Sunteți pe pagina 1din 35

PREFERATA

REGELUI
Rosamond Marshal a ramas orfana la o virsta foarte
frageda si este lasata in grija Eleanorei de Montfort, sora
regelui Henry al IIIdea $i sofia renumitului lord al
razboiului, Simon de Montfort. Ajunsa acum pupila a
regelui si sub tutela versatei contese, Rosamond va
dobindi de la aceasta nu numai arta de a fi o castelana
desavirsita, ci si arta de a-§i exercita puterea ca femeie
p u rtin d ve§m inte atrag ato are, facind conversafii
inteligente §i fermecindu-i nemilos pe barbafi. " "i
Cind Rosamond atinge virsta potrivita casatoriei,
frum oasa m o§tenitoare nu pare prea dornica sa
paraseasca siguranfa castelului sotilor Montfort. Fiindca
fusese logodita de timpuriu cu puternicul cavaler Rodger
de Leyburn, un ehipe§ burlac rivnit de femei, acum a
venit timpul ca mariajul lor sa devina oficial. Diabolicul
Rodger este suficient de experimentat, incit sa-i anuleze
Rosamondei toate stratagemele folosite pentru a-1 face sa
rupa logodna. Mai mult de atit, prinful Edward nu mai
accepts nici o scuza a Rosamondei, prin care ea tot amina
casatoria.
Incet §i cu maiestrie Rodger o curteaza pe Rosamond,
convingind-o ca iubirea lui este mai presus de averile si
proprietatile ei.

www.miron.ro
MAGAZIN VIRTUAL
LEI: 29,00
VIRGINIA HENLEY

PREFERATA REGELUI

Editura MIRON
Castelul Kenilworth,
Warwickshire, Mai 1253

Rosamond Marshal o tinea strins de braf pe Eleanor de


Montfort, care ii era tutore §i acum o conducea in biblioteca
re§edintei din Kenilworth. Copila de numai doisprezece ani era
imbracata intr-o rochie cafenie, simpla, de doliu, iar fa|a ii era
palida ca §i dantela pe care o purta pe cap, ca sa-i fina strins parul
blond. Avea ochii mari, o feti§oara delicata §i-i privea pe cei afla|i
in incapere de parca nici nu i-ar fi vazut.
Cu trei zile in urma fratele ei, Giles, care avea doar
paisprezCce ani, fiisese ucis accidental intr-un tumir.
Cind Rosamond simti ca lady Eleanor o stringe de mina, facu
o reveren|a in fa|a regelui Henric, frate cu lady Eleanor, tutorele
ei. Simon de Montfort, sotul doamnei Eleanor, statea alaturi de re-
ge, iar printul Edward, mo§tenitorul tronului, in virsta de numai
cincisprezece ani, a§tepta alaturi de prietenul sau, Rodger de
Leybum.
Documental, care oficializa logodna tinerei lady Rosamond
Marshal cu sir Rodger de Leybum se afla pe o masa de stejar; tre-
buia sa fie semnat de toj;i cei prezenfi m biblioteca de la Ke­
nilworth. Lady Eleanor lua pana de scris §i i-o dadu Rosamondei:
- Semneaza aid, draga mea.
6 VIRGINIA HENLEY

Fara sa arunce nici macar o privire spre tinarul cu care urma


sa fie logodita, copila lua condeiul §i semna documentul, ca §i cind
ar fi fost in transa. Se retrasese intr-un cotlon adinc al sufletului,
ca sa-§i poata alina suferinta insuportabila provocata de moartea
fratelui ei. Cum tinara mo§tenitoare era acum singura pe lume, toti
au fost de parere ca era cel mai bine sa i se gaseasca un sot potrivit.
Rosamond accepta alegerea tutorilor ei fara sa puna nici o
intrebare.
Printul Edward puse mina pe umarul prietenului sau, iar
Rodger de Leybum se apropie de masa §i semna la rindul sau
certificatul de logodna. Brunet, cu ochi verzi patrunzatori §i
deosebit de atragator, de Leybum era foarte incintat de logodna cu
Rosamond Marshal, doar ca nu parea prea grabit sa treaca la fapte.
Veni §i rindul regelui sa semneze, apoi prinful §i sofii
Montfort au semnat ca martori §i astfel legatura a devenit oficiala.
Lady Eleanor §i Rosamond au plecat primele, iar dupa ce u§a
bibliotecii s-a inchis in urma lor, Edward i s-a adresat prietenului
sau:
- Rodger, nu vei regreta ce ai facut; Rosamond Marshal este
o partida extraordinara.
Cu siguranfa tinara mo$tenitoare era un trofeu pe care multi
pretendenti il vinau. Regele Henry dorise ca Rosamond sa devina
sotia fiului fratelui sau vitreg de peste hotare, Geoffrey de Valence.
Doar ca Simon de Montfort i-a spus raspicat regelui ca baronii^Vor
lua armele si vor ataca, daca inca o mo§tenitoare engleza va fi
oferita unui strain. Simon a mai spus clar ca baronii s-au saturat ca
regele lor sa risipeasca bani, paminturi §i castele pentm mdele lui
din strainatate. A§a ca Henry a miriit, dar a acceptat ca fiul sau,
Edward, sa-1 aleaga pe viitoml sof al Rosamondei Marshal.
PREFERATA REGELUI 7

In urmatorii cinci ani regele Henry a ignorat cu buna stiinja


minia acumulata de baroni. Numea straini in posturile importante
si convoca Parlameritul doar cind avea mare nevoie de bani, facind
promisiuni pe care nici nu intentiona sa le respecte. In cele din
urma baronii au ajuns la limita rabdarii. Alegindu-1 pe Simon de
Montfort conducatorul lor, au emis un ultimatum pe care 1-au
inaintat regelui Henry: ori transfera autoritatea guvemamentala
unui consiliu format din lideri englezi, ori va izbucni un razboi
civil.
Imediat regele Henry s-a calmat §i a semnat Dispozitiile de
la Oxford, in care erau prevazute solicitarile baronilor. Fratii vitregi
ai regelui, care au trait in lux pina atunci, s-au refugiat pe continent,
iar baronii au avut convingerea ca au salvat Anglia de la ruina.
Insuflefiti de victoria repurtata la Oxford, baronii auplecat apoi sa
innabu^e revolta din Tara Galilor. Prinjul Edward, acum in virsta
de douazeci de ani §i recent intors din Gasconia, s-a alaturat acestei
campanii, iar Henry al Angliei a traversat Canalul Minecii pentru
a semna un tratat cu Louis al Franjei in legatura cu ni§te provincii
disputate.
Totu§i, cu> prima ocazie, Henry intentiona sa faca un pas
important in sensul reinstalarii autorita|:ii sale acasa - voia sa-1
roage pe Papa sa-1 absolve de juramintul depus pentru respectarea
Dispozitiilor de la Oxford. Le va arata el baronilor cine conduce
Anglia. Regele §i doar regele!
CAPITOLUL UNU

Castelul Kenilworth
Noiembrie 1258

0 groaza atit de cumplita o cuprinse pe Rosamond Marshal,


incit i se taie rasuflarea. 0 rupse la fuga din clipa cind a zarit cala-
retul pe un cal negru, §tiind instinctiv ca el o va urmari. Fara mila!
Fata calarepalui nu se vedea. Doar atit §tia: ca necunoscutul este
brunet, insa cel mai mult o inspaiminta calul. Era uria§, negru §i
infrico$ator.
Un fior rece o strabatu pe $ira spinarii. Parul ei blond ii
cobora in valuri pe umeri, fluturind in alergare, iar ea i§i tot ridica
poalele rochiei, ca sa alerge mai u?or §i sa se departeze mai rapid
din calea copitelor necrujatoare.
Simtea ca nu mai poate respira pina ce nu va ajunge intr-un
adapost. i§i auzea propriul puls bufnind aSurzitor in urechi, ?i
indrazni sa priveasca inapoi. Facu ochii mari de spaima §i scoase
un tipat ascutit tocmai cind vazu picioarele animalului ridicate spre
ea, dupa care se prabu§i la pamint, sub copitele ucigatoare.
Rosamond deschis ochii brusc. In citeva secunde recunoscu
locul unde se afla. Statea intinsa in patul ei, cu parul vilvoi si
cama§a de noapte rasucita pe corp si avea picioarele dezgolite.
PREFERATA REGELUI 9

Rasufla u§urata §i se ridica in capul oaselor.


