UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

Activități motrice adaptate pentru persoane aflate în condiții speciale

~Activitate motrica adaptata pentru copiii cu deficienta mintala~

Nume: Amariei
Prenume: Daniel
Grupa: 301
Specializare: EFS
Forma de invatamant: Zi
Localitatea: Cluj Napoca

~ 2019 ~
 “Viata este o tragedie plina de bucurie”

(Bernard Malamud)

ACTIVITATEA MOTRICA ADAPTATA

Definirea conceptului AMA

Termenul AMA (Activităţi Motrice Adaptate) nu este altceva, decât denumirea română a
termenului european APA (Adapted Physical Activity).

Definiţiile şi terminologia asociată cu Activitatea Motrică Adaptată au evoluat de-a lungul

timpului de la o focalizare iniţială pe educaţie, la o focalizare mai largă pe sport şi activitate
fizică, iar actual o funcţie procesuală reparatorie (Cristea,2007)

Ariile de aplicabilitate ale AMA sunt variate, astfel avem

- Copii şi tineri cu dizabilităţi—educaţia fizică şi sportul joacă un rol crucial în dezvoltarea

generală a tineretului. In multe ţări ale lumii se pune accentul pe educaţie inclusivă şi educaţie
fizică inclusivă. Pentru a implementa o educaţie fizică de calitate, care să includă copiii cu
dizabilităţi sunt necesare eforturi suplimentare de iniţiere şi încurajare a schimbărilor de atitudine
faţă de integrare şi inclusiune.

- Oportunităţi de participare—recreerea şi sportul pentru toţi au o prezenţă în creştere în

întreaga lume. În ciuda numeroaselor exemple de succes există încă diferite bariere pentru
participare deplină. Organizaţiile sportive, cluburile şi programele comunităţii oferă activităţi
specifice, inclusive pentru persoanele cu disabilităţi. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a
ridica numărul participanţilor şi a posibilităţilor bazate pe analiza intereselor şi necesităţilor.

- Sportivi cu disabilităţi—sportul de elită s-a dezvoltat considerabil de-a lungul ultimilor

ani. Mişcarea paralimpică a avut un impact imens asupra nivelului de conştiinţă al publicului larg
şi în lumea sportului. Performanţa şi excelenţa sunt elementele cheie ale mişcării paralimpice
sportive de astăzi. (Cristea,2007)
Conceptul AMA in Romania:

Preocupările pentru respectarea drepturilor persoanelor cu nevoi speciale în tara noastră au

căpătat o extindere deosebita într-un context international favorabil.Așadar, efortul specialiștilor
este îndreptat către egalizarea șanselor în educație și în viață.
În Romania, activitatea fizica adresata persoanleor cu nevoi speciale constituie preocupări
ale profesorilor de educație fizica și sport și ale kinetoterapeuților.De asemenea avem și situații că
persoanele cu vârstă înaintată. Copilul mic, femeia în situații de maternitate, copii cu atitudini
deficiente ale corpului sau deficient ușoare.Noul concept European APA(activitate fizica adaptata)
poate fi numita că o soluție pentru aceste probleme.Deoarece în Romania se folosește des termenul
de motricitate denumirea conceptului vă fi Activități Motrice Adaptate(AMA). –

(Cristea,2007)

Conceptul AMA are la baza 4 domenii care se afla în relație de interdependenta

permanenta,cum ar fi:

 Recuperare
 Educație
 Recreere
 Sport

Recuperarea are la bază Kinetoterapia şi Terapia ocupaţională, acţionând prin antrenarea

ADL-urilor, ajutând persoana în cauză în compensarea unor cunoştinţe, priceperi şi deprinderi de
autoîngrijire, mobilitate, comunicare, activităţi casnice şi comunitare.

Educaţia are ca obiectiv dezvoltarea calităţilor motrice, formarea deprinderilor, ajungând în

final la profesionalizare şi integrare în viaţa socială.

