Sunteți pe pagina 1din 232

C o p e rta : A N D Y

® M ic h e l Brice

LA D E M O IS E L L E D E PETITE VER TU

Presse de la c ite , 1 9 8 9

T o a te d re p tu rile a s u p ra acestu i titlu a p a rţin


ed itu rii A L C R IS - M 9 4
M IC H E L BR IC E

DOMNIŞOARA... DE
MORAVURI UŞOARE
T ra d u c e re d e G E O R G E P 0 P E S C U -T 1 S M A N A

/^-e d i t u r a

B U C U R E Ş T I, 1 9 9 4
R e d a c to r: A U R E U A N M 1C U A N O Y

C o n s ilie r e d it â n d i T E O D O R A T A N A S IU

I.S .B .N . 9 7 3 -9 1 7 0 - 1 0 - 2

C o le c ţia „ 1 8 P L U S
C A P IT O L U L I

Lim ba roz pal a Justinei urca şi co b o ra d e -a


lungul sexului stacojiu, p lim b â n d u -s e în ju ru l
m em brului lui J e a n -M a rc , ce se în g ro şa văzâ n d
cu ochii. D a c ă n -a r fi avut ace l p ro iecto r în ochi,
fix a t d ire c t pe ea, i-a r fi fă c u t p â n ă la urm ă
p lă cere. D e fie c a re d a tă e ra tu lb u ră to r să simţi
un tip la cherem u l tău , să-l a d u c i în c e t şi savant
pe pun ctu l d e a e xp lo d a, n u m ai şi n um ai plim -
b â n d u -ţi b u ze le sau lim b a peste c o lo a n a lui din
carn e.
Pe m om ent, J e a n -M a rc B alleroy în cep u să
g â fâ ie . D in g â t îi ieşea un g e a m ă t de a g o n ie ;
cu c a p u l uşor d a t pe spate, cu p le o a p e le pe
ju m ă ta te închise, nu era d e c â t un to re n t de
sân ge ce p a lp ita d e la tâ m p le , lobul u rech ilo r
şi p â n ă în vârful o rg a n u lu i său. C a de fie c a re
d a tă c â n d Justine îl sug ea, n -a v e a d e c â t o sin­
g u ră d o rin ţă : să se tra n sfo rm e în ta u r fioros
sau a rm ă s a r şi să se în fig ă în tre c ru p e le ei,
a c o lo pe p o d e a , im e d ia t şi s-o zg u d u ie ritm ic
cu p u te rn ic e lovituri de ciocan , p â n ă c â n d s-ar
in stala o rg as m u l...

5
— D o a m n e ! g em u el a p u c â n d u -s e cu o m â n ă
tre m u ră to a re d e b u la d e a ra m ă ce o rn a m e n ta
p a rte a d e jos a b a lu s tra d e i scării.
D in d re a p ta , se a p ro p ie o silu etă ven ind d e
!a b u c ă tă rie şi traversă holul de la in tra re , v o p ­
sit în a lb .
— Lasă-I un pic I
Era A m b rico al d o ile a , a lia s Jacques A m b rico ,
su p ra n u m it astfel pen tru a p u tea fi d ife re n ţia t
d e ta tă l său, c a re se n u m e a to t Jacques şi c a re
exersa a c e e a ş i m eserie ca şi o d ra s la lui. La cei
din fa m ilia A m brico, toţi e ra u fo to g ra fi d e p la ­
tou din ta tă în fiu. D e m ulte ori m unca e ra p i­
c a n tă , m ai ales câ n d lucrai, ca în s e a ra acesta,
pen tru K allikokkos, F ellini a l film u lu i porno.
Pentru cinci sau şase zile d e tu rn a t, A m brico
c âş tig a d e trei ori m ai puţin d e c â t pen tru o
p ro d u c ţie n o rm a lă , d a r se distra de d o u ăzeci de
ori m ai m ult, c ee a ce co m p e n sa cu prisosinţă.
T u rn a re a scen elo r ,,ta ri" avea o m u lţim e de
părţi a g re a b ile . M a i ales în tre secvenţe. M a i
în tâ i, to a te a c e le fete, b in e în ţe le s , c a re nu fă ­
cea u n azu ri, d a c ă Ie în fig e a i u n d eva o m aşi­
n ă rie c a re se plictisea singură. A m b rico al d o i­
lea, c ă s ă to rit şi ta tă a doi co p ii, nu era îm p o ­
triva a ceva p e d e lătu ri.
Ţ in e a în m â n ă o b u c ă ţic ă d e c â rn a t, g ă s ită
în b u c ă tă rie şi, cu d in ţii, în c e rc a să-i sco ată
p ie liţa .
— N u încerci n ic io d a tă să-ţi tra g i sufletul ?
glum i el a d re s â n d u -s e Justinei.

6
Ea e ra în g e n u n c h i p e m a re le covor o rie n ta l
c a re îm p o d o b e a holul ace ste i c as e cu d o u a
e ta je din aro n d is m e n tu l XV. îm p re u n a cu Jean-
M a rc , a d in e a u ri, c â n d K allikokkos o a n u n ţa s e
p e Justine câ venise m om entul să-l „ p r e g ă te a s ­
că" pe tâ n ă r pen tru u rm ă to a re a secvenţă-, c ău -
ta s e ră un colţişo r liniştit ca să se p o a tă „ c o n ­
c e n tra " a m â n d o i şi nu g ă s is e ră d e c â t acest colţ
în p e n u m b ră , sub casa scărilor, la doi paşi d e
salon. P e n u m b ră nu era c h ia r cu vân tu l potrivit,
d e o a re c e e ra acest n e n o ro c it de p roiector, o
la m p ă cu c u a rţ, u ita tă d e la tu rn a re a p re c e d e n ­
tă (u n d e e ro in a film u lu i, perversa C a n d y , se
lăsase în g h e s u ită pe scări şi „ lu c ra tă " re c ta -
verso d e c ă tre doi veseli fu n c ţio n a ri la g a z e c a re
nu-şi p ă s tra s e ră d e c â t c a s c h e te le ). Fasciculul
lum inos s tră p u n g e a o b s c u rita te a şi p ă tru n d e a
ca o s ă g e a tă în ochii Justinei c a re c lip e a în ­
co n tin u u .
Ea se în d e p ă rtă puţin d e o b iectu l p e c a re -l
su g ea cu a tâ ta c o n ş tiin cio zitate şi flu tu ră m â n a
în d ire c ţia p ro iecto ru lu i.
— N -a i p u te a să în tre ru p i p o rc ă ria a ia ? îl
în tre b ă e a pe fo to g ra fu l d e p lato u . N u văd ce
fac.
El râse, a zv â rlin d pe covor, cu s e n in ă ta te ,
p ie liţa c â rn a tu lu î.
— N u ţi se cere ca să ţii ochii deschişi, făcu
el g ă s in d u -s e fo a rte s p iritu al.
Se duse totuşi să stin gă la m p a . D in salonu l
a lă tu ra t, se a u z e a vo cea Iui K allikokkos, a d re -

7
san d u -se a c to rilo r scenei ce se tu rn a , şi ca re
erau pe pun ctu l d e a se îm p e re c h e a , pe p o d ea
sau pe c a n a p e le le de p iele.
- A ş a-i bine, c o n tin u ă, dbaga m e a ... U ite ...
A şa... A cum , tu, d ra g a m ea, te a p le c i spre e l...
îi pui un sân în g u ră ... U n sfârc, a s ta -i p la c e ...
G e ra rd , tu -i muşti sânul lui P a tin e tte ... D a ... D a ...
Aşa I... în c ă ... D ra g ă , m işcă-ţi un pic fu n d u l
cân d el îţi m uşcă sfârcu l... B ine... b in e ... U ită -te
spre obiectiv, cu ochii p ie rd u ţi, eşti în p rag u l o r­
g a s m u lu i... A şa... îţi vin e,.. A ş a ... S trig i! V a rie z il...
în p e n u m b ra in s ta la tă , Justine Buisson oftă.
Şi ea c u n o s c u s e a s ta , pe vrem uri, d e s fă ş u ră rile
a m o ro a s e s u b o c h iu l c a m erei. F ocurile ra m p e i...
N u tre c u s e p rea m ultă vrem e de a tu n c i. Şi pe
u rm ă a n ii trecu seră, e a atin sese lim ita d e vârstă,
in tr-u n a n u m it sens. La treizeci şi cinci d'e a n i !
Trebu ise să se recicleze, să a c c e p te să c o b o a ­
re în ie ra rh ie şi în sp ecial pe scara s a la riză rii.
C h ia r d a c ă , în a in te , e a nu urcase n ic io d a tă
p rea sus, pen tru că, d u p ă ce visase să a ju n g ă un
star în film e „ n o rm a le " , e a nu reuşise să iasă
din acest gen d e p ro d u c ţie ... fesele ei erau m ult
m ai c e le b re d e c â t fa ţa .
Era pe c a le să-i re în g h ită sexul lui J e a n -M a rc ,
în c o n tin u a re în p ic io a re în fa ţa ei, cân d A m -
brîco a l d o ile a se a p le c ă pen tru a -i m â n g â ia
sânii im p re s io n a n ţi.
— D o a m n e , ce sâni poţi să a i, co n sta tă el
cu em oţie.
Reuşi să-şi în g h ită b u c ă ţic a d e c â rn a t :

