Versiune pentru discuții publice

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

clasele a VI-a – a IX-a

Aria curriculară:

Chişinău, 2019

1 / 32
 Versiune pentru discuții publice
Preliminarii

Curriculumul la disciplină reprezintă un ansamblu de acţiuni planificate, orientate spre

eficientizarea procesului de învăţământ.
Prezentul curriculum a fost elaborat în baza documentelor de politici educaţionale, în special
Cadrul de referinţă al curriculumului national (2017), Curriculumul national (2018), Curriculumul de
bază (2018) şi reflectă conţinutul disciplinei Biologia care se studiază în calitate de disciplină obligatorie
în clasele a VI-a–a IX-a în cadrul ariei curriculare Matematică şi ştiinţe.
Conţinutul curriculumului include: concepţia curriculumului, definirea competenţelor specifice
disciplinei şi a unităţilor de competenţe, conţinutul informational şi prezentarea logică a acestuia, strategii
didactice de predare-învăţare-evaluare.
În acest context curriculumul realizează următoarele funcţii:
 reprezintă documentul normativ-reglator al procesului de predare-învăţare-evaluare la
disciplină;
 oferă repere teoretice privind proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului educaţional la
disciplină;
 reprezintă axa orientativă de formare a competenţelor la elevi;
 serveşte drept reper pentru elaborarea produselor de tip metodologic: manuale şcolare, ghiduri
metodologice, softuri educaţionale, teste de evaluare etc.
Curriculumul la disciplină are mai mulţi beneficiari: actori educaţionali implicaţi în procesul de
învăţământ: cadre didactice şi elevi, specialişti supervizori: metodişti la disciplină, manageri şcolari,
autori de produse curriculare: autori de manuale şi ghiduri metodologice, de softuri educaţionale, teste
de evaluare etc.
Demersul educational reflectat în conţinutul curriculumului la disciplina Biologie pentru treapta
gimnazială este orientat spre a asigura formarea integră şi progresivă a personalităţii elevului prin
motivarea acestora pentru explorarea lumii vii, prin formarea abilităţilor sociale de relaţionare, prin
tendinţa de a achiziţiona valori specifice domeniului: responsabilitate pentru propria stare de sănătate şi
a celor din jur, angajarea în activităţi de protecţie a mediului, aspecte ce implică elevul întru-un proces
de sustenabilitate ecologică la diverse nivele ale lumii vii.

2 / 32
 Versiune pentru discuții publice
I. Concepţia curriculumului

Curriculumul la disciplina biologie reflectă conţinutul biologiei în calitate de ştiinţă care studiază
organismele vii, relaţiile dintre organisme şi relaţiile lor cu mediul înconjurător.
Valoarea formativă a disciplinei constă în:
 formarea la elevi a unor competenţe cognitive, care vizează utilizarea teoriilor şi a noţiunilor
achiziţionate în cadrul educaţiei formale, precum şi a cunoştinţelor dobândite prin experienţa
de viaţă;
 formarea competenţelor funcţionale, care reprezintă aplicarea cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor în contexte reale de viaţă;
 formarea unei conduite care vizează prezenţa valorilor personale referitoare la protecţia
mediului ambiant, la menţinerea propriei stări de sănătate şi a celor din jur, la relaţionarea
eficientă cu ambianţa.
Astfel, curriculumul gimnazial la biologie orientează proiectarea, organizarea şi desfăşurarea
demersului educaţional în contextul unei pedagogii axate pe competenţe.
Formarea competenţelor în cadrul procesului de predare-învăţare-evaluare se realizează prin
prisma unităţilor de conţinut/materiei de studiu. Prezentul curriculum propune un model de prezentare
modulară concentrică a unităţilor de conţinut, structurate pe cinci domenii, care reflectă consecutivitate
şi consecvenţă în formarea competenţelor specifice/ comportamentelor elevului, respectând astfel linia
logică a disciplinei.
În acest context se conturează următoarele principii care contribuie la eficientizarea demersului
educaţional la disciplina biologie:
 Principiul abordării modulare a disciplinei - structurarea conţinuturilor într-o viziune
modulară, urmărindu-se dezvoltarea competenţelor de investigaţie complexă a naturii.
 Principiul perspectivei integrării profesionale presupune saturarea activităţilor
educaţionale cu situaţii de problemă, care contribuie la ghidarea elevilor în proiectarea
carierei.
 Principiul centrării activităţii/demersului didactic pe elev – adaptarea unui demers de
învăţare activă, prin propunerea unor activităţi individuale sau în grup, în care elevii să-şi
dezvolte independenţa de acţiune, originalitatea şi creativitatea, realizând/desfăşurând
activităţile în ritm propriu fiecăruia.
 Principiul funcţionalităţii/utilităţii sociale ale procesului didactic presupune elaborarea
unor situaţii de problemă, rezolvarea cărora contribuie la autoactualizare.
 Principiul lateralizării echilibrate a informaţiei presupune propunerea unui set de sarcini
didactice pentru dezvoltarea echilibrată a emisferelor cerebrale (stângă şi dreaptă).
 Principiul corelaţiei interdisciplinare presupune abordarea unui demers didactic
interdisciplinar cu geografia, fizica, chimia, matematica, desenul, literatura etc. care
motivează şi condiţionează caracterul sistemic al învăţării.
Curriculumul gimnazial la biologie este astfel conceput încât să permită profesorilor libertatea de
aşi elabora o strategie eficientă de proiectare/organizare a demersului educaţional în vederea formării la
elevi a unor valori şi atitudini în contextul cerinţelor societăţii contemporane.

3 / 32
 Versiune pentru discuții publice
II. Administrarea disciplinei

 Administrarea disciplinei

Statutul Aria Clasa Nunărul de Numărul de Asigurare

disciplinei curriculară unităţi de ore didactică/
conţinut pe curriculară
clasă

Clasa a VI-a 5 34 • Manual

• Ghid
metodologic
etc.

Clasa a VII-a 5 68 • Manual

Disciplină Matematică şi • Ghid
obligatorie ştiinţe metodologic
etc.
Clasa a VIII-a 5 68 • Manual
• Ghid
metodologic
etc.

Clasa a XI-a 5 68 • Manual

• Ghid
metodologic
etc.

 Repartizarea temelor/ unităţilor de conţinut pe clase şi unităţi de timp

Unitate de Total ore Ore pentru

conţinut/ Modul/ lucru individual/la
Temă dispoziţia profesorului
Clasa a VI-a
Celula, unitatea de 6 1
bază a vieţii
Diversitatea şi 9 1
clasificarea
organismelor
Plante 6 1
Organismul 6 1
uman şi
sănătatea
Organismele în 7 1
mediul lor de viaţă

4 / 32
 Versiune pentru discuții publice
Clasa a VII-a

Celula, unitatea de 8 1
bază a vieţii

Diversitatea şi 20 2
clasificarea
organismelor
Plante 8 1

Organismul 23 3
uman şi
sănătatea
Organismele în 9 1
mediul lor de viaţă
Clasa a VIII-a

Celula, unitatea de 8 1
bază a vieţii

Diversitatea şi 9 1
clasificarea
organismelor
Plante 10 2

Organismul 30 3
uman şi
sănătatea
Organismele în 11 2
mediul lor de viaţă

Clasa a IX-a

Celula, unitatea de 18 2
bază a vieţii

Diversitatea şi 18 2
clasificarea
organismelor
Plante 10 2

Organismul 10 2
uman şi
sănătatea
Organismele în 12 2
mediul lor de viaţă

5 / 32
 Versiune pentru discuții publice
III. Competenţe cheie

a) Competenţe de comunicare în limba română.

b) Competenţe de comunicare în limba maternă.
c) Competenţe de comunicare în limbi străine.
d) Competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie.
e) Competenţe digitale.
f) Competenţa de a învăţa să înveţi.
g) Competenţe sociale şi civice.
h) Competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă.
i) Competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale.

IV. Competenţe specifice disciplinei

 Utilizarea limbajului ştiinţific biologic în diverse contexte de comunicare referitor la

structuri, procese, fenomene, legi, concepte.

 Investigarea lumii vii prin adaptarea echipamentului didactic specific valorificând rezultatele
obţinute în interes comunitar şi de mediu.

 Implicarea în activităţi de menţinere a stării de sănătate proprii şi a celor din jur prin aplicarea
metodelor interactive în vederea formării unui comportament sanogen.

 Participarea în acţiuni de ocrotire a biodiversităţii prin parteneriat în vederea rezolvării

problemelor ecologice la nivel individual, local şi global.