Recreerea are la bază ideea ocupării persoanelor cu handicap cu diverse activităţi de grup
şi individuale, pentru o deplină participare în viaţa colectivităţii, activităţi care prin natura lor nu
se referă strict la petrecerea timpului liber, ci la folosirea acestuia în mod util, activităţile sportive
fiind o alternativă viabilă.

Sportul prin intermediul sportului copii instituţionalizaţi dobândesc o serie de calităţi

motrice şi caracteriale. Sportul reprezintă un puternic stimulent educativ prin specificul său
concurenţial şi spiritul de echipă. Toate aceste calităţi se pot obţine prin ramuri de sport adaptate,
specifice nevoilor indivizilor. Aceşti tineri pot atinge nivelul de sportivi de performanţă,
participând la campionatele naţionale şi internaţionale pentru persoane cu nevoi speciale. Totodată
aceşti sportivi pot fi încadraţi profesional prin obţinerea calităţii de antrenor pentru sporturi pentru
handicapaţi.

IMPORTANŢA EXERCIŢIULUI FIZIC ŞI A JOCULUI LA COPIII

DEFICIENŢI MINTAL

Exerciţiul fizic

Exerciţiul fizic este un real mijloc de asistenţă maximală a elevilor cu handicap intelectual.

În principal, practicarea exerciţiului fizic dezvoltă calităţile fizice ale oricărui copil, precum
şi aptitudinile motrice de bază. De asemenea lipsa formării acestora poate fi suprimată prin acest
mijloc. (Păunescu,1990)

Prin exerciţiu fizic se ameliorează parametrii funcţionali ai întregului organism al copiilor:

- sistemul nervos al copilului va fi mai adaptabil solicitărilor de învăţare şi cotidiene.

- funcţiile psihomotrice ale elevilor (lateralitatea, schema corporală, orientarea spaţio–

temporală), se dezvoltă într-un ritm mai alert decât prin alte intervenţii.

- organizarea percepţiei, un item indispensabil dobândirii scris-cititului şi activităţilor

coordinative se realizează relativ facil prin exerciţii.

- ameliorare coordonării oculomotorii şi a coordonării muşchilor mici ai mâinii, este dificil

de realizat în afara exerciţiului fizic. (Dragnea, 1999)

De asemenea un aspect deloc de neglijat este creşterea nivelului de socializare şi creşterea

capacităţii de autoevaluare care se pot de asemenea obţine prin exerciţiu.
Jocul

Una intre formele cele mai importante de manifestare a copilului este jocul. Jocul, conceput
ca terapie se înscrie în noua tendinţă de evoluţie a metodelor de predare-învăţare, urmărind să
acorde noi posibilităţi copilului deficient mintal: (ARCAN,1980)

Jocurile valorifică toate dezideratele precizate anterior când s-au făcut referiri la valenţele
exerciţiului fizic. În plus, jocul este mult mai accesibil fiind activitatea de bază la vârsta şcolară
mică. (ARCAN,1980)

Jocul facilitează activităţile perceptive prin contactul direct cu obiectele; cele senzorio-
motrice alergarea, săriturile, prehensiunea, aruncările, gesturile de bază; domeniile social-afective:
atragerea, repulsia, identificarea, reprezentarea diferitelor roluri şi statuturi familiale, şcolare şi
sociale. (ARCAN,1980)

Prin reguli, jocul stimulează memoria, atenţia, capacitatea de concentrare.

FORMA DE EVALUARE:

Testul Ozeretski-Guillmain- Tema de motricitate

Aplicarea testului se face pentru vârstele de 9 şi 11ani,insa testul poate fi aplicat copiilor cu varste
cuprinse intre 4-11 ani (OPREA,2003)

Cuprinde 5 capitole:

I. Coordonarea dinamică a mâinilor,

II. Coordonarea generală,
III. Echilibrul,(coordonarea statică),
IV. Rapiditatea,
Orientarea în spaţiu (stânga-dreapta)
 I Coordonarea dinamică a mâinilor

9ani—cu ajutorul unei mingi de oină se va arunca la o ţintă de 25/25 cm. aflată la înălţimea
pieptului, de la o distanţă de 1,5m. Aruncarea seva face cu braţul îndoit, mâna la umăr, membrul
inferior de partea mâinii care aruncă puţin înapoi.

