C1 microbiologie2 28.02.

2019
Structura curs:
Structura Antigenica SAg
Ecologie E
Patogeneza P
Infectia naturala IN
Infectie experimentala IE
Imunoprofilaxia Ip
Anatoxina=toxina inactivata-vaccin
Antitoxina=Ac (Ig)-ser
COCI GRAM+
G. STAPHYLOCOCCUS
S. aureus specia tip
S. hyicus

SAg.: Au fost identificate peste 30 tipuri antigenice distincte. Sunt prezente in perete celular bacterian
(antigene somatice) si sunt reprezentate de peptidoglicani si acizii teichoici. Li se alatura proteina A.
Pt tulpinile care produc capsula, s-au identificat antigene capsulare de natura poliglucidica.
E: germeni comensali, prezenti la nivelul pielii si mucoaselor, la numeroase specii de animale si la
om. Speciile nepatogene sunt de regula saprofiti cu larga răspândire in mediile naturale (bacterii
ubicvitare).
Sunt probabil cele mai rezistente bacterii gram pozitiv nesporulate. Rezistenta termica f mare (15-20
min la 70 grade sau chiar 80). Este rezistent la dezinfectante uzuale. Intervenția terapeutica
neadecvata (fara antibiograma) a dus la instalarea antibiorezistentei in special la tulpinile patogene pt
om.
P: mecanismele patogenitatii
Sunt doua categorii de substanțe pe care le produc:
● Agresine-sunt enzime care nu îndeplinesc o funcție toxica, dar care in contact cu celulele si
tesuturile organismului produc dezechilibre fiziologice. Tipuri:
-coagulaze: coaguleaza plasma. Sunt 2 tipuri: coagulaza legata (componenta a peretelui celular
bacterian care reacționează cu fibrinogenul=>se constituie in jurul bacteriilor un manșon protector,
care protejează impotriva fagocitozei) si coagulaza libera (este asemanatoare protrombinei, produce
si ea numerosi coaguli in centrul carora se găsește o cantitate mare de bacterii-coaguli de tip septic;
prezența acestei substanțe poate fi dem prin testul de coagulare a plasmei citratate);
-hialuronidaza: acționează asupra acidului hialuronic existent in tesutul conjunctiv, facilitând
difuzarea bacteriei cât mai profund in tesuturi;
-stafilokinaza: lizeaza reteaua de fibrina din exudatul inflamator=>diseminarea stafilococilor in
tesuturile adiacente
-lipaza: actioneaza asupra lipidelor plasmatice si tegumentare, ceea ce explica într-un fel afinitatea
stafilococilor pt piele si pt glandele sebacee
-fosfataza: enzima secretata de majoritatea tulpinilor patogene.
● Toxine: exotoxine si endotoxine. Categorii :
-hemolizina: se diferentiaza in 4 tipuri, in funcție de specia animalelor de la care provin hematiile,
temperatura la care sunt active, termorezistenta lor si de aspectul zonei de hemoliza.
1. Alfa: are efect hemolitic, dermonecrotic, poate fi si letala. Sunt active fata de hematiile de
iepure, de oaie si mai putin fata de om. Cea mai intensa activitate o au la 37 grade (nu isi
intensifica efectul hemolizant la 4 grade)
2. Beta: activa fata de hematiile de oaie si de bou, produce o hemoliza de tip cald-rece (la
37 gr hemoliza e incompleta iar la 4 gr se intensifica)
3. Gama: activa fata de hematiile de om, de iepure si de oaie. Activitatea se intensifica la
temperaturi de incubare scazute
4. Delta: activa la om, cal, iepure, cobai. Sinteza ei este condiționată de cultivarea bacteriilor
in atmosfera de CO2.
-enterotoxine: responsabile de toxiinfecții alimentare. Sunt de 5 tipuri, notate A-E. Sunt sintetizate la
valori termice f variabile (6-45 gr, anaerobioza). Sunt termorezistente (o ora la 100 gr) si sunt rezistente
la enzimele proteolitice si la pH scazut. Afecteaza omul, maimuțele, pisicile (pe pisica se face testul
Dolman care identifica rapid prezenta toxinei).
-neurotoxinele: actiune asupra sistemului nervos, afectează omul.
-leucocidinele: actiune asupra neutrofilelor si macrofagelor, m ales la om, iepure=>blocare
fagocitoza.
-proteina A: structura componenta a peretului celular bacterian, prezintă un situs chimic de cuplare
cu Ig=>poate fi utilizata in tehnicile de diagnostic imunologic. Declanseaza starea alergica. Are
actiune antifagocitara, anticomplementara, alergica. Este absenta la S. epidermidis.
-epidermolitica si exfolianta: toxina antigenica cu tropism pt tesutul conjunctiv cutanat, unde distruge
structurile superficiale ale epidermului. Este responsabila pt “sindromul pielii opărite” la om, respectiv
epidermita exudativa la porc.

IN: stafilococii produc infectii purulente, initial cu localizari superficiale, dar care netratate patrund in
profunzime, cu posibiltatea de aparitie a septicemiilor.
● Bovine: produce mamita stafilococica, netratata duce la metrita, septicemie, aureus;
● Ovine si caprine: mamita gangrenoasa (razfucul negru), aureus;
● Suine: epidermita exudativa, hyicus
● Cabaline: botriomicoza (infectarea plagii de castrare la armasar) ;
● Iepuri: cei mai sensibili la infectie, initial localizari f variate, finalul e septicemia, aureus;
● Caini: localizari cutanate, aureus si intermedius;
● Pasari: infectii septicemice sau localizate la mivelul pielii si articulațiilor, aureus+ hyicus+
epidermidis+ gallinarum;
● Om: aureus, infecții cutanatate simple (panaritiu, furuncul, foloculita), grave, cu localizari
la organele interne (infecții nocosomiale-spitalicesti), toxiinfecții alimentare.
Ip: se utilizeaza un vaccin impotriva mamitei gangrenoase la oi si capre, in care tulpina de
Staphylococcus este inactivata.
C2 07.03.2019
G. STREPTOCOCCUS
St: S. pyogenes
SAg.: principalele antigene existente la speciile de Streptococcus sunt cele prezente in peretele
celular.
● Peptidoglicani
● Proteina C
● Proteina A: identica cu cea descrisa la Staphylococcus
● Proteina M: antigen corelat cu patogenitatea bacteriilor. Este o structura termorezistenta
(30 min la 100 gr), rezistenta la pH acid, are proprietati imunogene, aste alergizanta
● Poliglucidul C: structura antigenica variabila care a permis clasificarea streptococilor in
peste 20 de grupe serologice
E: trei forme in natura: germeni saprofiti, comensali si patogeni. Cei comensali pot deveni patogeni si
sunt prezenti la nivelul mucoaselor bucofaringiene, genitale, cailor galactofore si in intestine. Dpdv al
rezistentei la mediul exterior, sunt mult mai sensibili (distrusi in 10-15 min la 60 gr). La fel ca stafilococii,
prezinta antibiorezistenta.
P: se impart in toxine si agresine.
1.Toxine.:
● Streptolizina O (SLO) : este o hemolizina sensibila la prezenta oxigenului. Este antigenica,
determina pe aceasta cale aparitia in organismul infectat/purtator a anticorpilor specifici
anti-SLO, care pot fi detectați f usor prin testul ASLO. Acesti anticorpi cuplati cu toxina
streptococica, constituie complexe imune cu volum mare care atrag interventia celulelor
fagocitare=>aparitia unor leziuni tisulare grave, m ales la rinichi (nefrita cu complexe
imune).
● Streptolizina S: este oxigen-stabila, responsabila de hemoliza beta, producând efecte
citopatice la nivel renal si cardiac. Nu este antigenica.
● Eritroroxina streptococica (toxina eritrogena, toxina scarlatinoasa): specifica lui pyogenes,
determina eruptia pielii, manifestata in scarlatina.
2. Agresine:
● Streptokinaza (fibriolizina): transforma plasminogenul existent in plasma sanguina in plasmina
activa dpdv proteolitic, molecula care poate liza coagul de fibrina (grave tulburari vasculare)
● Hialuronidaza: identica cu stafilocica
● Streptodornaza: poate ataca materialul genetic celular=>perturbari ale multiplicarilor celulare

IN: S. pyogenes: monopatogen, producand infectii respiratorii si cutanate. Principala boala: scarlatina,
laringo-faringite, poliartrita reumatoida streptococica.
S. agalactiae: mamite in principal la vaca, uneori la oaie si capra, metrite la iapa si catea, patogen si
pt om, produce initial meningite, netratate=>septicemie.
S. dysgalactiae: -subspecia disgalactie-mamite grave la vaca;
-subspecia ecquisimilis-infectii respiratorii la om și diferite specii de animale.
S. ecqui: -subspecia equi-boala gurmă la cai, localizarea la nivelul sistemului limfatic, m ales din
regiunea capului, cu multiple leziuni purulente;
-subspecia zooepidemicus-afecteaza multe specii de animale, m ales mieii (poliartrita streptococica a
mieilor), streptococia pasarilor.
S. uberis: mamite subclinice
agalactie+disgalactie+uberis=triada mamitelor la vaci

Ip: vaccin polivalent inactivat utilizat pt prevenirea mamitelor la vaci

BACILI GRAM+ NESPORULATI, NEACIDOREZISTENTI

G. LISTERIA
St: monocytogenes
SAg.: 5 tipuri distincte notate cu cifre arabe pe baza antigenelor somatice (AgO) , iar pe baza
antigenelor flagelare (AgH), au fost diferentiate 4 tipuri, notate cu A-D. Prin combinarea structurilor
antigenice=>20 de serotipuri.
E: bacterie saprofita, prezenta in diverse medii naturale (sol, apa, materii vegetale). Desi nu are spori,
este f rezistenta in mediul extern (in apa 200-300 zile, in sol 1 an, in fecale 3 ani). Poate fi izolata si
ca un comensal la nivelul mucoaselor (rozătoarele sălbatice).
Este sensibila la dezinfectantele uzuale si antibioticele clasice.
Se inmulteste la 4 grade.
P: imbolnaveste f multe specii de animale domestice si salbatice, cele mai sensibile sunt ovinele si
bovinele.
Rar imbolnaveste porcul, din ce in ce m frecvent omul (contaminare alimentara)=>listerioza (forme
nervoase, avort, septicemie), afecteaza m ales femeile gravide si copiii.
IE: in scopul evidențierii patogenitatii. Sunt sensibile la Listeria cobaiul, iepurele, șoarecele
(porumbelul este rezistent).
Testul patogenitatii consta in instilarea in sacul conjunctival a 0,1 ml din cultura pura-testul ANTON.
Exista un vaccin cu tulpinile LR1/LR2.

