Sunteți pe pagina 1din 9

PIATA SERVICIILOR FINANCIAR-BANCARE

Piata fmanciar-bancara este definita prin „serviciile financiar - bancare


prestate cu precadere de catre banci si institutii financiare similare (agentii de
schimb, case de economii, case de imprumut, de amanet, societati de credit) care
se plaseaza in cadrul relatiilor financiare in pozitie de intermediari intre posesorii
de disponibilitati banesti si solicitantii acestora”.[1]Specificul marketingului
financiar-bancar este determinat de pozitia inedita pe care o ocupa institutia
financiara in cadrul mediului sau economico-social. Indiferent insa de aceasta
pozitie, firma financiara apare pe piata ca ofertant de servicii.

Pentru a exista ca afaceri viabile, bancile au nevoie de clienti. Intr-o


economie de piata, clientii opteaza pe baza nevoilor lor si vor alege o anumita
banca, in functie de serviciile si avantajele obtinute. O companie mica, de
exemplu, poate avea nevoie de un imprumut pe termen scurt pentru a acoperi
nevoile, pentru productie si servicii, pe cand marii investitori pot dori sa
imprumute bani pentru investitii, in asa fel sa-si extinda si sa-si diversifice
afacerea.

1.1 Caracteristicile pietei bancare

Capacitatea pietei financiar-bancare este caracterizata de:

 volumul ofertei de produse si servicii;

 volumul cererii de produse si servicii;

 volumul tranzactiilor;

 cota de piata a intreprinderii financiar-bancare detinuta pe piata de


referinta;

 clientii (persoane fizice, persoane juridice).

Dintre produsele financiar-bancare[2] putem aminti:

 cardul - instrument de plata;


 depozitele (la termen, la vedere, in lei sau valuta, pentru pensii
sau vacanta);

 cecurile (in valuta, in lei, cecul la ordin, cecuri de trezorerie);

 credite (de finantare, de scont sau factoring, credite de


trezorerie, de forfetare etc).

Dintre serviciile financiar-bancare amintim:

 acreditivul;

 scrisoarea de garantie bancara;

 colectarea si asigurarea monetarului;

 pastrarea valorilor in tezaurul de casete;

 tranzactii pe piata valutara;

 servicii de depozitare pentru fonduri de investitii si societati de


investitii;

 decontarea tranzactiilor cu valori mobiliare pe piata bursiera si


extrabursiera;

 transferul sumelor in valuta prin merchants bank;

 transferul sumelor in valuta prin money gram.

1.2 Structura pietei bancare

Institutia de credit bancara este caracterizata printr-o structura in care aceasta


apare intr-o dubla postura: debitor si creditor. In micromediul bancii mai apar
furnizorii de echipament (alte prestari), furnizorii de forta de munca, clientii si
concurentii. In concluzie, mediul in care actioneaza intreprinderea este un mediu
specific. Dupa cum se observa, fata de mediul clasic, lipsesc furnizorii de mijloace
banesti, al caror rol este suplinit de clienti si concurenti.
Un loc central in cadrul pietei institutiilor de credite bancare il ocupa clientii,
fata de care societatea financiara (banca) se plaseaza in pozitia de intermediar. Ea
apare astfel, in raport cu acelasi client, atat in calitate de beneficiar (de
disponibilitati banesti), cat si de furnizor. In esenta, relatiile care exista intre banca
si client sunt cele dintre debitor si creditor.

Practic, institutia de credit bancara trebuie sa gaseasca in fiecare moment


raportul optim intre actiunile vizand atragerea veniturilor banesti si cele privind
utilizarea lor, dobanda si calitatea serviciilor prestate reprezentand instrumentele
cheie ale politicii sale.

1.2.1. Evolutia ofertei institutiilor de credit bancar

Oferta de servicii se distinge in cadrul pietei financiare prin continutul sau


omogen si unitar, pachetul de servicii oferite, fiind, in ansamblu, acelasi pentru
fiecare tip de agent economic.

In cadrul pietei institutiilor de credit bancare, oferta este alcatuita din


urmatoarele prestatii:

 depozite, plati, incasari si garantii; intermedieri de titluri de valoare (actiuni


si obligatiuni);

 emitere de obligatiuni;

 investitii si plasamente;

 evaluari etc.

Desi unitara, oferta de servicii difera de la un agent la altul prin o serie de


caracteristici specifice fiecarei componente in parte. In cazul bancilor se detaseaza:

 volumul si durata imprumuturilor acordate;

 dobanzile percepute ori acordate;

 garantiile solicitate;

 nivelul si gradul de diferentiere a dobanzilor practicate;

 operativitatea;
 facilitati oferite de banci.