-3 încercări pentru fiecare mână.

11ani—prinderea unei mingi de oină cu o singură mână aruncată de la o distanţă de 3 m,

la comanda: „prinde”. După 30 de secunde de pauză acelaşi exerciţiu cu cealaltă mână.

-5 încercări cu fiecare mână.

II Coordonarea dinamică generală

9ani—stând cu un genunchi îndoit la spate, la25 cm de sol se aşează o cutie de chibrituri

goală. Copilul aşezat la 5 m distanţă trebuie să împingă cutia către un punct dinainte stabilit, prin
uşoare sărituri pe un picior.-3încercări.

11ani—săritură ca mingea, aruncând ambele călcâie la spate şi atingerea lor cu ambele

mâini.

-3 încercări.

III Echilibrul

9ani—stând pe piciorul stâng, talpa piciorului drept aşezată pe partea interioară a

genunchiului stâng, mâinile pe şold. Durata 10secunde.

-3 încercări

11ani—cu ochii închişi, stând pe piciorul drept, piciorul stâng îndoit la spate. După 30 de
secunde pauză se schimbă piciorul, durata 10 secunde pentru fiecare picior.

- 2 încercări pentru fiecare picior

 IV Rapiditatea

Materiale: o coală de hârtie pe care se desenează pătrăţele cu latura de 1 cm (10 în înălţime

şi 25 în lungime) (vezi anexa 1); un creion destul de lung pentru a fi ţinut comod în mână de către
copil; un cronometru.

Se va cere elevului să traseze în fiecare pătrăţel câte o linie (orizontală sau verticală), cât
mai repede cu putinţă. Nu are voie să revină asupra celor sărite. Pe parcursul probei este încurajat
să lucreze cât mai repede. Durata—1 minut pentru

9ani—100 liniuţe, respectiv 11ani-115 liniuţe

V Orientarea în spaţiu (dreapta - stânga)

9ani—imitarea mişcărilor făcute de propunătorul care stă faţă în faţă.

1. mâna stângă la ochiul drept,

2. mâna dreaptă la ochiul drept,

3. mâna stângă la urechea stângă,

4. mâna dreaptă la urechea stângă,

5. mâna dreaptă la urechea dreaptă,

6. mâna stângă la urechea dreaptă,

7. mâna dreaptă la ochiul stâng,

8. mâna stângă la ochiul stâng.

-2 încercări.

11ani—recunoaşterea poziţiei a 3 baloane depărtate între ele la 15 cm, aşezate de la stânga

la dreapta: roşu, albastru, galben.

Întrebări:

1. mingea roşie este la dreapta sau la stânga celei albastre?

2. mingea roşie este la dreapta sau la stânga celei galbene?
3. mingea albastră este la dreapta sau la stânga celei roşii?
 4. mingea albastră este la dreapta sau la stânga celei galbene?
5. mingea galbenă este la dreapta sau la stânga celei roşii?
6. mingea galbenă este la dreapta sau la stânga celei albastre?
(OPREA,2003)

OBIECTIVELE PROGRAMULUI AMA

1 Îmbunătăţirea funcţiei psihomotrice (ameliorarea lateralităţii, schemei corporale, orientării
spaţio-temporale, echilibrului).