G. ERYSIPELOTHRIX

St.: E. rhusiopathiae (bacilul rujetului)

S. Ag. : 3 tipuri antigenice distincte, notate A, B, M.
A-ag specific tulpinilor f virulente, care produc infectii grave
B-ag specific tulpinilor m putin virulente, care produc infecții cronice
E: bacterii larg raspandite in natura, la nivel de piele si mucoase, au fost izolate la peste 50 de specii
de mamifere si pasari. Porcul este specia considerata rezervor natural si localizarea este la nivelul
rinofarinxului.
Poate exista si sub forma saprofita, in special la nivelul solului daca a fost contaminat cu dejectii de
porc.
Rezistenta in natura este scazuta, temperatura, radiatiile solare, dezinfectantele uzuale distrug repede
bacteriile. Este sensibila la antibiotice, in special penicilina.
P: bacterie virulenta, produce o gama larga de toxine. Cea mai agresiva este neuraminidaza care
produce grave leziuni vasculare și hialuronidaza care favorizeaza aparitia leziunilor cutanate. Ca si
Listeria, poate avea un stadiu de dezvoltare intracelular.
IN: se numeste rujet si afectează numeroase specii de mamifere si pasari.
Porcul este specia cea mai receptiva, boala evoluând cu forme f grave (de ce mai multe ori
septicemice) si cu localizari cutanate.
Formele de boala produse de tipul B au o evoluție cronica si se caracterizeaza prin 3 localizari:
dermica, articulara, endocardica.
Urmatoarea specie afectata e a ovinelor (miei-poliartrite), pasarile (curcanii, fazani-evoluează
septicemic de cele m multe ori), omul (se considera boala profesionala, poate evolua localizat la nivel
de piele-erizipeloidul Rosenbach, sau evoluția grava care se termina cu septicemie sau endocardita).
Exista vaccinul bioatenuat cu tulpina VR2 produs de catre Stamatin.
Exista si un ser antirujetic, utilizat în scop profilactic si terapeutic.
IE: iepure, soarece, porumbel, rezistent cobaiul.

C3 14.03.2019
GRUPUL CORYNEBACTERIUM
G. CORYNEBACTERIUM
St: C. diphtheriae (patogen doar pt om=>difterie)
C. pseudotuberculosis (infectii asemanatoare tuberculozei)
C. renale+pilosum+cystitidis (infectii genito renale)
C. auriscanis (otite la caine)
SAg: au AgO si AgH, cu o structura particulara ce face aproape imposibila diagnosticarea serologica
a infectiei.
E: de regula comensali, prezenti la nivelul mucoaselor bucofaringiene si uro-genitale si, uneori, pot
capătă statut de bacterie parazita. In mediul exterior, au o rezistenta redusa.
IN: mecanismul patogenetic este produs de o serie de neuraminidaze si proteaze care determina
aparitia unor leziuni purulente.
Prezenta fimbriilor creste patogenitatea deoarece bacteria va avea o aderenta f crescuta la nivel de
mucoase.
Tripleta renale-pilosum-cystitidis produce infecții ale aparatului uro-genital in special la bovine.
C. pseudotuberculosis are afinitate pt tesuturi si vase limfatice. Produce la oi si capre limfadenita
cazeoasa. Produce limfancita ulceroasa la cabaline. La tineretul bovin poate produce
bronhopneumonie.
C. auriscanis poate complica otite bacteriene de natura micotica.

G. RHODOCOCCUS
St: R. equi
Bacterie care prezintă dimorfism legat de mediul de cultura.
IN: Produce bronhopneumonia exotica a manjilor (abcese purulente, mortale, la nivel de pulmon).
P: Secreta una dintre cele mai periculoase hemolizine.
 G. ACTINOMYCES
St: A. bovis
A. canis

A . hyovaginalis
Mf: germen polimorf (predominant bacil).
Produce leziuni purulente si in frotiurile efectuate din puroi se prezintă sub forma
filamentoasa, uneori cu multe raminificatii. Formațiunea microscopica poarta
numele de tufa actino-micotica. Masa filamentoasa este f asemanatoare cu
miceliile ciupercilor microscopice. La periferia masei filamentoase se gasesc
formatiuni bacilare cu aspect maciucat.

SAg: are AgO si AgH.

P: au puternic efect distructiv la nivelul tesuturilor osoase. Atașarea la periost se realizeaza prin
intermediul fimbriilor. Odata începută multiplicarea bacteriei, sunt elaborate toxine f distructive pt
structurile osoase. Leziunea tip se numeste osteomielita granulomatoasa. Leziunea este incarcata
cu mase purulente. Sunt afectata oasele din regiunea capului, in special mandibula. Leziunea este
specifica, cu valoare de diagnostic si poarta denumirea de actinomicon (granulom
actinomicotic)=>actinomicoza si afecteaza mai ales bovinele.
Poarta de patrundere a bacteriei in tesuturile profunde este reprezentata de microleziunile mucoasei
bucale, generate de furajele grosiere. Bacteria penetrează tesuturile si se localizează la nivel de tesut
osos. Se multiplica, secreta toxine si genereaza leziuni care dau osului un aspect rarefiat, spongios.
Zona mandibulei se deformeaza vizibil si, de multe ori, aceasta se fractureaza in timpul masticatiei.
Cainele face actinomicoza cu leziuni la nivelul placii dentare si a mucoasei bucale. Exista 3 forme de
evolutie cu localizari diferite:
● Localizarea cervico-faciala datorata exclusiv consumului exagerat de oase
● Localizarea pulmonara
● Localizarea abdominala cu peritonita septicemica
La porc, A. hyovaginalis produce infecție genitala, purulenta, producând la scroafele gestante avort si
infencunditate.

Arcanobacterium pyogenes (piobacil)

BACILI GRAM+ SPORULATI

G. BACILLUS
ST: B. anthracis
B. cereus

B. anthracis
SAg: 3 tipuri de antigene:
AgK: polipetid, polimer al acidului glutamic. Are si actiune imunogena.
AgO: - poliglucid utilizat într-o reacție serologica ce permite diagnosticul rapid (r. Ascoli)
-polipeptid numit fractiunea a doua a toxinei carbunoase (Ag Gladstone)
E: este prezenta în sol sub forma de spori. Distributia geografica este neuniforma, bacteria preferând
zonele calde si umede. Sporii au rezistenta de zeci de ani.
Forma vegetativa a bacteriei se poate multiplica si ea in sol, in conditiile unui conținut crescut in
substanțe organice.
Sporii sunt singurele structuri microbiene care rezista la temperaturi ce depasesc 100 grade, rezistent
la dezinfectate, radiatii.
Forma vegetativa este destul de sensibila la antibiotice.
P: una dintre cele mai toxigene si virulente bacterii. Virulenta este asigurata de capsula care are rol
antifagocitar.
Cainele, porcul si sobolanul sunt mai rezistenti la atacul bacteriei deoarece exista in organismul lor o
enzima numita gama-glutamilaza capabila sa degradeze capsula lui B. anthracis.
Virulenta este datorata unor proteaze si coagulaze nocive ce produc grave perturbari circulatorii.
Toxinele:
● Toxina carbunoasa: exotoxina alcatuita din 3 fractiuni, dar efectul nociv maxim se produce doar
prin cumularea efectului celor 3 componente: una cu actiune edematogena, a doua este
imunogena (fractiunea antigenica Gladstone), a treia este cea letala.
IN: antrax=carbune=dalac. Afecteaza majoritatea mamiferelor, pasarile sunt rezistente deoarece
temperatura fiziologica a pasarilor nu permite multiplicarea bacteriilor. E considerata boala telurica.
Calea de infecție este digestiva sau respiratorie (de cele mai multe ori mortala).
La om, antraxul prezintă 2 forme de evoluție. Cea mai frecventa este cea cutanata=carbuncul sau
pustula maligna. Forma pulmonara prezinta mortalitate în 24-48h.
IE: cei mai sensibili-cobaiul si iepurele. In cateva ore=>hipertrofie splenica si septicemie.
Ip: 3 preparate imunoprofilactice:
● Vaccinul anticarbunos obtinut din tulpini atenuate de B. a in urma cultivarii bacteriei pe medii
disgenice (care nu ii plac). Vaccinul contine tulpina 1190R (nepatogena, necapsulogena, imunogena,
edematogena) produsa de Stamatin.
● Serul imun anticarbunos, contine anticorpi protectori si este utilizat in scop profilactic si terapeutic.
● Serul precipitant anticarbunos utilizat in r. Ascoli

B. cereus
SAg: Dpdv antigenic este înrudit cu B. a, dar fiind ciliat, are si AgH care permit identificarea bacteriei
prin tehnici serologice. E mai puțin patogen decat anthracis.
IN: La animale produce doar mamite la vaci (contaminarea se face cu cu sporii existenți in sol si furaje)
Este patogen pt om=>grave toxiinfectii alimentare. Sunt cunoscute 2 forme, una este mai ușoară, cu
febra si diaree, a doua este f grava, uneori mortala, fiind fara febra dar cu o puternica stare de voma.
5% din toxiinfectiile alimentare de la om sunt produse de cereus.

