DUMITRU CODAU~ e ELECTRONICA ABC
Drngi dtitori,
Vom inccrca, in aceastd carte de infJiere .sd vd facem
familiare unele no~un.i rractice de construcfii electro-
nice, astfel ca sii putefi sil realizati singurl di/erite
montaje simple.
Electronica reprczintil caracteristica principali1 a epo-
rii in care triiim. lnceplnd cu radioul, electronica a pii-
truns tot mai mult ln viata noa.drll. Fiecare din voi
rur.Of1$te astdzi ceasul electronic, calculatorul de buzu-
nar, radiocasetofonul p, mai nou, variatoarele de lu·
mind, jucdriile electronice etc.
Toate acestea reprezinti1 numai un mic e.remplu de
aplicatii electromce In viaJa de toate ztlele. lnsd indus-
tria moderni1 nid nu se poate concepe fiiri1 electronfcd
li aplicafiile ei, cum sfnt, de pildi1, automatic« p teh-
nica de ro.lrul. De la rrllJ,finile' unelte comple.re la
avioanc, de Ia conducerea instala,Ulor chimfce la regu-
latoarele de bord ale autoturismelor OLTCIT, electro-
nica este la ea acast1. Sli fncercllm sd facem o vizitll
,Acasa la electronicii", dupa ce binefnteles am terml-
nat cu lccfiile. Pe eft a fast posibil am £ncercat si1 nu
facem un manual plin de formule ~i teorii, d o carte
care su v'i ajute sa reali.:-ati n4te jt.J: uri m0dernc, ca.·e
vii vor conrluce - dPze $fie? - Ia m.eseria de mfinc.
De fapt ce este electronica?
Prin elec:troniro intclegem totalitatea teoriilor #
constructitlor care au la baza fenomenele ce apar in
tuburile electronic-e, cu vid sau gaze, sau fn semicon-
ductoare. Aceastli definitie este foarte generalli. In rea-
litate electronica se compune din multe domcnii, ince-
pind cu radiotehnica clasica ~i terminind ro microelec-
tronica - specialitatea circuitelor integrate mode me.
Cu fiecare dintre paginile acestei cllrti vett face un
pas fn minunata lume a electronidi ~ cu fiecare nwn-
taj pe care il veli realiza veti face un pas spre viitor.
Satlsfa-:lfo. noa.strll este allituri de a voastrli, gindin-
du-ne c4 vom auzi clrzdva de la unif cititorf, deven#i
cercet4tori, descoperltori de drumuri noi in $tiintll, cd
prin aceasUl carte s-au aproplat de electronicl1 \d au
indrilgft.a.
AUTORUL

Un mare numAr de oamenl de ,tllntl. a1 clror nume
este pAstrat de dennmiril~ unitltflor de mlsuri elec-
tricP, au ronstruit pas cu pas ediflclul electronfcli
trorctke !li practice, din car~ avea sA se desprlndl ~~
electronica moderna.
lnc('putul electronidi ('ste strins legat de radioteh-
nidi, cmlsle ~i rcc('ptie, prlmele etape de dczvoltare
fiind comune. Spr<.' deosebire de modul fn care aplreau
invPntiilc in secolul trecut, aceste fenomcne au fost
studiate mai intti teoretk, tncA din anul 1865, prln
c>cuatiile lui J. C. Maxwell. Prtn aceste formule se de-
monstra existenta undelor elcctromagnetlce, din rare
f<lC parte ~i undele radio ce se pot propaga prin spa-
1iu, fara fitr:-. Abia peste 23 de ani de ex~rlmentArt
in labo!'atoare •se dovedeflte fn mod practic exlstenta
reulA a urulelor elcctromagnetke.
In anul 1888, H. Hl"rtz demonstrt'azl complet valabi-
litaten teor·iilor lui Maxwell, realizind .,firi si 'tie"
prima instalatie de crnisie-rereptie pe unde ultrascurte,
dar fiind convins de ,imposlbilitatea utilizirU acestor
f~"•1r)mene la transmite-rea semnalelor". Primele insta-
latii erau roarte departe de electronics de azi, undele
eled.rumagnetice fUnd produse> ~~ recep1lonate sub for-.
ma unor sclntei.
Dupl citlva ani. in 1895, se realizeazi prlmul recep-
tor de radio din lume, dar· lntruclt nu exlstau emitl-
to~m~. acesta receptions doar parazitli datorati fulgere-
I
Introducere
lor - de unde ~~ numde de ,detE'ctor dr furtt.lni u pe
eare 1-a purtat.
A~um. tntr-un Interval de tlmp mal srurt dl"cit eel
de trecere de Ia teorie la pnictkA, tehnica radio 's-u
dezvoltat rapid. Saltul urmitor a fost efectuat de rlitre
F..dison, care a d~co~t - f:irl a da lmportan tfi -
feoomenul care-1 poartA numele ,.dectul Edison", emu-
me trecerca prin vid'a eurentului electric. Astfel a ·apa-
rut primul tub dectronlr, dloda cu vid, numlti ~?i valva
l"lertrici a lui Fleming· (1904). Cu ajutorul accstui ~6u
dispozitlv electronic sensibllltatea radiorect'ptfei a cres-
cuf consldernbil tn· comparat}e · cu vechiul detector cu
,.galenA•.
In anul urmitor (1905')' se lnstaleazA ~~ tn Rorr.A'nia,
la Constanta~ prima statle de telegrafJ£' fclrA fir (TF'F),
cu ,sc.intel" produse de un altt'rnator. ··
Dupl clt;iva ani (1913); flziclanul Lee de Forest rel\11-
zeaza primul ele-ment activ radio, tubul elertronlc nu-
mit ,.triodl•.
'Irloda, tub electronic cu trei electrozl (filament,
grill ~~ anod). a deschis noi 'posibilitAtl in radioro~f-
ca~li. producind Wl ade\r3rat miracol. ··~ '
La Jnceput trldda a avUt roh1l de- ampllftcare n sem-
nalulul la recep\ie, dar mal ttrziu acela~ inventator o
utilizeazA· ,1 ca osdlato~. fiind folositl de atunci ·~i Ia
radioemisie. · ·• · ·
In acelm,l an se tnregistreazl prlmul brevet pentri.i
,telcgrafia flra fir" - nume purtat ani de zilc ue r·a-
dion. Brevetul a fost inrcgistrat de Popov tn Rusia ~i
Marconi in Anglia aproape in nC'elaffl timp.
Din accst moment, radloul ~i prin el electronica tn
evolu~ie se despart de generatoarele rotative, cu srtntei,
sau de alte constructll utlllzate pini Ia trioda osd-
Iatoare.
Intervalul intrc nolle descoperirl incepe sa fie tot
mal scurt.
In 1915 se instaleazA In RomAnia prlmul post de cml-
slune, de mare putere (150 kW), fn radiotelegrafie, cu
lungim£'a de undl de 11 km. In 1925 fncep primele
emisiunl de radlodlfuzlune Ia Bucurqti. lntre timp se
pune Ia punct teoria antenelor, lar tuburile electronice
lncep sA se diversiflce, puterea lor variind acum de Ia
ctpva miliwap la zecl de kilowatt.
Apar scheme tot mal variate de radioreceptoare care
tnlocuiesc primele scheme cu amplWcare directl. In
ordine au aplrut variantele cu reactJ.e, reflex, superhe-
terodlni, superreactte. Astfel aparatele devin din ce tn
ce mal complicate, mal &enslbile, lar audlpa in easel
este tnlocultl de auditla tn difuzoare. In acela,l timp
radtotehnicienii tncep si obtlnl unde cu frecvente tot
mal mari - apirlnd astfel domenlul undelor scurte 'ii
ultrascurte. Odatl cu aceste nol game de unciA intri
pentru prima datA In scena electronicll .,radloamatorli".
La inceput era vorba de .,radiofon" - adici amatorul
de receptil Ia mare distant~, dar mai apoi amatorll ln-
cep sl construiascl micl emi~toare, apar reglementAri
intemaponale t1 rolul radioamatorilor incepe sA se apro-
pie de eel al cercetator-ilor ~ experlmentatorilor.
Gama aplicatlllor undelor radio lncepe sl se extinda
In difelite domenii, de Ia avlatie la meteorologie ffl dt
Ia geodezle la noul nlscut a1 anilor '30 - televiziunea.
Paralel, apar aplicatii medicate ale undelor radio, apar
nmplificatoarele electronice pentru sun£'t - aplicate la
inreglstrarea discurllor de gramofon 111 la realizarea fil-
mului sonor - ~~ unele aplicatil timide de automati-
zare.
6
In anul 1940 df'buteaza spcct..'lrulos cakulatorul elec-
tronic. De dimcnsiuni uri~e Ia inccput, cu un cnorm
consum de cnergie !;ii posibilit!\i rcduse, ralculatorul
electronic se perfecponeaza rapid, ajungind tn 1945 sA
dcvinl un instrument utlllzabil in calculele complexe
ale Iizicii atomke.
In numal 30 de ani, calculatorul electronic va cr€'!1te
in putel'e ~~ va scadea in dimensiuni, astfel cA asta<l!i pu-
tem avea In buzunar un aparat mai complex dedt cal-
culatorul uri~ al anilor 1950. Cum a fast poslbilA o ase-
menea evolu\fe?
Evolutta s-a datorat crea\ici unei noi componcnte
electro nice active bazate pe semicondudoare: tnmzisto-
rul. Aplrut 1a inceput sub forma tranzistorulut cu con-
tacte punctlforme (1948), tr·anzistorul t!jl gisc!lte repede
(1950) prima formA de largA utllizare- tranzistorul cu
jonctiuni.
,, La inceput, tranzistorul t'ra un concurent timid al tu-
burilor electronice - purtind denumirea de triodl cu
crlst.al. Principalul avantaj al sAu era lipsa energlei
auxlltare de filament ~?l tensiunea redusa de functto-
nare. In aceastl perioadi in schlmb dezavantajele erau
mult mal numeroase: puterea utila redusl, frecventa
limWi de utilizare redusl, stabilltatt·a termica slabi.
Timp de circa 10 ani au fost utllizate In aparate aUt
tuburile electronice- ajunse Ia nlvelul maxim de per-
formant' ~~ minlaturizare, cit !?i tranzistoarele aflate
in evolutle. In 1959 spare rea de a doua gcnerape a
famlllei tranzlstorulul - circuitul integrat. Din aces\
moment, drumurile se despart. Tuburile electronice
vor fi utilizate tn scopurile speclale, ale puterUor ~~ten­
slunilor foarte mari - emitltoare, generatoare indus-
triale, aparaturi de laborator, radar etc. Tranzlstoarele
vor prelua deflnltiv aparatura casnicl, calculatoarcle
electrontce ~l domenlul automatidrilor.
Ctrcultele integrate devin din ce in ce mal complexe,
pennl1fnd mlniaturlzarea Ia un nivel greu de irriaginat
cu numai ctteva decenii lnainte.
Aparatura casnica rlmtne incA tributari tuburilor
electronke spcclale - cinescoapele TV - alb-negru ~~
color. De!1i existi ~~ variante cu sl'miconductoare, deo-
camdat6 ecranul TV cu tub are performan\e mai bWle.
Evolutia semiconductoarelor nu se lasa a!lteptati.
Apar in timp scurt componente cu denumid t-xottce:
tirist<~;.u·ele, triacii, diodele speciale, trnnzistoarcle cu
erect de cimp, MOS, CMOS etc.
Ast~zi mal rlmin putine domenii in care sa nu fle
utilizate componente nctive cu semiconductonn•. Spe-
cializarea a permls sA se ob\ina pe un singur circuit un
'i
calculator multifunctional complex, un aparat de radio
sau un teleron cu claviatura ampltficare.
Industria romaneasca de specialite~t(' a inceput in 1949
sa produca aparnlt- radio Ia fabrica ,.Radio Popular",
iar In prezent Intrcprinderea de Electronica Industrial4,
.,Electromagnetica" ~i ,.Tehnoton" Ia~i pun Ia dlspozi-
tia publlcului un mare ~~ varlat numAr de tlpuri de
aparate radio, TV ~i ampllficatoare.
Din anul 1960 a fnc<'put ~i realfzarea primelor gt•ne-
ratli de calculatoare.
In lucrarea de rata, pc ltnga uncle not,iunl de bazl
privind componentele folosite in construc1ii, vi propu-
nem o cunoa~tere mai aprofundata a ell~{·tronicil •rin-
tr-o serie de montaje cu tranzi-;toare u~r de realiaat,
folosind piese radio produse de ,.IPRS• Blneasa ,t
,.Eiectro-Arge!l".
Mai inainte tnsii \'om face o scur U cillitorie In micro-
cosmosul clectronicii.
Capitolul 1

PRIN LUMEA ELECTRONICII

Toate rorpurile din natura sint alcituite din atomi. ~istem planetar, avtnd Soarele (nucleul), in centru ~i
ace,tia fiind re-le mai mid particulc de substanta. Ato- in jurul lui rotindu-se planetele (electronii).
mli, la rindul lor, !>inl ('Ompu!?l din particulc !}i mai In starca normalA a atomului, numirul de electroni
mici, numite particule elE"mentar(', dintre care princi- C'ste egal ru numArul de protoni, ceea ce face ca ato-
pale sint: mul sa fie neutn1 din punct de vedere electric.
- electronul - care arc sarcinA electrica negativa; DiieritPl(' t"lemente rhlmice S(' dcosebcsc tntre cle
- protonul - care are sarcinA electrici pozitivA; pr-in sarcina ele-ctriea totala a nucleului atomllor lor,
- neutronu1 - pat1.icula fari sarcini electrlci. adici prin numArul de protoni pe care U poseda. De
Electrotehnicn ~i electronica se bazeazl pe deplasarea pild!, hcliu1=2, ruprul=29, uraniu1=92 etc.
electronilor intre atomi difPri~i. lntre nucleu ~~ electron! se exerdtA o forti de atrac-
In figura 1.1 sf' poatc vedNl un model simplu reprc- tlr, care scade cu cit distants el estc mai mare.
zentlnd cele trei stari ale atomului. Variants ,a" estc Revenind acum la figura 1.1, putem tntelege ca elec-
aceea a atomului neutru, cart' are acela~i numlr d(• tronii rare stnt Ia perlferia atomului sint slab atra!;i
~lectroni pe orbite, citi protoni are in nucleu. Daca de nucleu. Dac! ac~ti electroni ajung in sfera de atrac-
pierde un electron de pe orbitlt mai depArtatl, atomul tie a unui atom apropiat, ei pArlsesc propriullor atom
devine pozitlv (c), iar daca ,tmprumutA" de Ia un alt ~~ completeazA atomul vedn. Astfel prlmul atom are un
atom un electron, atomul devine negativ (b). Imaginea exces de sarcinA pmdtivil. Yn cazul tn care atomul care
din figura 1.1 s('amana foarte mult cu cea a unui mic a ,tmprumutat" un electron era complet, el capitA un
exces de sarcinA negativA.
.... Este de retinut ca fn general electronii vin de 1a ato-
.
.
. ··-,:
I a •- •
I " - c \
' ..
- ,,-•
,- ..-r···
,- .. mii negativi, care au mal mul'i elertroni, spre eel po-
-·
'"'.. .
·~
,•
....
:- .....'
,
. . •1(6'
,"'- .• -

.
""••• 'II' lfl • •. ( ....... ,...
·'·....·'-'......·.. ,- . ..
r
,- .... ~. .. •• •• •• • • +
.."'-
.. . b
.•...• ..~~_
FIG. 1.1.
~--· a .'