6 / 32
 Versiune pentru discuții publice
V. Unităţi de învăţare

Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Activităţi şi produse de

învăţare

Clasa a VI-a
 Identificarea I. Celula, unitatea de bază a Activitate:
structurilor prezente în vieţii  Observarea structurii celulei
celulele vegetale şi vegetale şi animale la
animale, vizibile la  Structura celulei vegetale microscopul simplu.
microscopul simplu. şi animale
Produs:
 Compararea structurilor Termeni cheie:  Desenul celulei vegetale şi
celulelor vegetale şi  celulă vegetală, animale cu indicarea
animale.  celulă animală, structurilor vizibile la
 perete celular, microscopul simplu.
 Descrierea funcţiilor  nucleu,
structurilor celulare  citoplasmă, Activitate:
vizibile la microscopul  cloroplaste,  Modelarea unei celule din
materiale accesibile.
simplu.  vacuole,
 membrană celulară.
 Stabilirea Produs:
particularităţilor  Modelul celulei elaborate de
celulelor de a se grupa elev.
în ţesuturi, organe şi Activitate:
organisme.  Proiect STEAM:
„Vocabularul creativ” cu
genericul „În lumea
celulelor”.
Produs:
 Vocabularul elaborat de elev.
II. Diversitatea şi clasificarea Activitate:
 Definirea termenilor: organismelor vii  Observarea unui organism
organism monocelular monocelular la microscopul
şi pluricelular;  Organismele monocelulare simplu.
organism diurn şi şi pluricelulare Produs:
nocturn; organism  Desenul organismului
ierbivor, carnivor,  Organisme diurne şi monocelular vizualizat la
omnivor. nocturne microscop.
Activitate:
 Recunoaşterea  Organisme ierbivore,  Observarea unui organism
organismelor: carnivore, omnivore pluricelular în natură.
monocelulare şi Produs:
pluricelulare; diurne şi Termeni cheie:  Fişă de observaţie,
nocturne; ierbivore,  organism monocelular; completată după câteva
carnivore, omnivore.  organism pluricelular; criterii identificate de către
 organism diurn; elev.

7 / 32
 Versiune pentru discuții publice

 Descrierea  organism nocturn; Activitate:

comportamentelor  organism ierbivor;  Observarea
alimentare ale  organism carnivor; comportamentelor unor
organismelor ierbivore,  organism omnivore. organisme diurne şi nocturne
carnivore, omnivore; din natură.
Produs:
 Stabilirea corelaţiei  Fişa de observaţie completată
dintre comportamentul cu datele observaţiei.
unor organisme şi Activitate:
bioritmul circadian.  Observarea
comportamentului alimentar
 Planificarea acţiunilor al animalelor ierbivore,
de ocrotire a animalelor carnivore, omnivore din surse
şi a plantelor din informaţionale.
localitate. Produs:
 Fişa de observaţie completată
cu datele observaţiei.
Activitate:
 Proiect STEAM „Portofoliul
creativ” cu genericul
„Originalitate prin
diversitate”.
Produs:
Portofoliul elaborat de elev.

III. Plante Activitate:

 Recunoaşterea  Modelarea unei
organelor vegetative şi  Structura unei plante cu plante cu flori
generative ale unei flori utilizând materiale
plante cu flori. accesibile elevilor.
 Plantele în viaţa omului Produs:
 Descrierea funcţiilor  Modelul unei plante
organelor vegetative ale cu flori elaborate de
plantelor cu flori. Termeni cheie: elev.
 plantă cu flori Activitate:
 Argumentarea rolului  organe vegetative: rădăcină,  Realizarea
plantelor în natură şi în tulpină, frunză, experimentului de
viaţa omului.  organe generative: floare. evidenţiere a
transportului
substanţelor prin
organele vegetative
ale plantei.
Produs:
 Concluzii formulate
de elev în baza
datelor experimentale
obţinute.
Activitate:

8 / 32
 Versiune pentru discuții publice
 Elaborarea unui
album cu titlul:
Importanţa plantelor
în viaţa omului.
Produs:
 Albumul elaborat de
elev.

 Definirea termenilor: IV. Organismul uman şi Activitate:

organ,sisteme de sănătatea  Observarea pe mulaj a
organe, sistem digestiv,  Poziţia şi funcţia sistemelor sistemelor de organe şi
sistem respirator, de organe în organismul completarea unei imagini
sistem cardiovascular, uman. contur a organismului uman
sistem excretor, sistem cu sistemele de organe.
reproducător, sistem  Igiena sistemelor de organe Produs:
nervos, sistem la om  Imaginea de contur a
locomotor. organismului uman
Termeni cheie: completată cu sistemele de
 Recunoaşterea poziţiei  organ, organe.
sistemelor de organe  sisteme de organe, Activitate:
în organismul uman.  sistem digestiv,  Elaborarea unui program a
 sistem respirator, modului sănătos de viaţă.
 Descrierea funcţiilor  sistem cardiovascular, Produs:
sistemelor de organe  sistem excretor,  Programul elaborat de către
elev.
ale organismului  sistem reproducător,
uman.  sistem nervos,
 sistem locomotor.
 Propunerea
modalităţilor de
menţinere a stării de
sănătate a
organismului uman.
V. Organismele în mediul lor Activitate:
 Definirea termenilor: de viaţă  Observarea în natură a
mediu de viaţă, adaptărilor structurale ale
adaptare la mediu.  Adaptări ale organismelor unor organisme la mediul lor
la mediul lor de viaţă: de viaţă.
 Identificarea Produs:
adaptărilor structurale  Adaptări structurale ale  Fişă de observaţie completată
şi de comportament ale organismelor la factorii de după câteva criterii
organismelor la mediul mediu: temperatură, identificate de către elev.
lor de viaţă. lumină, umiditate. Activitate:
 Observarea în natură a unor
 Stabilirea relaţiilor  Adaptări comportamentale adaptări comportamentale ale
dintre factorii de mediu de integrare ale unor organisme la mediul lor
şi particularităţile de organismelor la condiţiile de de viaţă.
adaptare ale mediu. Produs:

9 / 32
 Versiune pentru discuții publice
organismelor la mediul  Mediul înconjurător şi  Fişă de observaţie completată
lor de viaţă. activitatea omului. după câteva criterii
identificate de către elev.
 Analiza intervenţiei  Plante şi animale pe cale de Activitate:
activităţii omului dispariţie din Republica  Observara comportamentului
asupra mediului de Moldova. de integrare a furnicilor în
viaţă al organismelor. mediu.
 Rezervaţii naturale şi Produs:
 Argumentarea parcuri naţionale din  Concluzii referitoare la
importanţei protecţiei Republica Moldova. comportamentul de integrare
organismelor şi a a furnicilor în mediu
mediului lor de viaţă. Termeni cheie: Activitate:
 mediul de viaţă,  Întocmirea unei schiţe de
 adaptare la mediu, teren din localitate cu
 adaptări structurale, indicarea aspectelor activităţii
 adaptări comportamentale, omului
 plante rare, Produs:
 animale rare,  Schiţa de teren completată de
elev.
 rezervaţie natural,
Activitate:
 parc national.
 Colecţionarea şi afişarea
diferitor imagini/ fotografii
cu plante şi animale pe cale
de dispariţie din Republica
Moldova.
Produs:
 Colecţia de imagini/
fotografii afişată în cadrul
activităţilor ecologice din
instituţia de învăţământ.
La finele anului elevii vor demonstra următoarele finalităţi subordonate competenţelor
specifice disciplinei:
COMPETENŢA 1:
Utilizarea limbajului ştiinţific biologic în diverse contexte de comunicare referitor la structuri,
procese, fenomene, legi, concepte etc.
Elevii vor putea:
 să definească termeni referitor la:
 structurile celulei vizualizate la microscopul simplu,
 sistemele de organe ale organismului uman;
 să descrie:
 funcţii ale structurilor celulare vizibile la microscopul simplu,
 funcţii ale organelor vegetative ale plantelor cu flori,
 funcţii ale sistemelor de organe ale organismului uman,
 comportamente alimentare ale organismelor ierbivore, carnivore, omnivore;
 să recunoască:
 organisme: monocelulare şi pluricelulare; diurne şi nocturne; ierbivore, carnivore,
omnivore,
 organe vegetative şi generative ale plantelor cu flori,

10 / 32
 Versiune pentru discuții publice

 sistemele de organe în organismul uman;

 să compare structuri ale celulelor vegetale şi animale;
 să stabilesacă corelaţii între:
 structurile: celule-ţesuturi-organe-organism,
 comportamentul unor organisme şi bioritmul circadian;
 factorii de mediu şi particularităţile de adaptare ale organismelor la mediul lor de viaţă;
 să argumenteze:
 rolul plantelor în natură şi în viaţa omului,
 importanţa protecţiei organismelor şi a mediului lor de viaţă.