8
- C â n d o sâ term in i cu B alleroy, re lu ă el, aş
p u te a s ă-ţi spun d o u ă vorbe în p a rtic u la r, n u ­
m ai tu şi eu ?
B uzele iu s tin e i, p erfe c t a rc u ite , ră s frâ n te a-
p etisan t, a p ro a p e '„a fric a n e ", e ra u la trei m ili­
m etri d e o rg a n u l p a rte n e ru lu i.
- Prin fa ţă sau prin s p a te ... a c e a s tă c o n ­
versa ţie ? în tre b ă e a râ zâ n d .
F o to g rafu l de p la to u îşi deschise m â in ile :
- C um vrei, c e d ă el, eu nu sunt rasist.
Pe u rm ă îi p ărăsi în viteză fiin d c ă K allikokkos
îl c h e m a în salon.
Justine se a p le c ă din nou, cu o în c lin a re
u şo ară din c e a fă , ca un a n im a l c a re se a p ro ­
p ie d e p ra d ă .
- Ia -o în cet, îi ceru J e a n -M a rc m â n g â în d u -i
p ă ru l. M ă exciţi p re a ta re şi aş p u te a să risc
să-m i d a u drum ul fă ră să vreau , d ra g ă .
C e e a ce n -a r tre b u i, îşi spuse ea, d e o a re c e
Tex K allikokkos a r fi furios. Şi în plus, Justine
a r p ie rd e , d in tr-o lo vitu ră, cei şase sute c in c i­
zeci d e fra n c i p e c a re tre b u ia să-i p rim e ască
la sfârşitul serii. El ră su flă a d â n c , în tim p ce
e â -l fă c e a să d is p a ră în in te rio ru l gurii ei. Şase
sute cin cizeci d e fra n c i p en tru a fa c e p e „ G â ­
tu l a d â n c " , fă ră a în g h iţi a s ta -i tot ce m ai
a ve a d re p tu l să fa c ă Justine Buisson, în le g ă ­
tu ră cu tu rn ă rile . O ţin e a u a p ro a p e de m ilă
şi totuşi, tre a b a ei e ra in d is p e n s a b ilă , deşi nu
a v e a un n u m e o ficia! î/i fra n ţu zeşte. A m e ric a n ii

9
num esc a s ta f iu f f* . O flu ffe râ este p lă tită cu
cinci sute cincizeci d e d o la ri p e zi, aco lo, p e n ­
tru a sug e în a fa r a p la to u rilo r d e film a re , d a r
cu g rijă , p en tru a n u -î fa c e p e acto ri să ju i ­
seze, ci d o a r să-i m e n ţin ă în s tare d e erecţie.
O tre a b ă in g ra tă şi fă r ă g lo rie , d a r in d is p e n ­
s a b ilă , în m ăsu ra în c a re un re a liz a to r a! uno r
astfel d e film e nu p o a te să se rid ic e p u r şi
sim plu şi să strige i „L u m in ă I M o to r ! Se re ­
g u le a z ă " . M a jo rita te a a c to rilo r m asculi au n e ­
voie să a ib ă în c re d e re în ei, d a c ă se p o a te
sp u ne a ş a , şi aici in te rv in e rolul flu ffe re i.
Justine Buisson a ve a o m işcare d e d u -te -v în o
din c e a fă şi um eri, un pic m ai a c c e le ra tă , p e n ­
tru că tim p u l tre c e a şi ve n e a m o m en tu l ca
J e a n -M a rc să in tre în a c ţiu n e sub ochiul c a ­
m erelo r d e lu a t ved eri. C u m se sp u ne în ja rg o n
p ro fesio n al, e a -l m e n ţin e a în tr-o stare d e „ e re c "
p erfe c tă , v e g h in d cu g rijă ca el să nu a ju n g ă
p â n ă Ia „ e ja c " , căc i a ltfe l totu l se d u c e a d r a ­
cului şi e a tre b u ia s-o ia de la în c e p u t O d a tă
p ă ţis e fig u ra asta cu un b ă ia t, fo a rte tâ n ă r şi
fo a rte n e e x p e rim e n ta t, c a re se vărsase în g u ra
ei d e fa p rim e le în c e rc ă ri. K allikokkos u riaşe
că Justine îi a d u c e p ro d u c ţia în p ra g u l f a li­
m en tu lu i şi nu-'r p lă tis e d e c â t ju m ă ta te din
sum a co n v e n ită , -
— A ju n g e , o ru g ă brusc J e a n -M a rc . O p re ş -
te -te im e d ia t, sau nu m ai ră sp u n d d e m in e !

* fluli — pipă.

10
Ea ştia că nu-i a d e v ă ra t p en tru că le a n - M a r c
B o ileroy e ra el însuşi unu! din ,,g reii" film elo r
porno, cam p io n al ere c ţie i cât ai b a te din
p a lm e , la c o m a n d ă îşi în c e tin i m işcarea puţin
c â te p u ţin şi te rm in ă o p rin d u -s e .
J e a n -M a rc îşi pusese m â in ile sale p u te rn ic e
şi b ro n za te pe c e a fa Iu s tin e i, în fig â n d u -ş i d e ­
g e te le în b u c le le e i d e c o lo ra te .
- M u lţu m esc , m u rm u ră e l.
îşi rid ică s p râ n c e n e le . La d o u ăzeci şi .cinci
d e an i îi răm ăsese ceva din ad o le s c e n tu l c a re
fusese. în a lt, subţire, cu p ă ru l scurt p erie, a r a n ­
ja t cu un gel sp ecial ca să a ra te a punic, i-a i
fi d a t cu u şu rinţă şase sau şap te a n i m ai p u ­
ţin d e c â t vârsta lui. Asta, b in e în ţe le s , 're u ş e a
s-o tu lb u re pe Iu s tin e . ,,Aş p u te a să fiu a p r o a ­
pe m am a Iui" îşi sp u n ea ea cu tristeţe, de fie ­
c a re d a tă c â n d în tâ m p la re a tu rn ă rilo r şi a p ro ­
d u c ţiilo r îi a d u c e a fa ţă în fa ţă . In fin e, fa ţă în
fa ţă ... Era un fel de a vorbi, eviden t, p en tru
că Iu s tin e , e ra ce! m ai a d e s e a la p ic io a re le
lui şi cu nasul la în ă lţim e a ace stu i in stru m en t
sup erb, lung şi roz şi la fel de p erfe c t c ilin ­
dric ca un furtun de stropit, pe c a re le a n - M a r c
îl e x p u n e a , sem eţ ca un p ro m o n to riu , la c a ­
p ă tu l unui p â n te c plat, a c o p e rit cu o p ă d u re
d e a s ă de peri neg ri şi b u c la ţi.
T re a b a ei, serviciul pen tru c a re era p lă tită
cu şase sute cincizeci de fra n c i p e ş e d in ţă,
con sta în a se o c u p a de o rg a n u l în ch estiu n e
cu ta c t şi re ţin e re . F ără a -l lăsa n ic io d a tă ,,să

11
d e b o rd eze" cum sp u n ea d e lic a t K allikokkos, re­
gizorul ace ste i mici c a p o d o p e re c in e m a to g ra ­
fice, c a re p ă re a să fie ,,P e a rip ile m em b ru lu i",
noul său film , b in eîn ţele s, m ai „s u p e r-to rid ",
„in c re d ib il d e pervers" sau „ d e z lă n ţu it sen za­
ţio n a l" ca p re c e d e n te le , ca re , tre b u ie recu n o s­
cut, nu tre b u ia u să a ju n g ă în orice m ân ă.
- M i-a r fi p lă c u t să-m i d a u drum ul în g u ra
ta , ştii, m urm ură J e a n -M a rc cu afe c ţiu n e , a p le -
c â n d u -s e spre tâ n ă ra fem eie .
- N u poţi fa c e în to td e a u n a c e e a ce vrei,
îi re p lic ă e a su râzân d , cu lim b a pusă în c o n ­
tin u a re pe e x tre m ita te a acestei m ase de carn e ,
a cărui o rificiu p a lp ita ca un ochi m inuscul,
- N u m ai spun cât este d e fru stran t, gem u
el.
- Şi pen tru m ine este la fel, făcu e a cu ju ­
m ă ta te d e voce.
El o privi şi lu m in a c a tife la tă a o ch ilo r lui
în cep u să scân te ieze n elin iştită.
- Este fru stran t cu toţi tip ii, sau n u m ai cu
m ine ? o în tre b ă el cu o u m b ră de g e lo zie în
voce. ~
- N u m a i cu tine, id io tu le, spuse ea m işcân-
du-şi cru p a.
Ea era to t în g e n u n c h e a tă , cu fesele pe c ă l­
c â ie, în m ijlocul unui covor de ru g ă c iu n e , o
m in u n ă ţie fa b ric a tă în A sia M ic ă a secolului
X V III, un S hiordes în al căru i centru se a fla un
unghi d re p t te rm in a t în tr-u n pun ct ; totul era