.·._:''f),''.
. . e:""
SChem\8 atomnulul
a-neutru
b-n~gatlv
c-poziti\'
no. u.
Carentul elcdrlc nte o mJ&ra\ie de eleetronl care tind sl
restablleasri un ecbllibru In repartizarea lor

8
zitlvl, care au ,.lipsA"' de clectroni. DacA facem acum
capetclc unui fir sa aibli unul toti atomii cu exces de
electroni, iar ceJAlalt to\i atomii cu lipsA de electroni,
l'll•clronil vor trece de la un atom Ia altul, pina sc va
rcstabili echilibrul initial. Ace!lti electron! se vor de-
piasa de la extremitatea negatlvA spre cea pozitivA,
formind curentul electric (flgura 1.2).
Curl:'nlul electric arc ded sensul de la negatlv la po-
:.dtiv, Jar, la inccput cind natura fenomenului nu em
deloc l'Unoscutii, a fost stabilit un sens conventional,
opu5 cdui real. Dcpla!>area clcctronllor poate fi ase-
minuta cu o ~trada ru sens unic, C'a in figura 1.3.
nc. 1.3.
SeoiRll carentalul eledric
A~ se petrec fenom<.>ncle in metale, unde un mare
numAr de electroni pot sa scape de sub atractfa nucleu-
lul. AceastA grupA a metalelor fonnea~ conductoarcle
~lectrice. Aliturl ue metalf', tn aceast~ grupA mal intra
FIG. 1.4.
Coadurtia in metale
9
cArbunele ~i solu~ile chimice. In solutii se pctrcc alte
fenomcne declt in metale, fenomene rare pf'rmit tre-
ccrca curentului.
Ccl mai bun conductor electric <.·~te argintul, urmat
de cupru. In !igura 1.4 am reprezentat conductoarclc
ca ni~te tunele prin care circuli electronii. In acele~i
conditll priQ firul de argint tree mai multi electi'Oni dc-
c:it prin eel de cupru. In practlca sc uHlizeaza totu~i
cuprul, care este mal ieftin, argintul fiind utilizat nu-
mai in scopuri speciale.
FIG. 1.5.
Influent• SCC\iunil condudoarelor
Dacl facem acee~i comparatie, ca in figura 1.5, pu-
tc-m intui ca prlntr-un fir vor trecc cu atit mai U!?Or
electronii, cu cit acesta este mai gros (sc spune ca are
o sectiune mai mare).
Se spunc fn acest caz ca firul are o rezistenta mai
micA, dacA are o sectlune mai mare. Rezistenta este
proprietatea firulul conductor de a se opune trecer·ii
curentului c-lrdric. Sc poate ~or imagina ci aceasta
proprictate depinde de u~urinta cu care se smulg elec-
tronil din atomii respectlvi. Dt- ac;emenC'a, este u~or de
realizat cA cu cit este mal lung firul, rezistenta sa este
mal mare. Putem face o analogie sportlvA cu o cursA
lunga, de mare rezistentA, care se opune performantei
sportiv£'.
 Rezistenta se masoara In ohmi, cu multiplil fil, mal
rar, submultiplii cunoscuti. Elementele care se utillzea-
za pentru mlrirea rezistentei unui circuit se numesc
rezlstoare.
Spre deosebire de metale, alte materlale au electronU
foarte lega\i de nudeu, ~~ nu permit fuga acestora spre
atomll veclni. Aceste materlale formeazi grupa lzola-
torllor electrlcl. Din aceastl grupl rae parte: aerul us-
cat. masele plasticc, sticla, ceramics, parafina etc.
Curentul Plectric care strlbate un conductor s-ar pu-
tea ml.sura prin numararea electronilor care tree p.rin
c-ircuit, dar o asemenea masurltoare ar conduce la cifre
foark mari, ~~ de accca s-a ale's ca unilatc dr masura
amp<"rul, carc rPpn-zlnta un numAr uria~ de e)ectronl
(6 000 000 000 000 000 000) care trt:'c prln fir tntr-o se-
cundA. Numarul uria~ de mal sus nc fare> o idee destul
dP clara asupra dimcnsiunllor unui rlrctron. Aceasti
marime fizlci fpndam<>ntall a curentulul electric poartl
numele de intensitate.
Pentru a putea descrie un circuit mal avem nevoie
~ de notiunea de tensiune. In mod intuitiv putcm spu-
ne ca tenslunea este presiunea exercltatl asupra elec·
tronilor dC' dif('renta de stare electrlcA creatl la cape-
tcle unui conductor (flgura 1.2). Propor\ia de electroni
~~ protoni dC'termlnA starea clcctlica sau potentialul
unui atom. Si presupunem ci avem un atom cu trel
electron! llpsA ~~ unul cu clnci electronl llpsA. D~l
am!ndol stnt pozitivi, eel de a1 doilea este mal pozltiv
fal! de prlmul. Intrc cei dol atoml existA o diferentA de
potential. carP se mal nume~tte ,1 tenslune fl se misoarA
In volti. Un volt este acea tenstune care apltcatA lac-a-
petele unul conductor de un ohm va stabill un curent
de un amper.
Daci cre~te tensiunea, curentul care trece prin ace-
la!'ii conductor va fi mai mare, iar dAcA cr~te rezlsten-
ta conductorulul la a<'<'ea~i tensiunc, intcnsitntea curen-
tului va fi mai mid.
Aceastl dependenta se nume~te legea lui Ohm ~~ se
scrie simplu:
10
unde U este tcnsiunea in volti. I intensltatea in am-
peri, iar R rezistenta in ohml.
Toate acestea sinl valabile atuncl clnd curentul trece
prin circuit in acela!}l sens. Daca lnsA vom face ca un
capit al firului sA fie cind nt'gativ, dnd pozitiv fati
de celalalt capit, cw·entul i~i va schimba ~~ el de flecarc
datA sensu! de trecere, lntre doua schimbari variind ~i
tntensltatea lui. Acesta este cazul curcntului altcrnatlv,
c·at·c poate fi l'<'prczcntat grafic ca in figura 1.6.
FIG. L6.
Curentul alteraaliv
Ce avantaje prezinta curentul alternaUv ln practici?
Daci avem o sursA de curent continuu de o anumita
tenslune, nu putem in aplkatii sa utili~~m decit aceas-
tA tenslune, sau eel mult sa o mi~orlm. Curcntul al-
temativ ne ajuti sA putem schimba u~or tensiunea cu
ajutorul transformatoarelor dl'drice, bnzate pe legile
induc\iei. De aeeca, in retcaua elcctrici se utilizeazl cu-
rentul alternativ, care se poate transmite pc linUle elec-
tricC' la o tcnsiune foat"tc mare "i apoi se poate trans-
forma la beneficiar tn tcnsiune r·edusi. Existi un mare
numAr de procedeP care permit schimbarc>a curentului
altcm<.~tiv in continuu (rcdresoare) sau invcrs (inver-
scare).
Dara Hem !.a il1tnim totu'.'i i:l :1manuntc, vom gasi
~i uncle material~ care nu sint nicl conductoare per-
fecte, dar nlci izolatoare pcrfccte. Aceste materlale for-
meaza familia semlconductoarelor ,1 stau Ia baza com-
ponentelor electrice modcrnc. In semtconductorul eel
mal simplu curcntul trece intr-un sens al circuitului
ru o rf'zhtent<l micA (ra Ia conductoare), dar tn sens
lnvcrs intimpimi o re7.istentA foarte mare (ca Ia izo-
latoare).
Jn rcalitate fenomencle care au lor sint foartc com-
plicate, cu foartc multc legi !;'i formule mntematlce, care
nu f!$i au 1ocul aici. Cind vom vorbi despre componen-
tele electronice vom mai descric ~~ alte fenomene care
au loc In semiconductoare, conductoare ,1 la marginile
unui izolator prlns intre conductoare.
Inaintc c.lc a tre-ce mai departe, sa vorbim pu\in elf'
viteza curentului electric. Electronll nu sc deplaseazi
cu vlteze prea marl, dar fenomenul se deplaseazA cu vl-
teza urla!JA de aproape 300 000 km/s. Ca sA facem o
romparntie, sa ne tnchlpulm un ~ir dt' m~ini oprite Ia
o uaricrA de cale feratA. Cind se deschide barlera, ~lrul
se pune tn mi~care rapid. Trcce foarte putln timp lntre
pomirea primei ma,ini ,1 a ulUmei m~lnl - aceasta
este vitC'za curentului -, dar viteza ficcarula dlntre
automobile este micA - similar cu viteza electronilor.
Viteza uris~ a curentulul electric, practlc fArA <'gal,
n permis dezvoltarNl uri~a a retelelor energetice, a
calculatoarelor rapide ~~ a multor altar ,minunl" ale
tc>hnlcli moderne.
Capitolul 2
COMPONENTE ELECTRONICE
Pentru o orientarc succintA in lumea electronidi, con-
siderim utili prezentarea citon·a componente electro-
nice. Notiunile pot fi completate prin studierea cArtilor
recomandate In bibllografie. Prima fil cea mai simplA
componcnta o consUtuie conductorul, care poate fi o
conexiunc, in cazul In care rezlstenta lui este foarte
micA In circuit, sau un J"('zistor, atune! ctnd are o rezis-
tentA mal mare. Nu este corectl utilizarea denumlril
de rezistentA pentru component!, rezistenta filnd, de
fapt, proprletatea acestei componente.
Kezistoare
In practicA se folosesc rezistoare de la citeva sutiml
de ohm, pinA la sute de megohinl (1 megohm=
=1 000 000 ohml). De asemenea, se cunosc foarte multe
tipuri de constructii, de la slmplul fir ln!A!iurat pe un
suport, pin! la tf'hnologllle spcclale care pennlt reali-
zarea unor rezistente in interiorul clrcuitului integrat.
In figura 2.1 prezcntam mai multe forme de rezls-
toare fixe (la care nu se poate modifica din afarA va-
loan~a rezisten1el).
In stinga flgurii sint desenate simbolurlle utilizate
in scheme pentru rezistentl (sau locul tn care se mon-
teazA un rezistor). Valoarea scrisi reprezinti puterea
maxima cu care se poate incArca acel rezistor, fiind
data de formula simplA:
Pc .. all) = R(ohntl) • hunpi'Jf\)
12
La unele rezistoare puterea se marcheazA In clfre sau
tn codul culorilor, la altele ea flind dedusA din dlrnen-
sluni, cu ajutorul cataloagelor.
Depqlrea puterll de utlllzare duce Ia arderea rezis-
torulul, sau, mal rorect spus, la df"fectarea lui.
Un alt parametru important al rezistoarelor este to-
lerant&. Prln toleran\4 tntelegem limitele lntre care
valoarea reali a rezistentel poate cliferl de valoarea
scrisA de fabriC'ant.
0,12-c::r
0,25-czJ-
0 5 -c:::J-
1
W-co-
-Eli!-
FIG. 2.1.
In schemele pe care vi le vom prezenta tn conUnuare,
dacA nu este scris altfel, tnseamna cl vetl ut!Uza rezts-
toare cu tolerant& de 20'J/0 (adlcA pentru o rezisten\4
sr.rlsl de 100 ohml, pute1l punt" o rezistentl tntre 80 ~~
120 ohm!). 0 valoare cu o tolerant' mal mlci se poate In practicl uneori este nevole sl modlflclm reztsten-
pune In locul uneia cu o tolerantl mal mare, dar nu ~ti l& din circuit, dar nu putem schlmba reztstorul montat.
invers. In aceste cazurl se utlllzeazl rezlstentele reglabile (va-
Pentru a clarifies fll cele din capitolul anterior, pro- riebile sau potentiometrele (fl(lUra 2.3).
punem celor care au un millampennetru (sau un aparat
de misurA mal complex) o demonstratie rapldl asupra
legil lui Ohm. Experienta se poate face tn laboratorul

~·.
fiCOlii. tn flgura 2.2, In situatia din punctul A, cu o ba-
terie de 4,5 V (pitratA) ~ cu o rezlstentl de 450 ohmla ,,
circultului, obPt1em un curent de 10 mA (1 mA:c •
==0,001 A). Dacl fnlocuim acum baterla cu una de 1,5 V,

~i
curentul va avea o intensltate de trei ori mat micA (si-
tuatia B). Dad. mirim valoarea rezistorulul Ia 1 000
ohml, pentru o baterie de 4,5 V, curentul va fl circa
jumltate fatA de situatla A. Dacl facem calculul cu le-
gea lui Ohm, vom vedea cl aceste valori ale intensitl-
til mlsurate, corespund cu ccle dln calcul. nG. u.
Beza.&en~ vuiablle 11 potea,lometre