COMPETENŢA 2:
Investigarea lumii vii prin adaptarea echipamentului didactic specific valorificând rezultatele
obţinute în interes comunitar şi de mediu
Elevii vor putea:
 să utilizeze tehnici, aparate şi materiale de laborator în procesul de investigaţie a structurii
celulelor vegetale şi animale vizibile la microscopul simplu;
 să planifice şi să realizeze experimente de investigaţie a funcţiilor organelor vegetative la
plante;
 să interpreteze date experimentale referitor la funcţiile organelor vegetative la plante;
 să efectueze observaţii în natură referitoare la:
 comportamentul unor organisme în funcţie de modul de alimentaţie,
 comportamentul unor organisme în funcţie de bioritmul circadian,
 adaptări structurale ale unor organisme la mediul lor de viaţă.
 să înregistreze date ale observaţiilor referitor la:
 structura celulei,
 comportamente de integrare ale unor organisme în natură;
 să evalueze observaţiile referitor la:
 structura celulei,
 comportamente de integrare ale unor organisme în natură.

COMPETENŢA 3:
Implicarea în activităţi de menţinere a stării de sănătate proprii şi a celor din jur prin
aplicarea metodelor interactive în vederea formării unui comportament sanogen
Elevii vor putea:
 să propună modalităţi de menţinere a stării de sănătate a organismului uman.

COMPETENŢA 4:
Participarea în acţiuni de ocrotire a biodiversităţii prin parteneriat în vederea rezolvării
problemelor ecologice la nivel individual, local şi global
Elevii vor putea:
 să planifice acţiuni de ocrotire a animalelor şi a plantelor din localitate.

În realizarea finalităților elevii vor manifesta următoarele valori și atitudini:

 Motivație pentru studiu în domeniul biologiei;

 Interes pentru realizările științelor biologice și a altor științe;

11 / 32
 Versiune pentru discuții publice
 Consecvență în cercetarea unor probleme din biologie;
 Respect față de orice formă de viață;
 Responsabilitate pentru propria stare de sănătate și a celor din jur;
 Inițiativă în rezolvarea problemelor de mediu;
 Angajare în protecția mediului;
 Orientare spre succes în procesul de învățământ;
 Deschidere pentru aplicarea realizărilor științelor biologice în viața cotidiană.

I. Celula, unitatea de bază a vieţii
 Identificarea diferitor
tipuri de celule.
 Corelarea structurilor
diferitor tipuri de celule
cu funcţiile lor.
 Stabilirea nivelelor de
organizare a celulelor.
Clasa a VII-a
Activitate:
 Tipuri de celule şi funcţiile  Modelarea unui tip de celule
lor. din materiale accesibile.
Produs:
 Nivele de organizare a  Modelul unui tip de celule.
viului: celulă-ţesut-organ- Activitate:
sistem de organe –  Reprezentarea grafică prin
organism. aplicaţie digitală (ppt, prezi
etc.) a nivelelor de
Termeni cheie: organizare a viului pentru un
 celule conducătoare (xilem), material cunoscut (de ex.
 celule nervoase (neuron), pentru sistemul
 celule sangvine (eritrocit), cardiovascular).
 celule sexuale (ovul, Produs:
spermatozoid),  Nivele de organizare a viului
 ţesut, în aplicaţie digitală.
 organ,
 sistem de organe
 organism.

II. Diversitatea şi clasificarea

 Definirea termenilor:
sistematică, regn,
încregătură, clasă.
 Identificarea
caracteristicilor
distinctive animalelor
la nivel de regn,
încrengătură, clasă.
 Recunoaşterea
reprezenţanţilor din
regnul Animale la nivel
de încrengătură şi clasă.
Activitate:
organismelor vii  Elaborarea proiectului de
grup cu tema: „Paşaportul
 Sistematica organismelor. unui reprezentant din regnul
Unităţi taxonomice: regn, Animale”, după algoritmul:
încrengătură, clasă.  denumirea reprezentantului,
 particularităţi structurale ale
 Regnul Animale. reprezentantului specifice
 Animale nevertebrate: unităţii taxonomice;
Celenterate: hidre, meduze,  rolul reprezentantului în
corali. Viermi: plaţi, natură şi în viaţa omului;
cilindrici, inelaţi.  măsuri de protecţie ale
reprezentantului.
Moluşte: gasteropode, Produs:
lamelibranhiate, cefalopode.  Paşaportul unui reprezentant
Artropode: crustacee, din regnul Animale, elaborat
arahnide, insecte. în baza proiectului.
Activitate:

12 / 32
 Versiune pentru discuții publice

 Argumentarea rolului  Animale vertebrate:  Observarea reprezentaţilor

animalelor în natură şi Peşti cartilaginoşi, din regnul Animale în
în viaţa omului. Peşti osoşi, natură/muzee/grădina
Amfibieni, zoologică.
 Proiectarea acţiunilor Reptile, Produs:
de protecţie a faunei la Păsări,  Fişă de observare asupra unui
nivel local. Mamifere. animal/unor animale,
completată după câteva
Termeni cheie: criterii identificate de către
 sistematică; elev.
 unitate taxonomică;
 regn;
 încrengătură;
 clasă;
 animale nevertebrate;
 animale vertebrate;
 simetrie bilaterală
 simetrie radială;
 coelenterate: hidre, meduze,
corali;
 viermi: plaţi, cilindrici,
inelaţi;
 moluşte: gasteropode,
lamelibranhiate, cefalopode;
 artropode: crustacee,
arahnide, insect;
 peşti cartilaginoşi;
 peşti osoşi;
 amfibieni;
 reptile;
 păsări;
 mamifere.

 Identificarea structurii III. Plante Activitate:

organelor vegetative ale  Observarea la microscop a
unei plante cu flori  Structura organelor structurii vărfului de
vegetative ale plantei cu rădăcină.
 Recunoaşterea părţilor flori Produs:
principale ale structurii  Desenul structurii vârfului
rădăcinii, tulpinii,  Structura rădăcinii. Sisteme rădăcinii vizualizat la
frunzei. radiculare microscop
Activitate:
 Descrierea circulaţiei  Structura tulpinii  Stabilirea vârstei arborelui
substanţelor în corpul după inelele anuale.
plantei.  Structura frunzei Produs:
 Imaginea de contur cu
reprezentarea

13 / 32
 Versiune pentru discuții publice

 Utilizarea Termeni cheie: corespunzătoare a vârstei

instrumentarului şi a  perişori absorbanţi, arborelui
tehnicilor de laborator  floem, Activitate:
în procesul de  xilem,  Elaborarea unui atlas botanic
investigaţie a structurii  cloroplast, cu tema: Diversitatea
organelor vegetative ale  epidermă, frunzelor în natură.
plantelor cu flori.  cuticulă, Produs:
 Atlasul botanic elaborate de
 stomata,
 Proiectarea acţiunilor  mezofil.
elev.
de investigaţie a
structurii organelor
vegetative ale plantelor.

 Proiectarea acţiunilor
de ocrotire a plantelor
cu flori.
 Definirea termenilor: IV. Organismul uman şi Activitate:
sistem digestiv, sănătatea  Realizarea experimentului de
respirator, evidenţiere a acţiunii sucului
cardiovascular,  Sisteme vitale cu funcţii de gastric asupra digestiei
excretor. nutriţie la om: sistemul proteinelor.
digestiv, respirator, Produs:
 Recunoaşterea cardiovascular şi excretor.  Concluzii formulate privind
sistemelor de organe cu acţinea sucului gastric asupra
funcţii de nutriţie la  Igiena sistemelor vitale cu proteinelor.
om: sistemul digestiv, funcţii de nutriţie. Activitate:
respirator,  Confecţionarea Modelulului
cardiovascular,  Influenţa factorilor nocivi: Donders pentru evidenţierea
excretor. tutun, alcool, droguri asupra procesului de respiraţie
organismului uman. Produs:
 Descrierea funcţiilor  Modelul Donders
sistemelor vitale cu  Afecţiuni ale sistemelor vitale confecţionat de elev şi
funcţii de nutriţie la cu funcţii de nutriţie. concluzii formulate cu
om. referire la mecanismul
 Alimentaţia echilibrată. respiraţiei.
 Interpretarea efectului Activitate:
unor substanţe toxice:  Vaccinurile şi imunitatea.  Elaborarea unei raţii
tutun, alcool, droguri alimentare pentru menţinerea
asupra organismului Termeni cheie: stării de sănătate a
uman.  sistem digestiv, digestie, tub organismului uman.
digestiv, glande digestive, Produs:
 Distingerea  sistem respirator, respiraţie,  Raţia alimentară elaborată de
afecţiunilor principale plămân, căi respiratorii, elev.
ale sistemelor vitale cu inspiraţie, expiraţie, Activitate:
funcţii de nutriţie la  sistem cardiovascular, inimă,  Observarea la microscop a
om. vase sangvine: artere, vene, elementelor figurate ale
capilare, circulaţie sistemică, sângelui.
circulaţie pulmonară, Produs:

14 / 32
 Versiune pentru discuții publice

 Estimarea importanţei elementele figurate ale  Desenul cu indicarea

vaccinării pentru sângelui, elementelor figurate ale
organism.  sistem excretor, excreţie, sângelui.
rinichi, uretere, vezică urinară, Activitate:
 Argumentarea uretră,  Improvizarea acţiunilor de
importanţei unui mod  raţie alimentară acordare a prim ajutor în caz
sănătos de viaţă.  igienă. de intoxicaţie alimentară.
Produs:
 Gradul de respectare a
algoritmului acordării prim
ajutor.
Activitate:
 Improvizarea acţiunilor de
acordare a prim ajutor în caz
de hemoragie.
Produs:
 Gradul de respectare a
algoritmului acordării prim
ajutor.
Activitate:
 Improvizarea acţiunilor de
acordare a prim ajutor în caz
de asfixie.
Produs:
 Gradul de respectare a
algoritmului acordării prim
ajutor.
 Definirea termenilor V. Organismele în mediul lor de Activitate:
biologici: bioritm, viaţă  Observarea comportamentului
migraţie, hibernare, sezonier al unei familii de
amorţire, proces ciclic,  Comportamente de integrare rândunele/berze .
plante anuale, plante sezonieră ale organismelor în Produs:
bienale, plante perene. mediul lor de viaţă:  Reportaj despre
comportamentul sezonier al
 Identificarea cauzelor  Viaţă activă şi hibernare la unei familii de rândunele/
migraţiilor şi a animale. berze din localitate.
hibernărilor la animale. Activitate:
 Migraţia la animale.  Vizionarea unui fragment
 Descrierea video despre hibernarea unor
comportamentelor de  Aspecte sezoniere ale mamifere din Republica
integrare sezonieră la ciclurilor de dezvoltare la Moldova.
animale şi la plante. plante. Produs:
 Blocnottes cu notiţe din
 Diferenţierea Termeni cheie: fragmentul vizionat cu
particularităţilor  Bioritm, referire la specificul
fiziologice la animale în  proces ciclic, hibernării unor mamifere.
timpul perioadei active şi  migraţie, Activitate:
 Elaborarea unui proiect de
inactive.  hibernare,
lungă durată pentru obţinerea
15 / 32
 Versiune pentru discuții publice

 amorţire, seminţelor de roşii/

 Argumentarea rolului  plante: anuale, bienale, fasole/ardei/ sălată.
comportamentelor de perene. Produs:
integrare la schimbările  Raportul cu referire la
mediului în viaţa rezultatele implementării
organismelor. proiectului.

La finele anului elevii vor demonstra următoarele finalităţi subordonate competenţelor

specifice disciplinei:
COMPETENŢA 1:
Utilizarea limbajului ştiinţific biologic în diverse contexte de comunicare referitor la structuri,
procese, fenomene, legi, concepte
Elevii vor putea:
 să definească termenii:
 sistematică, regn, încregătură, clasă,
 sistem digestiv, respirator, cardiovascular, excretor.
 bioritm, migraţie, hibernare, amorţire, proces ciclic;
 să descrie:
 circulaţia substanţelor în corpul plantei,
 funcţiile sistemelor vitale cu rol de nutriţie la om,
 comportamente de integrare sezonieră la animale şi la plante.;
 să recunoască:
 reprezenţanţi din regnul Animale la nivel de încrengătură şi clasă,
 părţile principale ale structurii rădăcinii, tulpinii, frunzei,
 sistemele de organe cu funcţii de nutriţie la om: sistemul digestiv, respirator, cardiovascular,
excretor;
 să identifice:
 diferite tipuri de celule,
 structuri ale organelor vegetative ale unei plante cu flori,
 caracteristici distinctive ale animalelor la nivel de regn, încrengătură, clasă,
 cauzele migraţiei şi ale hibernării la animale;
 să compare structuri ale celulelor vegetale şi animale;
 să stabilesacă corelaţii între:
 structurile diferitor tipuri de celule şi funcţiile lor,
 nivelele de organizare a celulelor;
 să argumenteze:
 rolul animalelor în natură şi în viaţa omului,
 importanţa unui mod sănătos de viaţă.

COMPETENŢA 2:
Investigarea lumii vii prin adaptarea echipamentului didactic specific valorificând rezultatele
obţinute în interes comunitar şi de mediu
Elevii vor putea:
 să utilizeze tehnici, aparate şi materiale de laborator în procesul de investigaţie a structurii
organelor vegetative ale plantelor cu flori;
 să planifice şi să realizeze experimente de investigaţie a digestiei şi respiraţiei la om;

16 / 32
 Versiune pentru discuții publice

 să interpreteze date experimentale referitor la digestie şi respiraţie;

 să efectueze observaţii referitoare la:
 reprezentanţi din regnul Animale,
 mecanismul respiraţiei,
 la compoziţia sângelui,
 comportamentul sezonier al păsărilor și mamiferelor;
 să înregistreze date ale observaţiilor referitor la:
 reprezentanţi din regnul Animale,
 mecanismul respiraţiei,
 la compoziţia sângelui,
 comportamentului sezonier al păsărilor și mamiferelor.

COMPETENŢA 3:
Implicarea în activităţi de menţinere a stării de sănătate proprii şi a celor din jur prin
aplicarea metodelor interactive în vederea formării unui comportament sanogen
Elevii vor putea:
 să propună modalităţi de prevenire a influenţei factorilor nocivi: tutun, alcool, droguri asupra
organismului uman,
 să planifice acţiuni de menţinere a stării de sănătate.

COMPETENŢA 4:
Participarea în acţiuni de ocrotire a biodiversităţii prin parteneriat în vederea rezolvării
problemelor ecologice la nivel individual, local şi global
Elevii vor putea:
 să planifice acţiuni de protecţie a faunei şi florei la nivel local.

În realizarea finalităților elevii vor manifesta următoarele valori și atitudini:

 Motivație pentru studiu în domeniul biologiei;

 Interes pentru realizările științelor biologice și a altor științe;
 Consecvență în cercetarea unor probleme din biologie;
 Respect față de orice formă de viață;
 Responsabilitate pentru propria stare de sănătate și a celor din jur;
 Inițiativă în rezolvarea problemelor de mediu;
 Angajare în protecția mediului;
 Orientare spre succes în procesul de învățământ;
 Deschidere pentru aplicarea realizărilor științelor biologice în viața cotidiană.

Clasa a VIII-a
 Identificarea substanţelor I. Celula, unitatea de bază a
chimice din celulă. vieţii
 Clasificarea substanţelor  Compoziţia chimică a celulei.
chimice prezente în Substanţe organice şi
celulă. anorganice.
 Particularităţi ale corelaţiei
structurale:
17 / 32
Activitate:
 Realizarea experimentului de
evidenţiere a prezenţei
amidonului în celulele
vegetale (ex. în tuberculi de
cartofi) cu ajutorul soluţiei de
iod.
Produs:
 Versiune pentru discuții publice

 Explicarea corelaţiei  Concluzii referitor la prezenţa

structurale: celuloză – - celuloză/amidon/glicogen – amidonului în celulele
glucoză, amidon – glucoză, vegetale.
glucoză, glicogen – - proteine – aminoacizi, Activitate:
glucoză, proteine – - lipide – acizi graşi şi  Realizarea experimentului de
aminoacizi, lipide – acizi glicerină. evidenţiere a prezenţei
graşi şi glicerină. lipidelor în celulele vegetale
Termeni cheie: (ex. în seminţele de floarea
 Estimarea rolului  proteine, soarelui).
substanţelor chimice  glucide, Produs:
pentru organism.  lipide,  Concluzii referitor la prezenţa
 săruri minerale, lipidelor în celulele vegetale.
 apă, Activitate:
 amidon,  Realizarea experimentului de
evidenţiere a prezenţei
 glycogen,
proteinelor în celulele
 celuloză,
vegetale (pe exemplul unui
 glucoză, miez de pâine) cu ajutorul
 lipide, acidului nitric.
 acizi graşi, Produs:
 glicerină,  Concluzii referitor la prezenţa
 proteine, proteinelor în celulele
 aminoacizi. vegetale.
Activitate:
 Elaborarea unei raţii
alimentare echilibrată în
substanţe organice.
Produs:
 Raţia alimentară elaborată de
elev.
II. Diversitatea şi clasificarea Activitate:
 Definirea termenilor organismelor vii  Elaborarea proiectului de
sistematică, regn, filum, grup cu tema: „Paşaportul
clasă.  Regnul Plante. unui reprezentant din regnul
Plante”, după algoritmul:
 Recunoaşterea  Filumul Briofite:  denumirea reprezentantului,
caracteristicilor muşchiul de pământ.  particularităţi structurale ale
distinctive specifice reprezentantului specifice
plantelor la nivel de  Filumul Pteridofite: unităţii taxonomice;
regn, filum, clasă. ferigi.  rolul reprezentantului în
natură şi în viaţa omului;
 Recunoaşterea  Filumul Gimnosperme.  măsuri de protecţie ale
reprezenţanţilor din reprezentantului.
regnul Plante la nivel de  Filumul Angiospeme: Produs:
filum şi clasă. clasa Dicotiledonata;  Paşaportul unui reprezentant
clasa Monocotiledonata. din regnul Plante, elaborat în
baza proiectului.
Termeni cheie: Activitate:
 sistematică;
18 / 32