2 Ameliorarea coordonării oculomotorii.

3 Creşterea sensibilităţii kinestezice.

4 Stabilizarea dominanţei mâinii şi a ochiului.

5 Dezvoltarea coordonării muşchilor mici ai mâinii.

6 Influenţarea pozitivă a funcţiei respiratorii.

7 Creşterea nivelului de socializare.

8 Creşterea capacităţii de autoevaluare.

PRINCIPIILE PROGRAMULUI AMA

 Exerciţiile se execută de trei ori pe săptămână cu o oră înaintea mesei

 Programul AMA va respecta progresivitatea, va fi gradat de la simplu, la
complex
 Fiecare exerciţiu sau joc va fi demonstrat şi explicat elevilor până la înţelegerea
acestuia, explicaţiile vor fi reluate şi pe parcursul desfăşurării acestora, ori de
câte ori este nevoie
 Nu se lucrează cu îngreuiere, efortul fizic creşte în mod progresiv şi este
alternat cu relaxare;

 Şedinţa AMA începe cu încălzire;

 Fiecare şedinţă se va termina cu relaxare;
 Exerciţiile vor fi alternate la fiecare şedinţă cu jocuri;
EXERCIŢIILE FIZICE
1. Obiectiv: incalzirea musculaturii gâtului
PI: aşezat
T1- Ext. capului/inspir

T2- F capului/expir

T3- F laterală dreaptă/expir

T4- F laterală stănga/inspir

T1,4- Mişcare activă

dozare: 10 repetări

2. Obiectiv: încălzirea musculaturii braţelor

PI: stând depărtat

T1- abducţia braţelor/expir

T2- revenire/inspir

dozare: 4 serii a 4 repetări, pauza 3 secunde între serii

3.Obiectiv: încălzirea musculaturii braţelor

PI: stând
T1 rotari ale braţelor spre înainte
T2 rotari ale braţelor spre înapoi
dozare: 4serii a 10 mişcări complete spre înainte şi 10 spre înapoi, pauză 5 secunde între
serii

4. Obiectiv: încălzirea musculaturii abdominale şi a musculaturii spatelui

PI: aşezat

T1 răsucire a trunchiului spre stânga/inspir

T2 arcuire/expir
T3 răsucire a trunchiului spre dreapta/inspir

T4 arcuire/expir

T1,4 contracţii ale musculaturii abdominale

dozare: 4 serii a 4 repetări. Pauză de 3 secunde între serii

5. Obiectiv coordonarea trenului inferior cu cel superior

mers pe vârfuri cu braţele în lateral

mişcarea activă

dozare: 5 serii a 30-40 m., pauză 15 secunde între serii

6.Obiectiv: dobândirea coordonării

pe saltea-rostogolire spre stânga, până la capătul saltelei, apoi spre dreapta

dozare: 3 serii a4 repetări, 10 secunde pauză.

7.Obiectiv: dobândirea echilibrului

PI: stând depărtat—sărituri pe ambele picioare

dozare: 3 serii a 10 repetări, pauză 10 secunde între serii,

8.Obiectiv: dobândirea coordonării şi echilibrului

PI: stând—mers lateral

dozare: 4 serii a 20 de metri parcurşi, cu oprire la comandă.

9.Obiectiv dobândirea coordonării fine a mâinii

PI: aşezat la masă, cu mâinile pe aceasta

T1 ABD degetelor,

T2 ADD degetelor.
 dozare: 4 serii a 10 repetări;

10.Obiectiv dobândirea coordonării fine a mâinii

PI: aşezat la masă, cu mâinile pe aceasta—imitarea mersului cu degetele arătător si cel

mijlociu

dozare: 4 serii a 10 repetări;

(OPREA,2003)

JOCURILE

Tractorul

Elevii, în sala de clasă, în bănci, au un creion şi o cutie de chibrituri. La 30 de centimetri

de aceasta se află trasată o linie tot de 30 de centimetri.

Copiii trebuie să împingă cutia cu creionul până dincolo de linie.

Jocul durează 15 minute, câştigă cel care reuşeşte cele mai multe transporturi.

(NICULESCU, 1976)

Mingea în cerc

Elevii formează un cerc cu raza de 2 metri. Propunătorul se află în mijlocul cercului şi va

arunca pe rând mingea fiecărui copil , care trebuie să o restituie prin aruncare. Raza cercului este
mărită treptat. Se începe cu o minge mare, de plajă apoi cu mingea de fotbal.