De fapt, rezlstorul din interiorul acestei componente

are o valoare flxA, dar pe el se plimbi un contact mo-
bil, cu rursor, care lunge!jte ,1 scurteazl, prtn m~care,
poJ1lunea lntrodusi tn circuit.
Potentlometrele pot fi fll ele de mal multe tlpuri, du-
pl constructie, mod de reglare etc.
In principal deosebim potentiometre reglabile, asu-
pra clrora actfon4m direct, sau semireglablle pe care le
modiflcim numat pentru reglaje la realizarea monta-
julul.
Prln constructfe, potentiometrele pot fi simple, sau cu
mal multe rezlstoare variabile actionate deodatA (de
oblcel dubll). Potentfometrele duble se utllizeazl, de
exemplu, Ia reglajul slmultan al canalelor unul ampli-
ficator stereofonlc.
DacA rezlstenta variazA liniar cu ml~carea cursorului
nc. 2.2.
denumlm potentfometrul ca llnlar, iar dacA variatla se
Lqea lui Ohm face dupA o altA regula avem potentfometre logarltmlce

2 - EII!Ctt'011Jj!a ABC 13
(cum sJnt de pildA cele pentru reglajul volumului la
aparatele audio), exponen\iale etc.
Rezistoarele reprezintl cele mai numeroase compo-
nente ale unui montaj r;l de aceea ele se produc in seril
foarte marl, astfel ca pretul lor sA fie foarte scAzut.
DacA tot~ nu gAsim o valoare ceruta la un anumit
montaj, o putem reallza legfnd In serie (adici tn con-
tlnuare) douA sau mal multe rezistoare de aceea!Jl pu-
tere, astfel ca suma valorUor lor sl dea tocmai valoarea
dorlti.
Pentru caul In care avem nevoie de o putere mal
mare, putem lega rezistoarele in paralel, valoarea re-
zlstentel obtlnute, tn cazul a douA rezistoare, fiind
Rr= !!..:.!!!
R +R
1 1
In practlcl se utillzeazA cazulln care rezistentele stnt
egale, valoarea ob11n.utA fUnd de atitea ori mai micA
cu c!t stnt mal multe rezlstente legate ln paralel, lar
puterea fllnd, similar, de acel3.!ii numAr de orl mal
mare.
Condensatoare
Cea de-a doua componentl utUizatl 1n elecb·onicA, o
reprezlnti condensatorul (numlt ~~capacitor).
Ce este de fapt un condensator? Este un dlspozltiv
In care un strat subtlre de lzolator se afll lntre douA
straturi conductoare. Blne, o sA tntrebati, dar prin acest
,dlspozitiv" poate circula curentul electric? Rispunsul
este ,1 Da r;l Nu. Curentul contlnuu evident nu trece,
dar datoritl sursel de tenslune, pe fiecare din plicile
condensatorulul se vor aduna sarclnl electrice. Pe o
placl se vor aduna sarcini negative (exces de electroni).
lar pe cealalti se vor acumula sarclnl pozitive (golurl).
Dacl punem tn circuit un condensator •i un miliam-
permetru, tar condensatorul are o valoarea mare, se
vede cA din momentul conect.trii condtmsatorului la o
baterie, apare tn scurt Ump un curent care scade. Este
vorba de fenomenul de lncircare, de acurnulare al con-
14
densatorului. Cu cit condensatorul poate acumula o
cantitate mai mare de san·inA electrica, cu atit se spu-
ne ca are o capacitate mai mare. Capadtatea se mA-
soa•·A in farazl (F), dar In practicl ne folosim de sub-
multiplli cum slnt microfaradul (J.&F), nanofaradul
(1 nF=O,OOl f..lF) ~~ pirofaradul (1 pF_,O,OOl nF).
Valoarea capacititii este dcpendentl de dlmensiunile
sale geometrice fil de natura dielectriculul dlntre armA-
turl, tn mod ideal, dar tn reali tate capacttatea variazi
cu temperatura, tensiunea sau frec·ven\a curentului
electric.
Prin conectarea unui capacitor la o sursl electrlci de
curent continuu la armAtura conectata la polul negativ
se acumuleazi un exces de electronl, iar la armAtura co-
nectatl la polnl pozitiv al batel'i£>1 va fi un deficit de
electroni. Dar circultul electric fiind deschls, deoarece
armiturile condensatorului sint izolate una fati de alta,
diferenta de acumulare a electronilor reprezintl o sar-
cinA electrica sau, cum se mai spune, condensatorul este
tncArcat. Deconecttnd sursa, capacitorul rlimtne tncir-
cat, putindu-se descarca en timpul. Prin scurtcirculta-
rea cu un conductor se descarcli brusc, obtinind o sdn-
tele electrica.
Daca insA sP apllcli Ia bornele aceluia!?i capacitor o
tensiune alternativi, ~le douA armAturi se vor ind.rca
!11 descirca pe rtnd, clectronii acumuUndu-se cind pe o
armAturA ctnd pe cealaltA. Deci electronli nu tree prin
dielectric, ci prin circultul exterior, aceastA ml~care os-
cilatorle a eleC'tronllor find dctermnata dt> cimpul elec-
tric produs intrP armaturilc capacitorului.
Curentul sau mi!jcarea electronilor l!}i va schimba
deci sensu} la ficcare alternanta a curentului alterna-
tlv. S-ar parea eA lntr-un astfel de circuit condensato-
rul lasa sA treacA curentul alternativ. Din aceastA rau-
za, tntr-un circuit de curent alternativ, condensatorul
este un dlspozitiv de cuplaj.
C(• se intimpla dacA in circuit avem suprapu~i doi
curentl, unul continuu ~~ unul alternativ? Pentru cir-
cuilul de curent continuu condensatorul prezintA inte-
res in primul moment, Ia incarcare. Curentul alternativ
suprapus va incArca !1i va descArca alternativ conden-
satol"Ul. DacA tncArcarca in curent continuu este mal
mare dedt variatia curentului nlternaiiv, apare un fe-
nomen de egalizare, la bornele condensatorului tensiu-
nea variind mai putin c.lccit in circuitul fara condensa-
tor. AcPst fenomen pom·ta numele de filtrare, ~i se
poate C'Xplica intuitiv prin analogia din figura 2.4. Dad
actionAm parteu de cauciuc a pulverizatorului simplu,
obtinem un jet intrcrupt de parfum. ln schimb, Ia
pulvcrizatorul care are un balon de cauciuc inten'a-
lat, jC'tul £'stc continuu cu unele pulsatii. Balonul de
cauciuc l"ste similar unui condcnsator.
FIG. 2.4.
Efedal de filtrare
al rondensatorului
ln figura 2.5 prezent.Am aspectul diferitelor conden-
satoarc fixe utilizate in eleetronica.
Pdndpalii parametri ai rondensatoarelor sint: capa-
dtatea, tolC'ranta, tensiunea de utilizare. Mal existi ~~
alti parametri legap de tipul dleleetricului (lzolatoru-
lui) utilizat. dar care au o importan1A mare numai in
anumite circuite.
Parametrii condensatoarelor pot fl marcatl In clar
sau codifkat (prin culnri - inelt>, benzi, puncte) sau
15
(t So 1SS
~ .~ T
~ SIMBOL
/fPP'
nG. z.s.
prin simbolurl alfanumerice, cod literal. nonnalizate
international sau specifice producatorilor.
Codiflcarea literalA de marcare a valorii capacltoare-
lor fixe se face ca la rezistoare, numal unitltile de rnA-
surA fiind diferite.
Codificarea llterall a tolerantei capacft11ll nomlnale
se face prescurtat prln llterele alfabetului: B=O,l'/•;
E=0,5•;0 ; H=2,5•;,; K=!50J0 etc.
Codul culorilor cu care se marcheazl valorlle capad-
tatilor are avantajul ca nu se !iterge ~1 citlrea se poate
face din orice pozi1ie a piesei, fArl sA mat fie demon-
tata.
La marcarea In codul culorllor, clfrele care aratA nu-
mlrul inelului colorat (lnceplnd cu primul de llngA ter-
minalele capacitorulul ceramic, disc sau plachetl) au
semniflcapa valorlcl lndicatl tn tabelul 3.1, la capltolul
,.Memorator".
Astfel - prima llnie ==coMlclent de temperaturA; a
2-a llnie=prima clfrA a valorli; a 3-a Unie=a doua
cifrl a valoril; a 4-a linie=numlrul de zerourl; a 5-a
linie =tolerant&.
Acest mod de a citi valoarea culorilor se aplici ~i la
rezistoare.
Observafii:
- Ia capacitoarele cu dielectric pollstlren (stiroflex)
avtnd capacltatea nominall micA, de ordinul pF, nu se
marcheazA uni tatea de misurA;
- capacitoarele ceramice ajustabile (trlmere) tip
,disc" stnt marcate tn clar, iar cele de tip tubular stnt
nemarcate;
- la capacitoarele de tip ,.tubular" cltlrea lndlcatlilor
codlflcate se face incepind de la lnelul sau banda mai
groasA sau mal apropiatl de extremltatea corpului ca-
pacltorulul;
Tlpurl constructive de capacltoare
In functfe de ttpul constructiv se deosebesc capad-
toare fixe, ajustabtle Iii varlabile (fig. 2.6).
flG. 2.6.
Condensatoare variablle ~~ semtreciablle
Dupl natura dielectrlculut folosit se deosebesc con-
densatoare cu vid, cu dielectric gazos, llchid, solid (or-
ganic sau neorgantc).
La unele capacltoare fixe ~~ varlabtle dlelectrlcul
este aerul.
Capacltoarele cu dielectric solid anorganic slnt cera-
mice (tip 1 !1$1 tip II), avtnd fonna de disc, placheti,
oalA sau tubulare. Ele stnt protejate prln acoperlre cu
cearl, rA~lnl expoxldicl, material plastic etc. Tensiu-
nlle nominale stnt, de oblcei, reduse, sub 500 V, dar
uneorl poate avea ptnlla 3 kV.
16
Capacltoarele cu dielectric solid organic stnt cele cu
hfrtie impregnatA cu cearl sau ulel mineral. Armatu-
rlle stnt din folie de aluminiu rulati odatA cu dielectri-
cul {fig. 2.7).
no. u.
Condensatoare eledrlre
Capacitoarele fixe cu folie de pollstlren au armltu-
rlle din aluminiu (styroflex); au plerderi mlcl !Jl valori
nomlnale ptnl Ia 100 nF. Se folosesc Ia filtre intermt:'-
diare, flind stabile Ia varlaUi de temperaturA. Capaci-
tatea se noteazl In clar, lar tenslunea de lucru este re-
dati fn cod de culorl !;1 anume: albastru =25 V; gal-
ben=63 V; ~u=160 V; verde=250 V; nPgru=630 V;
negru+marcaj fn clar=1 000 V.
Capacltoarele cu poliester metalizat (mylar) au ten-
slunlle nominate mal mlci de 500 V.
Capacltoarele electrollUce (CE) au capacitAti marl Ia
volum mic !if stnt reallzate dlntr-un tub de alumlniu
(catodul) In care se introduce anodul din aluminiu oxi-
dat 111 electrolitul - o solutie de acid boric.
Capacltoarele electrolitice semlumede usC'ate se ob-
~n prln rlsuclrea slmultanl a unei folli de aluminlu
oxldat electrochimic (anodul), o bandA de htrtie impreg-
nat.A, izolant! !JI a doua folie de alwniniu formtnd cato-
dul. Astfel de capacltoare au capacitlti de Ia 1 ...
5 000 ~tF lfl tensiuni de la 6 ... 500 V.
 Capacltoarele electrolitice cu tantal au anozl din pul-
bere de tantal presat (sinterlzat), apol oxidati Iii lmpreg-
natl cu electrollt campus din acid fosforlc sau sulfuric
fil clorurA de litlu. Catodul se reallzeazl dlntr-o cap-
sulA de arglnt. Avantajul lor este dat de dimenslunlle
foarte micl.
Capacltoarele electrolltlce stnt polarizate !il 1i se apli-
ca tensiunea tn sensul direct: plus pe anod ,t minus pe
catod, allfel se distrug.
Condensatoarele varlablle slnt de do~ ~purl: varia-
bile reglablle (flgura 2.6 st!nga) 'li semireglabile (figura
2.6 jos). Condensatoarele variablle pentru aparate sta-
tlonare stnt reallzate cu lzolatfe de aer, cele semtregla-
bile ,t mlnlaturA flind cu dielectric soJld. FIG. 2.8.
Cel mai adesea condensatoarele se realizeazl ln
blocuri, cu douA, trei sau mal multe sec1funi varia- Diferit~t tlpuri de boblne
bile reglabile simultan, ~~ cu acela!il num!r de trimeri
(condensatoare semireglabile), cuplate tn aceea!il con-
structie.
Traruformatorul r~prezlntA un caz particular al bo-
Bobine fi traasformatoare blnelor, el flind realizat din douA boblne cuplate pe
acela!ll mlez. El poate avea rolul de a ml~ora sau a
Fenomenul pe care se bazeazl functtonarea unel bo- mArl tensiunea lntr-un circuit de curent alternativ,
bine este acela de autofnducfie, a cAret lntensitate de- sau de a separa doul pArti ale circultulul.
pfnde de o marlme (L) numltl inductanf4, care se rnA- lnductfa depinde direct de numArul de spire, de for-
soar! in henry (H). ma bobinel precum ~~ de mlez.
Ca aspect constructiv se disting trel felurl de boblne: Toate aceste componente prezentate mai :sus se nu-
cu aer (flrA miez), cu mlez de pulberl feromagnetlce mesc dupA cum am mal spus, componente pasive. In
presate (ferlte, ferocart) !Jl cu miez din tole de tablA, de grupa componentelor pasive se lnclud toate componen-
ferosllldu sau aliaje cu proprietitl deosebite numite tele care respect! legea lui Ohm in sensul di la aceea~i
permalloy (fig. 2.8). frecventA, curentul cr~te odata cu tensiunea pentru
Simbollc, pe scheme, boblnele se deseneazi conform un circuit dat.
standardelor ca ln figura 2.8. Dacl aceste variapl nu se pot descrle prln formule
~~ slmbolul grafic al bobfnei !deale este slmplu, tn llnlare, simple, clrcuitul prezinta un caracter special. el
realitate orice boblnA mat prezlntA 'i o rezistentA a con- modificlnd forma MU alt parametru al curentului. In
ductorulul, precum !il o capacitate proprle, format! de acest caz drcultul se num~te OC'tiv, $1 eel putin tina
splrele ei. dintre componentele sale este o component& activA.
Clastftcarea boblnelor se face dupA tlpul miezulul ExistA tnsl ~~ componente paslve, care modifies altl pa-
magnetic. rametri al clrcuitulu1.