1.2.2. Evolutia cererii de servicii bancare

Cererea de servicii bancare exprima nevoia care se manifesta in cadrul


acestei piete. Ea apare, de obicei, ca o consecinta a desfasurarii unor acte de
vanzare - cumparare de marfuri si servicii, avand insa unele caracteristici specifice.
Cererea este extrem de diversa, atat ca volum cat si ca structura, oglindind marea
varietate a agentilor economici care apeleaza la serviciile bancare.

Diversitatea cererii se exprima, in general, prin[3]:

 volumul si structura acesteia,

 frecventa de manifestare,

 aria de cuprindere.

Pentru majoritatea prestatiilor, cererea de servicii este o cerere curenta,


avand un caracter permanent, exprimandu-se ori de cate ori apare nevoia efectuarii
unui depozit, imprumut, plati, incasari, asigurari etc.

In sfarsit cererea are un grad ridicat de elasticitate, reactionand


corespunzator la evolutia unor factori specifici cum sunt:

 veniturile;

 dobanzile;

 primele de asigurare;

 comisionul etc.

O serie de caracteristici comune fac posibila gruparea clientilor si


constituirea unor segmente distincte, criteriile cele mai frecvent utilizate fiind:

 natura proprietatii (persoane fizice, societati comerciale, intreprinderi


publice, buget etc);
 natura pietei (interna sau externa);

 volumul tranzactiilor efectuate (ridicat, mediu, scazut) etc.

1.3. Tendinte in evolutia serviciilor financiar-bancare

Dinamismul economico-social contemporan s-a manifestat in domeniul


fmanciar-bancar de o maniera asimilata unei adevarate revolutii care a tulburat
puternic si continuu mediul, in asa fel, incat perioada actuala echivaleaza cu o „era
a dereglarilor”. Cauzele specifice sunt numeroase si au fost sintetizate astfel:

- progresul tehnic determina aparitia de tehnologii noi care accelereaza


procesele economice si se constituie in bariere suplimentare in lupta pentru
expansiune in domeniu;

- economiile populatiei sunt puternic afectate de fenomenele inflationiste


necesitand masuri de protectie prin atragerea lor in circuitul economic;

- clientii au un grad mai inalt de cultura si educatie (chiar economica),


manifestand exigenta ridicata in selectarea ofertei de servicii;

- cresterea economiilor personale atrage un numar tot mai mare de agenti


economici dispusi sa-si asume riscul in castigarea unor pozitii dominante in cadrul
pietei financiare-bancare;

- stoparea imprumuturilor pentru subzistenta si incurajarea tendintelor de


economisire prin masuri specifice interventiei statului in economie;

- introducerea cartilor de credit din material plastic care au simplificat si


accelerat sistemul decontarilor din economie;

- sistemele de credit bancare reprezentate prin bancile comerciale au stimulat


patrunderea pe piata financiara a unor institutii nespecializate.

Aceste cauze determina un mediu caracterizat de o concurenta aspra,


continuu dereglat si inalt tehnologizat. El are o serie de consecinte majore asupra
pietei financiar-bancare dintre care se detaseaza:

- multiplicare a numarului de intermediari care actioneaza in cadrul pietei ca


urmare a aparitiei si consolidarii, alaturi de societatile bancare traditionale a unor
institutii noi, nebancare, cu potential ridicat, care se angajeaza in domeniul
afacerilor financiare;

- pierderea de catre multe banci a pozitiei dominante, de monopol, detinute


in cadrul pietei, unele dintre ele confruntandu-se cu probleme de «supravietuire»;

- reducerea, pana la suprimare, a diferentierilor dintre institutiile financiare


in privinta activitatilor desfasurate referitoare la prestatiile efectuate, comisioanele,
distributia si promovarea realizate;

- deteriorarea conceptiei clientilor despre structura serviciilor financiare si


complicarea in acest mod a procesului de alegere a prestatiei solicitate;

- plasarea disponibilitatilor banesti atrase in diferite sectoare economice, prin


actiuni desfasurate pe piata capitalurilor, investitii, activitati de comert etc, in
scopul obtinerii de profituri suplimentare prin asumarea unor riscuri ridicate.

Aceste fenomene sunt prezente atat in in tarile cu economie dezvoltata cat si


in tara noastra. Ele sunt exprimate de aparitia unui numar apreciabil de banci
comerciale, concomitent cu extinderea ariei lor geografice si diversificarea
serviciilor prestate.

Potrivit unui studiu realizat de analistii bancii centrale, romanii au inceput sa


se imprumute la fel de mult ca si cehii si ungurii, fara insa ca salariul mediu pe
economie sa fie asemanator. Se anticipeaza ca veniturile realizate din imprumuturi
acordate populatiei vor inregistra o rata medie de crestere pe masura ce exista
solutii din ce in ce mai avantajoase pentru populatia care s-a familiarizat deja cu
ideea de credit bancar. Astfel, in anul 2006 valoare totala a emisiunilor de
obligatiuni corporative a atins 850 milionae RON (peste 242 milioane EURO).[4]

Un alt exemplu il reprezinta scaderea dobanzilor oferite de institutiile de


credit bancare pentru depozite, astfel incat banii de pusi la banca nu mai aduc
castiguri peste inflatie, incurajate de scaderea inflatiei, bancile romanesti au
diminuat in fiecare luna dobanzile pasive acordate la depozitele clientilor, ceea ce
ar putea conducere la pierderea clientilor.

