28.11.

2017

Atentia(c)

Teorii fiziologice ale atentiei:

 Teoria activarii (Hebb,1949) : impulsurile aferete transmise scoartei
cerebrale indeplinesc o functie de semnalizare si o functie activatoare
 Teoria filtrului (Broadbent 1958) : atentia reprezintaun mod de filtrare
cu capacitatea limitata care determina procesarea seriala pe care o
realizeaza sistemul perceptiv. Atentia poate fi canalizata asupra unei
singure surse, la un moment dat.
 Limita: nu se ia in considerare influenta memoriei de lunga durata si
semnificatia stimulului.
 Deutsch & Deutsch (1963), Norman (1968) : doar stimulii selectati sunt
focalizati, insa toate impulsurile senzoriale sunt analizate
 Neisser(1967) : procesualitatea graduala a atentiei; rol in procesul
atentie : factori semantici si caracteristicile stimulilor

Teorii cognitiviste ale atentiei:

 Experimentele lui Mowbray(1953) , Treisman(1960) : auditia dihotomica

prin transmiterea de informatii la casti
 Moray(1959) : atenuatorii cu rol de filtrare a informatiilor relevante pt
subiect
 Teoria operatorilor cognitivi, Pascual L.(1984) : informatia este
prelucrata secvential, in cadrul fiecarei secvente se activeaza prin
operatori specifici scheme dintr-un repertoriu propriu

Teorii psihofiziologice ale atentiei:

 Pashler(1984) : rolul mecanismului ,,gatul de sticla’’ in procesarea

informatiei. Exploateaza fenomenul de latenta a selectivitatii atentiei in
sarcini multiple. Rezultate : invalidarea ideii ca prin cresterea numarului
de stimuli intr-o sarcina de cautare, creste si timpul de localizare a
 stimulilor tinta ; daca se ia in considerare absenta concentrarii atentiei,
se constata ca rezultat lipsa procesarii
 Studii:
Pashler 1984:
- Un stimul care oglindeste o imagine mentala concurenta este
detectat invariabil
- Distractorii din sarcinile de cautare activa sunt mai putini eficienti
atunci cand nr stimulilot creste
- Detectarea unui stimul tinta scade probabilitatea detectarii unei
alte tinte la scurt timp dupa aceea.
- Atentia perceptiva: poarta de selectie a mediului inconjurator, dar
si resursa care poate fi alocata siversilor stimuli intr-o maniera
graduala.
- Stimulii nefocalizati, atentional nu sunt procesati semantic, dar
mai multi stimuli pot fi identificati simultan datorita procesarii
paralele a informatiei.
- ,,gatul de sticla’’ –mecanism atentional
- Selectarea unui raspuns in mecanismul atentiei nu poate fi
distribuita pe mai multe sarcini sau stimuli simultani

Teoria distantei corticale:

 Kinsbourne Hicks( 1978) : distanta corticala poate juca un rol episodic in

interferenta sarcinilor duale
 Rolul central -,,gatul de sticla’’
 Performanta la sarcini duale va fi buna atunci cand activitatile sunt
deservite de zone corticale separate functional

Teoria inferentelor in procesul atentional:

 Navon 1985: Interferentele in procesul atentional se produc atunci cand

codurile procesarilor asociate unei sarcini pot afecta codurile de
procesare asociate unei alte sarcini concurente
 Pashler : interferentele pot perturba performanta la unele sarcini duale
dar atribuie aceste conflicte MSD

Teoria computationala in atentia vizuala – TCAV:

  Modelul competitional de selectie intre mai multi stimuli : stimulii sunt
prezentati paralel, iar selectia atentionala se compune din elemente care
sunt procesate primele ; procesarea stimulilor tinta( elemente ce
urmeaza a fi selectate) este mai rapida decat procesarea stimulilor
perturbatori( elemente ce vor fi ignorate)
 Modelul de recunoastere a unui singur stimul: categorizarile perceptive
sunt procesate paralel, alegandu-se altfel categorizarea care termina
procesarea mai repede

Teoria atentiei vizuale –TAV:

 Postulat : selectivitatea depinde de rezultatul competiei dintre

categorizarile perceptive posibile
 TAV explica descoperiri legate de recunoasterea unui singur stimul,
raportatarea intreaga, raportarea partiala,cautare si detectie.