 Argumentarea rolului
plantelor în natură şi în
viaţa omului.
 Proiectarea acţiunilor de
protecţie a florei la nivel
local/global.
 Recunoaşterea
elementelor structurale
ale florii.
 Descrierea procesului de
reproducere sexuată la
plantele cu flori.
 Argumentarea
importanţei reproducerii
sexuate la plantele cu
flori.
 regn;
 filum;
 clasă;
 plante;
 briofite;
 pteridofite;
 gimnosperme;
 angiosperme;
 dicotiledonate;
 monocotiledonate.
III. Plante
 Floarea, organ generativ:
Structura florii.
 Reproducerea sexuată la
plantele cu flori.
 Polenizarea.
 Fecundaţia.
 Răspândirea seminţelor.
 Fructul. Diversitatea
fructelor.
Termeni cheie:
 floare,
 reproducere sexuată,
 polenizare,
 fecundare dublă,
 sac embrionar,
 anemofilie,
 entomofilie,
 fructe uscate,
 fructe cărnoase,
 fructe adevărate,
 fructe false,
 fructe monosperme,
 fructe polisperme.
19 / 32
Versiune pentru discuții publice
 Observarea în natură (ex.
grădină, parc, grădina
botanică) a caracteristicilor
distinctive a unui reprezentant
din regnul Plante.
Produs:
 Fişă de observaţie a unei
plante, completată după
câteva criterii identificate de
către elev.
Activitate:
 Proiect STEAM cu genericul
„Sculpturi din plante”.
Produs:
Sculpturi din plante elaborate
de elevi.
Activitate:
 Observarea structurii
florii pe material natural/
mulaj/ planşe.
Produs:
 Fişa de observaţie cu
concluzii referitor la
structura florii.
Activitate:
 Schiţarea procesului de
polenizare şi fecundarea
la plante.
Produs:
 Poster ”Polenizarea şi
fecundarea la plante”
Activitate:
 Elaborarea unui eseu
metaforic, în care se vor
evidenţia particularităţile
şi importanţa răspândirii
fructelor şi seminţelor.
Produs:
 Eseu scris/redactat de
elev.
Activitate:
 Elaborarea unui album cu
tema: Importanţa
fructelor pentru
sănătatea omului.
Produs:
 Album elaborat de elev.

 Definirea termenilor: IV. Organismul uman şi
sisteme vitale cu funcţii sănătatea
de relaţie, sistem  Sisteme vitale cu funcţii
nervos, endocrin, de relaţie: sistem
senzorial, osos, nervos, sistem endocrin,
muscular. sistem senzorial, sistem
osos, sistem muscular.
 Identificarea elementelor
constitutive ale  Sistemul nervos la om:
sistemului nervos, Sistemul nervos central
endocrin, senzorial, osos şi periferic.
şi muscular la om. Reflexe condiţionate şi
necondiţionate.
 Estimarea rolului Activitatea nervoasă
sistemelor vitale cu superioară.
funcţii de relaţie în Igiena sistemului nervos.
activitatea organismului
uman.  Sistemul endocrin la om:
Particularităţi ale
 Planificarea acţiunilor de sistemului endocrin la
menţinere a stării de om.
sănătate a sistemelor Glande endocrine:
vitale cu funcţii de hipofiza, epifiza, glanda
relaţie la om. tiroidă, glandele
suprarenale, timusul şi
glande mixte: pancreasul,
 Analiza unor afecţiuni
gonadele.
ale sistemelor vitale cu
Igiena glandelor enocrine.
funcţii de relaţie la om.
 Sistemul senzorial la
 Aplicarea regulilor de
om:
igienă pentru menţinerea
Analizatorul visual
stării de sănătate a
Analizatorul auditiv
organelor de simţ la om.
Analizatorul gustativ şi
olfactiv
 Aplicarea acţiunilor de Analizatorul cutanat
acordare a prim ajutor în Igiena organelor de simţ
caz de entorse, fracturi, la om.
luxaţii etc.
 Sistemul locomotor la
om:
Sistemul osos la om
Sistemul muscular la om
Igiena sistemului
locomotor
Afecţiuni ale sistemului
locomotor şi acordarea
primului ajutor.
20 / 32
Versiune pentru discuții publice
Activitate:
 Observarea pe mulaje,
planşe a elementelor
constitutive ale
sistemului nervos,
endocrin, senzorial, osos
şi muscular la om.
Produs:
 Desen schematic
completat cu amplasarea
corespunzătoare a
organelor cu funcţii de
relaţii.
Activitate:
 Realizarea
experimentului pentru
evidenţierea reflexului
rotulian la om.
Produs:
 Desenul arcului reflex
observat.
Activitate:
 Realizarea
experimentului pentru
evidenţierea compoziţiei
chimice a osului.
Produs:
 Concluzii referitoare la
compoziţia chimică a
osului.
Activitate:
 Elaborarea unui set de
exerciţii fizice
recomandate pentru
dezvoltarea armonioasă a
propriului organism.
Produs:
 Setul de exerciţii elaborat
de elev.
Activitate:
 Demonstrarea unor
acţiuni de acordare a prim
ajutor în caz de entorse,
fracturi, luxaţii conform
instrucţiunii.

 Definirea termenilor:
ecosistem, biocenoză,
biotop, lanţ trofic, reţea
trofică, piramidă trofică,
producător, consumator,
descompunător.
 Descrierea
componentelor
ecosistemului.
 Clasificarea
ecosistemelor.
 Determinarea
particularităţilor
ecosistemelor.
 Stabilirea relaţiilor între
condiţiile de mediu ale
ecosistemului şi
biodiversitate.
 Argumentarea
importanţei relaţiilor
trofice în ecosistem.
 Proiectarea acţiunilor de
ameliorare a stării
ecosistemelor din
localitate.
La finele anului elevii vor demonstra următoarele finalităţi subordonate competenţelor
specifice disciplinei:
Utilizarea limbajului ştiinţific biologic în diverse contexte de comunicare referitor la structuri,
Elevii vor putea:
 să definească termenii:
Versiune pentru discuții publice
Termeni cheie: Produs:
 sistem nervos,  Prim ajutor acordat după
 sistem endocrin, instrucţiune.
 sistem senzorial,
 sistem osos,
 sistem muscular.
V. Organismele în mediul lor Activitate:
de viaţă  Crearea unui album cu
fotografii, imagini cu diverse
 Comportamente de integrare ecosisteme.
în ecosistem prin relaţii Produs:
trofice  Albumul creat de elev.
Activitate:
 Ecosistemul şi componentele  Calcularea frecvenţei
lui. plantelor şi animalelor pe o
unitate de suprafaţă (m2)
 Diversitatea ecosistemelor: dintr-un ecosistem (ex. parc,
terestru-aerian, acvatic, lac, pădure etc.).
subteran şi organisme Produs:
caracteristice.  Tabel cu datele înregistrate.
Activitate:
 Rolul organismelor în  Reprezentarea schematică a
circuitul materiei şi energiei. relaţiilor trofice (lanţuri
trofice, reţele trofice,
 Relaţii trofice în ecosistem. piramide trofice) într-un
- Lanţuri şi reţele trofice ecosistem concret.
- Nivele şi piramide trofice Produs:
 Schema relaţiilor trofice
elaborată de elev.
Termeni cheie: Activitate:
 ecosistem,  Proiectarea unor acţiuni de
ameliorare a stării unui
 biotop,
ecosistem din localitate.
 biocenoză,
Produs:
 producător,  Raportul cu referire la
 consumator, rezultatele implementării
 descompunător, proiectului.
 lanţ trofic,
 nivel trofic,
 piramida trofică.
COMPETENŢA 1:
procese, fenomene, legi, concepte
21 / 32
 Versiune pentru discuții publice

 sistematică, regn, încregătură, clasă,

 sistem nervos, endocrin, senzorial, osos, muscular,
 ecosistem, biocenoză, biotop, lanţ trofic, reţea trofică, piramidă trofică, producător,
consumator, descompunător;
 să descrie:
 procesul de reproducere sexuată la plantele cu flori,
 componentele ecosistemului;
 să recunoască:
 caracteristicile distinctive specifice plantelor la nivel de regn, filum, clasă,
 reprezenţanţi din regnul Plante la nivel de încrengătură şi clasă,
 elementele structurale ale florii;
 să identifice:
 substanţe chimice din celulă,
 elemente constitutive ale sistemului nervos, endocrin, senzorial, osos şi muscular la om;
 să clasifice:
 substanţe chimice prezente în celulă,
 ecosisteme;
 să stabilesacă corelaţii între:
 substanţe organice complexe şi simple: celuloză – glucoză, amidon – glucoză, glicogen –
glucoză, proteine –aminoacizi, lipide – acizi graşi şi glicerină,
 condiţiile de mediu ale ecosistemului şi biodiversitate;
 să argumenteze:
 rolul substanţelor chimice pentru organism,
 rolul plantelor în natură şi în viaţa omului,
 importanţa reproducerii sexuate la plantele cu flori,
 rolul sistemelor vitale cu funcţii de relaţie în activitatea organismului uman,
 importanţa relaţiilor trofice în ecosistem.