17
 Dispozitive semiconductoare -M- Oioda detectoare
Majoritatea componentelor active folosite in circui- ~ ...'- Dioda stabilizatoare
tele electronlce moderne sint dispozitlvele bazate pe
semiconductoare.
MF- Dioda vari cap
*
Cel mai simplu dlspozitiv este dioda punctiformA cu
germaniu: Ea are proprletatea de bazA de a se com- tl!

*
porta ca ~i cum cste conectata direct la o surs6 electrica Dioda luminiscenta LED
de curent continuu (plusul sursei Ia plusul diodel) ~i It
ca un izolator, clnd este conectat4 invers la aceea~i
sursl (plusul sursei Ia mlnusul diodei), ca in figura 2.9.
Fotodioda
FIG. 2.10.

'l'iJ)url de diode !)emlcunduttoare

+~1-
no. 2.1. FIG. 2.11.

Dlocla punctilorml (.'Q aermania Puntea redrHoare

Conectatl lntr-un circuit de curent alternativ, dioda
permite trecerea unei singure alternante a curcntului,
puUnd astfel tndeplini rolul de redresoare.
ln figura 2.10 prezenUm simbolurile citorva compo-
nente cu semiconductoare construite imediat dupA apa-
rltia diodelor cu germaniu.
Prin asamblarea lntr-un bloc a patru diode se obtine
o punte redresoare (fig. 2.11), care redreseazl ambele
alternante ale curentului alternativ, deci au un randa-
ment mal bun.
Pentru diodele simple avem trel parametri impor-
tant!: tensiunea maximA inversA (tn sensul in care dio-
da nu conduce), curentul maxim redresat !}i frecven~a
limit& pentru detectoare. DepA!iirea primilor dol para-
metri conduce la distrugerea diodei.
Tranzistorul sau trioda cu cristal. cum s-a numit la
lnceput, este un dispozitiv cu trei zone semiconductoa-
re, In Unii mari fiind ca o asociere de douA diode. Zo-
nele semiconductoare pot fi P (pozitive), N (negative).
Aceast! ec-hival~nta fictiva este prezentatA in figura

18
2.12. In realltate, schema echivalentl c1ln dreapta fi-
gurii nu este utlll decU la verlficarea sumarl cu aju-
torul ohmmetrulul a stlrii tranzlstorulU.i. Tranzistorul
prezintl trel contacte (terminale) numlte: emltor (E),
baza (B), ~~ colectorul (C). Modul de functfonare este
w,or de tnteles intuitlv, dar foarte complex tn reaUtate.
Curentul din circuitul format de colector !fl emltor de-
pinde de curentul ,injectat" tn bazl, dar variatta cu-
rentului de colector este mult mal mare declt cea a cu-
rentulul din bazl, adicA tranzistorul ,arppliflcl".
na. 2.12.
Traaziltoare
Tranzistorul; funcfionare # caracteristici
Tranzlstoarele, datorltl multiplelor avantaje, au tn-
locuit treptat tuburile electronice, fndeplinind aceleqi
fun~uni. Prlntre avantaje enumerlm: dimensiuni redu-
se, nu necesitl tnc4lzlre, allinentare economlcl, uUllzlrl
In cele mal diverse scQpurl.
Primele tranzlstoare erau cu contacte punctiforme, lar
ulterior au aplrut cele cu joncttune.
19
Orlcare ar fi tipul tranzislorulul, el este fonnat pe
acel~i cristal, din trel zone semiconductoare dlferlte
(cu doul jonctiuni) In succeslune p !ji n sau npn
(fig. 2.12).
Tranzistorul de tip pnp (fig. 2.12, a) este format din-
tr-un cristal de germaniu sau alt semiconductor dopat
astfel cu impurit:Ati lndt se obtin trei regluni distincte:
regiunea centrall de tip u, numiti baz4, foarte lngusta
(0,01 mm) fil, doul regiuni laterale de tip p numite
emitor ~~ colector, de o ll\ime mare, fiind dopate cu
impucitA\i, ceea ce 1i conferl o rezistenta micl.
Tranzistorul de tip npn (fig. 2.12, b) se comport! iden-
tic cu tipul pnp, cu observatla ca sursele de polarizare
se conect('azc\ pe clectrozi cu polaritA~i inversate, iar
transferul- de la emitAtor la colector nu mai este asigurat
de golul"i, ci de electl'oni, ca purtatori majoritari de
sarcinL
Purtitoril minoritari formati din goluri produc un
curent mult mai mlc, care va fi neglijat. Aceste goluri
aflate in mijlocul bazei, vor trece spre emitor, recom-
bln.lndu-se cu electronii.
Amplijicarea tranzistorulul apare pentru cl un cu-
rent de emitor Ia este transferat cu foarte mici pierderi
dintr-un circuit cu o rezistentA micA tntr-un circuit cu
o rezistentl mare. De aiel derivl 'ji numele de tranzis-
tor (TRANsfer reZISTOR).
In reglmul de functionare actlv normal, in jon~u­
nea BE care este polarlzatA direct, iar joncpunea BC,
invers, factorul static de amplificare in curent «==
=1,/IIl, iar in tensiune m=H..-,/R.,,.. •
f'actorul ~ ,un parametru al tranzistorului, reprezinti
o amplificare in curent, definitll ca raportul intre va-
riatJ.a curentului de colector !Jl variatfa curentulul de
bazl (cu tenslunea de colector constantl) conectlnd un
tranzlstor pnp cu emiiorul comun (EC). 0 variape mici
a curentului de bazA provoacl o varla\ie mare a curen-
tului de colector. Aceasta este valabil ~ la tranzistorul
de Up npn.
ln flgura 2.13 sint prezentate cfteva tipuri construe-
 -

Emitor Baza Cot ector

comun comuna comun

FIG. 2.13. t'IG. 2.14.

Componente L'U semlronductoare Conecturea tranllstorulul

tiv{' de tranzbtoare ~i un drcuil integrat, c:omparativ 2.14: emitor comun, badt cornuna ~i colectur comun.
cu dioda din rnijloc. Cel mai des Jolosit in practidi Pste circuitul cu emitor
Exlsta trPi moduri fundamentale de conectare alt· comun, dl'OarPcC' ofL•rA un cl!?tig de tt'nsiunc !li ampli-
tranzistorului in circuit, a~a cum se prezlntA in figunt ficare de putere ridicata
 Capitolul 3

MIC "'EMORATOR ELECTRONIC

1\m grupat mai jo!> unelc informatii util£' construct(J- Tabelul 3.1
dlor amatod, astfel incit sa poati gasi rapid raspunsul
CODUL CULOIULOR PENTRU REZISTOAU
Ia problf'mele practice.
P£'ntr'U ina.>put. prezPnlAm a~a-numitul <·od al culo- PRlMUL AL DOILEA AL TREILEA AL PATRU·
rilor, cw·c se utilizeaza in loC'ul dfl"('lor ~i literelor Ia INI!:L
COLO RAT
JNEL
COLO RAT
INEL
COLORAT
LEA INF.L
COLOR AT
marc·area r"!'zistoarelor ~~ rondensatoar-elor (figura 3.1). CULOARI!:A
PRIMA A DOUA MULTIPLI·
PC'ntru rezistoare (partea dP jos a figurii), avem V<l- CIFRA CIFRA CATOR TOLERANT A
lorile din tabelul 3.1.
'- T\f'gru 0 () I

~fetro 1 1 10

HIJ'iU 2 2 ]00

)'r-,rtrX'aliu :l J 1 oou

(ialbf•n 4 4 liJ 0()(1

v l'l'df' 5 5 100 oou

/\ll>a!itt·u 6 6 I 000 000

Viokt 7 - 7

Gri 8 8

Alb 9 9

Auriu 5'/•

FIG. 3.1. Aratintiu 10°/e

l'ilrll 200.'•
CoduJ culot·ilur

21
 Tabelal 3.2
CODUL CULOBILOB PENTBU CONDII:NSATOAU

-
CULOAREA ''NEGRU MARO RO$U PCO~- ' GALBEN VERDI:
ALBA&•
TRU VJOL&T GRI ALB AURIU

.
Coeflclent de
temperaturA ('I') 0 -33 -75 -150 -220 -330 -470 -750 - - +too

Prima clfrl 0 1 2 3 4 5 6 7 B 9 -
A doua cltrl 0 1 2 3 4 5 6 1 8 9 -

Multipllcator 1 10 JO! 103 104 10' - - 10-2 l0- 1 -

C~10 pF 20'1• 11/o 21/e 2,5•/o 1001/o 51/o - - -20'/t 100/e -

t
E-t C<IO pF 2 pf 0,1 pf 0.25 pf - - 0,5 pf - -
+80'/t

- 11/o pf -

Pentru condensatoare ,.traducerea culorilor" este cea

din tabelul 3.2. Culorlle se dtesc tnceplnd de Ia ter-
minale.
Ca sa nu existe confuzU, prezentam in tabelul 3.3
prefixele !P simbolurlle uUllzate Ia unitA\Ue de masurl,
tar tn tabelele 3.4 !;i 3.5 notatllle literale ~a cum se
fntilnesc ele pe plese.
tn general, atunci dnd dupa cifre nu mal scrie nici
un simbol, rezistoarele au valoarea indtcatA ln ohmi,
Jar condensatoarele tn plcofarazl.
In figura 3.2 prezentlm o diagrama care permite
aflarea rapidA a v1tlorU rezultate din legarea In paralel
a douA rezistoare sau In seric a doul condensatoare.
Dacl unlm cu Unie AB punctele care lndicl pe scalele
din sttnga ~ dreapta valorile celor doul rezlstoare (con-
densatoare), scrise In acele~i unltltl (ohmi, klloohmi nc. 3.Z.
etc.), acolo unde linia va tala linia centrall, vom gist
Lesar• ID paralel a redltoarelor
valoarea rezul tantl. (,t a c:ondenaatoarelor la serie)

22
 De exemplu, o rezistentl de 10 ohmi pusi fn paralel Ta belul :u
CODUL LrrDAL PBNTIIU IIA&CABaA VALOJUI
cu una de 5 oJ:imi va conduce la o rezistentA echiva- IUZJSTOAB.BLO& nx.l
lenti de 3,3 ohrnl. _
Tot pentru identificarea rapida, prezentlm tn flgura COD (STAS
1101/11)
UNrrA'J'I
DE
Ln'ERA MASUKA
CARE NOMI- &XIUIPLII
SUBSTrrUIE NALI-
VIBGULA ZATE
ZECI.MALA

R sau unltAti Rl0-<1,1; 3R3-3,.3;

Tabelul 3.3 blanc 1R5=1,5; 33R2=33,2.
PIU:FID 01 IJIIIBOLU&I
K (kilo) 101 lk5=1,5 k; 5k1=5,1 k;
t 33k2=33,2 k
NUMELE sr:r.mo- PUTEREA LUI lt PRJN CARE
PREI'J.XUt.Ul LVL SE JIIULTIPLICA UNITATEA
FUNDAMENTALA M (mega) to• lMO=l M; 2MS-2,5 M;
M 3M32=3,32 M
' 10'~ 1 000 000 000 000
Tera T G (aiga) 108 IGS-1,5 G
G 15G-=15G

-
Giga G 109 = 1 000 000 000 1' (tera) 1012 1T5=1,5T
T lOT=lO T

Mt-i8 M lOfl= 1000 000 Tabelul 3.5

CODUL LI'I'E&AL PIINT&U MA&CA&&A VALO&II
COND8NSATOA.aBLOB Pllm

Kilo
... k 10'- loci COD (STA.S
lltt/11)
Ln'ER.A. UNITA·
CARE TEADII:
SUBSTrrotJ: MAsURA EXEMPLI!:
10-:- NORIIA-
Centi c 0,01 VIRGULA
LIZATA
ZECdliiA·
LELOR

unitatea fundamentalA p (pica) 0,1 pF-p 10; 5 p 9=5,9 pF

unlt4\i
pF 10 pF-10 Pi 33,2 pF-33 p 2;
50,0 pF=50 p: 590 pF:::590 p
MiU m J0-3= 0,001 n (nano)
. mil di?
pF 1,5 nF=l n 5; 10 nF=lO n;
(nF) 33,2 nF=33 n 2; 59,0 nF,...59 n;
l\llcro 10-'~ 0,000 001 ISO nf=150 n; 590 nF=590 n
"
Nano n IO-•- 0,000 000 001 f.& (micro) milioa-
ne de
1,5 p.F=l p. 5; 3,32 J.LF=3 f.& 32;
1!1 p.F=l5 p; 33,2 p.F=33 f' 2;
picofa- 59,0 JLF=69 f'; 150 pF= 150 f'
razl
Plco p J0-11= 0,000 000 000 001 ( J.&F}
.,.
3.3 constructiill• cell' mai uzu<~le all· componentdnr S<'- Tabelul 3.6
mkonductoare, cu tipurill' m(•ntionate in tabelul 3.6.
TIPIJL
Pentru a folosi rorect ·retatiile intre marimile clectrire
R, I, A, P, pr~entAm un tabel (3.7).
CAPSULI!:l
I TIPURIU PENTRU UZ DlDA<..-riC

EI'T :.H7, 319, :121, 322, 32:1, :l53, TK 4GC,

EF'T 306, 307, 308, 320.
II P 401, 416, 417, 1TJ08, GT :108.
Ill p 13, 14, 25, 26.
IV BF lll7, 182, 1S:J, 200, IIH, 180, 2&1, 214,
E0c
U-pc 1 VIEQ
8
BFX 8~1, BFYOO, 2N!H2, EFT212, ACY16,
AC 184, EFT373. 1
v AC lBOK, 181K, 187K. 188K.
oGJ.pr II E
~Colector
VI BC 171, 112, 250, 251, 252, 253, 256, 237, 308,
309, 415, 416, SPFI. SNXI, SNC1, SPCl,
B XV~~ SPC2
BC 107, 108, 109, 177, 178, 179, BF\\'17, 45,
B
£8c m VII
RSX45, 46, 47, BF48, 2Nt:to~. 1711. BF235,
MP 39, 40, 41, ai.
E VIII :180, 525, 257, 259, SPD2
C ~8 XVI
EtJ1Iv B S~ XVII
IX
X
XI
2 S3702, 292ri, SNF2, SNX2, SNC2
BF199, 254, 255, 184, 240, 241
BF\VlO, 11, 12, 2N3823, 2N441G.