12
d e un a lb a s tru in te n s şi b iâ n d , m â n g â ie to r ia
p riv ire .
~ P re fe r a s ta , sp u s e e l
Ei s u s p in a , u m fiâ n d u -ş î c u ş c a to ra c ic a ia fe l
d e p ă ro a s ă c a a c e e a a iu i K in g -K o n g .
- C e e a c e -m i d is p la c e c e i m o i m u lt, re lu ă
ei, e s te să fiu o b lig a t s -o re g u le z p e b ă ş ic a
a ia m a re d e V a n e s s a !
Ei a ru n c ă o p riv ire s p re s a lo n u l a c e s tu i h o ­
te i p a r tic u la r p e c a r e K a ilik o k k o s îl în c h in a s e
p e d u r a ta film ă r ilo r . „ H o t e ! p a r tic u la r " e ra
p o a te u n n u m e p re a p o m p o s p e n tru a c e a s tă
c lă d ir e cu d o u a e ta je s itu a tă in tr - u n c o lţiş o r
lin iş tit a l a ro n d is m e n tu lu i X, p e s tra d a S lo m e t,
în p lin P a ris. D a r cum să n u m e ş ti a ltfe l în z i­
le le n o a s tre o a s tfe l d e c lă d ire , c â n d a g e n ţii
im o b ilia r i zic „ g a r s o n ie r ă " la d u la p u r i cu d o u a
uşi şî „ a p a r ta m e n t cu d o u ă c a m e re '1 la g ă u ri
d e ş o a fe c e , u n d e tre b u ie să m e rg i în p a tru
la b e şi să n u -ţi r id ic i c a p u l c a să n u - ţi fa c i
c u c u ie d in c a u z a ta v a n u lu i ? P ro p rie ta ru l, un
o a re c a re B e a u c ra n n e , îi d e s c h is e s e u ş ile lu i
K a ilik o k k o s şi e c h ip e i lu i, d a r Se p u s e s e d o u a
c o n d iţii,
P rim a e ro sa n u fa c ă p re a m a re ta p a j, d e ­
o a re c e c a s o sa a v e a un p e re te c o m u n , cu o
re p lic ă a p r o a p e e x a c tă o ..a c e s te ia , o c u p a tă d e
c ă lu g ă r iţe : s u ro rile F e c io a re i M a ria . Ei în tr e ­
ţin e a r e la ţii e x c e le n te cu a c e s te fe m e i s fin te şi
d o re a c a a c e s te a să c o n tin u e , d a t fiin d fa p tu l
câ e le se o c u p a u d e o c lin ic ă d in c a rtie r, u n d e

13
ven eau p ac ien ţi, ca d e a ltfe l în to a te clin icile,
ca să m o ară. Şi atu n ci ele în d ru m a u discret
fa m iliile celor d isp ăru ţi spre „ C a s a B e a u c ra n n e "
(A rh ite c tu ră fu n e ra ră — pietre, m arm u ră, g r a ­
nit - gravuri şi scu lpturi) a l c ă re i a te lie r era si­
tu at la doi paşi pe strad a C o n ven tio n . U n mic
„ a ra n ja m e n t" de c are nim eni nu se plânsese
n ic io d a tă ...
A d o u a co n d iţie era să-l lase să asiste la
tu rn ă ri, şi d a c ă a ve a chef, să p u n ă un pic la b a
pe actriţe.
în d a tă ce in tră în b u c ă tă rie pen tru a-şi lua
un p a h a r de whisky, Justine d ă d u peste s tă p â ­
nul casei care, în p icio are, cu g en u n c h ii stre­
cu raţi în tre a c e ia ai V a n esse i, m u n ce a la a r ­
tistă, v e d e ta film u lu i, cu p u te rn ic e lovituri din
şale, ca şi cum a r fi vrut s-o b a g e pe a c e a s ta
în frig id e ru l de c a re se s p rijin e a , fă ră a m ai
d e s c h id e uşa.
„ A c e a s tă b ăş ică m are de V a n e s s a ", cum to c ­
m ai spusese J e a n -M a rc , c a re n -o p re a suferea,
o c u p a de un an locul pe c a re -l avu sese Justine
m ultă vrem e, în cap u l a fiş elo r film elo r lui K a lli-
kokkos. R o ata se în to rc e a , via ţa tre c e a , tre b u ia
să laşi locul u n o ra m ai tin e re . Şi V a n e s s a , o
b lo n d ă cu fese d e ia p ă , cu p rivirea inexpresivă
şi nasul re fă c u t (o p e ra t estetic) d e -a b ia a v e a
d o u ăzeci şi unu de an i, a d ic ă p ais p re ze c e m ai
puţin d e c â t Justine... e ra a rg u m e n tu l ei cel m ai
p u ternic. C e l m ai de n e zd ru n c in a t. C a re -Î p e r­
m itea să în h a ţe în ju r d e p atru mii de fra n ci

------------------------ I--------------- 1 4 -----------------------------------------


p e z iu a d e tu rn a re , în tim p ce J u s tin e , e a, nu
c â ş tig a m a i m u lt d e şase s u te c in c iz e c i.
- N ic i n u ş tii c â t e ste d e p ro a s tă , m u rm u ră
B a lle ro y a ş e z â n d u -s e p e c o v o ru l p e rs a n , a la
tu ri d e tâ n ă r a fe m e ie .
A c e a s ta rid ic ă d in u m e ri :
- C e d a c ă ? Tu o c ă lă re ş ti, n -o p u i s ă -ţi
re c ite d in V e rla in e ...
El îşi tre c u m â n a p rin p ă ru l în tă r it d e g e l.
- N u , d a r c â n d o fa tă e ste in te lig e n tă , se
re g u le a z ă in te lig e n t şi te a s ig u r că este m u lt
m a i p lă c u t...
E a -şi p lim b ă m â in ile cu u n g h ii lă c u ite în
ro şu sp re in te r io ru l c o a p s e lo r b ă ia tu lu i a şe z a t
în fa ţa e i. D e g e te le s c ă rţă iră în p ă ru l p u b ia n ,
a p o i în c e p u ră u n d a n s p rie te n e s c d e -a lu n g u l
m e m b ru lu i lu i, d r e p t ca u n „ i " , ca p rin s în
b e to n , în e re c ţie p e n tru e te rn ita te . Se c u n o ş ­
te a u d e m u ltă vre m e , J e a n -M a rc şi J u s tin e , a-
vu se s e ră o s c u rtă le g ă tu ră în u rm ă cu tre i a n i
d e z ile şi c e a c a re în c e ta s e to tu l fu s e s e tâ n ă r a
fe m e ie . D e fric ă să n u se a ta ş e z e d e a c e s t a r ­
m ă s a r m a g n ific ce a v e a cu zece a n i m a i p u ţin
ca ea şi cu in tr e a g a v ia ţă în fa ţa lu i. D in a -
c e s te s ă p tă m â n i p lin e d e p a s iu n e , ră m ă s e s e o
a d e v ă ra tă p rie te n ie , o c o m p lic ita te p r o fu n d ă şi
d e s tu le re g re te d in a m b e le p ă rţi.
- C re d e a m c ă n u -ţi p a s ă , zise e a , d a c ă în
s c e n a riu s c rie c ă tre b u ie să în c a le c ! o fa tă .
- In p r in c ip iu , d a , re c u n o s c u eî. D a r V a -
n e s s a d e p ă ş e ş te ' o ric e lim ită ...

15
V rem e d e un on de zile, în fie c a re seara,
de la o rele d o u ăzeci şi unu p â n ă la d o u ăzeci
şi d o u ă şî treizeci, la te a tru l Tire-B o n ch o n , din
strada F cu b o u rg -P o isso n ie re , el reg u lase în p u ­
blic o o a re c a re E m m an u elle, pe ca re n -a r fi
ştiut s-o recu n o ască nici din fa ţă nici din spate.
O d a tă co rtin a lăsată, el nu vo rb e a cu ea p â n ă
în s ea ra u rm ă to a re . D a c ă a r fi în tâ ln it-o pe
stradă, n -ar fi recun oscut-o.
— N u m a i cu tin e, recunoscu el, îmi p ie rd eam
m inţile în tim p u l tu rn ă rilo r.
El tresări uşor câ n d d e g e te le Justinei a ţin
seră e x tre m ita te a roşie, c o n g e s tio n a tă ca fa ţa
unui şef de serviciu ce se în to rc ea de la un
d eju n de a fa c e ri.
D in c a u za asta nu m ai p u te a c o n tin u a
în tre noi, surâse e a m elan co lic. N u tre b u ie să
am esteci o b lig a ţiile p ro fe s io n a le cu p lă c e re a
proprie.
El o prinse de în c h e ie tu ra m âin ii şi o d ăd u
la o p a rte , pen tru că v irilita te a lui d ă d e a din
nou sem ne de e x c ita ţie p re m a tu ră . Pentru a-şi
co m pensa p ro p ria fru strare, îşi a fu n d ă m âin ile
în d ec o lteu l Justinei, c e e a ce n u -i puse. nici
un fel d e pro b lem e, d e o a re c e a c e a s ta p urta
un fel de s a lo p e tă g a lb e n ă , m ult p rea scurtă,
de u n d e sânii ei, d o u ă m ase m o n u m en tale şi
vo 'u p tu o ase, p ă re a u că vor să scape la fie c a re
m işcare a resp iraţiei.
- C e m ult îm i plac ţâ ţe le ta le ! m urm ură el
cu o voce m işcată. Sunt cele m ai fru m o ase,