- Ce s-a intimplat, Rosamond? o intreba domni^oara de
Montfort, venind desculfa §i speriata spre patul ei, din spafiosul
dormitor pe care-1 lmparjeau la castelul Kenilworth.
Rosamond i§i netezi parul $i incerca sa-?i lini§teascaprietena.
- Nu-i nimic, Demi.
- Dar ai strigat, insista tinara bruneta. Ai avut din nou
command acela, care tot nu-ti da pace?
- Nu, sigur ca nu, zise Rosamond. Avea §aptesprezece ani,
aproape cu trei ani mai mult decit Demoiselle, cum preferau toti
sa o numeasca pe tinara Eleanor de Montfort. Apelativul neobi§nuit
ii fusese atribuit de o doica frantuzoaica, deoarece mama §i fiica
purtau acela§i nume. Rosamond era hotarita sa nu o sperie pe mai
tinara ei prietena. Rise, incercind sa para netulburata: pe mine nu
ma sperie un simplu vis urit.
- Am putea sa aprindem o luminare? zise Demoiselle, care
se temea de intuneric. Acesta era motivul pentru care doimea in
aceea§i camera cu Rosamond, la etaj, in Tumul Doamnelor.
- Demi, imi pare foarte rau ca te-am trezit. Aprinse luminarea
aromata, patrata, aflata pe un suport metalic, apoi o conduse pe
Demoiselle in patul ei, o inveli §i reveni §i ea in pat. Rosamond
sopti rapid o rugaciune, prin care mulpimi pentru faptul ca se afla
in castelul Kenilworth in 'siguranta. Re§edinta era amplasata in
comitatul Warwickshire, intr-o zona de §es, la vreo optzeci de mile
de Londra §i pentru ea acest castel era paradisul, refugiul, locul
unde se simfea ocrotita de lumea nemiloasa.
Rosamond privea acum umbrele tremurinde de pe perete. Nu
mai visase acea imagine cumplita de mult timp §i spera ca s-a
eliberat de ea, dar se pare ca eliberarea nu era deplina. Desi stia ce
10 VIRGINIA HENLEY

anume provocase visul, prefera sa nu mai spuna de el nimanui.


Amindpi parinfii ei murisera cind ea §i fratele ei, Giles erau
copii §i atunci au intrat sub, tutela regala. Cum Giles avea aproape
aceea§i virsta cu prinpil Edward Plantagenet, el a fost primit in
casa prinfului, devenind unul dintre zecile de nobili printi, care-i
fineau companie lui Edward. Rosamond totu§i fusese adusa in casa
surorii regelui, Eleanor de Montfort, contesa de Leicester, deoarece
Rosamond era nepoata raposatului William Marshal, care a fost
primul soj: al prinfesei Eleanor.
Fratele §i sora se vedeau adeseori, fiindca Simon de
Montfort, conte de Leicester, era na§ul prinfului Edward, iar tinerii
erau inifiab in tehnica militara de catre marele lord al razboiulUi.
Dupa ce a implinit cincisprezece ani, lordul Edward, cum era numit
mo§tenitorul tronului, se inconjurase de tineri care erau capabili de
excese nebanuite; unii erau verii lui din Provence §i Lusignan, iar
ace§tia nu aveau deloc refineri.
De§i regele Henry interzisese participarea lui latumir, lordul
Edward §i tovara§ii sai au luat parte la un tumir din Ware. In acea
zi fatidica Giles Marshal §i-a pierdut viata intr-un accident. Cum
Rosamond avea doar doisprezece ani pe atunci, detaliile i-au fost
ascunse, dar ea auzise cum se povestea ca un armasar neimblinzit
1-a ucis trintindu-1 sub copitele lui. Initial avea co§maruri in fiecare
noapte, dar cu timpul ele s-au mai rarit, iar timp de doi ani a scapat
de ele. *■
Rosamond i?i amintea cum dupa accident toata lumea se
purta frumos cu ea. Era singura pe lume §i citiva dintre tovara§ii
lui Giles au incercat chiar sa-i ceara mina, iar la insistenfele lordului
Edward, ea a fost logodita Cu prietenul lui cel mai bun, Rodger de
Leybum, care ocupa un loc important m suita regala.
PREFERATA REGELUI 11

Rosamond i§i amintea de rautatile acelor tineri. Ofita. De§i


trecusera cinci ani de atunci, parerea ei era ca prinpil §i suita lui
erau ni§te nobili aroganfi, rasfa|a|i §i uelegiuiji. Iar asta era ade-
varat. Toji erau nestapinifi §i cautau cu lumjnarea necazurile. Nu
se gindeau decit la cai, la arme §i la cum putqau sa intre m a§ter-
nuturile servitoarelor.
Gindul ei zbura acum spre sir Rickard de Burgh, care era fiul
unui nobil bogat, Falcon de Burgh, lord de Connaught. Sir Rickard
avea reputajia ca poate prevedea viitorul. Era un barbat intre doua
virste, nu un tinar impetuos, iar virsta ii dadea o eleganfa deosebita.
Era brunet, cu timplele u§or carunte §i ochi verzi, patrunzatori, care
atrageau ca doi magne^i. Tonalitatea iscazuta §i melodioasS a vocii
lui baritonale, precum §i accentul irlandez au cucerit imediat inima
Rosamondei, iar la fiecare cuvint al lui, ea suspina.
Pentru ea sir Rickard de Burgh reprezenta esenfa cavale-
rismului §i a onoarei, fiindca el se legase sa o protejeze §i sa o
slujeasca pe prinfesa Eleanor Plantagenet, dupa ce decesul lui
William Marshal a lasat-o vaduva de foarte tinara. Se zvonea ca a
ramas chiar neinsurat fiindca nici o domnija nu a reu§it sa-i ajunga
la inima.
Rosamond visa in secret ca poate ea va fi cea care va reu§i
sa beneficieze de favorurile lui. Inima ei de fecioara tresalta de
admiratie §i venerate fata de chipesul cavaler irlandez, protectorul
doamnei de Montfort.
Acum era dimineafa, iar ea uitase de visul urit, in timp ce se
imbraca, in acela§i timp cu Demi, iar tinerele ascultau cum contele
Simon revenise din TaraGalilor insotit de numero§i cavaleri. Demi
era bucuroasa de revenirea tatalui sau, iar Rosamond era oarecum
multumita ca eanu mai sufera de aceasta temere paralizanta ca-si
12 VIRGINIA HENLEY