C4 21.03.2019

BACILI G+, SPORULATI, ANAEROBI

G. CLOSTRIDIUM
Clasificare dupa patogenitate:
Specii exclusiv toxigene
Specii toxigene si virulente
Specii ocazional patogene

A. SPECII TOXIGENE
St: Cl. tetani
Cl. botulinum

Cl. tetani
SAg: contine AgH si AgO care au permis constituirea a 10 serotipuri distincte. Dpdv practic ele nu
sunt utilizate in diagnosticul curent al bolii. Mai importanta este toxina tetanica care dpdv ag este
comuna tuturor tulpinilor.
E: prezenti in sol sub forma de spori sau in tubul digestiv, in special la rumegatoare, ca saprofit.
Rezistenta in sol a sporilor este uriasa (zeci de ani). La 120 gr este distrus abia in 20 de min. Formele
vegetative insa sunt distruse f usor, produsii care degaja oxigen (H2O2) distrug aproape instantaneu
bacteriile.
P: bacteria se poate multiplica doar la poarta de intrare, care este de regula, o plaga profunda ce
conferă conditii de anaerobioza. Odata multiplicata, bacteria începe sa secrete o toxina care se
propaga pe cale nervoasa sau sanguina catre centrii nervosi ce coordoneaza contracția musculara.
Toxina tetanica are 2 componente:
● Tetanolizina: actiune hemolitica, necrozeaza tesuturile si are si efect cardiotoxic;
● Tetanospasmina: actiune neurotoxica, fiind responsabila de efectul tetanigen (blocarea
mediatorilor chimici care inhiba contractia musculara la nivel de SNC)=> declansarea unor contracții
musculare haotice, generate de factori excitanti externi ce duc de cele mai multe ori la moartea
animalului prin asfixie.
IN: cel mai sensibil este calul, urmat de om. Contractia musculara la cal are un sens antero-posterior.
Sensibile sunt si suinele, iepurii si carnivorele. Bovinele sunt mai rezistente, tetanosul evoluand
localizat pe grupa de mușchi apropiata de locul plagii.
Pt tratarea animalelor se recomanda administrarea rapida a serului antitetanic, care contine anticorpi
ce neutralizează toxina, se administrează tranchilizante si neuroleptice+antibiotice.
Ip: vaccin f eficient care contine toxina tetanica inactivata cu formol si caldura.
La animalele de experiență, tetanosul evolueaza ascendent (postero-anterior).

Cl. botulinum
Produce botulismul.
SAg: 5 tipuri Ag principale notate cu A-E si 2 tipuri secundare, notate F-G. Diferentierea serologica a
acestor structuri permite diagnosticarea toxiinfectiei.
E: in sol, spori. Contamineaza furajele (silozurile) si numeroase alimente in care pot exista conditii de
anaerobioza si termen de conservare extins.
Bacteria se poate multiplica si secreta toxina la 25 gr in conditii de stricta anaerobioza.
P: pt a se imbolnavi, omul sau animalul trebuie sa ingere alimentul in care exista toxine. Intr-un mediu
de cultura, sinteza toxinei de catre bacterie este evidentiata din a 5-a zi si atinge nivelul maxim in
aprox 14 zile. In alimente, procesul este accelerat.
Toxina botulinica este neurogena si inhiba eliberarea de acetilcolina la nivelul placilor
neuromusculare=>paralizia flasca a musculaturii. Moartea se produce rapid, ca urmare a paraliziei
muschilor respiratori.
Este considerata strict intoxicație alimentara, sunt sensibile f multe specii, inclusiv omul.
Toxina botulinica rezista la 100 gr 20 min (atentie la conserve), dar este sensibila la alcool.
Ip: cheia tratamentului o reprezinta serurile antibotulinice administrate pt neutralizarea rapida a toxinei
(i.v.).

BACILI G+ ACIDOREZISTENTI
G. MYCOBACTERIUM

Bacilii tuberculozei
Peste 50 de specii, clasificabile dupa numeroase criterii. Dupa criteriul patogenitatii:
St: M. tuberculosis (b. Koch)
M. bovis
M. avium
SAg: fiecare specie are o structura Ag proprie, datorata complexelor lipidce prezente in invelisul
bacterian si a proteinelor ce produc reacții imunologice de tip alergic. Ag lipidice au la baza aciziii
mycolici, iar structurile proteice au la baza peptide simple, prelucrate si in laborator sub forma de
derivate proteice purificate (PPD). Raspunsul imun este de tip celular.
E: se multiplica strict intracelular. In majoritatea cazurilor, nisa ecologica e reprezentata de omul sau
animalul bolnav. Bacteriile se elimina in natura prin secretii si excretii patologice, care contamineaza
accidental mediile indemne. Datorita peretelui celular, bacteria are o rezistenta f mare la factori de
mediu. Sunt rezistente la atacul acizilor, bazelor, alcoolilor.
In materiale organice, in sputa, in conditii de temperatura scazuta si umiditate mare, bacteria
supraviețuiește peste 4 luni.
P: odata patrunse in organism, de cele mai multe ori prin inhalare, bacteriile se cantoneaza in tesuturi
(in alveolele pulmonare de cele mai multe ori) unde sunt rapid fagocitate de catre macrofage. In unele
situații, fagocitoza este întreruptă, bacteria supravietuind in interiorul macrofagului sau chiar se
multiplica. Pt alte tesuturi, celula fagocitara afectata este neutrofilul.
Cele 2 tipuri de fagocite care poarta bacteria in interior, sufera modificari histopatologice si se
transfomra într-o celula gigant-Langhans. Aceste celule reprezinta suportul de diseminare, in special
pe cale limfatica, a bacililor tuberculozei. Odată fixata in tesut, bacteria se multiplica si produce un
focar inflamator caracteristic denumit granulom tuberculos. Acesta evolueaza, creste in dimensiuni
si afecteaza functia tesutului. Evoluția este de regula cronica (chiar ani) si condiționată de existenta
unor factori favorizanti. F rar, poate exista si o evolutie rapida, de tip septicemic (tuberculoza Yersin),
caracterizata prin absenta leziunilor nodulare dar prezenta a numerosi bacili in toate tesuturile.
IN: poate avea multiple localizari.
La om: este produsa de tuberculosis si de bovis, principalele localizari sunt cele pulmonare, digestive
si osoase.
Bovine: bovis si tuberculosis, localizare principal respiratorie.
Oaie si capra: bovis dar si avium, la capra este accidental.
Cal: evoluție f rara cu bovis sau tuberculosis in urma coabitarii cu un bolnav.
Caine: tuberculosis, ia de la stăpân.
Pisica: bovis, de la lapte contaminat.
Porc: f rar, tuberculosis, resturi alimentare de la oameni tuberculosi.
Pasari: avium.
IE: 3 specii de animale de laborator permit diferențierea mycobacteriilor:
● Cobai: sensibil la tuberculosis si bovis
● Iepure: bovis si avium
● Gaina: avium
Ip: supravegherea in tuberculoza se face printr-un test alergic (intradermoreactie) cu un preparat de
tip PPD (tuberculina). Reactie + se traduce printr-un edem sau eritem local insotit uneori de febra. La
animale, unde exista posibilitatea aparitiei unor reactii incurcisate, se recomanda efectuarea unor teste
multiple cu tuberculina specifica.

C5 28.03.2019

BACTERII G-

FAM. ENTEROBACTERIACEA
G. ESCHERICHIA

ST: E. coli
Genul cuprinde 6 specii.
SAg: multe categorii de Ag:
1. AgO: reprezinta lipopoliglucidele existente in peretele celular si au fost identificate pana acum
peste 170 de variante distincte. Ele determina grupa serologica a bacteriei.
2. AgK: sunt de natura poliglucidica, au fost diferentiate cu ajutorul a 3 factori denumiti A, B, L, si
au rezultat aproximativ 80 de tipuri distincte.
3. AgH: sunt de natura proteica, peste 50 la numar si determina serotipul.
4. Fimbriare: proteice, 5 la numar si sunt reprezentate de structura chimica existenta la nivelul
fimbriilor.
5. De tip M: reprezentate de acidul colanic. Sunt Ag comune cu cele existente la alte genuri de
Enteriobacteriacea.
E: comensal la nivelul tubului digestiv, in colon, se gaseste aproape la toate speciile de vertebrate și
la toti indivizii. Se elimina in mediul exterior in special prin fecale, poluează apele, solul si produsele
alimentare, dar este sensibil la dezinfectante si antibiotice.
P: sunt germeni virulenti si/sau toxigeni.
Factori de virulenta:
● Capsula: rol antifagocitar
● Fimbriile: asigura atasarea ferma a bacteriei la mucoasa intestinala.
Factorii de toxicitate:
➔ Endotoxine: lipopoliglucidele LPS existente in structura peretelui celular si care au rol in
diseminarea septicemica a bacteriei si declansarea socului endotoxic.
➔ Exotoxine:
◆ majoritatea sunt enterotoxine cu actiune directa asupra mucoasei digestive. Sunt:
-termostabile (se izoleaza de regula la tulpinile care imbolnavesc omul si porcul): sunt rezistente la
actiunea proteazelor si la temperaturi ridicate
-termolabile: sunt sensibile la actiunea proteazelor si sunt imunogene, pe baza lor se declanseaza
raspunsul imun protector.
-verotoxine: pot distruge in totalitate enterocitul, avand o actiune asemanatoare cu toxinele existente
la bacteriile din genul Shigella (SLT Shiga Like Toxin). Sunt izolate in special la tulpini patogene pt om
(tulpina O157 H7), tulpina f patogena, prezenta in carnea bovinelor si care produce toxiinfecții
alimentare manifestate prin Sindromul Hemolitic Uremic (mortal).
◆ Neurotoxine
◆ Hemolizine: alfa si beta, sunt prezente la tulpinile care produc la porc boala edemelor.
!!!! Clasificarea tulpinilor patogene!!!! :
1. Enteropatogene de E. coli=EPEC: sunt tulpinile care adera ferm la enterocite dar nu produc
toxine=>iritatie mecanica. Se intalnesc in sindroamele diareice de la porc, iepure si om.
2. Enterotoxice=ETEC: adera la enterocit, elibereaza enterotoxine fara a leza integritatea
enterociitului. Dezechilibreaza schimbul osmotic de la nivelul mucoasei intestinale=>acidoza, diaree
exagerata cu deshidratare (vitel, miel, caine, pisica, om).
3. Enteroinvazice=EIEC: isi bazeaza patogenitatea prin existenta capsulei bacteriene. Sunt bune
producatoare de hemolizine. Se întâlnesc doar la primate.
4. Enterohemorahice=EHEC: produc toxine cu efect necrozant, hemolizine alfa si sunt întâlnite in
cazul unor manifestari de boala extradigestive (infectii pulmonare, urinare si meningite).
5. Verotoxine=VTEC: in special patogene pt om.
In: boala se numeste colibaciloza. La om, si in special la noi născuți, poarte denumirea de sindrom
enteric. La animale sunt afectate mai ales noi nascutii si animalele in primele luni de viata, cu sindrom
diareic acut si cu posibilitatea aparitiei de septicemii.
La unele specii, boala evolueaza distinct:
Boala edemelor la porc
Mamita colibacilara la vaca
Coligranulomatoza la pasari, boala se manifesta prin aparitie unor noduli de mari dimensiuni la nivelul
intestinului.
La om, apar toxiinfecții alimentare si infectii urogenitale.
IE: de regula, la porc, in fermele cu sistem intensiv de crestere-testul ansei ligaturate.
Pt aprecierea activitatii enteroinvazive, se poate face o inoculare in sacul conjunctival al cobaiului.
Daca este tulpina patogena, apare o keratoconjunctivita purulenta (testul Sereny).
Ip: autovaccinul. Inactivarea tulpinilor se face utilizând căldură si formolul.

