonă s-a dezvoltat
şi vegetaŃie specifică zonelor umede (trestie, rogoz
etc.). Cel mai apropiat curs de apă de depozitul de
531
Figura 3. Partea nordică a depozitului cu batalul
de deşeuri periculoase
deşeuri este pârâul Şomârdului, situat la o distanŃă
de circa 150 m şi la o diferenŃă de nivel de
aproximativ 5 m. Trebuie remarcat faptul că acest
pârâu nu are scurgere permanentă ceea ce
diminuează potenŃialul de poluare al apelor de
suprafaŃă pe care îl are amplasamentul analizat. Nu
există alte cursuri permanente de apă de suprafaŃă în
vecinătatea haldei. Râul Târnava Mare care
traversează municipiul Mediaş îşi are albia de
curgere la o distanŃă de cca. 4 km nord de depozitul
de deşeuri.
În zona depozitului de deşeuri menajere pot să
apară fenomene de poluare generate de: 1)
antrenarea materialelor depuse în depozit, sub
acŃiunea curenŃilor de aer atmosferici (atunci când
au loc intensificări ale vitezei vântului), fapt ce va
afecta solul şi vegetaŃia; 2) contaminarea solului cu
poluanŃi transportaŃi de către apele care spală
depozitul; 3) suprapunerea poluării solului cu
poluarea istorică cu metale grele provenite din
emisiile în atmosferă ale platformei industriale de la
Copşa Mică.
Studiile efectuate asupra depozitului de
deşeuri au arătat prezenŃa unei contaminări reduse a
mediului. Analiza chimică a apelor stagnante în
batalul de deşeuri periculoase nu a prezentat indicii
asupra unei contaminări cu metale grele. Acest fapt
conduce la ideea studierii posibilităŃilor de izolare a
depozitului în actualul amplasament.
4.Alternative propuse pentru închiderea şi
ecologizarea depozitului de deşeuri municipale
Şomârd-Mediaş
Conform legislaŃiei în vigoare, închiderea
depozitului trebuie realizată în condiŃii în care să se
asigure evitarea poluării apei, solului, aerului,
inclusiv a efectului de seră, precum şi a oricărui risc
pentru sănătatea populaŃiei.
 MIHĂIESCU R. şi col./ProEnvironment 3 (2010) 529 - 533
Alternativele luate în considerare:
1. Relocarea batalului de deşeuri periculoase şi
izolarea depozitului.
Alternativa constă în extragerea şi
transportarea spre epurare a apelor stagnate din
batalul de deşeuri periculoase amplasat în partea
nordică. Excavarea în totalitate a celor două bataluri
şi transportul materialelor rezultate către un depozit
conform. OperaŃiunea va fi urmată de izolarea
depozitului de deşeuri cu respectarea cerinŃelor
specifice referitoare la evitarea poluării apei, solului
şi aerului, urmată de revegetare cu specii specifice
locului.
2. Izolarea depozitului pe amplasament
Alternativa constă în izolarea pe amplasament
a batalului de deşeuri periculoase prin extragerea şi
transportarea spre epurare a apelor stagnante urmată
de izolarea suplimentară a batalurilor cu argilă sau
cu geomembrană. OperaŃiunea va fi urmată de
izolarea depozitului de deşeuri cu respectarea
cerinŃelor specifice referitoare la evitarea poluării
apei, solului şi aerului urmată de revegetare cu
specii specifice locului.
3. Relocarea în totalitate a depozitului
Alternativa constă în îndepărtarea în totalitate
a materialelor depozitate în prin excavarea, sortarea
în funcŃie de gradul de periculozitate şi transportarea
unui volum de cca. 1000000 mc, inclusiv a solului
poluat, către un depozit de deşeuri amenajat
conform cu cerinŃele legale actuale. Pentru refacerea
mediului în zonă ar mai fi necesare cantităŃi
suplimentare de sol (aprox. 10000 mc). La sfărşitul
operaŃiunii amplasamentul va fi restaurat la starea
iniŃială.
Costurile implicate de aplicarea alternativei de
relocare în totalitate a depozitului precum şi
considerente legate de impactul redus asupra
mediului conduc la ideea necesităŃii aplicării uneia
dintre alternativele de izolare.
5.CerinŃe minimale la lucrările de închidere şi
ecologizare a depozitului de deşeuri Şomârd-
Mediaş
În vederea închiderii şi ecologizării
depozitului de deşeuri menajere Şomârd–Mediaş se
pot propune o serie de lucrări şi măsuri care să aibă
drept scop eficienta reabilitare a amplasamentului
precum şi reducerea impactului pe care acest depozit
îl are asupra mediului (Pásztai, 2009). În acest sens
trebuie avute în vedere măsuri de ordin tehnic,
economic şi de mediu care să vizeze stabilitatea
depozitului, reducerea impactului asupra mediului,
în special factorul apă, siguranŃa şi securitatea
mediului şi a depozitului.
532
Măsurile generale pentru asigurarea închiderii
depozitului în condiŃii de siguranŃă constau în:
• Managementul apelor: scurgerile şi
levigatul contaminat provenind de la depozit trebuie
să fie interceptate şi direcŃionate către iazuri de
epurare sau bazine de colectare temporară a apelor
impurificate. Pentru evitarea pătrunderii unor
volume excesive de apă în sistemele de tratare a
apelor impurificate, apele provenite de pe terenurile
învecinate nepoluate vor fi colectate separat. Este
recomandată realizarea de şanŃuri de gardă pentru
canalizarea apelor convenŃional curate direct spre
valea Şomârd.
• Lucrări de stabilizare ale depozitului:
acestea includ nivelarea, ajustarea pantelor pentru a
asigura stabilitatea şi direcŃionarea apelor
impurificate către şanŃurile de colectare.