Teoria codului atentiei vizuale- TCAV:

 Logan 1996 : teoria codului atentiei vizuale-TCAV explica o gama larga de

efecte spatiale legate de atentia vizuala
 Premisa : recunoasterea vizuala cat si selectia atentionala a elementelor
din campul vizual constau in realizarea categorizarilor perceptive
 Categorizarea perceptiva are loc atunci cand categorizarea este
encodata MVSD
 Elementul este retinut in MVSD daca si atunci cand una sau alta dintre
categorizari este retinuta in MVSD
 Filtrarea- mecanism de selectie a TAV : este reprezentat de prioritatile
perceptive si de importanta pe care o acorda stimulilor.
 Categorizarea extrema –mecanism de selectie TAV : rezultat al
distorsiunii perceptive

CODE Theory Oeffelem&Vos (1982,1983):

 Grupul perceptiv: zona din spatiu deasupra pragului stabilt; un element

in campul vizual
 - Un prag scazut produce un nr mic de grupuri cu itemi numerosi in
fiecare grup
- Un prag inalt produce un nr mir de grupuri cu putini itemi in
fiecare grup
- Grupurile mai mici sunt cuprinse in grupurile mai mari formand o
ierarhie
 Focusarea spatiala: focusul atentiei raportat la campul vizual spatial
existent
- Focusul atentiei se poate intinde pt a cuprinde toate elementele
unui camo vizual
- Focusul atentiei poate fi restrans la un singur element al MVSD
- Focusul atentiei poate fi mutat succesiv pe diverse elemente in
cadrul aceleiasi clase de obiecte

Aplicatiile teoriei in recunoasterea unui singur stimul:

Concluzii:

- Atentia este distribuita in mod egal in campul vizual pana la prezentarea

stimului tinta
- Viteza procesarii stimului creste in concentrarea atentiei
- Cu cat creste timpul concentrarii atentiei in mod egal pe toata suprafata
campului de stimuli si cu cat este mai scurt timpul de concentrare
exclusiv pe tinta, cu atat va creste posibilitatea ca MVSD sa contina
distractori decat stimuli tinta

Reactii de orientare:

 Orientarea : sensibilitatea organismului in raport cu stimulii

 Reactia de orientare : fenomen fiziologic, ofrma de facilitare
senzoriomotorie
 Refluxul de orientare : reactie complexa declansata de actiunea unui
excitant nou situat la granita dintre reflexele innascute si cele
conditionate
 Roluri ale reflexului de orientare : raspuns la un excitant si conditie
primara de selectie a stimulilor
  Activitatea de orientare: localizari cerebrale neparietale, sistemul
senzoriomotor, structurile implicate in atentie, afectivitate, memorie,
gandire, limbaj

Vigilenta:
 Stare de veghe- stare de asteptate pasiva
 Vigilenta – starea de reactivitate a organismului la stimulii din mediu
 Faciliteaza focalizarea si selectia
 Stare de explorare, fara o anumita orientare
 Stare de vigilenta- stare de functionare a SN care permite adaptarea
individului la diverse conditii ale mediului in diferite momente , in
termeni de actiune si inactiune si raspunsuri comportamentale
 La nivel cortical, vigilenta- suma interactiunilor dintre diferite arii
cerebrale
 Pieron: vigilenta=atentie
 Diferentieri : orientarea - vigilenta contribuie la sustinerea atentiei in
realizarea sarcinilor monotone
 Vigilenta – rol de activare a starii pt stimulii vagi, de intensitate scazuta
 Vigilenta- adaptare optima la mediu