va pierde parintele drag. Cel mai rau lucru pe aceasta lume i se


parea sa pierzi pe cineva drag.
Demoiselle era nerabdatoare sa-§i vada tatal, iar Rosamond
spera ca §i sir Rickard de Burgh sa se fi inters. Cele doua tinere i§i
aranjara valurile pe cap, apoi plecara grabite pe scari, spre marele
salon de la parter.
Kenilworth era un castel de marimea curtii regale, iar
activitatea in incinta sa era efervescenta, fiindca Eleanor de
Montfort, contesa de Leicester il administra ca o matca. Era sora
regelui Angliei, preocupata mereu sa-§i faca datoria de stapina a
castelului, a§a cum era mindra $i ca prinfesa. Cu toate ca deja avea
copii mari, Eleanor era o femeie frumoasa, care-§i purta parul negru
splendid aranjat, fara sa lase la vedere cele citeva fire de par alb.
Era mica de statura, dar se farda discret §i folosea ruj de buze,
precum §i tot felul de pudre, dar §i creion cu care i§i contura ochii,
ca sa le ofere o nuanta mai putemica.
Eleanor se mindrea cu silueta ei. Avea aceea§i talie ca inainte
de na§terea copiilor §i mereu alegea ca decolteul sa fie suficient de
adinc, incit sa lase vederii sinii cu care se mindrea. Eleanor era o
femeie vesela, cu singe nobil, iar asta i se citea in toate gesturile.
Iubea hainele, dar §i bijuteriile: era contesa §i printesa pina in
maduva oaselor. Sopil ei o adora §i avea mare incredere in ea.
Citeodata Simon i§i pindea fiica, o surprindea §i o ridica in
brate ca sa-i spuna vesel:
- Oare tinara aceasta fermecatoare sa fie chiar fiica mea?
Demoiselle, de1cind am plecat, te-ai facut o domni§oara. E§ti la fel
de frumoasa ca mama ta; sper sa nu-i mo§tene§ti puterea vointei.
Simon arunca o privire spre sotia lm, iar ea ii raspunse cu un suris
care parca ii amintea de clipele pasionale petrecute noaptea, cind
PREFERATA REGELUI 13

acesta sosise acasa. Simon trecuse de cincizeci de ani, insa era un


barbat inca viril, cu o prezenta putemica. Avea o constitute de
soldat: fiind foarte inalt, cu un bust sculptat §i umeri putemici, brafe
§i picioare vinjoase, era perfect potrivit pentru rigorile campaniilor
galeze. Simon de Montfort avea multe lectii de predat tinerilor
despre curaj §i datorie.
Fiica lui il saruta acum pe obraz.
- Castelul a fost pustiu fara tine, tata.
- Se va umple imediat, pe masura ce oamenii mei se vor
intoarce din Jara Galilor. Cind va ajunge §i varul tau, Edward,
atunci va deborda de veselie.
- Vine §i lordul Edward? intreba Eleanor. Fratele ei, regele
Henry §i Simon de Montfort erau aproape du§mani.
- Eu sint na§ul lui Edward, Eleanor. Daca tatal sau §i cu mine
nu sintem de acord asupra multor probleme esentiale, asta nu
inseamna ca eu §i Edward nu putem sa fim prieteni.
- De acord cu tine, dragul meu. Ai o influenza deosebita
asupra lui. Nepotul meu Edward va fi un rege perfect. Cind ii va
veni rindul la tron, ii va eclipsa pe tatal §i pe bunicul sau.
- in ciuda reputatiei lor de galagio^i §i instigatori, el si nobilii
lui s-au comportat foarte bine in campania galeza.
- Ni§te tineri nabadaio§i! zise Eleanor pe un ton maternal.
- Deja sint barbat, fara indoiala,
Rosamond ridica privirea spre tavan, iar Demi incepu sa rida,
imaginindu-§i intrarea tinerilor guralivi. La o luna dupa logodna
Rosamondei, familia regala a plecat in Spania, unde printil
Edward, mo§tenitorul tronului, s-a casatorit cu Eleanora de Castilia,
micufa de doar zece ani. Casatoria politica asigura pacea intre
Anglia §i Spania, iar imediat dupa ceremonie lordul Edward §i
14 VIRGINIA HENLEY

nobilii sai au plecat calare spre Gasconia, unde el s-a instalat ca


lider. Cind a revenit in Anglia, la douazeci de ani, lordul Edward
avea re§edinta la Windsor, castel construit special pentru el.
Acum el conducea o trupa extinsa de tineri gasconi §i era
mereu pregatit pentru actiuni militare, a§a incit era de neoprit in
campania din Tara Galilor.
- Nu-mi amintesc prea multe despre Edward, poate doar ca
avea parul prea lung §i ca era poreclit Picioare-Lungi, fiindca este
foarte inalt, zise Demi.
Rosamond cauta cu privirea in incaperea de la intrare,
curioasa sa-1 zareasca pe un anume cavaler.
- Da, fiindca £iu trecut cinci ani de cind 1-am vazut ultima
data...slava cerului.
Demi rise de cuvintele indrazneje ale prietenei sale.
- Nu-mi amintesc de nici un cavaler din suita lui.
* - Ce noroc pe tine. Erau o adunatura de needucati, care se tot
hirjoneau §i se provocau la lupta fara rost. Singurul pe care-1
suportam era Harry de Almaine, asta fiindca mama lui era Isabella
Marshal, iar el imi este var de-al doilea.
- Dar ce zici de Rodger de Leybum? intreba curioasa Demi.
- Ce-i cu el? zise Rosamond, ridicind din umeri indiferenta.
- Dar este logodnicul tau!
- Nu pentru mult timp! Curind voi scapa de uriciosul acela,
zise Rosamond, dupa care i§i linse mierea de pe degete.
- Dar este chiar atit de urit? intreba Demi dezamagita.
Rosamond pufiii in ris;
- Mi-a lasat o impresie atit de §tearsa, incit nici nu-mi
amintesc asta.
Fetele au Continuat micul dejun, apoi s-au indreptat grabite
PREFERATA REGELUI 15

spre prima lor lecfie din acea zi. Eleanor de Montfort era adepta
invatarii permanente §i nu i-ar fi permis fiicei sale sa lipseasca pen-
tru simplul motiv ca tatal ei s-a inters acasa. Cele doua tinere
studiau limbile straine cu fratele Adam, un calugar ffanciscan
erudit, care se ocupase de inzestrarea bibliotecii castelului
Kenilworth. Tinerele vorbeau franceza fluent, iar Rosamond
incepuse sa se simta atrasa de spaniola, in vreme ce Demi prefera
sa studieze limba galeza. Istoria §i problemele de guvemare faceau
parte din programul lor de studiu, la fel ca muzica ?i artele.
In paralel cu aceasta educate liberala, fiecare se pregatea sa
devina stapina desavir§ita a propriului castel. invafau cum sa
administreze o bucatarie, o spalatorie, o distilerie §i o casa plina
cu servitori. Invafau sa prepare leacuri din ierburi, indrumate de
calugarifele de la St. Brides, precum §i sa ooasa, sa cauterizeze ?i
sa bandajeze ranile osta?ilor, in cazuri de extrema urgenta.
Mai presus de toate aceste cuno§tinfe, Rosamond capatase
incredere in sine §i nu mai era deloc vulnerabila, cum fusese in
copilarie. Modelul ei demn de urmat era acum prinfesa Eleanor,
lady de Montfort. Cauta sa imite umorul ascufit al femeii, risul ei
insuflept, dar §i tinutele deosebite, incununate de conduita regala.
Eleanor §tia cUm sa discute cu uh grajdar, dar §i cum sa arunce o
privire semeata, care ar fi inghetat-o pe insa$i regina Angliei.
Rosamond Marshal devenea rapid genul de femeie putemica, pe
care-1 intruchipa contesa de Leicester:
A doua zi de diminea^a Rosamond alese o rochie de culoarea
lavandei, in ton cu Quanta ochilor ei. Corsajul era brodat cu perle
marunte, la fel minecile §i decolteul patrat. Tinutele ei frumoase o
faceau sa capete §i mai multa incredere in sine. Lua cu ea o agenda
unde nota detalii despre ierburi §i plante de leac §i merse in
16 VIRGINIA HENLEY