Dobanzile au fost actualizate la data de 17 Aprilie 2006


Dobanzile acordate de bancile comerciale la depozitele in
valutapersoanelor fizice si juridice variaza:[5]

Tabel nr. 1 Dobanzile acordate la depozitele in valuta (% an)

PERIOADA USD EURO


La vedere 0,5 0,5
La tremen de 3 luni-plata dobanzii 3,25 3
scadenta
La termen de 6 luni-plata dobanzii 3,5 3,1
scadenta
La termen de 12 luni-plata dobanzii 3,6 3,25
lunar
La termen de 12 luni-plata dobanzii 4 3,5
scadenta
La termen de 18 luni-plata dobanzii 4,25 4
scadenta
La termen de 24 luni-plata dobanzii 4,5 4,25
semestrial

Suma minima pentru constituirea de depozit este de 100 USD sau 100 EURO

Dobanzile acordate de bancile comerciale la depozitele in leipersoanelor


fizice si juridice variaza:

Tabel nr.2 Dobanzile acordate la depozitele in lei (% an)

PERIOADA DOBANDA
NOMINALA
La vedere 0,25
La termen de 1 luna 6
La tremen de 3 luni-plata dobanzii lunar 6,1
La termen de 3 luni-plata dobanzii scadenta 6,25
La termen de 6 luni-plata dobanzii lunar 6,25
La termen de 6 luni-plata dobanzii scadenta 6,5
La termen de 9 luni-plata dobanzii lunar 6,6
La termen de 9 luni-plata dobanzii scadenta 6,75
La termen de 12 luni-plata dobanzii lunar 7,25
La tremen de 12 luni-plata dobanzii scadenta 7,5
La termen de 18 luni-plata dobanzii lunar 7,5
La termen de 18 luni-plata dobanzii scadenta 7,75
La termen de 24 luni-plata dobanzii 8
semestrial

Suma minima de constituire a depozitului este de 100 RON

Tabel nr. 3 Credite de depozit la purtator (% an)

SCADENTA DOBANDA
NOMINALA
3 luni 5,75
6 luni 6,25
12 luni 6,75

Media anuala a ritmului de crestetre a creditului imobiliar-ipotecar acordat


populatiei in ultimii 3 ani a fost in jurul a 60%. Astfel, in perioada ianuarie 2004-
ianuarie 2005 cresterea a fost de peste 64%, in vreme ce pentru perioda ianuarie
2005-ianuarie 2006 s-a inregistrat o crestere de 57,8%.

La 30 noiembrie 2006, soldul creditelor imobiliar-ipotecare acordate


populatiei a crescut cu 55%. Privit in cifre absolute creditul imobiliar-ipotecar
acordat populatiei, cumulat lei si valuta, a crescut de 3 ori si jumatate in mai putin
de trei ani: de la 2.000 milioane RON in ianuarie 2004 la 7.830 milioane RON in
noiembrie 2006. Totusi ca pondere in totalul creditelor acordate pentru populatie,
imprumuturile pentru locuinte detin un procent redus.

Anul 2006, a fost anul dezvoltarii segmentului bancar ce deserveste


persoanele fizice (retail-bankingul), dupa cum au declarat majoritatea
conducatorilor de banci. Cea mai spectaculoasa evolutie a inregistrat-o creditele
pentru achizitionarea de locuinte, in segmentul creditului ipotecar. Foarte solicitate
au fost si creditele de trezorerie, care ocupau, de exemplu in portofoliu BCR, cel
mai mare creditor al economiei romanesti, locul doi dupa creditele ipotecare
In acelasi timp anul 2006 a marcat si un element inedit in ultimii 13 ani,
lupta pentru clienti. Diversificarea ofertei de servicii bancare pentru diferite tipuri
de creditare, in conditiile cele mai avantajoase, cresterea calitatii serviciilor sunt
semnale pozitive privind piata financiar-bancara. Bancherii mizeaza pe cresterea
comisioanelor si reducerea dobanzilor la credite si depozite.

[1] Ionescu L.C., “Bancile si operatiunile bancare”, Editura Universitatii din Bucuresti, 2003

[2] Mayer T., “Banii, activitatea bancara si economia”, Editura Editura Universitatii din Bucuresti, 2002

[3] Balaure V. (coordonator), „Marketing”, Editura Uranus, Bucuresti, 2002

[4] Sursa: Institul Bancar Roman, 2006

[5] Sursa: Institul Bancar Roman, 2006