G. SALMONELLA
St: S. enterica
SAg: 1. Ag somatice O sunt termostabile, alcoolorezistente si sunt reprezentate de lipopoliglucidele
din peretele bacterian. Sunt notate cu cifre arabe si in functie de semnificatia lor diagnostica, pot fi
impartite in 2 categorii:
● Majore: determina serogrupa
● Minore: inutile pt diagnostic
2. Ag flagelare H sunt termolabile, alcoolosensibile si au structura proteica.
Majortatea salmonellelor produc alternativ 2 categorii de antigene flagelare. Fenomenul se numeste
variatie de faza (bifazice). Cele din faza intai sunt notate cu litere mici ale alfabetului latin, iar cele din
faza a doua sunt notate cu cifre arabe si sunt comune mai multor serogrupe.
3. Ag de suprafata Vi termolabile, alcoolorezistente si sunt prezente doar la 3 specii: typhi, paratyphi,
dublin. Ag Vi este plasat in exteriorul peretelui bacterian si mascheaza prezenta Ag somatice.
E: comensal al tubului digestiv la om si animale. Nu se gaseste la toti indivizii. Se elimina prin fecale
si se răspândește in mediul extern prin intermediul rozatoarelor si al insectelor (gandacul de
bucatarie).
P: sunt germeni virulenti si toxigeni. Virulenta este data de fimbrii, care fixeaza bacteria la peretele
intestinal si de Ag Vi care are rol antifagocitar.
Toxicitatea se datoreaza endotoxinelor din structura peretelui si exotoxinelor sintetizate in doar cateva
minute dupa multiplicarea bacteriei.
Nomenclatura Salmonellei:
3 tipuri de denumiri:
1. Dat de numele speciei de animal afectat (S. gallinarum), dat de boala produsa (S. enteritidis) sau
o combinatie intre cele doua (S. abortus ovis)
2. Dupa localitatea in care a fost izolata pt prima data bacteria
3. Dat de formula antigenica (S. paratyphi=6,7+c1,5)
In: bolile se numesc salmoneloze, tifoze, paratifoze sau pulloroze.
La om, boala se numeste febra tifoda si paratifoida, si apar toxiinfectiile alimentare.
La bovine, S. dublin, enteritidis si typhimurium7\ produc infectii digestive, respiratorii si articulare.
La ovine, cele 3 de la vaca+abortus ovis.
La cal, cele 3+abortus ecqui.
La porc, choleraesuis.
La carnivore, in special câine, typhimurium, toxiinfecții alimentare.
La pasari, gallinarum(tifoze)+pullorum (pulloroza). Sunt singurele salmonelle neciliate. Dpdv Ag
sunt identice. Se diferentiaza prin proprietati biochimice: gallinarium afecteaza gaina adulta, pullorum
puii.

C6 04.03.2019

G. SHIGELLA
ST: S. dysenteriae
S. flexneri
S. sonnei
E: tubul digestiv, sunt prezente atât la om, cât și la animale, produc enterite cu evoluții acute. Cea mai
periculoasa este dysenteriae, specifica omului si maimuțelor, boala se numeste dizenterie bacilara si,
pe lângă sindromul enteric acut, apar si semne nervoase. Dpdv clinic, infecțiile produse de Shigella
se aseamănă cu cele produse de Salmonella.

G. SERRATIA
S. marcescens-pigment de culoare rosie produs la nivelul leziunilor sau secrețiilor sau in produsele
alimentare contaminate. Pigmentul se numeste prodigiozina.
La animale, produce infectii localizate, tratabile:
● Vaci: mamite=>lapte contaminat
● Cal: conjunctivita cu secretii oculare cu tenta rosie
● Porc: poate evolua grav, cu forme septicemice.
Poate produce toxiinfecții alimentare, m ales in urma consumului de lactate contaminate.

G. KLEBSIELLA
St: K. pneumoniae
K. oxytoca
E: Bacteriile g. Klebsiella sunt f răspândite in natura, fiind legate de medii acvatice si de soluri cu o
puternica incarcatura de substante organice.
Capsula bacteriana poate fi sintetizata si in afara organismului contaminat.
Se poate găsi si in tubul digestiv al unor animale, iar tulpinile patogene sintetizeaza toxine f active,
asemanatoare celor produse de E. coli.
IN:
● Vaci: mamite
● Vitel: pneumonie
● Iapa: metrite
● Om: infectii nocosomiale, cel mai des de tip urinar, pneumonii si suprapunerea pe plagi infectate
cu alte bacterii.
● Produce suprainfectii post chirurgicale.

G. PROTEUS
St: P. vulgaris
P. mirabilis
Prezintă polimorfism f accentuat.
E: F raspandita in natura, se gaseste in tubul digestiv la aproape toate speciile de animale. Face parte
si din grupul bacteriilor de putrefactie.
SAg: Ag somatice și flagelare, elaborează exotoxine f active.
P. vulgaris prezintă inrudiri antigenice cu un grup de bacterii aparte, denumite Ricketsi (!!!).
IN: La animale, produce infectii localizate, de obicei prin suprapunere pe plagi deschise. Penetreaza
f usor tesuturile, declanseaza o secretie de toxine care pot duce la soc toxic.
La om, produce infectii intraspitalicesti (10%), de cele m multe ori de tip urinar. La persoanele
imunodeficitare sau dupa intervenții chirurgicale majore, poate produce septicemie.
Produce si toxiinfecții alimentare, sursa fiind omul.

G. YERSINIA
● Y. pestis:
Produce ciuma.
Bacteria se poate regasi in organismul unor animale domestice si salbatice, rezervor principal fiind
sobolanul.
● Y. pseudotuberculosis:
Produce pseudotuberculoza=rodentioza. Este o boala specifica rozatoarelor, afectate m ales iepurele
si sobolanul, de la aceste specii poate fi transmisa altor animale, chiar si pasarilor.
Produce o gastroenterita cu noduli cazeosi, asemanatori cu cei din tuberculoza.
● Y. enterocolita:
Produce enterita grava la om, nu are legătură cu pasaj la animale, are ag comune cu Brucella abortus.

FAM. PASTEURELLACEAE

G. PASTEURELLA
ST: P. multocida: multocida, gallicida, septica.
E: bacterii comensale la nivel de mucoase respiratorii, la pasari si majoritatea mamiferelor. Au
rezistenta ridicata, atat in mediul exterior, dar mai ales în organismul animalelor gazda, unde se
presupune ca sunt protejate de unele celule fagocitare.
P: Declansarea infecției este conditionata si de existenta unor factori favorizanti. Au structura ag
complexe, cu numeroase AgO si Ag capsulare. Pe baza lor, au fost diferentiate peste 10 serotipuri de
Pasteurella multocida.
Este o bacterie f virulenta, virulenta fiind produsa de capsula si de unii factori de adezivitate pt cilii
mucoasei respiratorii. Odata instalata la nivel de mucoasa respiratorie, prodyce endotoxine
(lipopoliglucidele din peretele bacterian), care modifica distributia leucocitelor in arborele respirator.
Secreta si toxine, care afecteaza permeabilitatea vasculara, generând hemoragii si edem.
IN: Boala se numeste pasteurelioza, este conditionata de factori favorizanti (temperaturi scazute,
umiditate excesiva, curenti puternici de aer, deficit alimentar).
Pasarile sunt cele mai sensibile, boala se numeste holera aviara. Mortalitatea depaseste 80%,
afecteaza de regula pasarile cu cea mai buna stare de intretinere.
Exista si forme cronice de boala, denumite boala barbitelor.
Sunt sensibili si iepurii, boala poate evolua cu 3 forme clinice diferite:
● Pneumonie f grava
● Rinita
● Abcese reci subcutanate
La bovine, poate evolua ca o septicemie hemoragica f grava si se poate forma un edem masiv in zona
glosofaringiana (asfixie), care se continua cu un edem urias in zona salbei=>denumirea populara de
“guster”.
Sunt sensibile si suinele, bacteria fiind implicata in complexul microbian care produce rinita atrofica a
porcului.
Ip: inca nu exista un vaccin eficient care sa protejeze peste 80% din animalele vaccinate.

G. ACTINOBACILLUS
● A. pleuropneumoniae:
E: Gazda naturala este porcul.
P: Patogenitatea este data de capsula cu rol antifagocitar si de toxinele care au actiune hemolitica si
citotoxica.
IN+Ip: Boala produsa se numeste pleuropneumonia infectioasa a porcului si profilaxia si combaterea
ei se realizeaza cu un vaccin f eficient.
● A lignieresii:
E: Este comensal al mucoaselor digestive la taurine si ovine, in special pe mucoasa bucala si in rumen.
Are o structura ag complexa, care face ca bacteria sa fie inrudita cu alte specii.
P+IN: boala este condiționată de existenta unor microleziuni la nivel de mucoasa bucala, produse de
furaje grosiere. Bacteria strabate portiunea lezionata, penetrează profund tesuturile moi si ajunge la
nivelul ganglionilor limfatici regionali, unde produce o leziune specifica, cu valoare de diagnostic,
numita granulomul actinobacillar. Cele mai frecvente localizari sunt la nivelul limbii (“boala limbii de
lemn”) (!!!! Diferenta fata de actinomyces!!!)
Alte localizari sunt in regiunea capului, uneori in pulmoni.
Boala se numeste actinobaciloza.

G. HAEMOPHILLUS
● H. parasius:
F patogen datorita capsulei si a unor toxine ce distrug celule sanguine. Are rezistenta mica in mediul
exterior.
Produce boala lui Gläser=poliserozita si artrita serofibriloasa a porcului.
Cuprinde efective f mari in crescatoriile industriale de porci.
● H. paragallinarum:
Produce coriza (rinita) contagioasa aviara, boala respiratorie cu inflamarea sinusurilor din regiunea
capului, cu aparitia unui edem a.i. pasarea are aspect de bufnita. Nu este mortala, dar se prăbușește
productia de oua.
● H. somnus:
Boala manifestata frecvent la bovine, in special la tineret, cu semne clinice de meningita datorata unor
tromboze cerebrale.