COMPETENŢA 2:
Investigarea lumii vii prin adaptarea echipamentului didactic specific valorificând rezultatele
obţinute în interes comunitar şi de mediu
Elevii vor putea:
 să utilizeze tehnici, aparate şi materiale de laborator în procesul de investigaţie a structurii
organelor vegetative ale plantelor cu flori;
 să planifice şi să realizeze experimente pentru evidenţierea:
 prezenţei substanţelor organice în celule,
 reflexului rotulian la om,
 compoziţiei chimice a osului;
 să interpreteze date experimentale referitor la:
 prezenţa substanţelor organice în celule,
 reflexul rotulian la om,
 compoziţia chimică a osului.
 să efectueze observaţii referitoare la:
 reprezentaţi din regnul Plante,
 structura florii.
 să înregistreze date ale observaţiilor referitor la:

22 / 32
 Versiune pentru discuții publice

 reprezentaţi din regnul Plante,

 structura florii.

COMPETENŢA 3:
Implicarea în activităţi de menţinere a stării de sănătate proprii şi a celor din jur prin
aplicarea metodelor interactive în vederea formării unui comportament sanogen
Elevii vor putea:
 să propună modalităţi de prevenire a influenţei factorilor nocivi: tutun, alcool, droguri
asupra organismului uman;
 să planifice acţiuni de menţinere a stării de sănătate a sistemelor vitale cu funcţii de
relaţie la om;
 să aplice reguli de igienă pentru menţinerea stării de sănătate a organelor de simţ la om;
 să aplice acţiuni de acordare a prim ajutor în caz de entorse, fracturi, luxaţii etc.

COMPETENŢA 4:
Participarea în acţiuni de ocrotire a biodiversităţii prin parteneriat în vederea rezolvării
problemelor ecologice la nivel individual, local şi global
Elevii vor putea:
 să planifice acţiuni de protecţie a faunei şi florei la nivel local;
 să proiecteze acţiuni de:
 protecţie a florei la nivel local,
 de ameliorare a stării ecosistemelor din localitate.

În realizarea finalităților elevii vor manifesta următoarele valori și atitudini:

 Motivație pentru studiu în domeniul biologiei;

 Interes pentru realizările științelor biologice și a altor științe;
 Consecvență în cercetarea unor probleme din biologie;
 Respect față de orice formă de viață;
 Responsabilitate pentru propria stare de sănătate și a celor din jur;
 Inițiativă în rezolvarea problemelor de mediu;
 Angajare în protecția mediului;
 Orientare spre succes în procesul de învățământ;
 Deschidere pentru aplicarea realizărilor științelor biologice în viața cotidiană.

I. Celula, unitatea de bază a
 Definirea termenilor
diviziune directă şi
diviziune indirectă a
celulei.
 Identificarea exemplelor
de diviziune directă a
celulei în lumea vie.
Clasa a IX-a
vieţii
 Reproducerea celulară şi
moştenirea caracterelor.
 Reproducerea celulară:
 Diviziunea directă
 Diviziunea indirectă
 Gametogeneza
Activitate:
 Observarea la microscopul
optic a diviziunii celulare
directe pe preparatul
microecopic permanent.
Produs:
 Desenul vizualizat la
microscop.
Activitate:

23 / 32

 Definirea mitozei ca
diviziune a nucleului
care dă naştere la celule
identice (detalii despre
etapele mitozei nu sunt
necesare).
 Estimarea rolului mitozei
pentru organism.
 Definirea meiozei ca
diviziune a nucleului
care dă naştere la celule
diferite genetic (detalii
despre etapele meiozei
nu sunt necesare).
 Estimarea rolului
meiozei pentru organism.
 Descrierea procesului de
gametogeneză.
 Compararea ovogenezei
şi spermatogenezei.
 Descrierea mecanismelor
de transmitere a
caracterelor ereditare
conform legilor lui
Mendel.
 Analiza acţiunii
factorilor de mediu
asupra variabilităţii
organismelor.
 Argumentarea rolului
eredităţii şi variabilităţii
în viaţa organismelor.
 Analiza acţiunii
factorilor de mediu în
apariţia maladiilor
ereditare la om.
Versiune pentru discuții publice
 Ereditatea organismelor  Observarea la microscopul
Legile lui G. Mendel: optic a celulelor sexuale.
 Legea purităţii Produs:
gameţilor  Desenul structurii celulelor
 Legea segregării sexuale vizualizat la
independente microscop.
Activitate:
 Variabilitatea
 Elaborarea unor scheme
organismelor.
demonstrative referitoare
la transmiterea
 Genetica umană.
caracterelor ereditare la
 Maladii ereditare mazăre.
genice şi Produs:
cromozomiale.  Schema elaborată de elev.
 Profilaxia bolilor Activitate:
ereditare.  Rezolvarea problemelor
focalizate pe mecanismul
Termeni cheie: transmiterii caracterelor
 reproducere celulară, ereditare (I-ma şi a II-a lege
 diviziune directă, a lui Gregor Mendel).
 diviziune indirectă: mitoză, Produs:
meioză,  Probleme rezolvate
 gametogeneză, conform algoritmului
 gameţi, propus de profesor.
 genetică, Activitate:
 ereditate,  Proiect de cercetare cu
tema: Boli ereditare la om
 variabilitate,
(polidactilia, hemofilia,
 genă,
sindromul Down etc.):
 cromozom,
cauze şi profilaxie.
 boli ereditare.
Produs:
 Raportul proiectului
prezentat la conferinţa
ştiinţifică a elevilor.
Activitate:
 Proiect STEAM cu
genericul Arborele
genealogic al familiei pe
baza unui caracter ereditar.
Produs:
 Prezentarea ilustrativă a a
arborelui genealogic
alcătuit de elev.
24 / 32

 Propunerea modalităţilor
de profilaxie a maladiilor
ereditare la om.
 Descrierea
caracteristicilor
distinctive ale regnurilor:
Virusuri, Monera,
Protiste, Ciuperci.
 Recunoaşterea unor
reprezenţi din regnurile:
Virusuri, Monera,
Protiste, Ciuperci.
 Argumentarea rolului
virusurilor, bacteriilor,
protistelor, ciupercilor în
natură şi în viaţa omului.
 Definirea terminilor:
respiraţie, transpiraţie,
fotosinteză.
 Descrierea proceselor
vitale la plante.
 Proiectarea acţiunilor de
investigaţie a proceselor
vitale din corpul plantei
Versiune pentru discuții publice
II. Diversitatea şi clasificarea Activitate:
organismelor vii  Elaborarea unui buletin
informational sanitar cu tema:
 Regnul Virusuri. „Bacterii patogene şi
sănătatea omului”.
 Regnul Monera. Produs:
 Buletin informational
 Regnul Protiste. elaborate de elev.
Activitate:
 Regnul Ciuperci.  Oservarea drojdiei de bere la
microscop şi fotografierea
Termeni cheie: preparatului prin obiectiv.
 virusuri, Produs:
 monera,  Prezentarea electronică a
 protiste, imaginilor fotografiate cu
 ciuperci. evidenţierea particularităţilor
structurale ale drojdiei de
bere.
Activitate:
 Observarea protistelor la
microscop.
Produs:
 Desen cu indicarea
componentelor structurale ale
protistelor vizualizate la
microscop.
III. Plante Activitate:
 Relizarea experimentului
 Procese vitale la plante: pentru evidenţierea
Transportul apei fotosinezei.
Respiraţia Produs:
Transpiraţia  Concluzii cu referire la
Fotosinteza rezultatul experimentului.
Activitate:
Termeni cheie:  Efectuarea unor experimente
 floem, pentru evidenţierea
 xilem, respiraţiei/ transpiraţiei/
 stomată, transportului apei în corpul
 plastide, plantei.
 cloroplaste, Produs:
 Concluzii cu referire la
 sevă brută,
respiraţie/ transpiraţiei/
 sevă elaborată.
transportul apeiîn corpul
plantei.
25 / 32