16
d in io t c s c u n o s c , c e le m a i p lă c u te Sa p ip ă it,
îa m â n g â ia t. D e m u lte o ri m â g â n d e s c la tim p u ­
r ile c â n d m â îâsaî sâ d o rm în tre a c e s te d o u a
a m o rtiz o a re a le ta le , Ş tii, n u p o t sâ u it...
Ea râ se u ş o r p e n tru cq J e a n -M a rc , m â rin d u -i
d e c o lte u !, tr â g â n d - o în jo s , s c o te a la v e d e re
a c e s te fa rm e c e m a je s tu o a s e . C a m a jo r ita te a fe ­
m e ilo r d o ta te cu sâ n i te ş iţi d in c o m u n , a c e i a i
iu s tin e i e ra u îm p o d o b iţi cu a u re o le im p re s io ­
n a n te , m a ri c a n iş te ţin te şi d e u n roz p lă c u t,
în m ijlo c u l c ă ro ra ră s ă re a u d o u ă m a m e io a n e
d e c u lo a re a z m e u re i c a re , p rin c o n tra s t, p ă ­
re a u m ic i.
— T re b u ie sâ te c a lm e z i, fă c u e a cu o voce
p u ţin tre m u ră to a re , to tu ş i, p â s tre a z â -te p e n tru
V anessa.
S u b a p ă s a re a d e g e tu lu i m a re a l lu i je a t v
M a rc, m a m e lo n u l d r e p t a ! iu s tin e i se în tă re a
şi d e v e n e a ro ş u -s ta c o jiu ,
— Ş tii c e m i-a zis V a n e s s a , a d in e a u r i ? ră­
b u fn i J e a n -M a r c cu ră u ta te . In tim p ce se p re -
q â te a p e n tru „ ş e d in ţă " , m -a r u g a t sâ fiu a te n t
în m o m e n tu l tu rn ă rii p e n tru c â a re d in n o u d u ­
re ri d e s p a te r P ro b le m e le ei d e s c ia tic ă sa u aşa
ce va ... A u z i, ca şi cu m a ş vre a s -o ră s fă ţ !
— M ă g a r u le , î! c e rta ta n d r u iu s tin e .
M o n iq u e , m a c h ie u z a , a p ă ru d in s p re s a lo n .
Era o fe m e iu ş c ă s u b ţire şî b ru n e ta , c u o c h e la ri
m o n ta ţi în os, c o re -i a c o p e re a u to tu l. D e zece
a n i, d e c â n d lu c ra c u K a H ik o k k o s , iu s tin e n u -ş i
a m in te a s -o fi v ă z u t râ z â n d v re o d a tă .

17
- V â v in e râ n d u l, îi zise ea lu i B a lle ro y , cu
o vo ce fâ râ e x p re s ie , ca d e o b ic e i, şi' p e rfe c t
d ş ta n tă .
S -a r fi zis c â n -a v e a d e c â t o o b s e s ie în v ia ­
ţă : s ă -i fa c ă pe to ţi sâ u ite că ea e s te fe m e ie .
N u se m ă n a d e lo c cu a c e s te fe te e x c ita te , c a re
se z v â rc o le a u în fa ţa c a m e re lo r d e film a t, cu
p ro tu b e ra n ţe b ă rb ă te ş ti^ v â râ te in tre c o a p s e
sau în m ijlo c u l fe s e lo r. T re b u ie re c u n o s c u t că
ea re u şe a d e s tu l d e b in e .
- V e n iţi m a i la lu m in ă , îi ce ru ea lu i Je a n -
M a rc , vă s tră lu c e ş te n a s u l.
în tim p ce ea c o tro b ă ia în g e a n ta ei cu m a ­
c h ia je , iu s tin e îşi zise că nu n a s u l e ra c e l c a re
s tră lu c e a în s ilu e ta tâ n ă r u lu i om . M a i e ra , în
s p e c ia l, fu rtu n u l d r e p t şi m u s c u lo s aî s e x u lu i
său lu c in d în c ă d e s a liv a cu c a re fu s e s e u m e c ­
tat.
- Pe m ai tâ rz iu , fă c u J u s tin e c ă tre Je a n -
M a rc , d u p ă ce se rid ic a s e şi e a .
M a c h ie u z a îm p ră ş tie p u ţin ă p u d ră pe fig u r a
a rtis tu lu i. A c u m ea se a p le c ă şi la fe l d e se ­
rio a s ă şi p ro fe s io n a lă , ş te rse cu u n ş e rv e ţe l
m e m b ru l lu i e n o rm .' N u tre b u ia ca o b ie c tu l în
c a u z ă să a ib ă a e ru l că m ai fu s e s e în tr e b u in ­
ţa t. B a lle ro y îşi în d re p tă u m e rii. D a c ă e ra g o l
d e la b râ u în jo s , în p a rte a d e sus e ra îm b r ă ­
c a t cu un veston n e g ru , lă c u it. în s c e n a riu ,
ju c a ro lu l u n u i f a c to r - c a r e v e n e a la V a n e s s a
cu un p a c h e t re c o m a n d a t şi fru m o a s a p u ş to a i-

18
câ îi d e z b ră c a de b lu g i şi d e s lip . In fin e , se
tre c e a la lu c ru ri se rio a se , a d ic ă la se cve n ţa
c a re u rm a .
— Te c o n d u c d u p ă ? în tre b ă J e a n -M a rc în-
to rc â n d u -ş i c a p u l d u p ă J u s tin e . D a i fă ră a - şi
m iş c a ş o ld u rile , în d r e p ta t în d ire c ţia m a c h ie u -
zei, cu m e m b ru ! s c u la t în s p re o c h e la rii a c e s ­
te ia . im p e r tu rb a b ilă ,' cu p ă m ă tu fu l în m â n ă .
fe m e ia se c h in u ia s ă -i re d e a a s p e c tu l in iţia l.
— V in e D o d o să m ă ia , sp u se iu s tin e .
O c h ii lu i J e a n -M a rc fu lg e ra ră :
— C â n d ai d e g â n d s ă -i d a i p a p u c ii ? în tr e ­
b ă el c u n o s c â n d d e ja ră s p u n s u l.
— Ş tii b in e că n -a m d e ale s, zise ea.
D e un a n , d e c â n d e ra u îm p re u n ă , J u stin e şi
D o n a tie n S trc g o f - D o d o p e n tru in tim i - e a nu
m a i c u n o ş te a n ic i o te m e re .
C e va îi b â n tu is e u n iv e rs u l z iln ic şi D o d o f ă ­
cu se să d is p a ră a c e s t ceva.
Lip sa .
G ro a z a lip s e i. F ric a d e a rtu -ş i a v e a d o za la
m o m e n tu l d o rit, sau d e a n u p u te a p u n e m â n a
p e cel c a re -i p ro c u ra în m o d o b iş n u it.
C u to a te c e le la lte s e c h e le : tru p u l c a re înce
pe să tre m u re ca o f u n ză in v â n t, c ra m p e a b ­
d o m in a le ca şi cum d o u ă g h e a re de o ţe l a r scur-
m a -o . P ie le a d e g ă in ă . G re ţu r ile . M ig re n a . P lâ n ­
sul. In fe rn u l. P â n ă în m o m e n tu l fla s h u lu i m ir a c u ­
los. C lip a in je c ţie i cu h e ro in ă , cu s e n z a ţia ei de
fe ric ir e n e b u n ă c e -ţi a le a rg ă p rin v in e ca un
in c e n d iu b in e fă c ă to r.

19
în c e p u s e !a n o u ă s p re z e c e sau d o u ă z e c i de
a n i şi d e v e n is e cu a d e v ă ra t d e p e n d e n tă d e c in c i
sa u şase a n i. N u m a i e ra că zu ! să în tre ru p ă
a c u m , c â n d tim p u l tre c u s e şi e a îm b ă trâ n e a .
in tim p u l le g ă tu rii cu ie a n - M a r c , el în c e rc a ­
se, ca şi a lţi a m a n ţi în a in te a lu i, să o c o n v in ­
g ă să u rm e ze o c u ră d e d e z in to x ic a re . Ea re z is ­
ta s e te n ta ţie i cu e ro is m , vre m e d e d o u a -tre î să-o­
to m a n i.
Şi a p o i, ea re lu a se.
Se a p ro p ie d e tâ n ă r ş i-l s ă ru tă pe g â t.
- S u n t te rm in a tă , ii m u rm u ră e a la u re c h e .
S u n t u z a tă , a i fa c e m a i b in e să m ă u iţi. O ca-
m ee ve c h e , a s ta -î to t ce su n t. D e a ltfe l sim t
că s-a a p r o p ia t o ra , m ă d u c la to a le tă s ă -m i
fa c in je c ţia .
El o p riv i în d e p ă rtâ n d u -ts e , cu o c h ii p lin i de
tris te ţe . , , 0 c o m e e v e c h e "... U ltim e le c u v in te a le
iu s tin e i s u n a u d u re ro s ' în m in te a lu i. C â n d
K a llik o k k o s se h o tă râ s e să re n u n ţe la s e rv ic iile
ei d e a rtis tă , g ă s is e p re te x tu l v â rs te i, p e n tru că,
c h ia r d a c ă n u e ra e le g a n t, e ra in a ta c a b il. în
re a lita te , e! n -o m a i vo ia , d e o a re ce ,- în c e le m ai
m u lte c a z u ri, în fa ţa c a m e re lo r n u m a i ş tia ce
fa c e . N u se ş tia cum se va c o m p o rta E u fo ric ă
tim p d e o o ră , re c â d e a b ru s c în p ro s tra ţie ce a
m o i to ta lă ; n u m a i p u te a i s c o a te n im ic d e Io
ea, im p o s ib il d e a -i s m u lg e tre i-c u v in te , se lă s a
d u s ă ca o s o m n a m b u lă , o e p a v ă , se g h e rcîu ia
in tr -u n c o lţ şi nu m işca , cu p riv ire a fix ă , h a lu c i-

