Integrarea datelor LIDAR și Landsat ETM pentru estimarea și cartarea înălțimii învelișului

forestier

Tehnologia LIDAR oferă măsurători corecte ale învelișului forestier, în plan vertical.
Insă în plan orizontal senzorii actuali LIDAR au o acoperire limitată. Datele LANDSAT
furnizează o acoperirea extinsă a claselor structurale forestiere, dar sunt relative insensibile
la variațiile invelișului forestier. Prin urmare, se dorește integrarea datelor LIDAR și Landsat
pentru a îmbunătăți masurătorile, cartările și monitorizarea caracteristicilor structurale ale
pădurilor. Au fost testate 5 metode sapșiale si non-spatiale pentru predicția inălțimii
învelisului forestier, utilizand un sistem LIDAR aeropurtat (Aeroscan) si date Landsat
Enhanced Thematic Mapper (ETM+): regresia, metoda kriging, metoda cokriging și metodele
kriging și cokriging combinate cu regresia.

Introducere
În prezent seturile de date LIDAR furnizează informații detaliate despre structura
învelișului forestier, dar pe o extindere spațială limitată (Lefsky, Cohen, Parker, & Harding,
2002). Seturile de date Landsat oferă informații folositoare în plan orizontal, insa sunt relativ
insensibile la înălțimea învelișului forestier. Integrarea Lidar – Landsat Enhanced Thematic
Mapper (ETM+) este, prin urmare, un obiectiv logic de urmat. Nici un instrument de
detectare nu este potrivit pentru toate aplicațiile, iar din acest motiv au existat solicitări de
îmbunătățire a aplicabilitatii acestora prin integrarea multisenzorilor. Majoritatea studiilor de
integrarea a multisezorilor au implicat imaginii Landsat, dar niciunul nu le-a integrat cu
seturile de date LIDAR.
Integrarea Lidar-Landsat ETM+, are relevață având în vedere to the anticipated
launches of the Ice, Cloud, and Land Elevation Satellite (ICESat) and Vegetation Canopy Lidar
(VCL) satellite missions. Eșantionarea globală a pădurilor de pe suprafața Pământului, asa cu
VCL ar trebui sa le furnizeze, vor constitui un avantaj urias pentru evaluarea resurselor
forestiere.
 Background
1 Lidar
Tehnologia LIDAR (Light Detection and Ranging), reprezintă o tehnică activă de teledetecţie cu ajutorul căreia
putem obţine date de o acurateţe ridicată despre topografia terenului,vegetaţie, clădiri.

Cu ajutorul scanării laser sunt înregistrate diferenţele de timp dintre impulsurile laser trimise din
avionul ce efectuează zborul şi cele reflectate de suprafaţa topografică. Acest interval de timp este mutipllicat
cu viteza luminii. Împărțind aceasta măsurătoare in două se poate realiza o masurare a elevatiei tintei
 2,3 Metode de estimare
Toate metodele de estimare, considerate empirice au fost alese pentru
aplicalbilitatea lor generala: regresia OLS, OK, and OCK