distilerie unde pregatea ni§te amestecuri menite sa u§ureze durerile


na§terii §i durata travaliului.
Calugarifele au ramas cumva uimite cind au descoperit ca
Rosamond citea dintr-un jumal medical din Cordoba, Spania,
eentrul indisputabil al medicinei mondiale. in paginile carfii ea
gasise informatii despre ierburi care alinau durerile, dar §i despre
anumite specii care preveneau sarcina. Calugaritele §tiau ca
ierburile care ofereau alinare durerilor, trebuiau folosite doar pentru
barbafii cu rani grave, capatate in lupte. Rosamond insista ca, daca
se §tia ca acele ierburi alina durerile, ele trebuiau folosite §i pentru
alinarea durerilor la na§tere. Calugaritele sustineau insa ca acele
dureri ale facerii era naturale §i ca trebuiau indurate. Rosamond
'renunfa sa le convinga, dar cauta sa le ofere femeilor din
Kenilworth atunci cind aveau nevoie de analgezice.
in timp ce Rosamond culegea, sorta §iusca plantele de leac,
ea crease un parfum. Amestecase ni§te petale de trandafir §i flori
de cais, pe care le pusese la macerat in ulei de migdale. Aroma lor
o bucura, a§a ca se tampona cu esenta intre sini, dupa care se gindi
sa urce pe meterezele castelului, de unde sa priveasca alaiul
osta§ilor care reveneau din lupta.
Apele riului Avon umplusera canalul care inconjura castelul,
iar lumina soarelui se reflecta superb pe intinderea calma. Castelul
parea in ochii Rosamondei cel mai frumos loc de pe pamint, iar
inima li tresalta de bucurie ca luptele s-au incheiat. incerca $a-l
distinga printre drapele pe acela purtat de soldatii lui Rickard de
Burgh.
Intirziase cam mult la lectia cu fratele Adam, iar acum se
indrepta spre o scara spiralata care scurta accesul spre biblioteca.
La o distant destul de mica, pe culoar, in fata ei il vazu pe sir
PREFERATA REGELUI 17

Rickard de Burgh. Bucuroasa de prezenta lui acolo, il striga §i


incerca sa-1 ajunga din urma.
- Sir Rickard. Vazind ca acesta nu raspunde, se gindi ca poate
nu a auzit-o, a§a ca repeta: Sir Rickard?
Cind barbatul masiv se intoarse spre ea, Rosamond realiza
ca parul acela negru §i ochii verzi nu erau ai barbatului pe care se
a^tepta sa-1 vada. Parea un om rece §i cu o vointa de fier, a§a ca
tresari, speriata.
- Nu sintefi sir Rickard!
- Din pacate nu sint. Barbatul o privi foarte interesat, iar ochii
lui pareau fermeca|i de podoaba ei capilara in nuanfa mierii de
albine. Ochii ei de o nuanja incerta, dar unica, precum §i buzele
camoase, in forma de inima 1-au lasat fara grai. Se uita apoi la sinii
aceia indrazne^i, care razbateau din decolteul generos al rochiei
scumpe, iar sub faldurile bogate el i§i imagina ca aceasta fecioara
are picioare lungi, ca ale unui minz. Nu se putu abtine §i-i zimbi.
- Crezi ca te-ai mulfumi cu mine, in locul lui, cherie?
Rosamond incremeni §i-l privi sfidator.
- In nici un caz. In mod inexplicabil, tot ea era furioasa pe
asemanarea dintre acest demon insolent §i cavalerul onorabil la
care visa cit era ziua de lunga. Cum indrazne§ti sa ma prive§ti atit
de insistent?
- Cherie, privirea mea aduce un omagiu frumusetii tale.
- Acum chiar ca ai tupeu! Te uitai la mine de parca...
- De parca mi-ar placea sa te due in patul meu? Cita
ingimfare. Se vede clar ca e§ti o fecioara inghetata, care are nevoie
sa se topeasca. Eu chiar ma indreptam spre baie, iar daca dore§ti,
pofi sa ma insote§ti. Presupun ca o baie fierbinte te-ar Vindeca.
Rosamond ridicA braful, cu intentia sa-1 plesneasca peste
18 VIRGINIA HENLEY

obraz, insa barbatul ii prinse rapid degetele ftrave,<apoifoarte calm


le ridica spre buze.
- Mmm, adulmeca el, caise §i migdale...numai bune de
mincat. Rise, iar atunci i s-au vazut dinjii albi, perfect, pregatifi
parca sao mu§te.
- Da-mi drumul la mina, ticalos necioplit, altminteri strig!
- Sperind ca onorabilul sir Rickard va veni alergind sa te
salveze? intreba el zeflemitor.
Rosamond simtea ca ia foe.
- Ticalosule, nu am nevoie de nici un barbat sa ma salveze;
Cu o mi§care sulprinzatoare, ii trase rm genunchi in zona dintre
picioaxe, unde spre norOcul lui avea o plato§a de proteefie a
organelor genitale. Chiar §i numai gindul ca i-ar fi putut afecta
barbafia il facu sa scoata flacaii pe ochi.
Rosamond zimbi ironic, apoi i§i cobori privirea spre acea
regiune intima.
- Presupun ca o baie fierbinte te-ar vindeca.
Doi ochi verzi, minio§i au privit-o cum coboara in graba pe
treptele de piatra.
- A§teapta pu|in, mica mea vrajitoare, trebuie sa stabilim cine
a ci§tigat. Dadu din cap sufieient de infuriat, dar in acela^i timp
impresionat de curajul §i de firea bataioasa a fetei, dupa care incepu
sa rida, fiindca ii reveniSe buna dispozitie.
Dupa amiaza, mai tirziu, la Kenilworth era obieeiui* ca
femeile sa se adune in sera. Contesa avea o croitoreasa iscusita §i
vreo zece cusatorese pricepute in ale broderiei, astfel.ca ele puteau
broda sau repara o tapiserie, in timp ce le ofereau tinerelor
cameriste lecfii de cusut si brodat. Era partea din zi cea mai placuta,
fiindca femeile din Castel se adunau, socializau §i birfeau.
PREFERATA REGELUI 19

Cind sosi Rosamond, nerabdarea femeilor se simfea in aer.


Ea afla ca sosise mo§tenitorul tronului, iar dupa cum 1-au descris
ele, lordul Edward era asemeni unui zeu cu par de aur. La fel de
chipe§i $i fermecatori erau cavalerii lui inso|itori. In sala de baie
una dintre femei, Bertha, era responsabila cu imbaiatul. Toate pri-
virile erau acum atintite spre ea, iar povestea ei capatase multe
inflorituri.
- Lordul Edward era insotit de doi domni, carora le spunea
Dick §i Rod - ce bine li se potriveau numele!
Rosamond schi^a un zimbet, fiindca se gindea la conotafiile
numelor lor.
- E§ti sigura ca un barbat trebuie sa fie evaluat dupa intelectul
sau? zise ea.
Eu prefer mu§chii, nu creierul, in orice noapte din
saptamina, zi§e Nan, una dintre cameriste. Haide, mielu^ica mea,
e timpul sa te imbraci. Trebuie sa ara|i perfect la cina.
Rosamond ajunse in dormitorul pe care-1 impartea cu Demi,
iar aceasta se imbracase deja intr-o rochie ro§u-inchis. Facu o
pirueta in fata Rosamondei.
- Mama vrea sa stau alaturi de ea in seara asta, zise ea.
Trebuie sa ma grabesc.
- Asta fiindca vrea sa arate cit e de mindra de tine! Arati
superb; nu uita sa-ti faci o intrare pe masura. La cei pa.isprezece
ani ai sai, Demoiselle invata rapid ce puteri putea avea o femeie.
Rosamond §tia ca toate femeile de la castel se vor imbraca
in cele mai finmoase ve?minte in seara aceasta, iar ea alese rochia
albastru-sidefat, din catifea, care avea la spate o mica trena, dupa
ultima moda. Nan ii perie parul de culoarea spicelor coapte, apoi
i-1 prinse u§or la spate cu o diadema argintie, incrustata cu pietre
albastre.
20 VIRGINIA HENLEY