20
notă ca şi cu m a r fi observat în celalalt colţ al
c a m e re i un lu c ru m o n s tru o s , o v iz iu n e a p o c a ­
lip tic ă .
N e c a z u l c e l m a i m a re e ra c â n d lip s a d e d ro g
o fă c e a a g re s iv ă cu p a rte n e r ii în p lin ă tu rn a re ,
O d a tă , e a se în to rs e s e şi m u ş c a s e un a rtis t,
c a re re g u lâ n d -o , o s trâ n g e a p re a ta re d e c o a p ­
se şi i- a r fi lă s a t sem ne, d u p ă s p u s e le ei. A lto
d a tă e a fă c u s e să fie ra ta tă o în tre a g ă s e c v e n ­
ţă fiin d c ă în c e p u s e să râ d ă în m o m e n tu l când
a r fi tr e b u it sâ s im u le z e o rg a s m u l. K a lik o k k a s
s o c o tis e că d e v e n is e p e ric u lo a s ă , d e n e c o n tro ld t
şi tre b u ia să s c a p e d e ea. J e a n -M a rc B a lle ro y
în c e rc a s e s ă -i ia a p ă ra re a , d a r re a liz a to ru l ră
m ă se se in fle x ib il.
— Eu fa c film e p o rn o , îi spuse se el, n u m â
n u m e s c a b a te le P ie rre !
A c c e p ta s e to tu ş i, s-o m a i folosească din când
în c â n d . La b u c a tă . C a flu ffe ră , în jur de şase
s u te c in c iz e c i d e fr a n c i pe zi. O treabă pe care
.o fa c în g e n e ra l tinerele fete care debutează în
a c e a s tă cinematografie şi vor sa fie remarcate
de realizatori. Dar iustine, în ciuda frumuseţii
ei in ta c te , n u mai era chiar tânără şi, după cum
spunea ea însăşi în momentefe' de luciditate,
când faci fluff, viitorul înclina mai mult în jos
îlecât în sus. Şi asta nu din cauza poziţiei în
care te afli...
Mai ales că acum trăia cu Dodo, Donatien
Strag of, care printre alte activităţi la fel de pu-

21
ţin re c o m a n d a b ile , p ra c tic a în o rele lui libere
m eseria de p ro cu ra to r de h ero in ă.
D e un an, ea-şi tă c e a a lim e n ta re a la d o m i­
ciliu.
C u m o a rte a la c e lă la lt c a p ă t, bin eîn ţeles, d ar
ei nu-i păsq.
Şi a tu n ci, se g ră b e a spre seringă.
O doză, o in je c ţie şi totul e ra uitat.
P ân ă d a ta urm ăto are.
Justine Buisson disp ăru se în fundul c u lo a ru ­
lui. J e a n -M a rc B alleroy auzi cum se trâ n te şte
uşa de la W C . N -a v e a nevoie să vad ă ca să-şi
im a g in e ze ce u rm ează. S ăcu leţu l cu p ra f alb,
seringa, lin g u riţa pentru c a fe a pen tru a a m e s te ­
ca p u d ra cu a p a de la robinet. G a ro u ! la braţ.
Şi acu l lung a p ro p iin d u -s e de vena lu cito a re de
la în d o itu ra cotului, sau din a ltă p arte...
In im a i se strânse.
D e a b ia o auzi pe M o n iq u e , m ach ieu za , ca-
re-l a n u n ţa că este g a ta , în fine, p u d ra t tot. Se
p u te a în cep e .
El se scutură.
în salon, u n d e tro n a o lustră v e n e ţia n ă şi de
u nd e fuseseră scoase to a te m o b ilele, cu e x c e p ­
ţia c a n a p e le lo r şi fo to liilo r, V a n essa tocm ai se
p u n e a în -p o ziţie . A d ic ă îşi rid icase fu n d u l în sus,
g a ta să d e a ce-i m ai bun din e a pe a lta ru l c e -*
lei de a ş a p te a arte.
- C e să fa c ? îl în tre b ă J e a n -M a rc pe K alli-
kokkos.

22
U n u l d in tre o p e ra to ri e ra o c u p a t sâ în d r e p ­
te fa s c ic u lu l lu m in o s s u b fe s e le V a n e s s e i, la
in te rs e c ţia cu c o a p s e le ei ce a v e a u o u ş o a ra
c e lu lita .
K a llik o k k o s , a c ă ru i fa ţă fo rm a un fe l d e t r a ­
pez - fru n te în g u s tă şi m a x ila re p u te rn ic e u ş o '
în fu n d a te în g ră s im e a b ă r b ie i d u b le , nu a vu
nevoie, să c o n s u lte , m ă c a r d in c o n ş tiin ţă , b r o ­
şu ra cu s c e n a riu l.
- în g e n u n c h e z !, sp u se el, te in s ta le z i în s p a ­
te le e i şi o p ă tru n z i c a pe o tâ rfă ce este.
- S p le n d id , îl iro n iz ă J e a n -M a rc , p a rc -a r fi
d in S h -ake speare.
- D a c ă cu m v a c a u ţi uşa d e la C o m e d ia F ra n ­
ceză, să ştii c -a i g re ş it in tra re a , rip o s tă r e a li­
z a to ru l sec,
J e a n -M a rc în a in tă fă ră să ră s p u n d ă , în lu ­
m in a re fle c to a re lo r. îm p r e ju ru l c a n a p e le i e ra u
pe p u ţin d o u ă z e c i d e te h n ic ie n i. Se m u n c e a î n ­
to td e a u n a în e c h ip ă re s trâ n s ă , c a re ' să nu d e ­
p ă ş e a s c ă un b u g e t d e c in c i su te d e m ii de
fra n c i. D a r, a ş a cum z ic e a re a liz a to ru l, n im ă n u i
n u -i p ă s a d e c a lita te , 'c i n u m a i d e ce se o u te a
fa c e cu c u ru l. „ N u m a i c a p o d o p e re a le c e 'e i de
a ş a p te a a r te " re p e ta _ K a !lik o k k o s .
- N u u ita d e s c ia tic a m e a I g e m u V a n e s s a .
d in fu n d u l p e rn e lo r d e pe c a n a p e a , în c a re -ş i
a s c u n s e s e fa ţa .
V o rb e ş ti c a şi cum aş p u te a să u it, g â n d i
B a lle ro y , în fîg â n d u -s e în ea şi în c e p â n d sâ se
m işte cu v ite z a u n e i to r p ile te le c o m a n d a te . V a

23
nessa scoase un u rle t şi K aliikokkos, cu c a m e ra
fix a ta în o rb ita d re a p tă , se a p ro p ie p en tru c
im o rta liza a c e a s tă fa ţa c ris p a tă de d u rere.
— A s ta este ! p lescâi el... c o n tin u ă, d ra g ă !
Te d o a re şi-ţi p la c e ! C o n tin u ă ! H a i !

*
£ *

iu s tin e Buîsson ieşi din to a le tă tra n s fig u ra tă


în tin e rită cu zece cm! în exterio r c â t ’şi în in te ­
rior. C e a rc ă n e le de sub ochii ei a lb a ş tri-g ri
a p r o a p e d is p ă ru s e ră . S u b efectu l d ro g u lu i îi
a p ă ru s e ră c u lo rile în o b ra jii palizi d e o bicei.
C a d e fie c a re d a tă , se p e tre c e a o a d e v ă ra tă
reînviere. O b eţie c e re a s c ă în c a re e a în o ta.
La fel d e p lă c u t ca p rim a d a tă , c a re se p e tre ­
cuse cu cin cisp rezec e a n i în urm ă, în ace! hotel
m icuţ din stra d a D ra g o n .
Ea m işcă din şolduri fre d o n â n d o m e lo d ie la
m o d ă : ,,M em o ry", c a re e ra o ca ta s tro fă a g e ­
n u lu i, U n d e se a fla ? Puţin îi p ăsa. Era a ic i şi
a iu re a . F o a rte d e p a rte . Se sim ţea la fel d e u ş o a ­
ră ca o p e ta lă , ca un fulg şi sim ţea că pluteşte
în tr-u n d ec o r c iu d a t d e lum inos şi d e ir iz a t
Brusc, fă ră să ştie cum , se trezi a fa ră , in
g ră d in a m in u scu lă, îm p re jm u ită cu ziduri, c a re
se în tin d e a în s p a te le h o telu lu i p a rtic u la r, o
a d e v ă ra tă , fe e rie de v e rd e a ţă , o p ă d u re virg in ă
în m in ia tu ră , tu fe şi arbuşti a p ro a p e invizibili
în u m b ră. N u sim ţea frig u l a c e ste i nop ţi de sfâr-

24
şit de ia n u a rie , c iu d a t d e c e ţo a s ă şi totuşi
uscată. Focul c e-i a le r g a prin vine o fă c e a in ­
sen sib ilă la te m p e ra tu ră . A v ea c h e f să se aşeze
pe gazo n . Tocm ai voia s-o fa c ă , d a r o voce o
făcu să se în to a rc ă .
- Ai fa c e m ai b in e să intri, îi m urm ură p ro ­
p rie ta ru l casei la u rech e, m i-a r p la c e să nu
fim văzuţi a fa ră .
Ea se în to a rs e spre casa c a re le a d ă p o s te a
pe S u ro rile F ecio arei.
- D e ce ? i-o în to a rs e e a ... Ai ch ef să m ă
călăreşti ?
O c h ii sfred elito ri a i lui Francis B e a u c ra n n e ,
în fu n d a ţi în orbite, s c â n te ia ră .
- N u m -a m e x p rim a t în felu l a c e s ta , m u r­
m ură e l, d a r u n a peste a lta , despre a s ta este
vorba.
EI a v e a o as ele p o m e ţilo r ieşite în a fa ră , o b r a ­
jii scobiţi şi o fru n te lă rg ită din cau za ch e liei
c a re -l fă c e a să p a ră cu cel puţin zece ani m ai
în vârstă. D a r e ra totuşi un tip frum os, c o n ­
chise Justine, c a re din m om entul in je c ţie i
ved ea to tu l în roz. N u c h ia r g en u l ei cu
a c e s t costum din trei piese, gri, p rea in te ­
lectu al p en tru gustul ei, d a r cu o ţin u tă im p o ­
za n tă şi destul de b in e le g a t, îşi spuse e a în
concluzie.
- Ei b in e, nu e cazul să te m ai în vârti în
ju ru l cozii, fă c u e a cu o voce un pic g re o a ie
ca şi cum a r fi fost b e a tă ... Tu ai ceva oare zvoc-