C7 11.04.2019

FAM. PSEUDOMONADACEAE
G. PSEUDOMONAS
St: P. aeruginosa (bacilul piocianic)
Clasificarea bacteriilor din gen are la baza particularitati ale ARN ului ribozomal si prezenta sau
absenta incluziilor de polibetahidroxibutirat. In urma acestor caracteristici, au rezultat 5 grupe de
Pseudomonas.
E: una din cele mai raspandite bacterii din natura (aproape in toate mediile). Este f rezistenta la
actiunea factorilor de mediu, dar si la actiunea antisepticelor si dezinfectantelor.
SAg: pe baza AgO, reprezentate de lipopoliglucide existente in peretele bacterian, AgH dar si a unor
Ag speciale denumite generic AgR, au fost diferentiate 17 serotipuri cu patogenitate variabila. Reacțiile
serologice însă nu au o larga aplicabilitate in diagnosticul curent.
P: marea majoritate a tulpinilor rezistente in natura sunt nepatogene sau au o patogenitate redusa,
conditionata de existenta unor factori favorizanti (starile de imunodeficienta mai ales).
Factorii de patogenitate sunt reprezentati de 2 tipuri diferite de hemolizine, leucocitine cu actiune
toxica asupra celulelor fagocitare si entero si neurotoxine.
Tulpinile de Pseudomonas care au rezistat mult in focare infecțioase sintetizeaza o substanta
mucoasa care poate fi asemanata cu capsula bacteriei. De ce mai multe ori, finalul infectiei este
septicemia.
● Om: 10% din infectiile intraspitalicesti postoperatorii sunt produse de aceasta bacterie. Produce
infectii urinare, respiratorii si uneori toxiinfecții alimentare.
● Rumegatoare: mamite, cistite si metrite, enterite la vitei.
● Porc: bacteria este implicata in complexul care produce rinita atrofica a porcului.
● Cabaline: infectii post operatorii cu plagi la nivel de piele, infecții genitale.
● Carnivore: otite, conjunctivite si dermatite.
● Nurca: cea mai grava infectie-pneumonie hemoragica.
● Pasari: Produce pseudomonoza aviara (“boala fecalelor albastre” din cauza coloratiei verde
albastrui produsa de pigmentii bacteriei).

G. BURKHOLDERIA
St: B. mallei (bacilul morvei)
B. pseudomallei

● B. mallei
E: strict parazita la solipede. Trăiește doar in organismul animalului infectat. Se dezvolta in interiorul
celulelor organismului.
SAg: contine AgO inrudite cu cele de la pseudomallei si la Actinobacillus lignieresi.
P+IN: infectia produsa de bacilul morvei este cronica, de luna durata si permite instalarea unor stari
de hipersensibilitate asemantoare celor produse in tuberculoza.
Utilizând un produs de tip PPD, denumit maleina, se poate stabili diagnosticul in aceasta infectie.
Locul de inoculare este la nivelul pleoapei si in reactia pozitiva se produce un edem local vizibil (r
intradermopalpebrala).
Boala afecteaza si omul (rapciuga).
La cai au fost descrise 3 forme:
● Nazofaringiana
● Pulmonara
● Cutanata
Leziunea specifica este de tip purulent, se numeste granulom morvos.
IE: poate fi făcută pe asin prin inoculare iv cu evolutie rapida, sau pe cobai prin inoculare
intratesticulara=>semnul caracteristic este orhivaginalita purulenta: fenomenul Strauss.

● B. pseudomallei
Germen saprofit, prezent in numeroase medii naturale.
Rezervorul natural este reprezentat de rozatoarele salbatice.
Boala se numeste melioidoza (pseudomona). Evoluează regional in Asia de SE si sunt sensibile
cabalinele, rumegatoarele si omul.
Leziunile produse sunt asemanatoare cu cele descrise in morva.

G. BRUCELLA
Specii:
B. melitensis
B. abortus
B. suis
-patogene si pt om

B. canis
B. ovis
B. neotomae

Sunt bacterii de dimensiuni f reduse, ce fac posibila penetrarea pielii intacte. Tehnicile de colorare
clasice nu permit vizualizarea bacteriei=>tehnici speciale: Koster, Kozlowski.
Necesita medii speciale, greu de preparat.
SAg: se cunosc 2 componente ale peretelui bacterian denumite factorul antigenic M (melitensis) si
factorul ag A (abortus). La B. suis, cei 2 factori antigenici sunt in proportii egale. Cele 2 structuri
constituie totodata si factori de patogenitate, asigurand bacteriei o virulenta f crescuta.
P: după ce patrunde in organismul gazdei, pe cale cutanata sau digestiva, bacteria este preluata in
sistemul limfatic si vehiculata in organism. Isi alege ca celula gazda diferite tipuri celulare. In alegerea
gazdei, un rol imp il are o substanta denumita eritritol, un poliglucid sintetizat de tesutul fetal in primul
rand (in uter si placenta). Aceasta substanță are o actiune chimiotactica pozitiva fata de toate
brucelele. Leziunea produsa se numeste brucelom si poate fi intalnita in diverse tesuturi si organe.
Sunt afectate m multe specii de animale și omul.
● B. melitensis: afecteaza ovinele si caprinele, este f patogena pt om, se izoleaza doar in tarile
bazinului Marii Mediterane.
● B. abortus: imbolnaveste vaca, capra si calul, plus omul. A fost eradicata in Romania cu ajutorul
reactiei Ring test.
● B. suis: afecteaza suinele, are 3 biotipuri cu distributie geografica diferita: in Europa evolueaza
biotopul 2 (danez), nepatogen pt om. In America, biotipurile 1 si 3 care sunt f patogene pt om.
● B. canis: patogena pt caine, se suspicioneaza ca ar putea fi patogena si pt om.
● B. ovis: nepatogena pt om, produce la berbeci orhiepididimita infectioasa.
● B. neotomae: izolata la rozatoarele salbatice din genul Neotoma.
Se poate utiliza si diagnostic alergic, mai ales in cazul suinelor, preparatul de tip PPD se numeste
brucelina.

G. BORDETELLA
St: B. pertussis
B. bronchiseptica:
Sunt tulpini bacteriene f patogene, cu fimbrii care asigura aderenta ferma a bacteriei la nivelul
cornetilor nazali. Bacteria are rol etiologic primar in aparitia rinitei atrofice la porc (+ Pseudomonas
aeruginosa + Pasteurella multocida).

G. FRANCISELLA
F. tularensis
Produce boala numita tularemie. Sunt afectate rozatoarele, ovinele, bovinele calul, porcul si gaina,
omul (evoluție septicemica). Initial a evoluat in zona asiatica, a patruns si in Europa.
Rezervorul natural este soarecele si sobolanul salbatic.
In ultima perioada, a fost semnalata ca prezenta in alimente contaminate de rozatoare.

C8 18.04.2019
FAM. CARDIOBACTERIACEAE
G. DICHELOBACTER
S: F. nodosus
Mf: bacili, NNN, dimensiuni mari, la unul sau la ambele capete prezintă
ingrosari sub forma de noduli, de unde si aspectul de haltera (maciuca).
In frotiurile efectuate din materiale patologice, se pot evidentia si bacili de
dimensiuni mai reduse, dispuși radial, pe axul perpendicular sau
longitudinal al unei bacterii mai lungi.
Este strict anaerob si se cultiva pe medii speciale utilizate si in cazul
clostridiilor.
P: bacterie epifita. Se gaseste in orgabsimul mai multor specii de animale si in conditii de anaerobioza
se poate multiplica si fixa la nivelul celulelor epiteliale, de unde difuzeaza profund in celelalte tesuturi.
Au o puternica actiune proteolitica si degradeaza cu predilectie zonele podale.
IN: poarta denumirea de pododermatita infectioasa si afecteaza ovinele, caprinele, bovinele si porcii.
In leziuni se pot izola si alte bacterii facultativ anaerobe, ceea ce face ca boala sa fie considerata ca
avand etiologie polifactoriala.

G. FUSOBACTERIUM
ST: F. necrophorum
Specia are mai multe subspecii cu patogenitati diiferite.
Mf: bacil subtire, NNN, pe masura ce cultura se invecheste se poate dezvolta sub forma unor bacili
lungi, colorati neuniform, cu un aspect specific de sina de cale ferata. Este strict anaerob (oxigenul
distruge bacteria in 5-10 min). Mediile de cultura sunt asemanatoare celor existente in cazul lui
Dichelobacter, dar se creste cantitatea de sange sau ser sanguin din mediu.
E: in mod normal, se găsește in prestomacele ierbivorelor si la nivelul mucoaselor genitale. Rezistenta
in mediul exterior este f redusa, fiind usor distrusa de antisepticele uzuale.
P: sunt bacterii conditionat patogene. Sunt necesari factori favorizanti ca sa se poata declanșa boala
(deficienta de igiena la nivelul ongloanelor si umiditatea excesiva a asternuturilor). Patogenitatea se
datoreaza unor factori toxigeni de tipul hemolizinelor, leucocitidinelor si a fosfatazei alcaline, care
distrug tesutul in care se multiplica bacteria.
IN: necrobaciloza, in functie de specia de animal afectat si de localizarea produsa, se pot intalni
urmatoarele forme de boala:
● Bovine: la vitei poate evolua cu localizare bucala (difterie), la adulte cu localizare hepatica
si, de cele mai multe ori, cu localizare podala=>pododermatita infectioasa (panaritiu
interdigital)
● Ovine: difteria mieilor, necrobaciloza organelor genitale si pododermatita infectioasa.
● Porc: pododermatita, rinite, stomatite, uneori cu necroze
 ● Iepure: Produce o infectie particulara, cu leziuni necrotice avand localizari diferite, care
poarta denumirea de boala lui Schmorl

FAM. CAMPYLOBACTERIACEAE
G. CAMPYLOBACTER
● C. fetus
Mf: talie redusa, forma literei S sau spiralate. Au un cil dispus polar, care asigura o mare
mobilitate. Sunt microaerofili si pt dezvoltarea lor necesita suplimentate cu lichide biologice,
vitamine si chiar antibiotice.
Rezistenta in mediul exterior destul de redusa.
IN: campylobacterioza (vibrioza genitala). Afecteaza bovinele si ovinele si se pot transmite
veneric. La femele se manifesta prin avort si infecunditate, iar la mascul, nu are semne clinice.
● C. jejuni
Se aseamana cu fetus, dar are o temperatura de incubare f ridicata (42-43 grade). Afecteaza
gaina si boala se numeste enterita campypobacteriana iar forma grava se numeste hepatita
campylobacteriana. Omul este receptiv si se produc enterite cu evolutie grava.
● C. sputorum
Este o specie bacteriana care face parte din flora normala a cavității bucale la om. O subspecie
a lui sputorum numita bubulus, cu aceleasi proprietati biochimice si antigenice, se regaseste pe
mucoasele genitale de la bovine si ovine.

