Sunteți pe pagina 1din 1

►SEMNIFICATIA TITLULUI Pampon şi Crăcănel sparg uşa, intrând în frizerie și căutându-i, înfrigurat.

Titlul piesei „D-ale carnavalului” simbolizează ipocrizia societății românești mic- Iordache cheamă poliția, care consemnează vandalismul, luându-i la rost pe cei
burgheze, purtătoare de „măști” sociale. În mod convenabil, are loc un carnaval care au intrat cu forța în clădire.
propriu-zis pe parcursul piesei, unde simbolul se materializează, și astfel, fiecare Nae rezolvă problema vandalismului, apoi merg cu toții la masă. Candidatul se
personaj poartă masca sa de zi cu zi, în efortul de a ascunde adevărul față de plânge din nou de durere de dinți, însă, când Iordache amenință să-i scoată
toți ceilalți. măseaua, acesta se răzgândește, declarând că nu îl mai doare nimic. În urma
►TEMA intervenţiei poliţiei şi a lui Nae, cu toții se împacă, ei concluzionând că au avut
În cazul piesei de față, tema este ipocrizia socială și „forma fără fond”. Piesa un comportament infantil.
prezintă un sistem comic de triunghiuri amoroase suprapuse, format din ►PERSONAJE
personajele mic-burgheze, ce imită fără succes modul de viață al „lumii bune”, În această piesă apar și câteva tipologii de personaje, specifice lui Caragiale.
sofisticate, dar care se comportă deosebit de ipocrit. Acestea sunt, după cum urmează: tipul încornoratului (Pampon, Crăcănel), tipul
Viziunea despre lume a lui Caragiale se reflectă în piesa de față prin accentuarea „donjuanului” (Nae Girimea, care reprezintă aventurierul și cuceritorul piesei),
ridicolului societății, precum și a moravurilor acesteia. În viziunea lui Caragiale, tipul cochetei și al adulterinei (Didina Mazu, Mița Baston), tipul funcționarului
societatea română mic-burgheză din vremea respectivă se caracteriza prin („Catindatul”).
încercarea și, în același timp, imposibilitatea de a afișa manierele sofisticate ale Personajul principal al piesei este Nae Ghirimea, caracterizat de către Caragiale
„lumii bune”. De asemenea, autorul reliefează ipocrizia socială și lipsa de însuși, în lista personajelor, drept „frizer și subchirurg”. Personaj masculin,
profunzime ce caracterizează „mahalaua” din cadrul piesei. individual, Nae este un mic-burghez ce deține o frizerie (unde, la vremea aceea,
►REZUMAT PE ACTE se scoteau și măsele dureroase). El are și un ucenic (calfă), și anume, pe
Actul întâi îi prezintă pe Iordache și Pampon în frizeria lui Nae Girimea. Pampon Iordache.
îl caută pe Nae, înfuriat, iar, când observă lipsa acestuia, decide să îl aştepte Nae Girimea constituie o tipologie dintre cele specifice lui Caragiale, și anume,
împreună cu Iordache. Pampon îi arată lui Iordache un bilet pe care acesta îl tipul „donjuanului”, el fiind aventurierul și cuceritorul piesei. Acțiunile sale și
găsise, și care reprezenta nucleul problemei, întrucât bănuia că este înșelat de infidelitatea de care acesta dă dovadă vor constitui intriga acțiunii. Aceasta este
Didina, amanta sa. Pampon pleacă, însă apare Miţa, care se afla și ea în reprezentată de biletul găsit de Pampon, care fusese scris de Mița Baston, și al
căutarea lui Nae, cu care își înșela bărbatul (Crăcănel). cărui conținut era următorul: „Bibicule, Mangafaua pleaca mâine miercuri la
Nu după mult timp, Pampon intră din nou în scenă. Acesta a găsit în Miţa un Ploiești, remâi singură și ambetată; sunt foarte rău bolnavă; vino, să-i tragem un
aliat în cadrul planului de demascare a lui Nae şi a Didinei (amanta lui Pampon). chef...”. Apoi, pe tot parcursul piesei, ambii încornorați (Pampon și Crăcănel)
Pampon îi arată Miţei biletul găsit, iar aceasta recunoaşte că ea l-a scris. Aflăm încearcă să descopere identitatea „bibicului”.
și conținutul biletului: „Bibicule, Mangafaua pleaca mâine miercuri la Ploiești, Ca specie comică, „D’ale carnavalului” se definește drept o farsă, ce se bazează
remâi singură și ambetată; sunt foarte rău bolnavă; vino, să-i tragem un chef...”. pe confuzia personajelor, construită în jurul a două triunghiuri amoroase:
Bibicul era, desigur, Nae Girimea, însă nimeni nu știa acest lucru. Mache – Mita Baston – Nae Girimea – Didina Mazu – Pampon. Elementul care
Actul al doilea înfățișează un bal mascat, cu valoare puternic simbolică, unde se unește aceste triunghiuri este nimeni altul decât Nae, întrucât ambele femei
adună tot cartierul. Didina, însă, se vede nevoită să își schimbe costumul, fiind (Mița și Didina) își înșeală iubiții cu acesta. Prin caracterizare indirectă, deducem
descoperită de către „candidat”. După un timp, apare Telemac (Mache), care că Nae este un adevărat cuceritor, seducător, carismatic, dar peste măsură de
vrea să-l găsească pe cel care l-a bătut şi să se răzbune. Acesta îl întâlneşte pe neloial (având două amante deodată).
Pampon, iar între cei doi are loc o neînțelegere, care se rezolvă, însă, de la sine. În concluzie, Nae Girimea este un personaj infidel, care se bucură de aptitudini
Pampon realizează, în sfârșit, că Telemac spune adevârul privind identitatea sa. care îl salvează, fiind descurcăreț, ingenios și viclean. Girimea este manipulator,
Așadar, amândoi pleacă în căutarea lui Nae. carismatic, oferind impresia unei inteligențe superioare tuturor personajelor
În actul al treilea, Nae şi Didina ajung la frizerie, unde încearcă să se ascundă de operei.
mulţime. Deși oamenii îi urmăresc la frizerie, Iordache îi ajută pe cei doi să fugă.