25
neşte, ia r eu posed în tre p ic io a re to t ceea ce -ţi
tre b u ie ţie . Şi a tu n c i, h a i să nu m ai p ie rd e m
tim p u l !
Ea vo rb ise fo a rte ta re şi cu o v u lg a rita te e x a ­
g e ra tă , în m od voit, V o ce a ei su n a ta re în a e ­
ru l în g h e ţa t. La c a p ă tu l a c e s te i g ră d in iţe se
a u ze a u p n e u rile a u to m o b ile lo r . d in s tra d a Le-
co u rb e şi se vedea a ce a lu m in a re fle c ta tă , p o r­
to c a lie , îm p re ju ru l c ă re ia c e a ţa a p ă re a ca un
fu m ; c e a ţa ca re p lu te a d e a s u p ra P a ris u lu i de
c in c is p re z e c e zile. D in c e le spuse la TV şi în
ziare, e ra o c h e s tiu n e de p o lu a re , d a to ra tă s ta ­
ţio n ă rii u n u i c ic lo n d e a s u p ra F ra n ţe i, c a re a c ­
ţio n a ca un c a p a c a s u p ra u n ei c ră tiţi p lin e cu
to t fe lu l de m ize rii.
- N u te fo rţa să fii b ă d ă ra n ă , m u rm u ră p a ­
tro n u l C asei B e a u c ra n n e . V a lo re z i m ai m u lt
d e c â t a tâ t.
- Tu vo rb e şti, C h a rle s I
Făcu sem n spre fa ţa d a c a s e i ve cine, a ce ea
a S u ro rilo r F e cio a re i.
- C rezi că e le ne u rm ăresc d in d o sul ja lu ­
z e le lo r ? în tre b ă ea.
El o a p u c ă de b ra ţ, un p ic n e lin iş tit.
- V in o , sp u se el, a să ră ce şti.
Ea-şî b o m b ă p ie p tu l cu m â n d rie , fă c â n d să
i se u m fle ce le d o u ă p ro tu b e ra n ţe .
- A i vă zu t aste a ? în tre b ă e a . C rezi că risc
să ră ce sc la p lă m â n i ?

26
El o co n d u se încet, fă ră să ră s p u n d ă , spxe
p ero n u l m in uscul, cele trei tre p te d e p ia tră d u ­
c â n d d ire c t spre b u c ă tă ria pe ca re o tra v e r­
sară. In casă, prin c o m p a ra ţie cu exterio ru l,
era o c ă ld u ră d e cup tor. D in salon, u n d e c o n ­
tin u a u tu rn ă rile , se a u z e a u strig ă te, e x c la m a ţii.
Ea recunoscu vocea a s c u ţită a V a n esse i c a re
p ro testa d e o a re c e J e a n -M a rc o folo sea fă ră
nici un fel de m ilă. R âse în sinea ei.
— V in o , re p e tă artistul în a rh ite c tu ră fu n e ­
ra ră, c a re a v e a g re u tă ţi la mers din c a u za e x ­
crescen ţei de cin cisp rezec e cen tim etri c a re -i
u m flas e p a n ta lo n u l. Să m ergem în c a m e ra m ea,
o să fim m ai liniştiţi.
Justine, c a re e ra co m p le t în nori, d e ra p ă pe
c o v o arele o rie n ta le , p rin tre c a re un O u c h a k de
un roşu vio len t cu stelu ţe a lb a s tre şi m otive
flo ra le . La B e a u c ra n n e e ra u astfel de covoare
peste tot, c h ia r şi în to a le tă .
— Ai a ta c a t o c a ra v a n ă d e ţi-a i fă cu t a c e a s tă
co lecţie ? în tre b ă e a râ zâ n d , în tim p ce a n tre ­
p ren o ru l tra versa salonu l.
— M o ş te n ire , răsp u n se stă p â n u l acestor
locuri. B u nicul m eu a fost d ip lo m a t ; şi-a p e tre ­
cut to a tă v ia ţa în Extrem ul O rie n t.
Se o p riră o c lip ă în salon p en tru că soec-
taco lu l era fo a rte p ic a n t : d u p ă sce n ariu , ie a n -
M a rc B alleroy tre b u ia acu m s-o sodom izeze
pe V a n e s s a . D e o a re c e fa ta p ro testa cn este
p rea strâm tă şi el ar fi ru p t-o , el se h o tă rî s-o
u n g ă. C u g ă lb e n u ş , ii spărsese d e ja u n u ' pe

27
ş a le şi c o n ţin u tu l a c e s tu ia s c lip e a u n suro s a
p o rto c a liu tra n s lu c id . A lu n e c a c u rg â n d în c ră ­
p ă tu ră d in tre fese. El m ai sp a rse în c ă u n u ! şi
u n g â n d u -ş î d e g e te le cu a lb u ş şl g ă lb e n u ş ii
d e s fă c u c ru p a şî-î v iz ită în d e lu n g cu a ră tă to ru l
şl d e g e tu l mare,' in e lu l m aro, p e n tru a -i fa c e
m ai p rim ito r,
— C e o m le tă fis tic h ie , g lu m i e! în a in te de a
se in s ta la fa in tra re a p u ţu lu i m ic u ţ şi de a-ş'î
fo rţa in tra re a ca o b ru tă , fă c â n d -o pe V a nesso
să u d e d e d u re re .
((c liik o k k o s s trig ă un „ b r a v o " v ib ra n t, S ec­
v e n ţa îl reuşise d in p rim a lo v itu ră , nu va m ai
fi n e vo ie d e o a ltă film a re şi se vor face a s tfe l
şi e c o n o m ii la b u g e t,
B e a u c ra n n e şl iu s tin e a ju n s e s e ră în - fu n d u l
s a lo n u lu i, .
— F â ce o j şi tu d in a ste a, în a in te ? în tre b a
el cu m â n a pe m â n e m ! uşii d e c o m u n ic a re cu
ca m e ra ,
— în a in te d e a fa c e pe s u g ă to a re a ? 'ră s ­
p u n se ea... da, d a r a cu m m -am s p e c ia liz a t în
e re c ţii şi n u m ă m ai o c u p d e e ja c u lă ri, D a c ă
n u te d e ra n je a z ă , oş p re fe ra să e vit a c e s t gen
de p re lim in a rii. D in ca u za fo rţe i c u c a re sug,
ara a ju n s să am g u ra ca o o a lă uzată,
— O sâ m ă m u lţu m e s c cu c u ru l tă u , fă c u
a n tre p re n o ru l de p o m p e fu n e b re .
îm p in s e uşa ccsmerei şi se b lo c a .
T e le viz o ru l e ra d e sch is şi p a tu l o c u p a t. D e
c ă tre d o u a tru p u ri m ai m u lt sau m at p u ţin în -

28
c â rlig a te , ca re -şi tră g e a u s u fle tu l d u p ă câteva
a p lic a ţii fizice , iu s tin e îi re cu n o scu pe A m b ric o
al d o ile a şi pe C h a n ta i, un a d in a rtis te , ca re
era s u p ra n u m ită P a tin e tte .
- N e cu ltiv ă m , zise fo to g ra fu l de p la to u
a ră tâ n d spre e c ra n u l te le v iz o ru lu i. N u scap
n ic io d a tă e m is iu n e a „P a ra g ra fe "...
Era u n a d in n o ile e m is iu n i lite ra re ce se d ă ­
d e a pe c a n a le le p riv a te , re c e n t în fiin ţa te . .Ius­
tin e îşi p lim b ă p riv ire a în c e ţo ş a tă peste im a ­
g in e , u n d e p e ro ra p re z e n ta to ru l în m ijlo c u l a
şase sau şa p te in v ita ţi. V o ce a lu i, în s u rd in ă ,
vo rb e a cu em fa ză d e s p re o c a rte de a rtă :
„ O p e r a cea m ai im p o rta n tă a p ă ru tă în d o m e ­
n iu " sp u n e a el.
— V ă fa ce m loc, fă c u fo to g ra fu l m işcâ n d u -s e .
P a tin e tte , vrei să -ţi m işti fu n d u l ?
Fata, o b ru n e tă în a ltă fă ră sâ n i, d a r cu şol­
d u ri şi fe se ' g ig a n tic e , m o rm ă i, pe ju m ă ta te
a d o rm ită . A m b ric o al d o ile a îi d ă d u o p a lm ă
p u te rn ic ă peste fese.
— Las-o, m u rm u ră B e a u c ra n n e , nu ne d e ­
ra n ja ţi.
- C um d o riţi, fă c u fo to g ra fu l rid ic â n d din
u m eri. D a r nu vă fie m ilă d e ea, singurul lucru
pe c a re -l în ţe le g e din v ia ţă sunt cravaşa şi la n ­
ţu rile.
Era a d e v ă ra t. C h a n ta i, m asochistă p â n ă în
vârfu l u n g h iilo r, nu reu şea, să „ te rm in e " d e c â t
d u p ă o b ă ta ie b u n ă . G e n u l d e fe m e ie c a re te