FAM. VIBIRIONACEAE
G. VIBRIO
St: V. cholearae-grupul 0
V.metischinikovii-grupul non holeric
V. parahaemolyticus-grupul halofil
Sunt bacterii cu forma de virgula, f mobili darorita prezentei unui cil polar, care produce o miscare
de rostogolire bacteriei. Sunt germeni aerobi, cresterea lor fiind stimulata de prezenta oxigenului.
Fiind bacterii acvatice, se dezvolta f bine in mediile lichide.
Speciile halofile sunt izolate in apele marine, in apropierea coastelor sau estoare.
Sunt bacterii f patogene, sintetizeaza toxine active cu localizare in deosebi la nivel de tub digestiv.
● V. cholerae
Este agenul holerei la om, boala cu evolutie f grava si mortalitate in mai putin de 24h. Toxina
ajunsa in tubul digestiv al omului produce mari perturbari de presiune osmotica intracelulara, cu
efecte hemoragice multiple. Insa, toxina este termolabila si, in general, usor distrusa la pH acid.
● V. metschinikovii
Produce o gastroenterita la pasari si o forma beningna de holera la om.
● V. parahaemolyticus
Se gaseste in ape marine, Japonia e tara de origine si poate contamina pesti si fructe de mare.
Consumul acestor produse contaminate poate produce toxiinfecții alimentare grave la om-
>toxina Kanagawa.
 G. AEROMONAS
Cuprinde bacterii izolate la vietuitoarele acvatice. Sunt bacterii incurbate si cu mare mobilitate.
Sp A. salmonicida are o pozitionare diferita a cililor corelata cu mediul de cultura, astfel: in mediul
lichid are cili dispus monotrich, iar pe mediile solide, prezintă cili dispusi peritrich.
Sunt facultativ anaerobe si nu manifesta exigente nutritive.
Suporta pana la 4% NaCl.
Salmonicida produce furunculoza. Consumul acestora poate produce toxiinfecții gastrointestinale
la om.
A. hydrophila se izoleaza la broaste, boala se numeste Red-Leg si produce o grava toxiinfecție la
om.

FAM. LEPTOSPIRACEAE
G. LEPTOSPIRA

L. interrogans-prezinta 200 serovaruri

L. biflexa-60 serovaruri
Sunt bacterii spiralate, cu dimensiuni f fine (diametru de 0,006-0,012 microni), peste 7 spirale, cu
capetele indoite in carlig (interogans=”?”). Sunt NNN, dar f mobile. Mobilitatea e asigurata de o
structura numita axostil, alcatuita din 2 flageli periplasmici, in jurul carora se infasoara un cilindru
protoplasmatic.
E: sunt f raspandite in natura. Prefera mediile acvatice. Rozătoarele salbatice reprezinta
rezervorul natural de leptospire.
P: datorita dimensiunilor si mobilității, bacteria traverseaza f usor epiteliile intacte. Secreta o gama
larga de toxine, mai ales hemolizine, care determina aparitia de leziuni la nivelul endoteliului
vascular. Sunt afectati rinichii si ficatul.
IN: leptospiroza. Dpdv boala poate fi recunoscuta prin existenta a 5 sindroame diferite: febra,
sindrom hepatic (icter), insuficienta renala, semne nervoase (de meningita), hemoragie din cauza
septicemiei.
● L. canicola
Contaminarea se realizeaza in special la cainii de vanatoare, sursa este apa poluata, evolueaza
cronic (luni) si, de cele mai multe ori, se transmite si la om.
● L. pomona
Imbolnaveste porcul, produce avort; sindroame hemoragice la vaca.
● L. tarassovii
Este patogen pt porc, produce afectiuni hepatice si renale, avort.
● L. gripothyphosa
Afecteaza bovinele, la femele gestante produce avort.
● L. icterohaemorrhagiae
Imbolnaveste câinele, porcul, omul si bovinele. Are cea mai grava evolutie, trecând prin toate cele
5 sindroame. Diagnosticul bacteriologic este f dificil deoarece modalitatea de evidentiere a
bacteriei presupune tehnici speciale de colorare si medii speciale pt cultivare. In plus, eliminarea
leptospirelor de catre animalele bolnave nu este permanenta, ci ciclica. Cea mai eficienta varianta
de diagnosticare este examenul serologic, in care se pot evidentia Ac anti leptospirici prezenti in
sangele animalului bolnav.

FAM. SPIROCHETACEAE
G. BORRELIA:
● B. anserina: spirochetoza aviara, e transmisa de insecte hematofage
● B. burgorferi: boala Lyme
G. TREPONEMA:
● T. paraluiscuniculi: sifilis la iepure
G. BRACHISPIRA:
● B. hyodysenteriae: dizenterie la porc
● B. pilosicoli: dizenterie la pasari si porci

C9 25.04.2019
FAM. MYCOPLASMATACEAE
G. MYCOPLASMA
Caractere generale: sunt bacterii fără perete celular, prezentand polimorfism. Au o rezistenta f
redusa in mediul exterior si la dezinfectante uzuale. Sunt f rezistente la antibiotice. Au
metabolismul mult mai activ decat in cazul bacteriilor cu perete. Dimensiunile sunt f mici si din
aceasta cauza tehnicile clasice de colorare nu permit vizualizarea bacteriei. Mediile pe care se
dezvolta contin substante nutritive speciale, care se gasesc in sange, ser, dar si un aport
vitaminic. Proprietățile biochimice sunt f diversificate, dar, in general, se ia în calcul capacitatea
de fermentare a glucozei=>doua categorii: fermentative si nefermentative.
Cultivarea lor pe medii solide permite o dezvoltare a unor colonii particulare, cu aspect ce poate
furniza identitatea mycoplasmei. Mecanismele de multiplicare pot alterna, astfel: o mycoplasma
se poate multiplica prin diviziune binara, printr-un mecanism identic cu cel existent la bacterii
clasice, sau o multiplicare prin corpi elementari, asemanatoare cu cea existenta la ciuperci
microscopice (la levuri). Corpii elementari rezultata in urma modificarii formei bacteriei,
asemanatoare cu un filament. Filamentul se ramifica (inmugurire) si bacteria capata aspect de
pseudomiceliu. La extremitatea acestor filamente, se formeaza corpi elementari, cu forma sferica,
care vor fi pusi in libertate prin separare de filament (strangulare).
Mf: 0,12-0,20 microni. Formele filamentoase sunt f lungi (50 microni), dar f subtiri. Sunt NNN, cu
o exceptie, M. mycoides poate sintetiza in jurul ei un strat alcatuit din galactan, care se comporta
ca o capsula. Nu se poate colora prin tehnicile uzuale, Giemsa si Castaneda sunt singurele
metode care pot permite vizualizarea.
CcCc: necesita medii speciale, unele fiind semisintetice, cel mai folosit este mediul PPLO (bogat
in glucide). Sunt anaerobe, iar perioada de incubare este lunga, 1-3 saptamani. Incubarea se
poate scurta dacă se introduce in mediul de cultura colesterol.
Bulionul PPLO nu prezintă modificări fata de aspectul initial, cu excepția virării culorii mediului din
rosu-roz in galben.
Agarul PPLO prezinta pe suprafata mediului colonii f mici, sesizabile doar cu lupa. Cu toate
acestea, ele se pot diferentia in 3 tipuri de colonii:
 ● Tipul clasic (bifazic): aspect de oua ochiuri
● Tipul granular: neregulat ca forma si suprafata
● Tipul punctiform
Pt a obține o cantitate mare de bacterii, acestea se pot cultiva pe ou embrionat sau pe culturi
celulare. La nivelul culturilor celulare, pot produce efecte citopatice, unele cu valoare de
diagnostic.
SAg: principalele Ag sunt glicolipidele si o serie de proteine specifice membranei citoplasmatice.
Nu sunt imunogene.
Galactanul se comporta ca un AgK, identificarea lui prin reacții serologice permite diagnosticarea
rapida a bolii la bovine.
E: sunt germeni epifiti sau paraziti, prezenti cu predilecție la nivelul mucoaselor respiratorii si
urogenitale. Practic, mycoplasemele pot fi izolate la toate speciile de mamifere si pasari. Odata
ajunse in mediul exterior (eliminate prin secretii si excretii), sunt f rapid distruse de factorii de
mediu. Infectia este posibila doar prin contactul direct dintre animale.
P: actioneaza prin virulenta si toxicitate. Secreta o gama larga de toxine, cele mai active sunt
hemolizinele, urmate de proteaze, cu actiune la nivelul arborelui respirator. Bolile produse sunt,
in general, de tip respirator, dar exista si localizari particulare.
● Taurine:
M. mycoides: are 2 subspecii, mycoides produce pleuropneumonia, capri produce
pleuropneumonia contagioasa a caprei.
M. bovis: mamita grava cu posibila evolutie septicemica.
M. bovigenitalium: afectează aparatul genital=>avort și sterilitate.
● Oi/capre:
Agalactiae: mamita cu evolutie asemanatoare cu cea produsa de Streptococcus, boala se
numeste Agalactia contagioasa.
Capricorum: produce cea mai grava forma de pneumonie la capra.
● Porci:
Hyopneumoniae: pneumonia enzotica a porcului, apare ca o infectie secundara in viroze
respiratorii.
● Pasari:
Gallisepticum: boala se numeste micoplasmoza respiratorie aviara (MRA), care produce pagube
economice f mari (se prabuseste productia de oua).
Meleagridis: produce aerosaculita micoplasmotica la curci.
Sinoviae: produce sinovita aviara infectioasa la gainile tinere mai ales.