Se auzeau numeroase voci din Sala Mare chiar cind Ro­


samond ie§ea din apartamentele doamnelor. Nan ramase cu
celelalte servitoare, in zona ocupata de ele. Rosamond il zari
imediat pe mo^tenitorul regal. Lordul Edward statea de vorba cu
lady Eleanor, care purta o rochie violet-imperial §i cu Demoiselle,
iar cele doua brunete frumoase pareau foarte minione, in
comparatie cu statura lui impunatoare.
Rosamond admira tinuta printului: o tunica de culoarea
macului, pe care erau brodati trei lei aurii. in picioare purta cizme
inalte, din piele, care-i veneau perfect; dar nu hainele elegante o
uimeau, ci barbatul care devenise acum. Nu mai era un tinar de$irat,
ci avea pieptul putemic al unui barbat, umerii musculo§i §i spatele
'bine conturat. Purta acum barbi§on, iar ochii lui alba§tri, stralucitori
pareau ca ard de pasiune pentru via{a.
Eleanor li facu un semn discret pupilei sale, iar Rosamond
se apropie de lordul Edward, simfindu-i energia debordanta. Lady
de Montfort facu din nou prezentarile.
- De§i poate ti-e greu sa crezi, aceasta este Rosamond
Marshal.
Rosamond facu o reverenfa, iar Edward o privi uimjt.
- Pentru Dumnezeu, trandafirul a inflorit! Spunind acestea,
ii lua miinile ?i o ajuta sa se ridice. Ce s-a intimplat cu fetita
morocanoasa, care injura cot la cot cu grajdarii?
- Mai injur §i acum, daca sint nevoita, milord Edward, dar
trebuie sa marturisesc §i ca transformarea dumitale este una
miraculoasa.
Eleanor rise din toata inima.
- Adevarat, este desavir§it, incit confirma inzecit credinta ca
regii au origini divine.
PREFERATA REGELUI 21

- Nu e de mirare ca Simon va adora, doamna. Edward o lua


de brat pe Rosamond. Pot sa v-o rapesc pentru citeva minute?
0 conduse pe holul plin de lume §i mul^i ochi curio$i ii
urmareau.
- De-abia a?tept sa-i vad mutra cind te va vedea.
- Cine?
-Rod.
Ea ro§i, fiindca i§i aminti de comentariile deocheate ale
femeilor despre cavalerii luptatori. Cijiva barbati erau adunati in
jurul lui Simon, dar ei se departara cind aparu lordul Edward.
Rosamond tresari cind il vazu pe cel care era adincit intr-o
conversafie cu contele Simon; ar fi trebuit sa-§i dea seama ca
demonul cu ochi verzi, pe care 1-a intilnit acum citeva zile era Rod,
exact cel pe care il complimentau birfele femeilor care 1-au ajutat
sa faca baie.
- Rosamond Marshal, cea mai mare placere pe care o resimt
in acest moment este sa ofer mina ta inca o data logodnicului tau,
sir Rodger de Leybum.
Se u'itau unul la altul absolut uluiti. Rosamond observa ca el
§i-a revenit din §oc inaintea ei. Se citea pe fata lui cit de fericit 1-a
facut aceasta veste. Arata ca un barbat care tocmai a descoperit o
perla intr-o stridie. §tia ca reac|;ia ei era prea exagerata, dar nu putea
sa-§i ia ochii de la el. Era inalt ca lordul Edward §i contele Simon.
La fel de elegant imbracat, in stil continental. Purta o tunica verde-
smarald, pe care era brodat blazonul familiei, un vultur auriu. In
picioare purta cizme din piele fma, strinse pe gamba musculoasa.
Facu o plecaciune, iar Rosamond il privea cum ii ia mina ?i
o ridica spre buze. Ochii aceia verzi o sfredeleau triumfator, iar
zimbetul lui parca ii mu§ca din obraz.
22 VIRGINIA HENLEY

- Domni§oara, suit incintat. /


Diavolul impielitat o lua peste picior, iar ei ii venea sa-i
§tearga nnjetul acela Cu o palma.
- Logodnic? Nu, nu, nici in vis nu mi-a$ permite sa-1 oblig
pe sir Rodger sa revina la gestul cavaleresc pe care 1-a facut acum
cinci ani, doar ca sa consoleze o biata copila nefericita.
El mari ochii, iar degetele putemice le strinsera pe ale ei, ca
sa-i arate cui aparfinea mina ei.
- Milady, sint absolut onorat.
- Milord, te eliberez! Rosamond i§i trase mina ?i facu un pas
inapoi, ca sa incheie conversa|ia pe aceasta tema.
Lordul Edward incepu sa rida in hohote.
- Rod, tinara domnita se cam joaca acum cu noi. §tie prea
bine ca aceasta partida este pe placul meu.
Rosamond se simfea cu totul neinsemnata §i-l privi disperata
pe contele Simon, care tacea, spre iritarea ei. §tiind prea bine ca
nu se putea impotrivi §i nici nu putea sa protesteze in vreun fel in
fata prinpilui, facu exact cum crezu ca era mai bine:
- Domnilor, daca sinteti amabili, va rog sa ma scuzati.
Trebuie sa-1 gasesc pe varul meu, Harry; 1-am neglijat inadmisibil
toata seara.
- Pentru moment, te vom scuza, Rosamond, zise Edward, dar
mai tirziu te a§teptam sa rii te alaturi la cina. Era practic o porujaca
regala.
Ea facu tot posibilul sa refuze.
- Prefer s2 iau cina alaturi de Harry.
- Uifi ca si varul nostra Harry are origini regale. Va lua masa
pe estrada, linga noi tofi, zise Edward.
PREFERATA REGELUI 23

Rosamond §tia ca nu e bine sa se puna rau cu Edward; el


obtinea intotdeauna ce-§i dorea. Facu o reverenfa, de§i cloeotea de
furie §i spuse:
- Bine, atunci ne vedem mai tirziu.
CAPITOLUL DOI

Cu prima ocazie, Simon de Montfort il lua de-o parte pe


Rodger de Leybum. Rod il venera pe contele Simon-eroul inca de
cind era copil. Contele i§i ci§tigase reputatia de cel mai iscusit
luptator din Europa. El reprezenta idealurile oricarui tinar, datorita
^devotamentului sau fa{a de o cauza. Contele Simon era un adevarat
cavaler in armura stralucitoare, in comparatie cu incapabilul rege
Henry. Baronii 1-au ales ca lider al lor, iar pina §i nobili fo§ti
regali§ti, cum era Richard de Clare, conte de Gloucester, i-au jurat
credinfa lui Simon de Montfort.
- Multumesc, Rod, pentru ca 1-ai convins pe Edward sa
viziteze Kenilworth.
- Milord conte, el are nevoie de sfaturile domniei tale.
Instinctul lui nativ de militar ii ofera mai multa energie decit
oricarui alt barbat pe care 1-am cunoscut eu. L-ai invatat sa fie un
soldat desavir^it, iar daca te va asculta, il vei invaja §i sa fie un
mare rege.
- Daca va urma drumul drept §i va avansa constant, Edward
are in el puterea sa devina cel mai mare rege al Angliei.
Rod zimbi.
Nu lasa nimic sa-i stea in cale; devine fanatic atunci cind e
vorba sa-§i atinga scopurile stabilite.
PREFERATA REGELUI 25