Durata jocului este de 10 aruncări pentru fiecare copil. (NICULESCU, 1976)

Trenul de marfă

Două echipe a câte 5 jucători. Copiii se aşează în două coloane, cu mâinile pe umerii celui
din faţă (trenul).în faţa fiecărei echipe, la o distanţă de 15 metri se pune câte un obstacol (cutie) pe
care trebuie să îl ocolească.

Echipele pornesc la bătaia din palme, ocolindu-şi obstacolul prin ocolire la stânga. Echipa
care reuşeşte să treacă prima linia de plecare este învingătoare.

Dozare: 1serie a10 repetări. (NICULESCU, 1976)

Crabii şi creveţii

Copiii sunt aşezaţi în linie pe un rând, faţă în faţă, la o distanţă de 3 metri una de alta. La
spatele fiecărei echipe, la 20 de paşi se află trasată o linie (linia de scăpare).

O echipă reprezintă „crabii” iar cealaltă „creveţii”. Când conducătorul jocului strigă
numele unei echipe, de exemplu „crabii”, aceştia se întorc şi fug spre linia de scăpare, fiind urmăriţi
de creveţi. Dacă aceştia reuşesc să prindă vreunul, va fi de acum în echipa lor. Câştigă echipa care
a luat cei mai mulţi prizonieri.

Mingea călătoare

Jucătorii sunt aşezaţi în două coloane, la distanţă de 3 metri între ele. Primul jucător are în
mână câte o minge de fotbal.

La semnalul dat, primii din fiecare echipă ridică mingea deasupra capului şi o trimite celui
din spate, care o dă mai departe, ş.a.m.d. ultimul jucător ocoleşte şirul prin exterior şi cu mingea
în mână vine în faţa şirului şi o ia de la început. Câştigă echipa al cărei prim jucător a ajuns din
nou în faţă.

Dacă în timpul jocului mingea cade ,aceasta va fi repusă în joc de la capătul şirului.

(NICULESCU, 1976)

In concluzie, se poate afirma ca programul AMA este de bun augur si de mare ajutor
copiilor care se afla in conditii speciale, insa acest lucru se poate realiza numai de catre un cadru
didactic, medic, profesor AMA specilizat in domeniu. Asistenţa terapeutică optimă acordată în
şcoală nu se poate realiza fără AMA.
 BIBLIOGRAFIE

1. ALBU R.M.(1996) , ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI, EDITURA CORINT,

BUCUREŞTI,.
2.ARCAN P.(1980) COPILUL DEFICIENT MINTAL, EDITURA FACLA, TIMIŞOARA
3. BALOCHHE L., PĂUNESCU C.(1998), THE COOPERATIVE CLASSROOM,
PRENTICE HALL , NEW JERSEY,.
4.CRISTEA, DANA, KOSA, A., (2007) ACTIVITAŢI MOTRICE ADAPTATE – ORADEA
5. DAN I., NEMEŞ A.(2001), METODE DE EXPLORARE ŞI EVALUARE ÎN
KINETOTERAPIE, EDITURA ORIZONTURI UNIVERSITARE, TIMIŞOARA,.
6. DRAGNEA A., BOTA A.(1999), TEORIA ACTIVITĂŢILOR MOTRICE, EDITURA
DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI.
7. EPURAN M.(2002), ÎNVĂŢAREA MOTRICĂ, ORADEA, FEFS,
8.NICULESCU A., CRULI N.(1976), EXERCIŢII ŞI JOCURI ÎN ŞCOALĂ EDITURA
SPORT-TURISM BUCUREŞTI
9.PĂUNESCU C., MUŞU I.(1990), RECUPERAREA MEDICO-PEDAGOGICĂ A
COPILUI HANDICAPAT MINTAL, EDITURA MEDICALĂ, BUCUREŞTI,
10. VIORICA OPREA(2003), SET DE INSTRUMENTE, PROBE SI TESTE PENTRU
EVALUAREA EDUCATIONALA A COPIILOR CU DIZABILITATI, EDITURA
MARLINK BUCUREŞTI