C10 09.05.2019
FAM. RICKETTSIACEAE

Caractere generale: sunt considerate ca microorganisme cu o pozitie intermediara intre virusuri

si bacterii, fapt datorat dimensiunilor f reduse si a parazitismului celular obligatoriu.
Sunt considerate bacterii deoarece au un echipament enzimatic propriu, capabil sa mentina o
parte din procesele metabolice. Au aceleasi componente structurale întâlnite la bacteriile G- si se
multiplica prin sciziparitate. Contin ambii acizi nucleici.
Nu isi pot asigura energia metabolica in totalitate si din aceasta cauza sunt dependente de
energia celulei gazda=> se cultiva doar pe celule vii, metoda de faza fiind pe oul embrionat/culturi
celulare (ca la virusuri).
Au dimensiuni f reduse, aproximativ de cele ale celor m mari virusuri. Microscopia optica le
vizualizeaza f greu.
In general au forma cocobacilara si sunt NNN.
Pt formele bacilare cu dimensiuni m mari, se pot utiliza tehnici de colorare speciale: STAMP,
CASTANEDA, MACCHIAVELO.
Au structura antigenica proprie, de multe ori Ag comune cu alte specii bacteriene (ex Proteus-OX
19).
Bolile produse sunt de regula artropozoonoze (imbolnavesc si om si animal) si sunt transmise
prin vectori=gazde intermediare precum purici, capuse, paduchi.

G. RICKETTSIA
● R. prowazekii:
Este agentul tifosului exantematic la om.
● R. typhi:
Produce tifosul soarecelui, poate fi transmisa și la om-forma mai ușoară de tifos.
● R. rickettsii:
Produce febra patata a muntilor stancosi la om, la caine, febra de capuse.
● R. conori:
Produce febra butonoasa (febra mediteraneana) la om si caine.

G. COXIELLA
● C. burnetti
Produce febra Q.
Animalele afectate sunt oaia, capra, vaca, porcul, cainele, omul.
Prezinta variatie de faza a structurii antigenice (ca la Salmonella).
Semnele clinice sunt febra, endocardita, tulburari respiratorii, avort.
Nu se transmite prin vectori, ci prin cale aerogena deoarece are o rezistenta mai crescuta in
mediul exterior.

FAM. CHLAMYDIACEAE

CG: Au capacitatea sa utilizeze pt metabolismul propriu, independent de metabolismul celulei

gazda, substante prezente in citoplasma celulei gazda. Celula pe care o paraziteaza furnizeaza
aproape in totalitate energia necesara supravietuirii (germeni paraziti energetici). Nu se transmit
prin artropode, calea aerogena sau contactul direct fiind suficiente. Au cicluri de dezvoltare in
care pot exista 2 stadii :
● Stadiul infectios: reprezentat de corpii elementari (forme celulare minuscule care pot
patrunde in celulele gazde prin fenomenul de endocitoza)
● Stadiul reproductiv: reprezentat prin corpii reticulati, care se formeaza prin diferentierea
corpilor elementari in fragmente non infectioase, raspandite in interiorul celulelor. Unii
 corpi reticulati se condenseaza, se transforma in corpi elementari, parasesc celula gazda
si reinfecteaza alte celule.

G. CHLAMYDIA
C. trachomatis: este bacterie patogena pt om, produce trahomul (infectie oculara endemica),
manifestata printr-o conjunctivita f greu de tratat. Produce si infectii genitale - limfogranulomatoza
veneriana.

G. CHLAMYDOPHILA
C. psittaci: produce boala numita psitacoza (ornitoza), intalnita frecvent la pasari domestice si
salbatice (papagali, perusi, porumbel). Se poate transmite si la om, la care evolueaza foarte grav,
cu pneumonie si meningita.
In citoplasma celulelor infectate, poate forma adevărate colonii.

VIRUSOLOGIE
Clasificare:
Se utilizeaza criterii care au un vedere o serie de caracteristici:
1. Natura chimica a acidului nucleic
2. Simetria capsidei: helicoidala, icozaedrala
3. Prezenta/absenta pericapsidei: nude, invelite
4. Detalii structurale legate de capsida si pericapsida
5. Structura genomului: mono/bicatenar, liniar/circular, segmentat/ne
6. Capacitatea de codificare a genomului, transformata in nr de polipeptide
7. Aspectele particulare

DEZOXIRIBOVIRUSURI
1. CU CAPSIDA ICOZAEDRALA SI INVELITE

FAM. HERPESVIRIDAE
CG: virusuri de talie mijlocie (100-150 nanometri). Sunt invelite de o pericapsida cu structura
lipoproteica si cu numeroase proprietati antigenice. Capsida are 162 capsomere, genomul este
dublucatenar, liniar si poate codifica aprox 160 polipeptide.
Replicarea se realizeaza numai in nucleul celulei gazda.

G. HERPESVIRUS:
1. Grupa patogena pt mamifere:
● Herpes simplex (virusul herpesurilor umane): 3 tipuri: oral, genital, varicela zoster.
● Virusul bolii lui Aujeskie (pseudorabiei): c m sensibil este porcul, la care boala evolueaza
enzotic, sunt sensibile si bovinele, ovinele, pisica, iepurele. Rezervorul natural este
 sobolanul, care este imun la infectie. Este un virus neurotrop (perturbari de mers,
instabilitate in pozitie, prurit incontrolabil semn caracteristic). IE are valoare de diagnostic
si se face la iepure, la care se inoculeaza subcutan material patologic provenit de la porci.
Reactia pozitiva se traduce printr-un prurit incontrolabil, ce duce la automutilarea
animalului. Nu exista tratament, dar exista un sistem de vaccinare f eficient la porc.
● Virusul rinotraheitei infectioase bovine- vulvo-vaginitei pustuloase: produce cele 2 boli
distincte la bovine, cea genitala semnalata m ales la primipare.
● Virusul febrei catarale maligne: afecteaza bovinele si bubalinele, produce o grava boala
hemoragica septicemica.
● Virusul rino-pneumoniei ecvine, cu 2 forme de boala: o boala respiratorie la tineret, forme
de avort la iepele gestante.
● Virusul mamitei ulcerative la bovine: este o boala fara evolutie grava, cu localizare la
glanda mamara, dar exista riscul de a face confuzie cu o infectie virala f contagioasa
numita febra aftoasa.
● Virusul herpetic canin: produce infectii digestive la animalele trecute de varsta de 6 luni.
2. Grupa patogena pt pasari:
● Virusul bolii lui Marek: tropism nervos, produce o modificare pato-gnomica, inflamatia
exagerata a principalilor nervi. Boala nu se trateaza, dar se poate face vaccinare utilizând
tot un herpes virus patogen pt curca, dar imunogen pt gaini.
● V laringo-traheitei infectioase
● V herpetic columbar
● V pestei ratelor: mortal, cu sindrom hemoragic

3. Grupa cu pozitie taxonomica incerta:

● Citomegalovirusuri: af omul, maimuta, porcul, oaia, cainele. Determina in celulele infectate

cresterea in volum si modificari care pot fi asociate cu cele produse de virusurile
oncogene. Poate produce la femeia insarcinata malformatii ale fătului

C12 23.05.2019
FAM. ASFARVIRIDAE
G. ASFAVIRUS (IRIDOVIRUS)
Virusul pestei porcine africane:
Virus cu dimensiuni mari, 200 nm.
Dpdv morfologic, se aseamana cu herpesvirusurile. Dpdv imunologic si antigenic, este total diferit.
Genomul este un ADN dublu catenar liniar, codifica peste 100 de polipeptide si replicarea este în
interiorul celulei gazde.
Produce o boala septicemica, f grava, care afecteaza porcul domestic si salbatic, la care nu exista
tratament si nici vaccinare.

2. CU CAPSIDA HELICOIDALA SI INVELITE

FAM. POXVIRIDAE (virusurile variolei)
Caractere generale: cele mai mari virusuri, peste 300 nm, sunt la limita vizualizării cu
microscopul optic.
Capsida are aspect particular de caramida. Are pericapsida si in interior prezintă o structura
particulara, generata de existenta a 2 corpi virali laterali care sunt structuri asociate virusurilor, si
la care funcția biologica nu a fost precizata inca.
Genomul este dublu catenar, liniar, poate codifica peste 250 de polipeptide. Replicarea genomului
are loc in citoplasma celulei gazda, fapt unic la virusurile ADN.
G. ORTHOPOXVIRUS
● Virusul variolei umane: boala a fost eradicata.
● V variolei bovin: produce o forma benigna de variola la vaca, cu localizare la glanda
mamara si care se poate vindeca spontan.
● V vaccinal: o specie virala utilizata in vaccinarea omului.
G. PARAPOXVIRUS
V orf: patogen pt oi, produce o dermatita infectioasa cu evolutie grava.
G. CAPRIPOXVIRUS: Imbolnaveste capra si oaia.
G. SUISPOXVIRUS: mortal pt purceii de pana la 3 luni.
G. LEPORIPOXVIRUS: produce mixomatoza la iepuri.
G. AVIPOXVIRUS: fiecare specie are un virus specific=>se pot produce vaccinuri.

FAM. HEPADNAVIRIDAE
G. HEPADNAVIRUS:
Caractere generale: reprezentant virusul hepatitei B.
Virusuri cu dim mici, capsida de 40-50 nm, pericapsida ii da o forma sferica si contine lipoproteine
specifice care constituie Ag HBs, utilizat in diagnosticarea bolii prin reactii serologice.
Genomul este dublu catenar, circular, codifica 4-5 polipeptide. Replicarea se face in nucleul
celulei gazda, celula hepatica.
Exista similitudini structurale intre genomul acestor virusuri si genomul de tip ARN existent la
Retrovirusuri, ceea ce poate explica efectele oncogene induse uneori de Hepadnavirusuri.
Este agentul etiologic primar al carcinomului hepatic.
Virusul hepatitei bobocilor de rata-alt reprezentant

3. CU CAPSIDA ICOZAEDRALA SI NUDE

FAM. ADENOVIRIDAE
CG: dimensiuni medii, 70-90 nm, capsida este aproape cubica, forma f regulata, cu 252 de
capsomere.
Genomul este dublu catenar, linear, codifica 30 polipeptide. Replicarea se face in nucleul cg.
La aceste virusuri, la colturile unor capsomere, exista niste expansiuni filamentoase, de natura
proteica, cu lungime de aprox 20-30 nm, cu grosime de 2 nm, si cu o terminatie de forma globulara
numita buton, cu diametru de 4 nm. Aceste structuri au rolul unor antigene, utilizate pt identificarea
serologica virusului si, totodata, pot stabili primul contact intre virus si cg.