- Ceea ce este, desigur, singura cale spre reu§itS. Simon il


studie atent pe Leybum. BSnuiesc cS te asemeni mult cu el.
- Milord, mi se pare mie sau vS deranjeaza hotSrirea mea de
a mS cSsStori cu Rosamond Marshal?
- Dumnezeule, nicidecum. Nu consider ca un barbat gre§e§te
dacS este destul de ambitios incit sS se insoare cu o mo§tenitoare;
eu am facut la fel. Rosamond Marshal este o partidS perfects. Ea
iti va aduce douS domenii, ale cSror venituri vor spori in mod
constant. Te felicit din toatS inima.
- Va mulfumesc, milord conte.
- Tu §i Rosamond avefi de gind sa faceti nunta curind?
- Eu a§ lua-o de sofie §i mime, daca ea ar dori, dar cred ca
Rosamond mai are nevoie de citeva argumente convingatoare.
Sigur ca mi-a§ dori sa devina so|ia mea inainte sa ne intoarcem la
Londra.
- Cum regele Henric este in Franja, este intelept ca lordul
Edward sa revina in capitals. Ca mo§tenitor al tronului, ar fi un
gest politic din partea lui Edward sS cunoascS foarte bine Consiliul
celor Cincisprezece, alcStuit prin Dispozi|iile de la Oxford, inainte
de redeschiderea Parlamentului.
Rod §tia cS intre de Montford §i regele Henry se ducea o
bStSlie mutS, iar pentru el era evident cS Simon il voia pe lordul
Edward de partea sa in acest conflict mocnit.
- Lordul Edward este un barbat abil; mereu se poate conta pe
el cS va acfiona intelept.
- Loialitatea dumitale fa|S de Edward este demnS de tot
respectul.
- VS multumesc, milord conte.
26 VIRGINIA HENLEY

Rosamond il gasi pe varul Harry discutind eu matu$a lui,


Eleanor de Montfort. Harry era ro§u in obraji §i parea la fel de tinar,
de§i fizic se maturizase §i el la fel de mult ca varul sau, Edward.
Rosamondei i se parea ca seamana mult cu mama lui, Isabella, dar
nu-i aminti acest lucru, ca sa iiu-1 indurereze, fiindca frumoasa
Isabella Marshal murise. Tatal lui, Richard de Cornwall, fratele
regelui Henry, era recasatorit acum cu o printesa straina.
- Harry! Slava cerului ca s-au terminat luptele §i e§ti bine,
sanatos.
- Ce copilarii spui! Doar sint soldat; imi place sa lupt. Acum
am propriile mele trupe cu oameni din Cornwall. Numai o
campanie in Jara Galilor transforma adolescenfii in barbati. L-ai
vazut pe Edward?
- Da, s-a schimbat enorm, daf nu la fel de mult ca Rodger de
Leybum...nici nu 1-am recunoscut!
- Rod este cu doi ani mai mare deCit Edward. A devenit
barbat inaintea noastra. Doamnele sint topite dupa el, chipul lui
periculos §i intunecat le da gata imediat.
- Pe mine nu m-a dat gata! Imi da prea multa atenfie §i vreau
sa stai linga mine la masa, ca sa-1 fin la distanfa.
- Rosamond, cred ca fi-ai pierdut minfile. Toata lumea fine
la Rod; i?i face prieteni mai u§or decit orice barbatpe care-1 cunosc.
Are calitafi care atrag pe toata lumea. Este preferatul lui Edward si
conducatorul indiscutabil al burlacilor-cavaleri. Ar trebui sa te
consideri norocoasa ca prime§ti atentia lui total!
- Ei bine, nu ma consider deloc a§a. De fapt vreau sa rup
logodna.
- Ti-ai pierdut minfile cu totul? Poate avea orice femeie
dore§te; nu are nevoie sa se opreasca la tine, Rosamond.
PREFERATA REGELUI 27

- Sa se opreasca la mine? zise ea, ridicind barbia sfidator.


Harry, vad ca ai limba prea ascujita. Ar trebui sa te trag de urechi
cind spui prostii.
- Ah, poate, dar ai nevoie de mine la cina, zise el zimbmd
§trengare?te.
Richard de Glare, conte de Gloucester il batu pe umar pe
Harry.
- Ai grija cum te porti, fratioare. Sint cu ochii pe tine! Richard
era fiul cel mai mare al Isabellei Marshal, din prima ei casatorie
cu Gilbert de Clare. Harry era fiul ei cu cel de-al doilea so|, fratele
regelui, Richard de Cornwall. Richard de Clare era cu doisprezece
ani mai mare decit Harry. Richard ro?ea imediat atunci cind incepea
sa se enerveze ?i asta era foarte vizibil.
- Richard! il intimpina Rosamond cu un sarut: Nici nu §tiam
ca vei fi aici; ma a§teptam sa pleci direct spre Gloucester.
-Siht aici ca sa-1 sprijin pe Simon. Tot mai mul|i nobili vor
ajunge aici in fiecare zi, iar regele va §ti citi ne-am adunat la
Kenilworth. Daca vede ca sintem uniti impotriva lui, nu va cuteza
sa ne infrunte.
Rosamond se intrista. De ce nu pot oamenii sa traiasca in
pace? De-abia se incheiase o batalie, ca au §i inceput sa discute
despre urmatoarea. Daca regele §i contele Simon erau in tabere
opuse, atunci ce naiba cauta la Kenilworth fiul regelui? Era de
neconceput ca Edward sa se.ri.dice impotriva tatiQui sau. Rosamond
se gindi ca poate oamenii lui Edward erau aici ca sa spioneze. Apoi
i§i zise ca probabil exact asta era §i dorin|a lui Simon. Era mult
prea istet si uns cu toate alifiile, casapermita unor tineri aroganti,
cu ca? la gura, sa-1 depa?easca.
Rosamond i?i facea sperante ca, daca regele Henry si contele
28 VIRGINIA HENLEY

vor fi in tabere diferite, atunci Simon §i Eleanor de Montfort nu-i


vor mai permite pupilei lor sa se marite cu Rodger de Leybum,
care ar fi in tabara adversa.
Oarecum mai lini^tita acum §i increzatoare ca logodna ei se
va destrama, Rosamond accepta bratul varului Harry, care o
conduse spre masa. Cind il vazu pe de Leybum ca se apleaca galant
§i-i trage scaunul alaturat de al lui, trecu pe linga el ca §i cind ar fi
fost invizibil.
Harry o conduse linga lordul Edward, sperind ca o va avea
pe Rosamond intre el §i prin$, insa acesta i-a aruncat o privire
dezaprobatoare, iar Harry se conforma §i zise imediat:
- Rod, nu vrei sa stai in locul meu, alaturi de Rosamond? Vad
ca fratele meu Gloucester ma cheama din priviri.
- Sa fii al naibii, Harry, §uiera ea printre dinti, dezamagita de
gestul lui.
Edward o privea amuzat.
- Poate ca ai aeml unei doamne, dar ai ramas cu limba
otravita a neamului Marshal. Ii facu semn cu ochiul amicului sau:
Rod, mi se pare ca vei avea mult de lucm cu ea, ca sa o dai pe
brazda. ISfu te invidiez.
- Pun pariu cu viata ca toti barbatii din aceasta adunare ma
invidiaza, milord. Cuvintele lui erau galante, dar privirea lui
stralucea electrizant, dindu-i de inteles Rosamondei ca ii era pe
plac provocarea de a o imblinzi.
1 0 minza tinara §i energica are nevoie de o mina putemica
§i de citiVa pinteni preci§i, o tachina nemilos Edward.
- A§a cum daii tineri narava?i mai au nevoie sa fie biciuiti
din cind in cind, replica acid Rosamond.
- Touche! Milord, doamna este sclipitoare, zise Rod zimbind
PREFERATA REGELUI 29