~xvm
XII XII BF246, 2N52-i8

E~cv c~s inti······

-t4-
ll. ...
X Ill
XIV
XV
BF245A, ·B. C' 256, 264, 2-'6.
2N3315, 36.12
ASZ 15, 16, 17, 18, 2N3055, 3atiu, AD 1:10,
131, 132, 148, EFT 250, 212, 213. 2NU74,
2Nll83, BDY90, Au31, 113, OC26, 28
XVI BD 135, 136, 137, 138, 139, 1-lO, ~:J7, 2311,
nG. 3.3. SNFl, Sllffil, SPDl
XVII SNF4, SNF5, SPF2
XVIII F.FDlOJ-115, 1N4149, IN541
Dlspanerea terminalelor
 TaMhal 3.7
BELATII DINTBI! TlilNSIUNE. INTENSITATB. aEZI8TENTA lSI PVTEU IN CUBENTVL CONTINVU

u- VOl\1 IV) I - amperl (A I

I V=1 000 mV=I()'i !J.V 1 A=1 ooo mA-10' f'A .

u 1 mV -'0,001 V 1 l mA=-3A=0,001 A

\
v mV
ll
A=V Ll· rnA'"' -
· · u1 = n-
ll=IR V=A·O=mA·k!l I=-
R v
f'A=-
1\IU
'

w mW
V=-
I'
v ----·
- A - rnA' ,.
I=-
A=WIV

I ~-tW l1
mV=- mA=M\V/V=f'W/mV
rnA

V= yw.o, p A~ '/\V 0
L'='/I•R I=-
m v = 1o-a VVi'7i"
R
mA=IO-~yw,.c
\

R - obml (01 P- watt [WI

1 000 0=1 kQ 1000 W=1lr.W

R I uoo kO=l MQ p 1 W-lO_.kW
10'0=1 MU 1 CP=745W
.
C=~V/A W=V1 /Q
v
R=- k!:l···N rnA P=Ul fAV=V·mA
I
MO=V/f'A 1 kW=1,36CP

C=Va/w W=V'/Q
us ~ u•
R=- kQ=V/IOOOW P=- f'W=V'/MQ-mV'/101 1t0
p ~ R
MO=V';'lO'W

R=-
,. C=W/A1
kQ=1 000· \\'/mA: P=l 2R
W=A 2 Q
-
I• W"""mA 1 ·kU/1 000
MC=W/mA: W=mA2 ·MO

J - Electrontca ABC 25
Copitolul 4
Minilaboratorul electronistului
Pentru a putea Iuera diverse montaje, este necesar
sa ne amenajlm un mic atelier, cu unele dotAri speci-
fice ~~ cu un minim de scule. Pentru inceput trebuie sl
atragem atentia cA locul unde vom Iuera trebuie sA aibi
lwninl natural! cit mai multA, iar masa de lucru sA
aiba o lnil\ime corespunzatoare.
Pentru experlmentart-a dlferltelor receptoare radio,
este necesar si instalim 0 antena ~i 0 prizA de pAmtnt,
ambele de bunA calitate. Antena poate avea una din
formele din figura 4.1. Pentru receptoarele simple, sau
,'y-. . , no. LI.
''
\
... __ ... ~ '
I Anteoe radio
pentru unde scurte, se recomandA o anteni filiformi,
din strma specialA, de 10-15 m lungime, montatA clt
mal sus posibil. Capetele se izoleazi cu cite 3 lzolatoare
speciale din portelan, ce se procurl de Ia magazinele
de speclalltate. Pentru coborlrea care se leagA la unul
din capetele antenei, se utilizead fir de cobortre, care
se gaselite in magazine. Antena ,.mitura." se realizeazA
din stnne de aluminlu de 1-S mm groslme ,t 35-
40 em lunglme. La un caplt ele se s~ng mlnunchi ~1 se
leagl tot cu fir de alumlnlu, leg1nd lil firul de cobo-
rtre. Mature se izole.wl fata de bAtul suportulul cu o
bucatl de teavA de plastic sau un lzolator din portelan.
In timpul tn care nu este utillzata, antena se leagi Ja
plmtnt cu un comutator de antenA. De asemenea, nu
se va utiliza antena exterioari in timpul furtunilor, ci
va fi legatll la pamint.
Pentru amatorii care locuiesc ln blocuri cu instalatil
de antenll colecttvA, se poate utiliza borna ,.Radio" In
locul antenei exterloare.
,'.!-.. '
I I
-
.
.... -
,
\
Priza de prlmiot
Pllmlntul - prlza de plmtnt - se utllizeaza aUt pen-
tru receptoare radio, ctt ~ pentru legarea antenei atuncl
cind este necesar. Priza de pAmtnt are una dintre for-
mele din figura 4.2. Cea mai bunA solutie filnd de a
realiza o prlzl specialA, care se obtine lngroptnd la o
adlnclme de 1,5-2 m o bucatA de tablA zlncatl de circa
1 m 2 • Groapa se va face lntr-un loc cu umiditatea ma-
ximA, de exemplu acolo unde se scurge burlanul. Flrul
prizel de pimlnt se face din cupru de 3 mm grosime,
bine liplt cu cositor de tabla. Foaia de tabla se poate
lnlocul cu o galeatA veche de tablA sau cu 2-3 tevl
de 2-3 m lunglme b~ltute In plmtnt. Se mal recoman-
d! ca in groapa sA se verse carbunc pisat amestecat cu
sare.
DacA avem instalatll de apl curentl pe teavl metallca,
sau de calorifer, se poate suda firul prizel de pAmlnt
de teavi.
Firul antenei,t al plmlntului vor fl aduse la tnde-
mlnl, pe masa de lucru. 0 protectie la desc!rclrl elec-
trice accldentale se realizeazi legtnd de cele douA fire
un beculet de neon de semnalizare care se cumpllra, din
comefi. La aparltla unei tensiuni de peste 100 V ~u­
letul va llclri, protejind circuttul la care se leaga an-
tena. Pentru a Iuera comod stnt n~esare o multime de
scule, dintre care pe cele mal multe 1~ vedeti In fi-
gure 4.3. In ordinea numerelor avem:
1. MenghtnA de bane - nu mal mare de 2,5 kg.
2. Ferlstriu pentru mctale - cu unele precautll se·
poate utillza numai ptnza de ferestriu.
3. Foarfecl - este bine sA avem dou! foarfecl - ,
una pentru tablA, !il una pentru htrtie.
~
5
5 6
 4. Chei tubulare - de 6, 8 ~i 10 -, care se pot in-
lo~ ~ cu chei din trusa biddetei.
5. ~urubfolnite de diferite mlriml - se gisf'sc in
tru~. de diferite grupiri (3-10 dimensiuni). St> vor
utiliza. numai · ~urul'lelnite izolatc care au marcat pe
miner tenslunea de 500 V.
6. ~urubelnite de ceasornicide - se procura tot in
• truse.
7. M~inA de gaurit manualA - de oriet" lip can•
pnatf" utiliza burghie de la 1-6 mm.
8. Cle~t~ de taiat strml - pentru firele subUri, care
poate fi inlocuit cu un d~tE' vechi de manichluri.
9-12. Cle~ti diferiti - dar eel pu\in un cleflte pa-
~nt sau cu fllci late. Fla. U.
13. ~ubler- pentru tnceput se va utiliza un :r.implu 'Dispolitiv !olmplu pentru bobinaJ
"@Cher din plastic gradat.
14. Pensetl - se pot utiliza pensetele medicale, care
se procurA de Ia magazin, sau o penseti veche de cos-
metica.
15. Micromctru pentru grosimi - nu este necesar C'A nu avem multe spire de realizat, putem bobina .,tn
decit atunci cind reallzlm singuri boblne ~~ transfor- mlna". Daci insi avem un numAr mal marc de spire,
matoare. Daci cunoW~tem diametrul exact al sirmei de va tl't'buie si ne realizim un sistem de bobinat, cum
care dispunem, ne putem lipsi de el. este eel din figura 4.4.
16. Dispozitiv de dezizolat fire - sc realizeaza din Pentru aceasta Yom face din tablA de firr de 1--
tablA, cu forma unei pensete ~~ cu marginile ascutite. 1,5 mm doi suporU. tntre care se monteazl o maniv£'la
17. Pile diferitf" - se recomandA sl avem un set de din strma de 3-4 mm groslme. Boblna se pune pe un
pile de mici dimensiuni, care S£> vind la un Joe, ~~ una miez cioplit din lemn moalr !tl sc fixeaza cu ni~te cui~
sau douA pile mai mari.
prinse in giurile date tn axul manivelei. Forma ~i di-
18. Briceag- pentru l'UrAtit !Iii deziwlat conductoar·e.
mensiunile stnt rl'al~ dupi dorin~ " posibilttltil<'
19. ~urubelniti ell• introdus !'iUt'Uburi - ne scute~te
fiec!rula dintre ,,.oi. DacA in partea opull manivelei
de multe necazuri, dar nu estc absolut necesara.
vom cupla un contor de bidcleti, vom awa ~I o numa-
20. ctocane diferite - unul VH avea 250 g, iar unul
ran~ automatA a spirelor reallzate.
va fi mai mare, de circa 1 kg. '
21. Ciocan de lipit elt'<."t.dc - se rt>("'mandi unul mic 0 altA solutle slmplA este de a utlllzu ma~ina de glm-
de 35-40 W sau un pistol elE'Ctric de llpit. rit prinsa tn menghinl (flaura 4.5). tn acC'st caz. av£'m
Sculele se pot procura pe parcurs, pe misura ce apa- avantajul de a utillza mulUpllcarea de turatie a ma~i­
re !?i nevoia lor. Upsa unor scule nu fnSf'amnA ca nu nii. Este sufident sl ttfm de dtP ori sc tnvtrte mandri-
vom putea lncepe ~ lucram. na in care am print cal't'asa, (•n sA numadim turPle rna-
Pt>ntru realizarea bobint.>lot· ~i iransformaiomelor. da- niwld in locul liipil~lor.