Neuromecanismele atentiei:

 Comutarea atentiei: implica selectivitatea, concentrarea si procesarea

unui singur stimul deodata
- Teoria reflectariiL stimulul se afla in focusul atentiei si procesarea
este mai eficienta
- Concentrarea: mecanism psihologic de procesare seriala

Orientarea atentiei: ETAPE( POSER& PETERSON 1990):

- Reorientarea atentiei: presupune deconectarea de la actiunea curenta

- Focusarea fizica a atentiei
- Comutarea atentiei pe o noua locatie/activitate

Psihologia atentiei :

 mecanism psihic de sustinere energetica a activitatii ; reprezinta un act

de selectare psihica activa prin care se realizeaza semnificatia,
 importanta si ierarhizarea unor evenimente, obiecte si fenomene care
influenteaza existenta individuala
 M. Zlate 2000 : ,, fenomen psihic de activare selectiva, concentrare si
orientare a energiei psihonervoase in vederea desfasurarii optime a
activitatii psihice in special a proceselor senzoriale si cognitive”
 Tichener : ,,stare mentala de claritate’’
 Delay&Pichot :,, orientare selectiva a perceptiei’’

Caracterizarea atentiei:

Reactii specifice in raport cu stimulii prosexigeni:

 Orientarea
 Focalizarea : punerea sub reflectorul atentiei a stimulilor considerati
esential pt activitatea curenta ; ingustarea campului de constiinta asupra
elementelor importante pt activitate; inhibatia temporara asupra
excitatiei nervoase
 Selectia – orientarea spre anumiti stimuli si diminuarea
inportantei/ignorarea altora; implica o deicizie legata de specificul
activitatii si nevoile individuale
 Efectul facilitarii: primaritatea unor stimuli in raport cu altii la un
moment dat

Procesualitatea atentiei:

 Atentia- forma de adaptare la realitatea concreta, prin facilitarea

raspunsurilor comportamentale si eficientizarea implicarii in activitate
 Etape ale procesualitatii:
- Reactia de orientare
- Activarea
- Setul pregatitor
- Selectia si concentrarea

Functiile atentiei:

 Functia de orientaere, concentrare si selectie : selectia asigura

facilitarea spre stimuli esentiali din activitatea curenta (accesul la
constiinta) ; selectia precoce – detectarea caracteristicilor fizice ale
 stimului ; selectia tardiva – prelucrarea semantica sau momentul alegerii
unui raspuns
 Functia de adaptare reglatorie – reglarea, adaptarea si sustinerea
energetica a activitatii ; adaptarea eficienta –scop final de semnalare a
evenimentelor si situatiilor aflate in campul de constiinta

Atentie si comportament: diferentele individuale si atentia

 Tipul de sarcina: simpla sau complexe

 Natura stimulului: stimuli auditivi versus stimuli vizuali
 Raportarea la campul perceptiv : dependeta sau independenta
 Tipul de SN : ex tipul puternic nu este influentat de zgomotul din fundal
in timpul unei activitati, tipul slab este afectat in activitate de
perturbarile din fundal

Tulburarile atentiei: ADHD

 ADHD: tulburare de atentie

 Metode de lucru pt eficientizarea invatarii: prezentarea temelor de
studiu intr-o maniera variata, structurarea si organizarea materialelor de
studiu, utilizarea preponderenta a conceptelor concrete, structurarea
informatiei in blocuri mici etc

Forme ale atentiei:

Atenti habituala/postvoluntara – forma a atentiei voluntare care presupune

automatizare in timp

Criteriu de delimitare :locul obiectului aflat in centrul atentiei ; atentie ecterna-

interesul si orientarea individului spre stimuli exteriori individului ; atentie
interna – orientarea spre aspecte ale propriei constiinte si aspecte ale vietii
psihice