Sunteți pe pagina 1din 2

Trif Miruna

Colegiul National „Calistrat Hogas“


Clasa a XI-a F

Chirita in provintie – Tema si viziunea despre lume


De Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri este un reprezentant de seama al perioadei pasoptiste in prima parte a vietii
sale pentru ca la maturitate sa faca parte din junimism. In domeniul dramaturgiei se remarca in special
prin comedia de moravuri si prin vodeviluri, care vor fi puse in scena la teatrul national.
Comedia Chirita in prontie de Vasile Alecsandri este continuarea Chiritei in Iasi, din care
cauza fusese intitulata, initial, Inturnarea cucoanei Chirita, si a avut premiera in mai 1852. Piesa,
denumita de dramaturg "comedie cu cantice", este structurata in doua acte, fiecare dintre ele fiind
alcatuit din mai multe scene.
Piesa Chirita in provintie este o comedie, apartine genului dramatic intrucat apar didascaliile,
prin intermediul carora sunt prezentate gesturile, mimica unor personaje participante la actiune, dar
si elemente legate de decor sau de jocul scenic, aceasta avand rol moralizator prin intermediul
satirizarii unor defecte omenesti, cu scopul de a starni rasul.
Piesa se incadreaza speciei literare a comediei de moravuri intrucat intamplarile infatisate,
replicile, comportamentul, numele sau situatiile starnesc rasul, comedia fundamentandu-sepe
contrastul dintre aparenta si esenta. Spre deosebire de alte specii in care comicul apare izolat, in specia
de fata el este o categorie estetica dominanta care genereaza rasul insotit de atitudini din partea
lectorului. Exista mai multe tipuri de comic regasite si in piesa precum: comicul de limbaj, de nume,
de situatie, de caracter, de moravuri.
Tema textului este aceea a parvenitismului, a snobismului specific societatii contemporane.
Prin intermediul comediei sunt satirizate incercarile de a ascunde esenta printr-o aparenta
neconvingatoare.
Titlul este alcatuit din doua substantive: unul care desemneaza personajul feminin devenit o
emblema a epocii, iar celalalt este un indice spatial care desemneaza o zona marginala in care indivizii
au aspiratii incercand sa se compare cu cei din metropole precum Parisul. Modul de viata,
vestimentatia, chiar si limba franceza, devin aspiratiile Coanei Chirita care isi doreste depasirea
statutului de provinciala, acesta actioneaza ca un complex de inferioritate pe care Chirita se
ambitioneaza sa il depaseasca.
Comedia are in centrul familia Barzoi cu reprezentanta ei de seaza, Chirita, sotia boierului
Grigore Barzoi, care pe tot parcursul piesei isi etaleaza snobismul, scopul ei fiind acela de a fi in pas
cu moda pariziana si astfel, il determina pe boierul Grigore Barzoi sa devina ispravnic. Chirita se
remarca prin situatiile penibile in care se pune, demonstrand un snobism iesit din comun.
Imitarea modei pariziene cu orice pret este o trasatura specifica epocii, prin aceasta Alecsandri

1
Trif Miruna
Colegiul National „Calistrat Hogas“
Clasa a XI-a F

satirizeaza moravurile societatii contemporane folosindu-se de umor. Chirita este o imagine


caricaturala a femeii mondene din perioada pasoptista, idealurile sale fiind legate atat de schimbarea
propriei imagini cat si de viitorul fiului sau, Gulita.
Comicul de nume este evident, astfel ca Gulita desi este nume, pare un alint care dezvaluie o
fire rasfatata, dar inculta. Chirita planuieste o casatorie intre fiul ei si Luluta, o orfana cu potential de
a mosteni o mare avere. Crescuta in casa ei, Luluta este o singuratica, traind din amintiri. Leonas, un
tanar inteligent si cu spirit de initiativa face parte din trecutul ei, intamplarea facand ca acesta
indragostit la randu-i de Luluta pune la cale fuga lor.
In stratul de adancime al textului apare o opozitie intre traditie si ideile progresiste. Chirita
este cea care incearca sa se rupa de traditie, sa-si schimbe comportamentul, obiceiurile culinare, chiar
si limba. Contrastul intre posibilitatile intelectuale reduse si felul in care asimileaza ideile progresiste
creeaza un comic teribil, limba franceza pe care se straduieste sa o asimileze este eronata, termenii
fiind adaptati dupa limba romana („furculision“). Gulita se pare ca o mosteneste, dovedindu-se
incapabil sa asimileze franceza.
Cuplul Luluta-Leonas este unul romantic, iubirea celor doi fiind sincera. Pentru a-i castiga
simpatia si a fi aproape de ea, Leonas, intors de curand din strainatate, se deghizeaza, inducand-o in
eroare pe Chirita. Ba mai mult, scoate in evidenta imoralitatea acesteia care nu se da in laturi in a-i
raspunde la avansuri, nestiind ca este chiar Leonas. Considerandu-l un rival pentru rasfatatul Gulita,
Chirita incearca in mai multe randuri sa-l indeparteze pe Leonas, insa de fiecare data cade in capcana
tanarului.
Apar in text si personaje secundare, personajul colectiv – grupul taranilor din care iese in
evidenta Ion, acesta intra in tiparul traditional al romanului simplu, cu bun simt care ironizeaza
snobismul stapanilor si incercarile lor esuate de a se adapta la o moda a timpului incompatibila cu
structura lor interioara.Finalul este unul fericit pentru cei doi tineri care ajung sa fie impreuna.
Chirita este un personaj emblematic al literaturii romane, creat cu ideea de a satiriza
moravurile societatii burgheze din perioada pasoptista, dand dovada de un snobism iesit din comun
pe tot parcursul textului. Din dorinta de a fi in pas cu moda, aceasta se converteste frantuzismelor,
obtinand in final un rezultat dizgratios, menit sa starneasca rasul.
Dragostea fata de fiul sau este o urma de moralitate pe parcursul textului, caci Chirita are
antecedente opuse moralitatii cum ar fi flirtul cu Sarl si cu tanarul cadru militar deghizat, sau dorinta
ca Luluta sa devina sotia lui Gulita doar pentru avere.
In concluzie, reprezentant al literaturii pasoptiste, intemeietor al literaturii romane, Vasile
Alecsandri a ridicat discursul literar, fie el liric, epic sau dramatic la un rang de maxima originalitate,
inegalabil la o privire diacronica a literaturii romane.

S-ar putea să vă placă și