apreciativ. Ii facu semn scutierului sau, Griffin sa toame vin in


cupe, apoi se ridica §i toasta in cinstea ei.
Rosamond bau §i ea, apoi isi linse buzele.
- Nu neaparat. Pare sclipire doar atunci cind discut cu oameni
carorale lipse§te asta.
- Cred ca acum se refera la tine, Rod; ar fi fost o adevarata
tragedie daca s-ar fi referit in termenii ace§tia la prinful mo§tenitor.
Era clar, Edward se distra copios.
Rodger o privea zimbitor.
- Posibil, a$a eram, cind ne-am intilnit ultima data. Aveam
doar §aptesprezece ani.
Ea avea §aptesprezece ani! Oare acest tip arogant o insulta?
- Nu-mi amintesc nimic despre tine. Ce j:i-a ramas in
memorie legat de mine? intreba ea direct.
- Te plimbai cu ni§te ciini, avansai cu greu prin noroi §i pareai
foarte nefericita. Cind Harry te-a numit §obolan inecat, ai inceput
sa arunci in noi cu pietre.
- §i injurai ca un demon, adauga Edward.
Rosamond ro§i, cind auzi cum o ironizau tofi.
- Daca manierele mele erau atit de insuportabile, presupun
ca domeniile mele ti s-au parut foarte tentante. Acum Rosamond
chiar jubila sa-1 vada pe Rodger de Leybum amufit de aceasta
insinuare. Nici Edward nu mai zimbea.
- Unde naiba vrei sa ajungi?
- De ce s-a oferit sa ma ia de sotie? continua ea fara pic de
ezitare. Nu exista decit un singur raspuns: fiindca sint mostenitoare,
zise ea scurt.
- Nu, Rosamond, aici te m§eli, replica prinful, de aceasta data
pe un ton iritat. S-a oferit sa te ia de sotie fiindca eu 1-am mgat. A
30 VIRGINIA HENLEY

fost un aranjament pe placul tuturor. Baronii urlap intr-una ca le


oferim mo§tenitoarele noastre unor straini, a§a ca am avut grija sa
devii sotia unuienglez.
Rosamond clipi de citeva ori, fiindca parea deranjata de
iritarea lui Edward, cind practic ea era cea umilita in acest context.
Faptul ca nu mai avea paring de cind era mica o facea extrem de
vulnerabila, iar asta o agasa. I se parea ca, daca a ramas atit fara
paring, cit §i fara Irate, nu mai era demna sa aiba o familie §i ca nu
merita sa fie iubita. Brusc sim$i o mina peste a ei. Atingerea
reconfortanta ii dadea o senzafie placuta.
- Ai fost un placut §i nea§teptat premiu. A fost cea mai mare
onoare pentru mine sa ma logodesc cu o domni§oara din nobila
familie Marshal.
Rodger de Leybum era oare sincer, sau o lua peste picior? se
intreba acum. Macar cuvintele lui au refacut buna dispozifie a
printului. Rosamond il vazu zimbind din nou.
- Eu sint singurul barbat insurat dintre cavalerii mei burlaci;
e timpul sa-mi fina comipanie cineva, spuse printal.
- Dar e§ti casatorit doar cu numele, sublinie Rosamond.
Simtea cum de Leybum o stringea de mina, in semn de avertisment.
- Nu penttu mult timp. Eleanor de Castilia va implini curind
saisprezece ani. Deja la Windsor s-au amenajat special pentru ea
apartamente elegante.
- Milord, pi-o mai aminte§ti? il intreba Rosamond provocator.
- Sigur ca-mi amintesc distracpiile organizate cu ocazih
petrecerii de nUnta. Costume viu-colorate §i toata Castilia in straie
de sarbatoare. Concursurile de calarie au fost senzationale. Am
j

primit un cadou splendid de la regele Alphonso: un cal pursinge


spaniol, cu care am participat la tumiruri §i am ei§tigat de fiecare
data.
PREFERATA REGELUI 31

Cind auzi cuvintul tumir, Rosamond i§i smuei mina.


- Ei bine, calul a facut o impresie pregnanta, in compara|ie
cu mireasa, zise ea sarcastic.
Lordul Edward nu-i mai auzi replica, fiindca tocmai se
aducea desertul special pregatit de lady Eleanor pentru sosirea lui.
Tavi pline cu placinte cu fructe erau a§ezate in fafa lor, pe masa.
Se aprinsera §i citeva. torte, dupa care in sala au intrat muzicienii,
care interpretau muzica galeza, pentru a sarbatori succesul ultimei
campanii.
Rodger de Leybum o simfea pe tinara a§ezata alaturi de el.
0 studia, ajutat de licaiirile flacarilor albastrui-galbui de pe mese
§i ar ft dorit sa-i citeasca gindurile. Probabil ca astrele s-au amuzat
in ziua cind a fost logodit cu o fecioara de numai doisprezece ani.
Edward i-a oferit-o drept recompense, fiindca tinara Marshal era o
mo$tenitoare bogata. Cine s-ar fi gindit ca se va transforma intr-o
firumusete care arunca sageti, dar ramine totu§i o femeie extrem de
atragatoare?
El §tia ca fata nu vrea sa aiba de-a face deloc cu el §i ca va
incerCa orice, ca sa anuleze logodna. Doar ca pentru el nu conta
ce dore§te ea. Acum, ca o vazuse, avea de gind sa §i-o faea a lui. $i
asta mai degraba curind, decit mai tirziu.
l?i indrepta atenfia asupra prinfului. Era adevarat ce spusese
contele Simon: el §i Edward semanau foarte mult. Pe amindoi ii
calauzea aceea§i ambitie nestavilita. Acesta era si motivul prieteniei
lor, pe linga faptul ca i§i cunosteau unul altuia secretele, pe care le
pastrau cu orice pret.
Cu orice pref...cuvintele ii rasunau in minte, in timp ce
numara barbatii care nu ar fi lasat nimic sa le stea in cale pentru a-
§i atinge un scop. Doar'Simon de Montfort §i Edward Plantagenet
32 VIRGINIA HENLEY

erau dispu§i sa faca orice, sacrificind pe oricine. Dar el? Deja avea
pe con$tiinta toate cele sapte pacate, pe care le-a comis in cei
douazeci §i doi de ani ai sai. Totu§i, nimeni nu-1 putea acuza de
indiferenja. Acesta fusese pacatul tatalui sau, din canza caruia
familia lui a cunoscut saracia lucie. Slava eerului ca unchiul lui era
ambitios. Prin influenta sa la curte aranjase ca nepotul lui sa fie
numit paj, dupa care i-a spus lui Roger ca viitorul era in propriile
sale miini. A§adar va face tot ce va fi omene§te posibil pentru ca
Rosamond Marshal sa nu-i scape printre degete.
Discu|ia despre casatorie o nelini§ti pe Rosamond §i la finalul
mesei pleca in camera ei, urmata de Demoiselle, care era foarte
curioasa.
- Oh, Rosamond, este atit de chipe§! Ce ti-a spus?
- Lordul Edward? o tachina Rosamond.
- Nu, prostuto, Rodger de Leybum.
- ll gase^ti atragator?
- Oh, da. inalt, brunet, fermecator. Cind i-am privit ochii
aceia verzi, am sim|;it ca mi se inmoaie genunchii §i inima mi se
zbate. Dar tu?
- Da, acela§i efect 1-a avut §i asupra mea...doar ca eu am
simtit cum incepe sa mi se zbata stomacul.
Demi incepu sa rida.
- Oh, Rosamond, ce rea e§ti.
- Stiu. Intentionat 1-am acuzat ca a acceptat lpgodna cu mine
fiindca mo?tenesc o avere.
- Dar acesta este motivul pentru care fiecare.dintre noi
prime^te oferte de casatorie. Fiicele din familiile nobile nu se
casatoresc din dragoste. Tu asta iti dore§ti in secret, Rosamond?
- Dragoste? spuse ea zeflemitor. E ultimul lucru pe care mi-
PREFERATA REGELUI 33

1doresc! Rosamond pierduse toate persoanele dragi. Nu i§i va mai


permite niciodata sa aiba sentimente atit de profunde fata de
altcineva. Miine seara nu voi sta la masa alaturi de el, se ambipona
ea. Voi gasi o cale sarup logodna asta blestemata. Evident, omul e
diabolic, dar daca ip inchipuie ca ma voi cununa cu el p li voi pune
pe masa zestrea mea, inseamna ca va fi foarte dezamagit!