 Definirea termenilor: IV. Organismul uman şi
sistem reproducător, sănătatea
fecundaţie, gestaţie,
naştere, perioadă de  Reproducerea la om.
sugar, copilărie, Organe de reproducere la
adolescenţă, adult, om.
sinescenţă, ciclul
ovarian şi uterin.  Fecundaţia, gestaţia şi
naşterea la om.
 Recunoaştera organelor
de reproducere la om.  Creşterea şi dezvoltarea la
om. Perioada de sugar,
 Descrierea procesului copilărie, adolescenţă, adult
de fecundaţie, gestaţie şi senescenţă.
şi naştere la om.
 Ciclul ovarian şi uterin.
 Stabilirea corelaţiei
între creşterea şi  Igiena sistemului
dezvoltarea fizică la om reproducător.
cu aspecte ale
dezvoltării psihice.  Afecţiuni ale sistemului
reproducător. Maladii
 Propunerea sexual transmisibile.
modalităţilor de
prevenire şi profilaxie
a infecţiilor sexual Termeni cheie:
transmisibile.  sistem reproducător femini:
ovar, trompe uterine, uter,
 Argumentarea vagin,
importanţei planificării  sistem reproducător
sarcinii. masculine: testicul, glande
anexe, penis,
 fecundaţie,
 gestaţie,
 ciclu ovarian,
 ciclu uterin.
26 / 32
Versiune pentru discuții publice
Activitate:
 Redactarea unui eseu cu tema.
Importanţa fotosintezei pentru
plantă şi în natură.
Produs:
 Eseu redactat de elev.
Activitate:
 Observarea pe mulaje,
planşe a organelor
sistemului reproducător la
om.
Produs:
 Imaginea de contur
completată cu organele
corespunzătoare.
Activitate:
 Elaborarea unui calendar al
ciclului ovarian.
Produs:
 Calendar elaborat de elev.
Activitate:
 Elaborarea unui
album din fotografii
prin care să reflecte
propria dezvoltare de
la naştere până în
prezent.
Produs:
 Albumul elaborat de elev.
Activitate:
 Dezbateri referitoare la
necesitatea planificării
sarcinii.
Produs:
 Concluzii referitoare la
necesitatea planificării
sarcinii.
Activitate:
 Elaborarea unui buletin
informativ cu referire la
transmiterea, prevenirea şi
profilaxia maladiilor sexual
transmisibile (SIDA, sifilis,
gonoree).
Produs:
 Buletin informativ elaborat
de elev.
 Versiune pentru discuții publice

 Definirea termenilor: V. Organismele în mediul lor Activitate:

echilibru dinamic, de viaţă  Investigarea unor factori
simbioză,mutualism,con  Comportamente de (ex. vînătoare, pescuit
curenţă,protocooperare, integrare a organismelor intensiv, modificarea
amensalism,parazitism,p pentru menţinerea condiţiilor de mediu,
redatorism, cicluri echilibrului dinamic în introducerea de noi specii de
biogeochimice, relaţii ecosistem: organisme etc.) ce produc
concurente, relaţii dezechilibru într-un
neconcurente.  Echilibru dinamic în ecosistem concret.
ecosistem. Produs:
 Identificarea factorilor ce  Raportul investigaţiei cu
determină starea de  Relaţii interspecifice ale privire la starea
echilibru şi dezechilibru organismelor în ecosistem: ecosistemului.
în ecosistem. relaţii concurente şi Activitate:
neconcurente.  Reprezentarea schematică a
 Descrierea procesului de ciclurilor biogeochimice
succesiune a unui  Cicluri biogeochimice: (ciclul apei, ciclul
ecosistem. ciclul apei, carbonului, carbonului, ciclul azotului).
azotului în natură. Produs:
 Argumentarea  Poster cu tema: Ciclul
importanţei organismelor  Impactul acţiunii omului biogeochimic al
în circuitul materiei şi asupra propriei existenţe. apei/carbonului/azotului în
energiei în natură. natură.
Activitate:
 Argumentarea rolului Termeni cheie:  Elaborarea unui album cu
actuvităţii omului în  echilibru dinamic, fotografii şi date despre
menţinerea echilibrului  simbioză, consecinţele pozitive şi
ecosistemului.  mutualism, negative ale intervenţiei
 concurenţă, omului într-un ecosistem
 Proiectarea acţiunii de  protocooperare, natural din localitate.
ocrotire a ecosistemelor  amensalism, Produs:
 Albumul elaborat de elevi.
din localitate.  parazitism,
Activitate:
 predatorism.
 Elaborarea unui proiect de
reciclare a deşeurilor din
propria gospodărie.
Produs:
 Raport cu privire la
reciclarea deşeurilor din
propria gospodărie.
La finele anului elevii vor demonstra următoarele finalităţi subordonate competenţelor
specifice disciplinei:
COMPETENŢA 1:
Utilizarea limbajului ştiinţific biologic în diverse contexte de comunicare referitor la structuri,
procese, fenomene, legi, concepte
Elevii vor putea:
 să definească termenii:
 diviziune celulară directă (amitoză) şi diviziune celulară indirectă (mitoză, meioză),

27 / 32
 Versiune pentru discuții publice

 respiraţie, transpiraţie, fotosinteză,

 sistem reproducător, fecundaţie, gestaţie, naştere,
 echilibru dinamic, simbioză, mutualism, concurenţă, protocooperare, amensalism,
parazitism, predatorism, cicluri biogeochimice, relaţii concurente, relaţii neconcurente.
 să descrie:
 diviziunea directă a celulei,
 procesul de gametogeneză,
 mecanismul de transmitere a caracterelor ereditare conform legilor lui Mendel,
 caracteristicile distinctive ale regnurilor: Virusuri, Monera, Protiste, Ciuperci.
 procesele vitale la plante,
 procesul de fecundaţie, gestaţie şi naştere la om,
 procesul de succesiune a unui ecosistem;
 să compare:
 ovogeneza şi spermatogeneza;
 să recunoască:
 reprezenţi din regnurile: Virusuri, Monera, Protiste, Ciuperci,
 organele de reproducere la om;
 să identifice:
 factori ce determină starea de echilibru şi dezechilibru în ecosystem;
 să stabilesacă corelaţii între:
 creşterea şi dezvoltarea fizică la om cu aspecte ale dezvoltării psihice;
 să argumenteze:
 rolul mitozei şi meiozei pentru organism,
 rolul acţiunii factorilor de mediu asupra variabilităţii organismelor,
 rolul eredităţii şi variabilităţii în viaţa organismelor,
 rolul acţiunii factorilor de mediu în apariţia maladiilor ereditare la om,
 rolul virusurilor, bacteriilor, protistelor, ciupercilor în natură şi în viaţa omului,
 importanţa planificării sarcinii,
 importanţa organismelor în circuitul materiei şi energiei în natură,
 rolul activităţii omului în menţinerea echilibrului ecosistemului.

COMPETENŢA 2:
Investigarea lumii vii prin adaptarea echipamentului didactic specific valorificând rezultatele
obţinute în interes comunitar şi de mediu
Elevii vor putea:
 să utilizeze tehnici, aparate şi materiale de laborator în procesul de investigaţie:
 a diviziunii celulare,
 a celulelor sexuale,
 a drojdiei de bere,
 a protistelor;
 să planifice şi să realizeze experimente pentru investigarea proceselor vitale la plante:
respiraţia, transpiraţia, transportului apei, fotosineza;
 să interpreteze date experimentale referitor la procesele vitale la plante: respiraţie,
transpiraţie, transportului apei în corpul plantei, fotosineză.

COMPETENŢA 3:

28 / 32
 Versiune pentru discuții publice
Implicarea în activităţi de menţinere a stării de sănătate proprii şi a celor din jur prin
aplicarea metodelor interactive în vederea formării unui comportament sanogen
Elevii vor putea:
 să propună modalităţi de profilaxie a maladiilor ereditare la om şi a maladiilor sexual
transmisibile la om.
COMPETENŢA 4:
Participarea în acţiuni de ocrotire a biodiversităţii prin parteneriat în vederea rezolvării
problemelor ecologice la nivel individual, local şi global
Elevii vor putea:
 să proieceze acţiunii de ocrotire a ecosistemelor din localitate.

În realizarea finalităților elevii vor manifesta următoarele valori și atitudini:

 Motivație pentru studiu în domeniul biologiei;

 Interes pentru realizările științelor biologice și a altor științe;
 Consecvență în cercetarea unor probleme din biologie;
 Respect față de orice formă de viață;
 Responsabilitate pentru propria stare de sănătate și a celor din jur;
 Inițiativă în rezolvarea problemelor de mediu;
 Angajare în protecția mediului;
 Orientare spre succes în procesul de învățământ;
 Deschidere pentru aplicarea realizărilor științelor biologice în viața cotidiană.