28
 FIG. 4.5.
lhalb:area boblnelor cu aJuturuJ mqlnli de &lurit
In pradki vom mai avca nevoie ~i de alte- scule ~i
dispozitiw, pe care le veti r'Paliza slnguri, cu timpul,
dupA idei proprii !>&U din reviste de specialitate (Start
spre viitor, Tehnium etc.).
Mai este nevoie sa realizati o sursi de tensluni mul-
tiple din baterii, dupi modPlul din flgura 4.6.
Pentru sursa de alimE'ntare este necesar un tub din
plastic !:iau carton, ales astfel indt sA putem introduce
U!?Or bateriile tn el. Lungimea va fi cor~punzAtoare nu-
mArului de baterii pe care dorim sA le montim. Vom
face apoi ni~te gaurl dintr-o parte tn alta a tubulul.
FIG . .&.G.
Sarsi de alimentare muUipiA
Uin tablA subtire, de la o cutie veche de conserve vom
tiia n~te ft~ii late de 5 mm Ia care vom lipi fire de
legaturi. Montarea sursei incepe cu introducerea lame-
lei de jos. Peste lameli punem o monedA de 15 bani,
apoi prima baterie. A doua lameli trebuie si intre for-
tat, a~igurind contactul cu polul pozitiv al bateriel. Pen-
tru celelalte baterii continuAm montarea 1n aceea~i or·
dine.
Din aceasti sursi se poate folosl tenslunea necesarA
experimentArii montajelor cu diferite tensluni, de la
1,5 ... 4,5 v.
Capitolul 5
SF A TURI PRACTICE
Pentru lnceput, trcbuie sa spunem ca un elect.I·0-
nist trebuie sa fie Ioarte ordonat. Alit sculcle, cit :i
piesele trebuie sA fie atezate in online, astfel ca tntot-
deauna sA fie ~or de gAsit. Daca nc vom obi~nui cu
ordinea va fi mai simplu sa invatam sA construim far<'\
motive de enervare inutile.
Reallzarea llpiturilor reprezintA un punct dificll, dat
fllnd faptul cl un mare numlr de cauze de nefunctto-
nare pornesc de la liplturl prost efectuate.
· Pentru o qunA ltpiturl nu vom utlllza paste deca-
pante, solu~ de aclzi, deoareoe aceasti llpiturA va avea
o via~ scwU. Cel mai bun decapant este saclzul (colo-
fonlu), care se poate utilba fl dlzolva tn spirt. 0 bunA
lipiturA se obpne ti cu utilizarea fludorului - care
es1e o s!rml de cositor aliat, ce contlne tn interior un
decapant.
Pentru llplturile _mici, se poate utillza sistemul din
flgura 5.1. Este vorba de rlsuclrea.pe vtrlul clocanulul
de llplt a unei strme de cupru de 1-2 mm grosime,
turt1tA cu clocanul la capAt. La fel ca !Jl virful cloca-
nG. s.t
Efeduarea llpiturilor mirunte
30
nului de lipit, sirma se va curita bim• cu o pilA, ~i se
va decapa cu colofoniu, apoi se \'a cosltori.
Pentru flre subtiri, izolate cu l"mail, cositorirca se
poate face direct, fara a curlta stratul de lac, dacA lire-
sAm strma cu virful ciot·anului de lipit, pc o tableta
de a·;pirina.
Ftrele sub\ \ri de bobinaj se pot sud a cu un slmplu
chibrit. ca in figura 5.2. tn acest scop se rasucesc cele
douA fire, se tale capAtul cu foarfeca, ~~ se introdur
firele tn flacAra unuJ chibrlt. Ca~tul firelor se va topi
~i se va forma o bilutl. Sudura se tndoaie in lungul
fir:.1lui ~i se izoleazA.
nr.. 5.2.
Sudarea flrclor sab,lri co;n·llate
Pentru llpirea termlDalelor tranzistoarelor ~ diode-
lor se recomandi tinerea )or C'U un cle!ite plat en in
figura 5.3. Astfel se naduce lnd\lzirea tranzistorulul
respectiv ~l deci !fl rlscul dt' d£'fectare.
 La lipirea pe cablaj lmprimat se va avea grijA sa se
incalzeasd. minim posibil cablajul pentru a evita dez-
lipirea stratului de cupru.
Dispozitivele semiconductoare stnt sensibile la curen-
tul electric, lumina ~~ temperatura. S-a recomandat ca,
tn timpul cositoririi terminalelor, acestea sa fie tinute
cu o pensetA metalica sau cu cle!jte plat, spre a prelua
o parte din caldura furnizata de clocanul de liplt, ce se
transmite prin conductie Ia jonctiunea semiconductoa-
nG. 5.3.
LipiRa terminalelor Ia semiconductori
re. Cantitatea de cAldurA depinde de puterea docanului
de lipit, dimensiunile terrninalulul ,1 natura materialu-
lui, cit ~i dE> durata lipirii. Penseta sau cl~tele care
absoarbe caldura devine un ~unt termlc.
Se ~tie ca orice consumator de curent electric ,.disi-
peazA11 (impra!jtit>) dlldura in mediul amblant, cu atit
mal mult cu cit este mal mare energla consumata.
Pentru a nu se distruge, tn cazul nostru dlspozitivele
electronice (diode, tranzistoare, tlristoare), se rero-
manda construirea unor mici radiatoare.
Tranzistoarele de micA putere (sub 1 W) nu necesiti
radlatoare; celelalte toate au nevole de asemenea pro-
teetH antitermice, temperatura capsulelor putlnd atinge
temperaturl de 50-700C, rlscind sA se deterloreze. In
schimb radiatoarele prezentate In figura 5.4 mal ofera
importantul avantaj de a reduce curentli rezlduall tn ,1
acelruji tlmp factorul de zgomot.
31
FIG. 5.4.
RadlatoMre pentru tranzlstoare
Stabilirea tipului tranzist.orului 11i identificarea ter-
minalelor este frecvent fnttlnitA in practlca construc-
torllor incepitorl. Solutia cea mai simpll constl tn ve-
rificarea jonctiunilor· ru ajutorul ohmmetrului. Se ~tie
cl un tra.JUistor bipolar este alcatuit din doul jonc~iuni
semiconductoare, avtnd comuna reglunea bazi, care
este catod comun la pnp ~i anod C'omun la npn. Aceste
jonctluni se comporta ca nUite diode semiconductoare,
avtnd rezistenta electrica micA la conductle ~~ mare la
curent invers.
Veriflcarea tranzistorului este, de fapt, verificarea
celor douA diode, despre care s-a amintlt. Veorificarea
tranzistorului se face dupa cum indica figura 5.5. Se co-
necteazl ohmmetrul (a carul polarltate se cunoWJte) cu
polul negativ la unul din terminalele tranzistoJ-ului.
Polul pozitiv al ohmmetrului se lcagi pe rtnd Ia cele-
lalte doul terminale !ji dacl polul negativ este conectat
 se confect}oneazl bride de tablA, tn llpsa radiatoarelor
Sookn grosse fabricate.
Pentru a tmpiedica rAsplndirea ph~selor mlrunte pe
~ masl In timpul lucrulul se poate reallza un suport mag-
0 Q netic ca In figura 5. 6.
("') t
Dacl nu avem o placl de magnet suficlent de mare,
5ookQ putem utiliza un magnet mare de la un difuzor vechl,
pe care liplm o plac! de fler de 1 mm grosime, pe care
PNP traslm cu vopsea un alstem de pltrltele ca In figura.
Verificarea rapidi1 a diodelor se face cu un instru-
nG. s.s.
ment de mAsurl (millampermetru) ,t
o baterle. Ca sA
nu deteriorlm aparatul de misurl, se Introduce ln cir-
Verlfkarea ra.Pldi • tranziftoarelor

Ia baza tranzlstorulul, olunmetrul va indica valorile

orientative lnscrise pe schemA (c). Daci nu se obtln va-
lorl ldentice lntre BC 1$1 BE se comut:A mlnusul ohm-
metrulul pe alt terminal pini ce se obtine sltuapa de
pe schemA !Jl ded minusul va indica baza tranzistorului.
DacA se schimb6 polaritatea ohmmetrului, punlnd
plusul la bazi, rezistenta mll.surat! lntre BE va fi mal
mare, plnA Ia dteva sute de ldloohmi. In felul acesta
am ldentiflcat baza. Urmeazi sl fie determinate cele-
lalte douA terminale, emitorul ~Ji colectorul. Se conedea-
zA ln acest scop ohmmetrul din nou ~~ dac.l valoarea
rezlstentel este de clteva zed de klloohmi lnseamnA cA na. 5.6.
polul negativ este legat Ia colector !$i decl tranzistorul
este pnp, lar dac.l rezistenta are o valoare de sute de Sqport magnetic: Dentna pl...
ldloohmi atunci colectorul este polarlzat !fl decl tran-
zistorul este npn. Valorile rczistcntelor indicate stnt
aprox.imatlve (lntre micA ~~ foarte mare), ele depinztnd cult o rezlstentA, a caret valoare ln Jdloohmi se obtfne
de tlpul tranzlstorului mAsurat. implrtlnd tensiunea bateriel ln volt! Ia valoarea cea
Realizarea radiatoarelor din tablA (de alumlniu, cu- mal mare de pe scala aparatulul fn mlliamperl. Flctnd
~ alama) !;1 montarea lor este slmplA, dupA cum se conexiunile ca tn figura 5.7 dacA dioda este ln bunA
observA din flgurA, lndt nu necesltA alte explicatit. Nu- stare, aparatul va Indica tntr-un sens trecerea curentu-
mai ln cazul unor casete de montaj metalice, fnsl!1i pla- lul, iar tn ceHilalt sens nu va devia deloc. Pentru dio-
sarea semiconductoarelor direct pe pnnou oferl o bun! dele redresoare se poate lnlocul aparatul de mAsurl cu
dlspozipe, tnclt nu mal trebuie radiatoare. La diodele un bee de 3,5 V-0,2 A, care se va aprinde lntr-un sens
redresoare de putere, pentru montarea lor in punte, al leglril dlodel, ,1 va rlmlne sUns ln sens contrar.

az
 - Cea mal simpll solupe de realizare a circuitulut pe
nG. s.T.
Verllicarea diodelor ca aparat de mlsurl
Daci lndlferent de legAturl, valorile sint egale In sen-
surf dlferlte de Iegare (EB-BE, CB-BC, EC-CE),
tnseamnA cl tranzlstorul este defect.
Realizarea cablajelor lmprlmate
Electronics semiconductoarelor a dus la lnloculrea
aproape tntegrall a a.'19-numitulul cablaj conventional
- cu fire- tn rnontajele electronice. Ex.lstl rnulte so-
lutil - fil merit! mcntionat cA cea mal buni solutie de
conectare numlti Wraper, provlne de Ia ronstatarea cA
montajele tmprovlzate de amatori cu fire rAsudte fArl
llpfre au o vlatl mal lungl declt un montaj lipit. In
treaclt fie spus, este mal blne sA rAsuclm strlns doul
fire declt sA le liplm defectuos.
Solutta cu cea rnal mare rlsptndire, attt In aparatele
realizate industrial, ctt ~~ cele reallzate de amatorl, o
reprezinta. cablajul lmprimat. Acesta este format din
folll plate din cupru, lipite pe o placl lzolantl. ln rNl-
lltate, se face un material cu un strat de cupru pe un
strat lzolant, fil apot cu o metodA sau alta se elimlnl
partial cuprul ca sl obtlnem conductoarele dorite.
Pentru fnceput, se deseneazi pe o htrtle plesele cu
dlmenstunlle reale, 94ezate pe cit posibll dupl schemA.
Apol se traseazl conexlunlle !ntre piese, astfel ca sA nu
avem tncrucl~ri. Traseele de conexlune tree pe sub
ptese.
33
placA, este de a grava ni!ite ~anturt cu un vtrf ascutlt
astfel tnctt sA lz<tlam zone care sA reallzt"zt" conexlunile
(figura 5.8).
Cl.'o-+--• e
a, ~~~~~~~~~~
nG. s.s.
C.blaJ lmprtmat .,qtrlat"
Atragem atentia ell aiel cablajul este v~zut dlnspr~
fata pe care se pun piesele, fllnd nec-esarl o rlstumare
a desenului pt' partea cu cupru.
Solutla modem! este de a desena circuitul cu atentie,
prin transpunere cu indlgou (fig. 5.9, a), reallzind ca-
blajul ca In figura 5.9, b. Se va tine seama ca plasarea
pleselor s~ face pe partea opusa (metalizatA) a plAcli.
Pe urmele trasate de Indigo se va acoperl cu lac de
ojA de unghii desenul cablajului apoi se va coroda cu-
prul ce a rAmas intact cu o solutie de add azotic 50•;,,
diluat fn apA sau acid azotic 30'l/0•
0 altA metodA de realizare a pllcii pentru circuite
lmprlmate constA In scufundarea el tntr-o solutte de sui-
fat de cupru (platrA ,;nAtA), avfnd concentratia 20-
300/11, tar tn fata pllcil ~ a~azA o plasa din strma de
cupru (10/15 mm). Leg!nd placa la boma plus f$1 piasa
la boma minus ale unel baterii de acumulator 6 V /2 Ah,
se obt{ne prin electrolizA, desenul curat al cfrcuitulut.
 de o singurll parte a pladi, simetric pe cit posibil, iar
firele de conexiune izolate se monteazl pe partca opusa
fari a se tncrud~a sau atlnge intre ele. Pentru lipirea
terminalelor tranzistoarelor se vor piasa ~tiftwi Ia dis-
tante convPnabile sau in caz cA se cxperimenteazA di-
ferite tipuri de tranzistoare, se vor fixa cite trel capete
de la pArtilc dP 1·ezerva terminale ale pixurilor. In acest
caz terminalf'le tranzistoarelor nu se sudeazA, ci sc in-
troduc in acest ,.soclu'' improvizat, dupA ce s-au scos
bilutele din t'a}X't<'.
In figura 5.10 prezentam s('hcma car(' f'Stf' realizata
Pf' cablajelc de mai sus. Est(' vorha de un sistem de
"cmnalizare cu doua brcuri ca"' pulsf'aza alternativ.
Frecven1a pulsatfilor rste data de valorile componen-
tclor folosite In montaj.
Becurlle slnt de 3,5 V/0,2 A, de )ante rnA. Tranzis-
toarele Tr. T:, stnt de tlpul EFT 352, 353, 322, AC180,
180K sau similare. Valorile r<'zistoarelor Rh R7 sint cu-
prinse intre 10 ~~ 47 kohmi, tar cond(.>nsatoarele c., c2
electrolitice au 50-100 ~F la o tensiune de 10 V mi-
nc. s.9. nim. Atentie la modul de conectare al condesatoarelor
Cablaj tmprimat ..desenat"
pentru respectarea polaritA1ii!

Le terminarea op~ratiei se spala bine placa cu tix ~i

apoi cu acetona ~i se curitA eventualele puncte rimase
neatacatc.
ln cazul intrE>ruperii fuliei de cupru se va completa
cu un conductor lipit ca o punte de trecE>re a cur-en-
tului.
Cind nu avem pertinax metalizat, sc mal poate con- 4,5rV
fectiona un suport miniaturizat astfel: pe o placl elec-
troizolantA (pertinax, ebonitl, placaj) se lipqte schlta
de montaj a pieselor. In punctele de fixare ,1 Upire cu
cositor a picselor, se dau gauri cu diametrul de ma-
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .___-o.
xim 1 mm, tn carC' se prPseaza cuie din sirma de
cupru dl"zizolata, cu lungimea de 10 mm ~~ cu diame-
no. s.to.
trul de 1 mm. Se va avea grija ca acPste ~tifturi sA fie
if·~itP t>gal pt> ambPlt• p<kti alP placii. Pit>sl'le SE' fix<'aza Srbeml reallzatl de <'&blojul de mol sus