Apartamentele ocupate de Eleanor §i Simon erau la un etaj


superior al castelului Kenilworth, numit Tumul lui Cezar. Dupa
banchet, el urea p deschise u$a dormitorului conjugal, iar aid vazu
ca sopa lui a aprins luminari parfumate, pe care le-a pus aproape
de §emineul in care ardeau bu§teni gro§i.
Simon simti cum li fierbe singele, anticipind ce va urma. §tia
ca Eleanor aprinde focul in dormitor numai atunci cind
inten|;ioneaza sa umble dezbracata. Simti cum i se scurge tot singele
in zona intima §i i se accelereaza pulsul. Eleanor aparu din camera
laterala. Se dezbracase de rochie, §i-a scos bijuteriile, dar a ramas
in furou lung §i in ciorapi de matase, pe care el i le dadea jos
intotdeauna. Simon desfacu bratele, iar ea alerga spre pieptul lui,
nerabdatoare.
- Bun venit acasa, Sim, ii §opti ea pe numele cu care il alinta
mereu atunci cind faceau dragoste.
0 strinse la piept, lipita de inima lui §i §opti:
- Tu imi faci viafa implinita. 0 indeparta u§or, ca sa o
priveasca, apoi o saruta pe pleoape. Uimitor, cit de mult o dorea,
la fel de mult cit a dorit-o cind a convins-o sa se cunune cu el in
secret. Ip dai seama cit de dor mi-a fost de tine?
- Sigur! Mi-ai demonstrat-o cind ai ajuns acasa, la miezul
noppi. Acum e rindul meu sa-p demonstrez. Tonul ei blind voia sa-
34 VIRGINIA HENLEY

i mascheze intensitatea sentimentelor. De fiecare data cind Simon


pleca la lupta, ea se temea ca nu-1 va mai revedea. Cu timpul se
invajase sa nu-i arate niciodata cit de teama ii era. Cum ar fi putut
el sa creada in propria lui invulnerabilitate, daca ea se indoia de
el?
Acum isi imbra|i§a iubitul cu alita ardoare, §tiind ca va veni
o zi cind nu va mai ajunge acasa victorios. Alunga acest gind urit
§i rise cind ii spuse:
- Mereu uit cit de mare e§ti,
- Hai sa-Ji reimprospatez memoria, sugera el, zimbindu-i
sugestiv, apoi se lipi cu erec|ia putemie& de pintecul ei.
- Nu doar acolo, spuse ea rizind, ci in intregime.
Miinile lui frematau nerabdatoare cind i-au indepartat furoul,
apoi ciorapii, unul cite unul.
- Mergi putin prin fa|a mea, o indemna el.
Eleanor i§i scoase agrafele de par §i lasa buclele bogate sa-i
cada peste umeri, ca un $al; apoi cu pa§i de pisica, foarte niindra,
traVersa camera dintr-un colt in altul. De§i trecuse bine de patruzeci
de ani, §tia ca in ochii lui Simon va ramine ve§nic tinara §i
firumoasa.
Simon o dezbraca lent, apoi veni in spatele ei, fiindca nu mai
putea sa reziste atractiei magnetice a trupul ei.
- Du-ma in pat, §opti ea, iar cind o lua pe sus, ridicind-o in
bratele lui putemice, ea se simti de-a dreptul cople§ita de vigoarea
si pasiimea lui. Cind el a fost plecat in campanie, ea a trebuit sa fie
putemica, dar acum, cind erau amindoi intinsi in patul.enorm, §tia
sa fie blinda, feminina §i delicata. Miinile lui pricepute gaseau cele
mai sensibile locuri, iar ea devenea §i mai moaie la atingerile lui;
atingerile lui intime o excitau imediat; degetele lui §1 gura lui o
PREFERATA REGELUI 35

faceau sa geama de placere, ascujindu-i dorinta stimita mereu de


trupul lui putemic. Apoi, dupa aceste dezmierdari fermecatoare, o
acapara total cu barbajia lui, invad!ndu-i fiinta §i umplind-o cu
esenja lui de mascul,
Eleanor §tia $i ea ce dore§te el. il cuprindea de git §i soptea
cuvinte dulci, suflindu-i pe piele sarutari delicate, apoi din ce in ce
mai apasate.
- Te iubesc atit de mult, bijuteria mea nepretuita, spuse el.
Ea i§i lipi gura de a lui. Era momentul sa-i arate cit de mult
il iube§te la rindul ei.

A doua zi au sosit mai mul^i cavaleri. Lincoln $i John de


Warenne, cei doi frati, contele de Surrey a venit insofit de suita sa
de calareti. Apoi peste alte doua ore, au aparut fiul lui Richard de
Clare, Gilbert, impreuna cu sojia lui. Tatal sau nu i-a permis sa
participe la campania galeza, fiindca avea doar cincisprezece ani.
Rosamond ?i Demi erau incintate sa-1 revada pe ro§covanul
Gilbert, pe care-1 cuno§teau din copilarie. Era acum insurat cu o
frumoasa cu ochi negri, pe care i-a ales-o insu§i regele Henry acum
cinci ani, fiindca avea o avere considerabila §i era chiar nepoata
lui.
Eleanor de Montfort il ruga pe Harry de Almaine sa faca
prezentarile.
- Ea este Alyce de Clare, sojia lui Gilbert.
- Pot sa'v-o prezint pe fiica mea, Demoiselle §i pe Rosamond
Marshal?
- Bun venit, lady Alyce, zise Demi.
Alyce o examina grabita pe tinara sfioasa §i privirea ei se
opri asupra Rosamondei.
36 VIRGINIA HENLEY

- Inca un membru al familiei MarshaL.parca nu se mai


termina. Alyce avea un ton provocator si un accent franjuzesc
pregnant.
Rosamond o privi indignata si dadu sa protesteze.
- Nu, nu te rog sa nu-mi explici legatura dumitale cu sotul
meu, este mult prea complicat. Are atitia veri, cite oi sint in
Gloucester! Alyce i se adresa contesei: Lady Eleanor, §titi ca eu §i
Gilbert dormim in camere separate?
Eleanor de Montfort o privi cu superioritate §i zise:
- Eu §tiu absolut totul.
Chiar atunci aparu valetul lui Gilbert, carind un cufar imens.
- lata o parte din bagajele mele, zise Alyce. Mai intii a§ avea
nevoie sa fac o baie, nu?
- Da, aveti nevoie sa face|i o baie, zise Eleanor, cu un aer
distant. Veniti sus, cu mine.
- Ca sa va spalafi de mirosul de oaie de Gloucester! adauga
Rosamond, inainte ca tinara eleganta sa se departeze prea mult.
Regele o maritase pe fiica fratelui sau vitreg, Alyce de
Angouleme cu un membru al celei mai bogate familii din Anglia.
Nu conta ca Gilbert de Clare avea doar zece ani la momentul
casatoriei, in timp ce Alyce era o tinara coapta din punct de vedere
sexual la cei §aisprezece ani ai sai.
- Bietui Gilbert, §opti Demi. Trebuie sa fie groaznic sa fii
insurat cu o femeie mai mare, care sa a§tepte sa te maturizezi.
- Ea nici nu-1 considera destul de matur sa imparta patul cu
ea, insa e perfect de acord ca el sa-§i imparta averea cu-ea, remarca
Rosamond.
- Da, am vazut ca pelerina cu care a venit calare era tivita cu
blana de hermina.