G. MASTADENOVIRUS:
● V Rubarth (v hepatitei infectioase a cainilor/encefalitei vulpilor)
● Adenovirusurile bovinelor: produc boli respiratorii
 ● Adenovirusurile suinelor: produc boli digestive
● V laringo-traheitei infectioase a cainilor

G. AVIADENOVIRUS:
● V bronsitei prepelitelor
● V Celo si Gal: afecteaza doar embrionii de gaina, producând bagube f mari la statiile de
incubare.

FAM. PAPOVAVIRIDAE
CG: dimensiuni mici, 40 50 nm, capsida cu 72 capsomere, genom dublucatenar, circular, codifica
5-7 pp, replicare prin nucleu.
G. PAPILLOMAVIRUS: v papilomului Shope: afecteaza iepurele
G. POLYOMAVIRUS: v poliomului la soarece

FAM. PARVOVIRIDAE
CG: cele mai mici virusuri, 20 nm.
Capsida are 32 capsomere.
Genom monocatenar, liniar, codifica 3-4 pp (c m redusa cantitate de informatie genetica stocata
de un virus ADN). Replicarea în nucleul cg.
G. PARVOVIRUS
● V parvovirozei canine
● V parvovirozei porcine
● V panleucopeniei feline
G. DEPENDOVIRUS SI G. DENSOVIRUS: patogenitate pt insecte.

RIBOVIRUSURI
1. CU CAPSIDA ICOZAEDRALA SI NUDE
FAM PICORNAVIRIDAE
CG: virusuri f mici, 20 nm, capsida icozaedrala cu 60 capsomere, genom monocatenar, linear,
codifica 4-6 pp, replicarea se realizeaza in citoplasma cg.
G. ENTEROVIRUS:
1. Grupa Enterovirusurilor umane:
● V poliomielitei: neurotrop
2. Grupa Enterovirusurilor porcine:
● V bolii de Teschen: eneterita f grava
● V bolii veziculoase: fara semne digestive, dar cu aparitie de vezicule pe piele
asemanatoare celor existente la febra aftoasa.
3. Grupa Enterovirusurilor aviare:
● V encefalomielitei infectioase aviare
● V hepatitei bobocilor de rata

G. AFTOVIRUS:
V febrei aftoase: produce cea mai transmisibila boala virala la animale, sunt afectate doar
biongulatele, prezinta pluralitate antigenica ce nu permite imunizare incrucisata.
Sunt 7 tulpini virale: A, O, C, SAT1, SAT2, SAT3, ASIA1.
Dpdv antigenic sunt diferite.

G. HEPAVIRUS: Virusul hepatitei A:

G. RHINOVIRUS: cuprinde cele peste 100 de virusuri considerate agenti ai guturaiului

FAM. CALICIVIRIDAE
CG: virusuri mici, 32 capsomere, genom monocatenar liniar, codifica 2 pp, replicare in citoplasma
cg.
G. CALICIVIRUS:
● V eczantem veziculos porcului: produce o boala cu semne clinice asemanatoare cu cele
din febra aftoasa.

FAM. REOVIRIDAE
CG: virusuri medii, capsida icozaedrala cu 92 capsomere, genom dublucatenar, codifica 11 pp,
replicare in citoplasma cg.
G. REOVIRUS: V REO1 produce boli la mamifere si pasari cu semne clinice multiple, la noi a fost
identificat doar la bovine.
G. ORBIVIRUS:
● V bolii limbii albastre: afecteaza ovinele si bovinele, originea e in Africa, este transmis prin
insecte hematofage.
● V pestei ecvine: c m grava hemoragie la cai, letala
● V bursitei infectioase (v bolii de Gumborro): f patogen, ataca bursa fabricius
G. ROTAVIRUS: produc gastroenterite, cele mai sensibile animale sunt viteii si cateii (dar dupa
varsta la care ataca Parvo)

C13 30.05.2019

G. ROTAVIRUS:
Patogenitate exacerbata pentru tubul digestiv: diaree neonatala la vitei, diaree la cainii cu varsta
de peste 5 luni. Exista vaccinuri.

2. CU CAPSIDA ICOZAEDRALA INVELITE

FAM. TOGAVIRIDAE
CG: virusuri mijlocii, capsida este aproape cubica, cu 92 de capsomere, genom monocatenar,
liniar, segmentat. Poate codifica pana in 10 pp.
G. ALFAVIRUS: V encefalomielitei infectioase americane, boala f grava la cabaline, evolueaza
in America de Nord.
Dpdv ag exista 2 tipuri, separate ca o granita naturala de fluviul Mississippi.
G. RUBIVIRUS: V rubeolei, boala specifica omului, exista vaccin.
G. PESTIVIRUS: V pestei porcine clasice, patogen pt porc, produce o boala hemoragica cu
evolutie f grava. Virusul e mentinut in natura de sobolani si mistreti.
V arteritei ecvine: produce febra tifoida ecvina.

FAM. FLAVIVIRIDAE
CG: talie mijlocie, capsida cu 90 capsomere, distribuite perfect din punct de vedere geometric,
genom monocatenar, liniar, codifica 10 pp. Replicarea se face in citoplasma celulei gazda.
G. FLAVIVIRUS: V febrei galbene, intalnita la maimuta si la om=> septicemie hemoragica f grava,
uneori insotita de hepatita. Se transmite prin tantari si capuse.
Complexul virusurilor encefalitelor transmise de capuse
Complexul virusurilor encefalitelor transmise de tantari: V West Nile, originar din Africa.
V encefalitei de San Louis

3. CU CAPSIDA HELICOIDALA INVELITE

FAM. RHABDOVIRIDAE

CG: virusuri cu forma particulara de glont, cu dimensiuni mari, are numar variabil de capsomere,
genomul este monocatenar, liniar, codifica 5 pp. Replicarea in citoplasma cg.
G. LYSSAVIRUS: V rabic: afecteaza f multe specii de mamifere. Are tropism nervos, in celulele
acestuia produce incluzii specifice (Babes Negri) cu valoare de diagnostic. Prin pasaje repetate
pe creier de oaie si apoi pe culturi celulare, s a obtinut o varianta de laborator a virusului (virus
rabic fix), utilizata in scopul vaccinării.
Perioada f variabila de incubatie.
G. VEZICULOVIRUS: afecteaza bovinele, suinele, cabalinele, produce o boala cu semnele
clinice asemanatoare celor existente in febra aftoasa.
G. FILOVIRUS: V de ebola, f patogen, produce o septicemie hemoragica mortala la om si
maimute.

FAM. ORTHOMYXOVIRIDAE
CG: talie mijlocie, capsida helicoidala cu pericapsida speciala, prevazuta cu niste filamente
proteice asemanatoare cu antene si care dpdv chimic si ag, pot fi impartite in 2 categorii:
● Proiectii de tip H (hemaglutinine)
● Proiectii de tip N (neuraminidaze)
Sunt virusurile gripare, care se diferentiaza dupa proiectii.
Genom monocatenar, liniar, segmentat, codifica 8 pp. Replicarea genomului are loc in nucleul
cg.
G. INFLUENZAVIRUS: aprox 70 de tipuri de virusuri patogene pt mamifere si pt pasari. Pot fi
impartite in 3 grupe:
● Grupa A: patogene pt mamifere si pasari
● Grupa B: omul, rar porcul
● Grupa C: doar omul (cele mai mutagene virusuri din natura)
Au o rezistenta f mare in mediul exterior, m ales in structuri proteice si cand e frig.
 FAM. PARAMIXOVIRIDAE
CG: virusuri mari, pericapsida contine frecvent lipide derivate din membrana celulei gazda si
proiectiile proteice de tip H si M.
Genom monocatenar, liniar, codifica 6 pp. Replicarea are loc in citoplasma.
G. PARAMIXOVIRUS: V pseudopestei aviare: f răspândit in natura, prezinta 3 tulpini distincte
dpdv al patogenitatii
● Tulpini Velogene: f patogene pt toate categoriile de pasari
● Mezogene: patogenitate moderata
● Lentogene: slab patogene-din ele se obtin majoritatea vaccinurilor utilizate in profilaxia
bolii
G. MORBILLIVIRUS: 3 reprezentati:
V rujeolic
V pestei bovine
V jigodiei (bolii Carré)=> diaree, constipatie, secretii oculare si la nivel respirator, semne nervoase
G. PNEUMOVIRUS: afecteaza omul, maimuta, vaca. Se numesc si virusuri respiratorii sincitiale,
cu evolutie mult mai grava decat virusurile gripale.

FAM. RETROVIRIDAE
CG: dimensiuni medii, numar variabil de capsomere, genom monocatenar, liniar, 2 segmente,
codifica 3-5 pp. Replicarea are loc in citoplasma cg. Denumirea de retro vine de la un sistem
particular de multiplicare a genomului viral-retrotranscriptaza.
Majoritatea sunt oncogene, pot fi impartite in 2 subfamilii:
● Sbf Onconavirinae: virusurile HIV, virusuri asemanatoare, intalnite la alte specii: v
imunodeficientei bovine, feline, virurusile leucemiilor, oncovirusuri patogene pt pasari
(leucozelor aviare, afecteaza MOH si organele limfoide)
● Sbf Lentivirinae: V anemiei infectioase ecvine: produce o boala cu deficit imun, s a
demonstrat ca se poate transmite prin instrumentar medical nestereilizat, dar si prin unele
artropode. V Visna-Maedi: afecteaza oile cu 2 forme distincte de boala: Visna cu
mielencefalita si Maedi cu pneumonie.

FAM. BUNYAVIRIDAE
CG: dimensiuni mijlocii, genom monocatenar, liniar, segmentat, codifica 3 pp. Replicarea in
citoplasma cg.
G. BUNYAVIRUS: V bolli de Nairobi afecteaza oile si caprele
V bolii de Rift: bovine si ovine

4. CU SIMETRIE INCERTA SI INVELITE

FAM. CORONAVIRIDAE
CG: dimensiuni medii, pericapsida cu proiectii proteice lungi, depasest 20 nm, care dau virusului
un aspect de coroana. Genom monocatenar, liniar, codifica 30 pp, replicarea nu are un sediu cert.
V bronsitei infectioase aviare
V gastroenteritei transmisibile a porcului (GET)