34
 Indicator cu bee de laoteml
Cei ce nu posedi un aparat de mlsurl, pot realiza
mAcar un indicator de rezisten\4, curent, tenslune,
foarte simplu 'i u~or de construit. Cu ajutorul acestui
mic ,AVOMETRU" veti verifica atit componentele,
cit !li circuitele electronice din montajele reallzate.
Se ~Jtie cl lampa cu tncandescentA folositA ca indica-
tor vizual senslbll se bazeazi pe fenomenul cl ochiul
poate sesiza u~or ilumlnarea .,ini,ialA" pe punctul dt
diapari1ie mai blne dedt variatlile unei strAludrl pu-
temice.
Cei 2 parametri: ,.Cw·entul de aprindere"' - 1,. ~i
,tenslunea de aprind<'r<'" - U,. slnt propril fiecirul tip
de lamp! ~~ depinde in micA mlsurA de sublectlvltatea
lndividualA a ochlului sau de conditlile de tluminare
exterioarA.
v - lampA 3,5 V /0,28 A - 1,.=100 rnA
+ Rad sursa
v
L
+ mal apropiatA de iluminarPa lnitialA. Rt:>zlst£>nta aditio-
d....__,._ __,
no. s.u.
Indicator cu bee
CurPntul de aprindere, I,., al unei limpi cu incandes-
cen~A (cele mai indicate fiind cele destinate lanternelor
35
de buzunar - 2,5 V /0,16 A) se poate masura legind-o
In serie cu un element uscat de 1,5 V, o rezistenta va-
riabill de 50-70 Q !ii cu un miliampermetru pentru
30-150 mA. In cazul folosirii unei bateril electrlce de
4,5 V, aceasta se inseriazi cu o rezisten1l variabili de
200-300 Q.
Strllucirea filamentului scade pe masuri ce cr~te
rf'zistenta !li cind devine abia perceptibill (qa-zisa ilu-
minare initial!) !.e ci te!jtf' ,.curentul de aprindere"
(fig. 5.11, a).
Tensiunea de aprtndere seo cite~te la un voltmetru cu
magnet p<.'rmanent, avind seara 1-1,5 V, care se conec-
teazlt fn pa1·alel numai dupA ce s-a mAsurat ,curen-
tul de aprindere'1 ; altfel miliarnpermetrul introduce
erori tnsumind ~i curentii ce tree prin voltmetru.
Valorile medii ale curentului de aprindere !ii tensiu-
nil de aprlndere la ctteva lAmpi de tensiune micA
uzuale sint:
- Iampl 2,5 V/0,16 A- 1,= 67 mA
- Iampl 6,3 V/0,65 A -1,.=250 rnA
Indicator de teosiune
Aceasta folos~te pentru controlul tensiunii sursei ~~
se poate ronstrui dupA ob~nuita schemA din fig. 5.11, b.
Comutatorul autotransformatorului se ~azi in pozl-
lia pentru care strAlurirPa filam~ntului lAmpii este cea
nail, Rfld, se alege de o asemenea mArlme incit filamen-
tul lAmpil sa llumineze rel mai slab la tensiunea nor-
malA a radiore<'Pptorului. 0 crt>~tere a tensiunii ar duce
la aprinderc:-a becului 'ji deci la o supratensiune pentru
receptor ~~ inver'S.
Mlsurarea te-nsiunli
Se vor folosi lAmpi economice de 6 V /65 mA, 12 V /
/65 rnA sau de 2,5/0,16 A.
 l.ampa L se monteazl ca In fig. 5.11, c.
lnalnte de a apllca tenslunea, rezlstenta R se reglea-
zi pe valoa.rea maximA, apol mic~rtnd rezlstenta se va
ajunge la aparitla celel mal slabe strAluclrl a filamen-
tulul llmpU, ,.tlumlnare inltfall".
Ca rezlstentl, se va folosi un reostat etalonat !n vo}ti
dupa un voltmetru de predzie.
Mlsuruea rezistentei eleetrlce
Folosind o Iampi cu incandescent! de 2,5 V/0,16 A,
tn montaj ca In fig. 5.11, d, se pot misura rezistente
R. de 1a to a 1n sus; cu o tampA de 8,6 v1 es rnA u-
mtta tnferloarA R. devine 50 Q, lar llmlta superioarl
deplnde de tenslunea baterlel. Lampa se leagl In clr-
cultul nzlstorulul necunoscut R, (poz. 1) 1Jl se apllcl
tenslunea V. Se trece apol comutatorul In pozltfa (2)
1;i varilnd rezlstenta etalonatl R~ se stabtl~te din nou
curentul de aprlndere al llmpll. Regllnd rezistenta R,
se stablli~te tlumlnarea mlniml a llmpll L. Lampe se
comutl de dteva ori de pe pozitia 1 pe 2, plni se ob-
tlne egaltzarea curentilor ln cele 2 clrcuite, adicA strl-
lucirea fllamentului limpil va fi acee~l clnd R.=Rz.
Reostatul R1 va fl etalonat dupA un ohmmetru de pre-
cizle. Cu el se stabll~te valoarea tenslunU &plicate
montajulul.
Cnpitol ul 6

VERIFICAREA ~I MASURARE.\ CIRCUITELOR

Electronlstul tncepAtor are nevoie de uncle dispozi-
tive cu care sA verlfice pieselc utilizate, mal ales atunci
dnd acest~a provln din demontarea unor aparate scoasc
din uz. Vom p~zenta rtteva scheme simple dar efi-
clente.
In figura 6.1 avem un verifi('ator cu bee r'!'!"l.tru tran-
zistoare de putere. Bateria are 1,5 V. Dadi tranzistorul
se leagl tn schPmA ru flecare terminal la unul din punc-
tele ebc, funcUe de tipul tranzistorului (PNP sau NPN),
~~ becul se aprinde, tranzistorul cste bun dadi la decu-
plarea bazel sc stJngP berul. In caz contrar, tranzistorul
este defect.
acest caz nu apare sunetul tn cascA, tranzistorul este
defect sau are o amplificare foarte micA.
Pentru verificarea montajelor realizate este utll sl
reallzati un verificator de clrculte, ca tn figura 6.3.
Tv
nG. s.z.
VerWrator de traDZlstoare ca eucl
B

FIG. 6.1.

Verllleator cle traazJstoare

R=IO; Bee 3,5 V/0,1 A

Foloslnd primarul unui transformator de i~ire de Ia

nparate de tip Albatros, obtlnem verificatoru.l din fi-
gura 6.2.
Functionarea e5te indicatA de aparltia in cascA a unui nG. u.
ton.
DacA nu aparc nici un ton, se tnverseaza polii bate- Verlflcator de clreaite
riel (Ia schimbarea tipului tranzlstorului). D~cA nici in R,=R,==2,2 K; Rt-R~-47 K; Ct-50 pF; C,=3,6 F

4- ElectroniL'a ABC 37
 Este un multivibrator, care produce un semnal drc; t- mmtm sau chiar dispare. One-a am pus 1,5 kQ, r£>zi"-
unghiular ca formA, ~i deci foarte bogat ln armonid. tcnta de comparaHe filnd 10 kQ, pe scara potenHo-
Functie de valoarea condensatorului de h·~ire obtin ..·m nwtrul ui m:1rcam 0,15. Cu dl feritc valori gradAm fn-
un semnal de radlofrcc\'t:>n1c\ RF sau de audiofrcc·\·en\A treagn srnri'l (lC Ia 0,1 la 1,0. ValorllC' gradate se pAs-
tr·eaza P<' toatc scalele. Dac!J legi'im acum o rPzistC'nta tlt>
valoare nccunoscuti'\, inC'erdim cliferitE' \'alori alC' rf'-
zistentclor dE> comparatil~, rotlnd potentinmetrul, pina
r, In obtfncrC'a minimului. In are!\t momE'nt, valoarpa ne-
cunoscutA ("stc> datA de produsul dintrC' valoarea de com-
8(178 paratfe ~i indiL:a~ia potentiomctrulul.
Preclzla aparatulul depindc de prccizia cu care sint
ales(' valorile cle comparatic !1i cu care se face gradarcn
poten\lometrulul C'are trebuie sA fie de bun! calitate.
no. cu. Comutarea se ponte face fie cu comutator, fie cu un
fir cu fi~5. care se cupl('BaA In borne diferite.
Verlfirator de continultatc 0 solutj£' este !?i de a conPcta valoarca de compnratie
- etalonul -- In bornr. similar· cu rczlstc·nta de masu-
AF, care permit verificarea respectlv a ch·cuilelor lnain-
te ~i dupa etajul de detectic. Se recom~ndA constructia
lntr-un tub de plastic in care sn se introdudi !11 ccle
doua bat~rii de 1,5 V.
Pentru verificarea continuitlitii d.H·uitelor pukm
utiliza montajul din figura 6.4, care, spre deosebire de
montajul cu bee, nu solicit! circuitul pe cnre il wri-
fidim (curentul de control C's\t' foarte mic).
lrl fncheierea acestei sum art• rubricl va prezE>n tam
trel aparate de mAsura, utile electroni~tilor nmntori.
Primul, prezentat in figurn 6.5 Pste o puntc care m~­
soara rezlstoare ~1 condensatoarC'. In schemA avem un
generator de curent alternativ audibll, cu transfor-
mator. Transformatorul este acela!1i recomandat la mon-
tajul de Ia fig. 6.2 cu primarul lC'gnt tn colector ~~ se-
cundarul legat In baz!.
Rezistorul sau condensatorul verificat se compara cu
rezlstoarele sau condensatoarele din montaj, pe poten-
tlometrul P 1 ob\lnlndu-se raportul tntre ele. Cum se
regleazA Rparatul? Se Ia o ~ztstentA de valoare cunos-
cutA, se monteazl Ia borne. Se rote~tc apol potentlom~
no. u.
trul, pln6 ctn1 sunetul eu~lt ln easel (semnalul) devine Pante cit mlllll'l ..RC"

FIG. 6.6.
Tranzlstormetru limpla
rat. In ac~st caz, etaloanele se vor plstra cu grijA Jntr-o
cutiuta separata.
Cu o complexitate redusii este ~~ aparatul din figura
6.6, care pcrmite verificarea !ji mAsurarea faC'torului de
amplificare la tranzlstoare.
Tranzistorul verificat impreuni cu tranzl~torul din
montaj formeazi un generator de ton, care intrA In
functiunc numai dad rezistenta din baza tranzistorului
de verificat are valoarea in kiloohmi cgali sau mai
mica cu valoarea factorului de amplificare. Rezistenta
bazel este formatA din R. - concctati la borne, care
da valoarea sutelor ~~ indicatia potentiometrului de
100 kQ, care dA valoarca zecilor !}l unititilor. Pentru
realizarea practlca avem nevoie de rezlstoarele etalon
de 100, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800 kQ. La ince-
put vom pune in montaj un tranzistor cu amplificarea
cunr~scuta {prin mAsurare pe un aparat industrial). Vom
conecta cu potentiometr·ul la minim valoarea cea mal
marc a ctalonului la care se mal aude un sunet tn cas-
••
I
+
2'SOA/l.W
- +
4.SV
.. --------~--0
A 8
RIC.
g~~
FIG. 6.7.
Obmmetru slmplu
di. Apoi rotim potentlomctrul pinA rtnd dispare tonul.
C r adam aceasta valoare cunoscuta pe potentfometru.
De exemplu, dadi amplificarca este 350, vom avea un
etalon de 300 kQ, iar pe potentiumetru vom grada 50.
Cu diferite tranzistoare gradam tot poten\fometrul, apol
utilizarea este slmplA ~i foarte prccb:a.
Comutatorul de tip Zefir se utllizeazA pentru cornu-
tares PNP-ll ~~ NPN-1. Casca are minim 2 000 ohmi.
Ohmmetrol prczentat in figura 6.7, extrem de slmplu
m~soarA valuri de rezist<>nta clectrice cuprinse lntre
1 ~~ 900.
Instrumentul Indicator este un mlllampermetru de
1 rnA ~i rezistenla interna de 100.
Gradarea scalei sc face [ncheind contactul K, contac-
tele AB flind In scw·tcircuit. Se rcgleaz! potentiometrul
P, ptna ce indic.atia instrumentului este maxima, adld
R11 =0. Concctind apoi rezistoare de diverse valorl (1 ...
900) cunoscute, se notcad pc ~calA ace~te valorl ~i gra-
dapa este cfectuata .
39
 Capitolul '(
MONTAJE RADIOELECTRONICE
MlnlradlorMcptoare
Pentru orice incepitor, realizar·ea unui aparat de ra-
dio estc primul pas in lumea electronidl. Ca acest pas
sA fie mai u~r, vom incepc cu cele mai simple recep-
toare, din figura 7 .1.
l1':!.~;D·
A riabil pentru rcceptoare portabilc lip ZPfir. Condensa-
EFO 108
Cv
T 'I'
nc. 1.1.
Cele mal simple radlorec-eptoare
Primele modele notate cu I~~ II in figurl reprczlntA
aparate cu slmpll detectie, care nu au circuit acordat.
Ele constituie o etapA de tnceput, mai mult demonstra-
tivA, deoar·ece nu poate separa posturile, ele auzindu-se
simultan. Casca are 2 000 ohmi, tar dloda este de orlce
tip de inalta frecventA (EFD 108).
Daci aceste scheme simple se completeazi cu un cir-
cuit acordat format dlntr-o boblnA ~~ un condensator
variabil, obtfnem un receptor care se poate utlliza (fi-
gura.7.l, Ill). Bobina se poate realiza tn mal multe va-
40
riantt', fiind de preferal o carcusA de ('arton de 8 mm
diamdru, }X' ('arc bobinam. spirA lingA spirA, 60 spire
cu sirma de bobinaj de 0,1 mm sau lltA de inalt! fi'~­
V('nta. Condensatorul vru·iabtl are 500 pF ~~ se poatc
utill?.a o scctiune de Ia un bloc de ac01·d de la un ra-
diou vechi cu himpi, sau ambcle ~cctiuni de la un va-
torul C 1 are 100 pF, C~ - 1 000 pF. Realizarea cste
simpla !;>i dnca C!-.tc corcct montal, rC<'cptorul functfo-
ne-az.1 imediat. Se pot reception a sttt\iile loc:ale, iar seara
chiar ~i posluri de la distante mai mari. Antena !il prlza
de pamint trebuie si fie de bunA calitate.
Pcrformante mal bune se obtin dad\ nwi adaugam un
tmnzistor, ca in figura 7.2. Vatianla I nu are alimen-
te&re, d(•cl ~~ ampU£icarea nu este prea mare. Boblna
are in acest caz 60 de spire pen tru L1 !Jl 6 spire pentru
L"~ - boblnatl peste L 1• Ambelc boblne se reallzeazll
pe o carcasl de carton, In care se introduce o barl de
ferita de 8-12 mm diametru ~~ o lungime, de 80-
120 mm. Datorita anlcncl de ferltl, receptia posturilor
locale poate fi facut! ~~ fArA o antcnA exterioari. Cu
antena exlerioara se poate recepUona Iii In dlfuzor (de
radloficare cu transformator. fArA potentiometru). Va-
rianta II are 'i surs4 de alimentare, ceea ce permite_ o
audltie bunA, casca puUnd fl !1i de tip telefonlc, sau
chiar dlnamicA, legatA printr-un tr;msformator de ie-
~ire de Ia aparatele Albatros.
 0 imbunatatir·C' a varlantPi cu doua tmnzi!~itoare este
cPa din figura 7.4. llobina are 70 spire cu sirmA emai-
lata de 0,1-0,2 mm diametru, boblnatA pe o bara de
fl"rita (spre unul din rapete).
Cuplajul bazd lui T 1 se face prin condensator elec-
trolitic cu polul negativ pe bazA, iar prin R 4 se pola-
rizeazl baza lui T 2 •
FIG. 7.2.
0 schemA foarte interesanta este cea din flgura 7.5.
Aid se aplicA principiul r~actiei, adica o parte din sem-
Radloreeeptor ru un tr~m7lstor nalul de tnalt! frecventA ramao; dupA detectic se tntoar-
cc la intrar~. marind astfE>l amplificarea. Boblna are
9 -1-70 spire cu !'.irmli de 0,1-0,25 mm. Bara de feritA

F1G. 7.3.