29
fă c e a să econom iseşti c u m p ă ra re a unui sac de
a n tre n a m e n t d a c ă e ra i cum va culturist.
- D a c ă 'a v e ţi c h e f să ved eţi em is iu n e a p â n ă
ia c a p ă t, nu vă je n a ţi, le re c o m a n d ă B e a u cran n e.
Şi ce ch e f m ai a ve a A m b rîco al d o ile a I îm ­
b ră c a t sum ar, cu p uloveru l tras, d a r cu căm aş a
scoasă din p a n ta lo n i, voia nu n um ai să vadă
„ P a ra g ra fe " p â n ă la c a p ă t, d a r m ai v o ia să o
ia de la în c e p u t şi cu Justine.
- C red că m -a î tre c u t în ca rn e tu l tău de b al ?
glum i el.
Ea nu răspu nse. Se aşezase pe m a rg in e a
p a tu lu i şi privea e c ra n u l pe care a p ă ru s e o
n o u ă fa ţă .
O c lip ă se în tre b ă d a c ă nu cum va vap orii
h ero in ei îi suciseră creierii. D a r nu, înţelesese
b ine. P reze n ta to ru l re p e ta n u m ele in vitatu lu i
său :
- E d ouard S a m m ec o u lt, sp u n ea ace sta , sun­
teţi in sp ec to r g e n e ra l a! m uzeelor, şi p u b lic a ţi
- în a c e la ş i tim p cu exp o ziţia de ca re ră s ­
p u n d eţi la m uzeul d ’O rs a y — c a rte a ,,N o n -
im p resio n ism u l", c a re este, tre b u ie să m ă rtu ­
risesc, un a d e v ă ra t e ve n im en t în lu m ea e d ito ­
rilor...
Justine a lu n g ă nişte m uşte im a g in a re .
- H a z n a , scă p ă e a cu voce jo a s ă .

30
B e a u c ra n n e în g e n u n c h e a s e în sp a tele ei şi
se o cu p a d e sâni, rid îc â n d u -i tricoul pen tru o-i
fră m â n te m ateria b o g a tă şi sup lă. !l în v â lu ia u
din to ate p ărţile, a tâ t d e m ari şi grei e rau .
Se în to arse spre fo to g rafu l de p lato u .
— C red că este loc pen tru a m â n d o i, m u r­
m ură ei.
l! excita ia culm e îd e e a de a îm p ărţi o fe ­
m eie cu a ltc in e v a . P ân ă acu m , viaţa lui fu ­
sese p rea cum inte. D o u ă căs ăto rii, d o u ă d b
vorţuri şi a c tu a lm e n te , .o le g ă tu ră fă ră p asiu n e
cu sec re tara de la „ C a s a B e a u c ra n n e ". A vea
acum o c a zia să cu n o ască via ţa pe picior m are
şl n -a v e a de g ân d să renun ţe.
— D a c ă Justine este de aco rd , făcu A m brico
al d o ile a , eu nu zic nu.
V e c h e a artistă a film elo r porno stătea în
c o n tin u a re cu privirea lip ită d e televizor. In
cap u l eî se d e ru la u im a g in i. A m in tiri. U n a d e ­
v ă rat carusel. Un dan s m ai cu rân d m a c a b ru .
A c c e le ra t de h e ro in a care-şi ju c a rolul d e m u l­
tip lic a to r a i e n e rg ie i şi de ac tiv a n t c e re b ra l.
Pe ec ra n , a p ă ru s e c ap u l lui E douard S am m e-
couit. U n tip cu fa ţa ro m b ică, m a x ila re p u ­
tern ice, sp râ n c e n e fo a rte n eg re care se în tâ l­
n ea u la ră d ă c in a n asu lu i, d ed esu b tu l unei
cu rioase bolţi c a re form a fru n te a , un fel de
p ern u ţă osoasă, lo n g itu d in a lă ca re ieşea în
ev id e n ţă d e a s u p ra o ch ilo r a lb a ş tri sclipind de
in te lig e n ţă .
— E d o u ard S a m m e c o u lt... m urm ură Justine.
N ă u c ită .
31 "f
D a c ă n -a r fi avut p a ta a c e e a violetă pe gât,
sub u rech ea d re a p tă , l-a r fi recunoscut ? Nu
este sigur. O p a tă care a v e a în tru câtva form a
C orsicîi, cum e a -î spu nea o d a tă . Un nev, dacă
voiai să vorbeşti în te rm e n i ştiinţifici.
P ata era tot a co lo . Şi c h ia r d a c ă S am m eco u it
a v e a cu cincisprezece an i m ai m ult, era a c e ­
laşi tip d o m in a to r şi sigur de el, în fig ă re ţ, a-
gresiv, vorbind cu a p lo m b cu a c e eaşi voce
jo asă şi a n tre n a n tă ca a ltă d a tă .
EdpuarcJ S a m m e c o u it...
E d o u a rd ...
Trebu i să fa c ă un e fo rt ca să-l a u d ă pe fo ­
to g ra f care o în tre b a d a c ă are ceva îm p otriva
unui a c t sexual în trei.
- A scu ltaţi, făcu ea, n -a v e ţî d e c â t să mă
re g u la ţi cum poftiţi, d a r eu vreau să văd e m i­
siunea la televizor.
- C e te -a a p u c a t ? făcu A m brico a! d o ile a
d e s fă c â n d u -s e la nasturi, vrei să-ţi co m pletezi
la c u n e le de cu ltu ră ?
Ea nu' răspunse, privind ca h ip n o tiza tă e c ra ­
nul şi d e a b ia simţi cum B e au p ran n e o rid ica
pentru a se strecura sub ea, cu lc a t pe spate,
cu p ic io a re le p rin tre c o a p sele ei, Se trezi a ş e ­
zată pe el şi nu scoase d e c â t un o fta t uşor
cân d o rg a n u l ch e lu lu i în cep u s-o scorm o­
n ească.
In s p a te le ei, A m brico în g e n u n c h e a s e ; e a -l
simţi cum îi p ip ă ie fesele şi se a p le c ă din in ­
stinct în fa ţă , spre B e a u c ra n n e , cu cap u l ri-

32
d ic a t p en tru a c o n tin u a sâ p rivească la te le ­
vizor. Avu loc un c o n tac t d u r în tre scula fo to ­
g ra fu lu i şi puţul secret din in te rio ru l şalelor.
N u tresări şi nu scoase d e c â t un mic ţip ă t cân d
su p erb ele ei fese fu ră p erfo ra te .
C e lo r doi b ă rb a ţi le tre b u iră c â teva clipe
pen tru a-şi arm o n iza m işcările. Pe urm ă, Jus-
tin e nu m ai fu, în tre ei, d e c â t un tru p cald,
cu form e g e n e ro a s e în b ă ta ia valu rilo r.
D a r c a p u l ei ră m â n e a rece, c h iar în g h e ţa t
A cest ■individ c a re vo rb ea la televizo r, a tâ t
de satisfăcu t de el şi de c e e a ce sp u n ea, era
p o a te şansa vieţii ei, g â n d i ea.
C e a de a d o u a şansă a ei, cel de al d o ile a
suflu.
D in trecu t, a p ă ru s e o fa n to m ă şi ea nu avea
de g â n d s-o lase să-i scape.
O rg a n e le celor doi b ă rb a ţi o sco rm on eau,
în tâ ln in d u -s e la fie c a re lovitură, în in terio ru l
ei, a b ia s e p a ra te p rin tr-u n p ere te fin d e c a r ­
ne. D a r Justine îşi co n c e n tra to a tă c a p a c ita ­
te a in te le c tu a lă a s u p ra a ce ste i feţe, aco lo pe
m icul ecran .
F aţa unui individ cu ca re ea avea de în ­
ch e ia t o veche so c o te ală .
F o a rte veche şi fo a rte g rea.
D a r e a -l va fa c e să p lă te a s c ă , acu m când
îl regăsise.
E d o u ard S a m m e c o u lt...
C e e a ce avea de g â n d să-i vân d ă lui, v a ­
lo ra au r,

33
N u p u te a să roteze a c e a s tă lovitură.
Şi eo va m erge până la sfârşit, pentru că
n-aveo nimic, chiar absolut nimic de pierdut.
Avu totuşi o tresărire, pentru că, a p ro ap e in
acelaşi tim p, Am brico al doilea şi Beaucranne
se revărsară In eo, in u n d ân d u -î adâncurile.'

34
CAPITOLUL ii
Inspectorul divizionar Boris C orentin îşi a-
prlnss ţig a ra , trase un fum, pe urm a începu
sâ studieze cu privirea sala de dans ,,La Cou*
pole" din subsolul celebrului restaurant din
bulevardul M ontparnasse, um plută p â n ă !a re­
fuz, ca în fiecare seară de când se redeschi-
sese după luni de reparaţii.
- Până la urm ă, ea o să ne observe, ii
azvârli Âim e Brichot pe deasupra paharului de
whisky pe care nu reuşea să-l bea, deoarece
el şi alcoolurîl'e puternice nu făceau casă bună.
C oechipierul iui Boris de cincisprezece ani
işi m ângâie m ustaţa cu arătăto ru l.
- D a c ă cumva n-a şi făcut-o, a d ă u g ă el.
Boris a ră tă spre m ulţim ea de dansatori care
se înghesuiau pe pistă, sub lum ina roşie, ce
izvora din plafonul circular, între coloanele de
lemn în tu n ecat term inate cu capiteluri gen e-
giptean şl apoi m odernizate.
- Să nu crezi asta, făcu el. Ea este prea
ocupată să se pipăie.