• Lucrări de acoperire: scopul unui sistem de
impermeabilizare a suprafeŃei depozitului este
protecŃia de durată şi constantă împotriva formării
de mirosuri, levigării poluanŃilor în apa subterană;
migrării gazului în atmosferă, apariŃiei incendiilor
pe depozite; deteriorării stratului de vegetaŃie de la
suprafaŃă din cauza gazului de depozit şi înmulŃirii
insectelor şi păsărilor. În plus trebuie să se realizeze
integrarea zonei depozitului în contextul peisagistic
natural. Întregul sistem de impermeabilizare trebuie
să prezinte o construcŃie adecvată clasei de depozit
şi să îndeplinească următoarele cerinŃe generale: să
reŃină şi să asigure scurgerea apei din precipitaŃii, să
formeze o bază stabilă şi rezistentă pentru vegetaŃie,
să prezinte siguranŃă împotriva deteriorărilor
provocate de eroziuni, să fie rezistent la variaŃii mari
de temperatură (îngheŃ, temperaturi ridicate), să
împiedice înmulŃirea animalelor (şoareci, cârtiŃe), să
fie rezistent pe termen lung şi etanş faŃă de gazul de
depozit, să fie circulabil şi uşor de întreŃinut.
În general sistemul de etanşare-drenaj-
acoperire trebuie să conŃină următoarele
componente într-o succesiune de la suprafaŃă în
adâncime, stratul de sol vegetal, un strat cu rol de
drenare a apelor meteorice, un pachet de materiale
cu rolul de a bloca infiltrarea lichidelor în corpul
depozitului şi, în funcŃie de proprietăŃile deşeurilor
depozitate, un sistem de drenare a gazelor de
fermentaŃie, dispus peste un strat de egalizare.
• Monitoring şi întreŃinere: programul de
supraveghere post închidere a sistemului de
etanşare-drenaj include inspecŃii, verificări ale
integrităŃii şi a derulării proceselor de tasare prin
intermediul observaŃiilor asupra bornelor
topometrice montate în acest scop. Calitatea apelor
de suprafaŃă şi subterane trebuie monitorizată
periodic. FrecvenŃa programului de inspecŃie va fi în
mare măsură determinată de observaŃiile din teren.
Conform cerinŃelor legale în vigoare întreŃinerea
 MIHĂIESCU R. şi col./ProEnvironment 3 (2010) 529 - 533
lucrărilor de închidere a depozitului trebuie să fie
asigurată pentru o perioadă de minim 30 de ani.
6.Concluzii
• Închiderea depozitelor neconforme este o
cerinŃă şi o obligativitate care rezultă din
angajamentele naŃionale de a aplica
directivele europene în domeniul
managementului deşeurilor, precum şi din
necesitatea de reducere la minim a
impactului acestora asupra mediului şi
sănătăŃii umane.
• CondiŃiile locale impun o abordare specifică
în funcŃie de particularităŃile fiecărui
depozit, generând în acest fel diferite
variante de închidere, respectiv costuri.
• Luând în considerare şi aspectele de natură
economică (legate de costurile de închidere)
se poate recomanda închiderea depozitul de
deşeuri cu varianta cea mai simplă: lucrări
de stabilizare şi nivelare, sistem de drenaj a
gazelor (după caz), strat impermeabil, strat
de drenaj a apei, strat de sol, revegetare,
colectarea levigatului în vederea epurării
ulterioare, precum şi monitorizare post
închidere. O astfel de abordare se poate
dovedi eficientă din punct de vedere al
impactului asupra mediului, şi, teoretic,
poate permite continuarea activităŃilor pe un
amplasament învecinat cu respectarea
prevederilor legale.
• În ceea ce priveşte depozitul de deşeuri
periculoase (cele două bataluri) componenta
grosieră trebuie mutată pe un alt
amplasament conform, iar componenta
lichidă poate fi tratată la staŃia de epurare a
municipiului Mediaş.
533
• Lucrările se vor finaliza prin amenajarea
unui strat de recultivare, cu însămânŃare şi
plantarea de arbuşti din flora spontana, care
vor asigura reintegrarea în peisaj.
Bibliografie
[1] Bold O.V., 2003, Managementul deşeurilor solide,
Ed. Matrix, Bucureşti
[2] Bramryd T., 1997, Landfilling in the perspective of
the global CO2 balance, Sixth International Landfill
Symposium, Sardinia, Italy
[3] Fatta D., D. Voscos, K.J. Haralambous, M. Loizidou,
1997, An assessment of the effect of landfill leachate on
groundwater quality, Sixth International Landfill
Symposium, Sardinia, Italy
[4] Pásztai Z.A., 2009, Tehnologii moderne de execuŃie şi
exploatare a depozitelor de deşeuri, Ed. Politehnica, Timişoara
[5] Siege R.A., 1990, Slope stability investigation at a
landfill in southern California, Arvid Landva Davil
Knowles, G. (Eds.), Geotechnics of Waste Fills. Theory
and Practice. ASTM, Philadelphia, 259 – 284
[6] ***, 1999, Council Directive 1999/31/EC of 26 April
1999 on the landfill of waste. Official Journal of the
European Communities L 182 42 (16 July), 0001–0019
[7] ***, 2004, MMGA, 2004. Ordinul nr. 757 din
26/11/2004 - pentru aprobarea Normativului tehnic privind
depozitarea deşeurilor, Monitorul Oficial, Bucureşti
[8] ***, 2010, S.C. PRESTSAL S.A. Mediaş, 2010.
Proiect privind închiderea depozitului de deşeuri
menajere al municipiului Mediaş (valea Şomârdului),
judeŃul Sibiu