VI. Repere metodologice de predare-învăţare-evaluare

29 / 32
 Versiune pentru discuții publice
Strategii de predare-învăţare. Curriculumul gimnazial la biologie orientează proiectarea,
organizarea şi desfăşurarea demersului educaţional în contextul unei pedagogii axate pe competenţe. O
astfel de abordare prevede proiectarea demersului didactic la biologie în vederea formării unor
competenţe la elevi care contribuie la integrarea/acomodarea elevilor la condiţiile reale, mereu în
schimbare ale vieţii.
Modelul grafic de formare a unei competenţe este prezentat în figura de mai jos.

A ști/Savoir
Competenţa formată,
A şti să fii/ manifestată prin
Savoir être comportament
observabil şi
măsurabil.
A ști să faci/
Savoir faire

A ști să iei atitudini/

Savoir vivre

Prezentarea schematică a modelului formării competenţei demonstrează că ea nu este o sumă adiativă

a trei componente, ci reprezintă rezultanta acestora. În procesul didactic componentele competenţei se
formează prin prisma joncţiunii: unităţi de competenţă - obiective operaţionale - sarcini didactice –
metode interactive, context ce asigură o educaţie dinamică, formativă, motivantă, reflexivă, continuă.
 Componenta „savoir” are scopul de a interioriza informaţia comunicată. În acest caz sunt
implicate anumite procese psihice (percepţia, memoria şi unele operaţii elementare de gândire). La
elaborarea sarcinilor didactice pentru acest nivel se foloseşte Taxonomia lui Bloom, în special nivelele
cunoaştere şi înţelegere, orientate spre formarea la elevi a minimumului intelectual necesar şi suficient
de cunoştinţe.
Pentru asimilarea/interiorizarea conştientă a informaţiei se utilizează metode de informare/
documentare, grupate sub genericul lucru cu textul, dintre care algoritmul citirii logice, lectura ghidată,
lectură în perechi-rezumate în perechi etc. şi metode grupate sub genericul reprezentări grafice: scheme
structurate logic, scheme corelative etc.
 Componenta „savoir faire” are scopul de a dezvolta la maximum capacităţile intelectuale şi
cele psihomotorii ale elevilor, acestea determinând locul real al elevului în activităţi sociale. Pentru
dezvoltarea potenţialului intelectual al elevului se formulează sarcini corespunzătoare nivelelor aplicare,
analiză, sinteză din Taxonomia lui Bloom.
În acest caz cele mai recomandate metode la lecţiile de biologie sunt observaţia, experimentul,
lucrarea practică, lucrarea de laborator, proiectele de cercetare, modelarea, metode care sporesc
atractivitatea disciplinei, au un caracter aplicativ, formează la elevi priceperi şi deprinderi acţional
practice/de investigaţie, precum şi atitudini ştiinţifice importante: responsabilitatea, obiectivitatea,
integritatea, cooperarea, inventivitatea etc.

30 / 32
 Versiune pentru discuții publice
În perioada postmodernă un rol deosebit le revine tehnologiilor informaţionale. Din acest punct
de vedere elevii vor utiliza diferite programe computerizate pentru selectarea, prelucrarea şi prezentarea
informaţiei referitoare la particularităţile structurilor, proceselor, fenomenelor biologice.
 Componenta „savoir vivre” urmăreşte să formeze la elevi atitudini şi comportament în
contextul condiţiilor sociale bine determinate. În vederea formării unor astfel de comportamente se
recomandă formularea sarcinilor prin prisma nivelului evaluare din Taxonomia lui Bloom.
În acest context se vor aplica metode ce formează la elevi valori şi atitudini personale; astfel de
metode sunt: studiul de caz, interviul, jocul de rol, dezbaterea etc.
Unele metode/tehnici utilizate în procesul de formare a competenţei se realizează în cadrul
activităţii în grup, iar altele - în cadrul activităţii individuale. Aceste forme de activitate prezintă anumite
valenţe formative: activitatea în grup contribuie la formarea abilităţilor/competenţelor de comunicare,
parteneriat, cooperare, colaborare, luare de decizii etc.; activitatea individuală dezvoltă abilităţi de
acţiune independentă/ personalizată, autoinstruire, autoresponsabilitate etc.
Actualmente, un rol important îi revine abordării transdisciplinare în proiectarea şi desfăşurarea
demersului educaţional. În acest context, se recomandă proiectarea unor activităţi didactice
crosscurriculare, organizate prin prisma unor proiecte de cercetare STEM.
 Componenta „Savoire être” este o componentă integrativă şi reprezintă competenţa formată,
manifestată prin comportament observabil şi măsurabil raportat la o situaţie concretă.

Strategii de evaluare. Pedagogia axată pe competenţe orientează vectorul evaluării spre o

evaluare continuă/formativă:
- prin motivarea elevilor si realizarea feedback-ului;
- prin stimularea la elevi a efortului de autoevaluare formativă;
- prin formarea deprinderilor de evaluare reciprocă;
- prin evidenţierea succesului, realizând astfel principiul centrării pe personalitatea celui
evaluat (educat).
Valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă, continuă a competenţelor la elevi
reflectate în standardele educaţionale.
În acest context, în activitatea didactică va reuşi acel profesor care va oferi la fiecare lecţie un set
de sarcini didactice pe nivele, elaborate în context taxonomic, fapt ce va permite valorificarea la
maximum a potenţialului intelectual al fiecărui elev.
Prin sarcini didactice de divers nivel de dificultate, profesorul orientează şi dirijează activitatea de
studiere a elevilor, evidenţiază ce şi cum trebuie să înveţe, formându-le un stil de muncă intelectuală.
Evaluarea realizată astfel evită caracterul de „surpriză” al rezultatelor. Ea nu se efectuează în scop de
„sancţionare”, ci permite autoevaluarea rezultatelor obţinute, motivând elevul pentru propria formare.
În procesul de evaluare continuă la clasă, în cadrul lecţiilor de biologie se vor folosi atât metode
tradiţionale de evaluare: chestionare orale şi scrise, cât şi metode interactive: observaţii, experimente,
lucrări practice, lucrări de laborator, portofoliul etc. utilizate în vederea evaluării capacităţii elevilor de
a aplica anumite cunoştinţe teoretice, precum şi a gradului de stăpânire a priceperilor şi deprinderilor de
ordin practic.
Pentru realizarea cu succes a unei activităţi practice, elevii trebuie să fie avizaţi de către
profesor asupra:
- tematicii lucrărilor;
- modului în care ele vor fi evaluate (baremele/grilele/criteriile de notare);
- condiţiilor care le sunt oferite pentru a realiza aceste activităţi (aparate, ustensile de laborator,
materiale etc.).
Toate aceste metode permit profesorului să obţină puncte de reper şi să adune informaţii asupra
derulării activităţii elevului, oferindu-i astfel posibilitatea de a arăta ceea ce ştie într-o varietate de

31 / 32
 Versiune pentru discuții publice
contexte şi situaţii. Pe baza acestor informaţii profesorul îşi fundamentează judecata de valoare într-o
apreciere obiectivă a achiziţiilor elevilor şi a progreselor înregistrate.
Astfel, evaluarea formativă include câteva strategii esenţiale: precizarea metodologiei de evaluare
formativă (stabilirea sistemului de sarcini didactice în context taxonomic, a întrebărilor pertinente
obiectivelor de evaluare, adaptarea metodelor corespunzătoare activităţii de evaluare), monitorizarea
lucrului individual al elevilor, evaluarea reciprocă şi autoevaluarea, realizarea feedback-ului.
Evaluările sumative: teste sumative, teze, examene vor demonstra posedarea competenţelor
curriculare.
Abordarea unei astfel de strategii în procesul educaţional la biologie presupune diversitate şi
creativitate în educaţie, aspect important ce deschide noi perspective în formarea personalităţii elevului.

Bibliografie

1. Guţu V., Dandara O., Darii L. et al Curriculum national. Chişinău: Editura CEP USM, 2018.
2. Pogolşa l, Crudu V., Guţu V. Cadrul de referinţă al curriculumului national. Chişinău: Editura
Liceum, 2017.
3. Guţu V., Achiri I., Bîrnaz N. Curriculum de bază. Sistem de competenţe pentru învăţământul
general. Chişinău: Editura CEP USM, 2018.
4. Guţu V., Achiri I., Bîrnaz N. Evaluarea curriculumului educational. Aria curriculară: Matematică
şi ştiinţe. Chişinău: Editura: CEP USM, 2018.
5. Bîrnaz N., Gînju S., Subotin C. Curriculum pentru disciplina Biologie. Clasele VI - IX. Chişinău:
Editura Ştiinţa, 2010.

32 / 32