Receptor simplu cu dod tranzistoare

Bobina este cea de mai sus (L 1 + Lt), dar cele douii FIG. U.
bobine sc lcaga in serie. De pe bobina de 6 spire se
Receptor cu dolll tranzlstoare
preia semnalul cu dioda D, se detecteaza, ~i prin con-
densatorul C1 de 100 nF, se aplici la tranzistor. Acesta
are o polarizare cu o rezistent~ de 300 kQ. Condensn-
torul C 2 are 1 000-2 000 pF. Cu inversarea diodei !?i
utilizarca unui tranzlstor NPN se obpn rezultate mai
bune. 1ranzlstorul poate fi orkare din familia BC.
Cu doua tranzistoarc sc poate renliza schema din fi-
gura 7 .3, foarte simpli. 'Iranzistoarelc stnt fie EFT 323
~~ EFT 377. fie din serf a AC. Auditia SC' poate face ~i
cu un difuzor dE" radioficare. Bobina este identic! cu
cea de mal sus. Posturile locale sc pot receptfona ~i FIG. 7.5.
fira antena exterioarA (Atentie! nu in blocurile de he-
ton armat). Mlnlradiore<"eDior na reactie

41
are 8-10 mm diamctru ~I o Iungime de 60-100 mm. regll'dZ<! poten\iometrul pina <.e ob1inC' un maxim al
Bobina trt'buie s~ se poatA cl<'plasa pe bari. ~ul $ auditlei. Apol se deplc1sc>azA bobincle pe bara de ferita,
are 100-200 spire, cu sirmA de 0,1-0,2 mm, boblnat fn acela!?i scop. Dupfi C£' s-a <ttins un maxim, se 11-
pe o bucAtlci de feritiL Reartfa se regleazA astfel: se pesc bobinelc p<> barA, cu un adeziv.
manevreazi trimerul de 2-10 pF pin! dnd receptia 0 \'nrinntA cu trei tranzistnare estc prczcntata in fi-
este maximA, fara ca apar<~tul sa ,fluiere". Sensibilita- gura 7.7. U(Juinclc sint identkc c:u cele din figura 7.6.
tea se r~&leazi cu potentiometrul. Amplifkar<>a cstc, Ia acest. montaj, mai marc ~i pos-
0 solutie mal eficlenta este datA de variants REFLEX turile se vor auzi mai puternic.
din figura 7.6. Aid se aplica unele principii fnteresante. Accasta ron<;tmr\ie merita sa fie realizata pe o pla-
Primul este utilizarea dublei detectfl (dublor de ten- cuta de cablaj imprimat, radioreceptorul fiind suficient
siune), care mar~te mult sen~tbllitatca. In al doilea de sen!>ibil pentru asigurarea unt'i receptii bunc a pos-
rind, primul tranzistor amplificA atit in inaltA frecventl, turil<" Jo!'ale ~i din \tu·ile vecin£'.
cit ~~ in audiofrecventa. Constructia este putin mal
complexa. Pentru inc:eput, pe o ban'l de f('rita de 8 rnm
diametru !li 120 mm lungimc sr· bobinttaztl, pe doua
carcase diferitc. bobina L 1 de 70 spire '?i bobina L: de
8 spire. ~cui are 350 spire cu sirmi de 0,08-0,15 mm,
bobinate suprnpus, pe un miez de ferita mic. Trans-
formatorul este fie de la un difuzor de radioficare, fie
de la aparatele Albatros (o slnguri s!'rtiune a prima-
rului). Variabilul are 500 pF. Tranzistoarele stnt: T 1 -
EFT 319, EFT 317, 2SA102, lar T'l- EFT 353, EFT 323
etc. La punerea tn functlune, bobinele se- dlspun Ia un
capAt al barel de feritA, apoi se cautA ('U Ct: receptla
unui semnal DupA ce a foo;t rPceptlonat un post, se
FIG. 7.7.
T EFT
2 323 T
v R:1dlorecrptor po1 tab II refit-\:

ApllcaJii ale ele<'tronicil

VA rerornandlim mal jos ctteva montaje pradkc,

simple care ~ \'a familiarizeze ~~ cu alte aplica\ii ale
clP.C'tronlcli.
In figura 7.8 ave\i un amplHicator pentru pkup cu
dozii ru crista!, de o simplitate extrema.
Tramdstoarelc sint fit• de tfpul nc 109 - cu BC 107,
FIG. 7.6.
fit• BC 109 cu HD 135.
Radiorereptor reflex cu dUuror !'C"ntru n inva\n alfabetul 1\IORSE utilizat tn tde-
grafit:'. se poatc realiza una dintre yariantele din fi-
gurilc 7.9-7.11. A
470kn 8
+
9V

nc. 1.11.

Generator n1orse m
nG. T.s. Varlant.a II are la bazA acel8!;l multlvibrator utllizat
~~ la luminile pulsatoare, dar cu alte valori de piese.
Ampllflcator pentru pleup
A~t lucru ne aratA dt de marl stnt posibilitl,ile de
utillzare a acestui tip de circuit, cu care vl vep mal
inUlni.
Variants III poate sta la baza unui telegraf cu douA
posturl identlce, legate fntre bomele A rtl B cu un con-
densator de 0,5-1,5 fJF. Transmisla are Joe in ambele
sensuri, fiind posibllA !}i !;Uprnpunerea. Pentru a dife-
ren\ia fn acest caz transmisiile, la una din scheme se
modifica C 1 de la 20 Ia 36 nF, obtfnind douA tonuri
FIG. 7.9. diferlte. In ra'\cl sc audc ~~ transmisia proprie.
Un microfon se poate obtine ~i prin utilizarea unul
Generator morse - I difuzor mlniaturA, lpgat cu adaptorul ca tn fig. 7.12.

nc. 1.10. nc. uz.

Gt'nerator morst~ - D Ad•ptor de microfon

43
 le-!?irca se poate cupln la un aparat de rndin, sau la
amplificatorul din figura 7.8.
0 sonerie electronica simplA se realizPaza ca tn fi-
gura 7.1:3. ·nobina f, cs1e formatA dl' C'<'le douA :;.cctiuni >
en
·I·
din primarul unui transfonnat0r de ic~irc de la recep- R LJ')

torul Albatros. Difuzorul e:;te mininturii, ue 8 ohmi. R -.1-"

IOKJI. 111n
1-
~-47kn

FIG. 7.15.

Instrument electronic monotonal

nc. 7.13.

Sonerie eledronlcli
+
sv
T,
lFTJS.i
F
4C '80Jt

fFT353

FIG. 7.U.

Metronom etet"tronlc

Cu acela~i transforrnator se poate realiza ~i mctro-

nomul din figura 7.14. Frecven\n ,bAtailor" se reglt.•aza
nc. 1.11.

cu pnter:,iornetrul uc 220 kQ. Cltelal electroak

44
 Pentru amatorll de muzlci, in figura 7.15 prezentam
un instrument monotonal cu douA tranztstoare. Tona-
litatea se regleazA din C'Ondensatorul C care are 5-
10 nF, lar rezlstoarele R, care au o valoare de 10 K Ia
1 M. se monteazA ca o claviaturll, obtinind diferite note.
Pentru construcUe se recomanda ca rezistoarele R sA
fie potentiometre semireglabile, ncordul notei filnd rca-
lizat prin reglarea lor In comparatie cu notcle unui
pian.
0 apllcS"tie interesantA a douA multivibratoare cupla-
te o r·eprPzintA catelul electronic din figura 7.16. La
alimentarea montajului, din difuzor se aud latrMuri
foarte asemAnAtoare cu l'f.•lc ale unui cA1cl adevArat.
Potcntiometrul semin•glabll se ajusteazA la punerea tn
functlune, pentru un sunet cit mal natural. Schema
se poate utiliza in locul soneriei, a\ind un efect deo-
sebit.
Aceste citcva sch('JTIC' stnt numai un inceput; pen-
tru alte montaje se recomanda blbliografia selectiva
de la sfi~itul car til.
BIBLIOGRAFIE SELECTW A
folosita la elaborarea lucrarii, pe care o recoman-
dam spre consuZtare cititorilor.

1. Boghi1oiu, I. - Electronlca peate tot, Ed. Albatroo;, 1985,

2. Boghl\oiu, I. - Elcctronlca ajut4, F..d. Albatros, 19E2.
3. Batrlneanu, N. - Cercul de radio J)lonier('.sC", Ed. Didac-
tic! $1 pedagogic!, 1971.
4. • • • - Radiorecepjla A-Z, Ed. Albatros. 1982.
5. • • • - Practfca elf'ctroru.stului amator, Ed. Albatros, 1983.
6. CodllU$, D. - Cercul de radiotelmtc4, Ed. Albatros, 1976.
7. CodAu,, D. - Radiodepanare ABC, Ed. Albatros, 1981.
B. CodAU'1, D. - Electro ABC, Ed. Ion CreanQA, 1983.
9. Dniguliinescu. N. - Agenda electronistulul, Ed. TehntcA,
1983.
10. Ghe\k, 1. - Electronica in fotogra/ic, Ed. TehnicA, 1982,
11. Gherbanovsclli, N., ~.a. - Fizkd, Ed. DidActicA ~i pedago-
glc4, 1982.
1:!. KrlsUc, V. - ABC de construcfU radio (vol. I, II), F..d.
Tchnicll, 1983.
13. Macoveanu, L. - lndreptar radto, Ed. 1'ehnicA, 1959.
H. Mlhal•scu, J., Florica, S. - 101 montaje electrentce, Ed.
Albatros, 1977.
1!). MihAescu, J. - Un tranzistor, doull tranzistoare, Editura
Albatros, 1978.
16. Nlcolau, Ed - Radloelectrontca peutru toti, Ed. Albatros.
1972.
17. Oprescu, Gh. - Caleidoscop audio, Ed. Albatros, 1982.
18. Opre!ICU, Gh.- m-Fi ABC, Ed. Albatros. 1978.
19. Popescu, St. - Nottuni de electr0lehntc4 1t electrontc4,
Eel. Dldactic4 tl pedarogicA, 1978.
20. Sllvestru. P., f.B. - InteUgenfil p lndemfnare tehntca, Ed.
Ion CreanaA, 1981.
22. Hagen, J. - Das KleJne Electrobanelbuch, Der Kinderver-
8lc4. 1983.
22. Ha1cn, J. - Das Kleine Electroboltelbuch. Der Kinderver-
buchverlag, 1975.
Revlste:
• • • ,,Start spre viitor" - anli 1982-1986;
' • • ,Tehnlum" - anU 1980-1986.

46
Cuprins

lntroducere

Capitolul 1
PRIN LtTMEA ELECTBONJCII . . . . . . . 8

Capitolul 2
COMPONENTE ELECTRONICE . 12

Capitolul 3
1\IIC MEMORATOR ELECTRONIC . . . . . . 21

Capitolul 4
MINILABORATORUL ELECTRONISTULUI . . . 26

Capitolul 5
SFATURJ PRACTICE . . . . . . . . . . . 30

Capitolul 6
VERIFICAREA ~I MASURAREA CJRCUITELOR . 37

Capitolul 7
MONTAJE RADIOELECTRONJCE 40

Bibliowafie selecriv(1 . . . . . 4G
 lA.•dor: PaMionarla StQkescu-h·nnov
Tehnoredaetor: Dolna l:lena Nana

Bun de tlpar: :! iulie 1987. ApArut: 1987.

Coli de tlpar: 4.
'fiparul l'xecutat sub c<la. nr. 97/1987, la
lntrepr!ndt>rca Poligraflcl\ "Cri~ana", Omdc>a,
st:-. Le:)ntln Sl\wjan m·. I G:l
Rt?publicre S·,c·i<Jll~t<i Romania
 In sprijinul formarii deprinderilor practice
au mai aparut la Editura ,Ion CreangA"

RAD , ION N. - Rachetomodele

FLORlCA, SERGIU - Sta~ild telecomandA ntru mod le re-
du
VODA,ELENA
.-~'~~~ ... .coeficient T VODA, CLAUDIU - Experi nt fiirii laborator
-· -r. a citra .. EAG ,DRAGA - Cu cui !J-I ata
---II~a cifra·::.. CUCU-STAUBLE,
...multiplicator .
toleranta -
·= VIRGI IA
FLORICA, SERGIU
-
-
0 prlijitur , douA priljlturl
Robotul
CODAU$, DUMlTRU - Laboratorul foto-Iilm
DOAGA, AURELIA - Cus!turi romAn ti
VAITEA U, DA
FLOREA, CORNEL - Atellf:'rul miculul automoblH t
OD U$, DUMlTRU - Con truf\i mlcromotoare
V ITEAN U, UHAELA - Expe LPnt de ffzlcl la lndemln Of ICUi
COD U$, DUMlTR - El ro ABC
LAZARF.SCU, CLAUDIU - Atelierul m1 ulul tJmplar
TARA$-OITUZ, EUGEN - Micil ineln ri con -tructori
GU,DRAOA - Natura n dArul te jucflrll