35
Şi pe urm ă, în m u lţim ea a s ta în v ă lu ită în fum
de ţig a ră şi p e n u m b ră , tre b u ia să cau ţi, nu
g lu m ă, d a c ă voiai să găseşti pe cineva.
- N e ju c ă m cu fo cu l, m urm ură inspectorul
p rin c ip a l A im e Brichot, c a re ş i-a r fi sch im b at
cu p lă c e re p o ziţia şezând din fa ţa acestei m ese
a c o p e rită cu o fa ţă d e m asă im p e c a b ilă , pe
c ă ld u ra p a tu lu i şi fo rm e le m â n g â ie to a re ale
soţiei sale leg itim e, Je a n e tte , care, în p o fid a
a n ilo r c o n ju g a li, ră m â n e a în ochii iui fe m e ia
id e a lă .
- Focul, surâse uşor Boris a ră tâ n d u -i cu
b ă rb ia pe cea de ca re v o rb e a u ... nu l-a pus
ea u n d eva ?
C re a tu ra pe c a re o u rm ă re a u de o ju m ă ­
ta te d e oră d is p ă re a şi re a p ă re a pe pista de
dans lent, c a re -ţi d ă d e a im p re sia c ă păşeşti
cui c e lo rla lte c u p lu ri, în tim p ce în ju ­
rul lor în c e p e a să se a u d ă m uzica unui
dans lent, c a re -ţi d ă d e a u im p re sia că păşeşti
prin sirop. Ea făcu se efo rtu ri e ro ic e p en tru a
fa c e să se u ite că nu m ai are p atru zeci de
an i de la o vrem e şi b lo n d u l p ăru lu i, s cu lp tat
lite ra lm e n te cu fixativ, p ă re a o m asă d e p la ­
tin ă e v o lu â n d pe pistă. D e d e p a rte , în ta io ­
rul ei C h a n e l, d e c u lo a re a fru n zelo r ru g in ii,
fo a rte e le g a n t, cu silu eta ei zveltă şi cu p ic io a ­
rele ei lungi şi subţiri, sem ă n a c iu d a t cu o
p ăp u şă B ă rb ie în m ărim e n a tu ra lă , puţin cam
p rea c o a p tă .
- Te previn, glum i B richot c ă tre co leg u l

36
său, fă c â n d pe '"ofensatul, că p erso an a ca re
pretinzi că a re jă r a te c în cur este b a ro a n ă prin
n aştere şi prinţesă prin c ă s ă to rie !
Era a d e v ă ra t. F re d e riq u e d e G u n ard isso n ,
patru zeci şi o p t d e a n i, se tră g e a d in tr-o f a ­
m ilie fo a rte aris to c ra tă şi c o m p let lipsită de
b an i, d a r e a redresase frum os s itu aţia pentru
că Ia d o u ăzeci şi şap te de ani se căsăto rise
cu p rin ţu l Sousko, d e s c e n d e n t a u te n tic d in -
tr-o d in a s tie d e prinţi ca re ţin u se sus s tin d a r­
dul B oem iei vrem e de m ai m ulte secole, în a ­
inte ca istoria să-l o b lig e să-şi fa c ă b a g a je le .
N u p le c a s e ră în exil cu m â n a g o a lă şi im p la n ­
ta re a lor în F ran ţa fusese o reuşită din punct
de v e d ere a l p ărţii m a te ria le . U ltim u l d e s c e n ­
d e n t a l d in a s tie i, cel cu c a re se căsăto rise
F re d e riq u e de G u n a rd is s o n , nu se culcase pe
la u ri, în fiin ţa s e o so cietate d e control fin a n ­
ciar şi co n ta b il c a re în flo rise ra p id . D in n e fe ­
ricire, fusese smuls a fe c ţiu n ii F red e riq u e i în
p lin ă g lo rie , la cincizeci şi unu de ani, între
Paris şi S in g a p o re . B o ein gul lui se vo latilizase
p u r şi sim plu, d isp ăru s e în o cean , cu ş aisp re­
zece sau şap te s p re ze c e luni în urm ă.
D e a tu n ci, p rin ţesa Sousko, văd u va lui, îşi
p e tre c e a tim p u l lib e r cum p u te a , de exem p lu
re g u lâ n d u -s e , pen tru că d u p ă ea fă c e a b in e Ia
teri şi te a ju ta să dorm i. Şi d e a ltfe l era m ai
săn ătos d e c â t să iei p ilu le co n tra insom niei.
D a r nu pen tru că e a îşi fă c e a de cap , Boris
şi A im e o fila u d e a p ro a p e trei zile. A ltu l era
m otivul p en tru c a re doi inspectori ai ,,A fa c e -
------------------------------ 3 7 -----------------------------
riior re c o m a n d a te ", re g in a ,,B rigăzii m ondene"
în c e p u s e ră a c e a s tă a n c h e tă , c a re consta p e n ­
tru m om ent în u rm ă rire a acestei b lo n d e p la ti­
n a te c ă re ia aju n s e s e ră să-i cu n o ască de acum
viaţa, a p ro a p e m ai b in e d e c â t şi-o cu n o ştea
ea însăşi.
- C a să fiu sincer, relu ă A im e Brichot, a
în c e p u t să mi se a c re a s c ă d e vizonul a lb I
A cesta era m antoul pe c a re -l p u rta F red e -
rique d e Sousko cân d ieşise în a c e a s ea ră de
ia ea, spre o rele d o u ăzeci şi unu şi tfe izeci de
m inute, p ă răs in d u -ş i d o m iciliu l co c h et d e trei
sute cincizeci de m etri p ă tra ţi, din strad a A I-
b e ric -M a g n a rd , în aro n d is m e n tu ! XV, a p ro a p e
de M u e tte , în c ă u ta re a d e noi aven tu ri. în a c e a
d im in e a ţă , în trep rin sese nişte dem ersuri d e e x ­
trem ă u rg e n ţă (co afo r, m a n ich iu ris tă e tc .) în ­
fo fo lită în tr-o lu n g ă h a in ă d u b la tă cu opossum
am e ric a n . D u p ă -a m ia z ă , p u rta o vulpe a r g in ­
tie, un pic cam d e m o d a tă , d a r sem n a tă S a in t-
Lau rent, c e e a ce com pensa. Şi în a c e a s tă s e a ­
ră deci, un vizon alb. în p e rio a d a câto rva ore,
un a d e v ă ra t m ăcel a l a n im a le lo r cu b la n ă ...
- Tu ai cum va im p re sia că a n c h e ta a v a n ­
sează ? m ai în tre b ă A im e tră g â n d o g u ră de
whisky c a re -i a lu n e c ă în stom ac ca un şuvoi
de lavă.
- N u , m urm ură Boris, d a r asta nu în s e a m ­
nă că tre b u ie să d is p e ră m , la te uită, îşi sch im ­
bă c a v a le ru l...
S u b lu m in a c a re se sch im ba şi ea, virân d
din roz în bleu p astel, F re d e riq u e d e Sousko
--------------------------------------- 38 -----------------------------------------
se în g h e s u ia a cu m în tr-u n tip în tre d o u a vârste ,
p ă r u ! 'a r g in t iu şi o b r a jii d e c iu p e rc ă , c a re în ­
c e p u d e în d a tă s ă -i p ic u re s ă ru tă ri p e lo b ii
u re c h ilo r şi a p o i pe g â t.
— P rea b ă trâ n , îşi d ă d u B ric h o t p ă re re a . N u
ţin e .
Şi m u zica se s c h im b ă . U n d is c ve ch i , ,0 n ly
Y o u " în c e p u să p ic u re ca n iş te ia c rim i n o s ta l­
g ic e în a c e s t c u ib a m o ro s s u b te ra n a ! c e lo r
p e s te p a tru z e c i d e a n i. D a n c in g u ! ,,La C o u -
p o le ", d in e p o c a c u b is tă a a n ilo r '3 0 , c u ltiv a
ş ic u l de g e n u l la n g u ro s . Se p ip ă ia cu ta c t,
se fu ra fă ră a se u ita b u n e le m a n ie re . Era
ceva ca st, tim id , re ţin u t, cu o g ră m a d ă de d o -
r in ţi a rz ă to a re pe d e d e s u b t. Se s tu d ia în d e lu n g ,
în a in te d e a se a b o rd a . B ă rb a ţii s tă te a u cu
e re le la b a r în a in te d e a se d e c id e . A tm o s fe ra
e ra ire a lă , în d u d a d e c o ru lu i n o u , p re a n o u
d e a ltfe l, ca un p la to u d e c in e m a d e a ltă d a tă
u n d e tim p u l se o p ris e . D o a r c â ţiv a ta x i-b o y s ,
b ă tă to ri Sa o c h i p e n tru că e ra u cu m u lt m ai
tin e ri d e c â t c e ila lţi şi îm b ră c a ţi o s te n ta tiv
- s m o k in g , p a p io n , şo se te a lb e , - c o n d im e n ­
ta u m a re a m a să a c e lo r în tre d o u ă vâ rste .
- în re z u m a t, ce s-a a fla t d e s p re e a de
c â n d to t e ste fila tă ? în tre b ă B ric h o t. C ă -ş i p e ­
tre c e tim p u l c o a fâ n d u -s e , fă c â n d u -ş i m a n e -
c h iu ra sau lă s â n d u -s e c ă lă rită . C e a i la F o u c h o n
şi v iz ita re a g a le r iilo r d e a rtă în a n tra c te . M i
s-a u râ t, am p ic io a re le p a ra d ite , este ia rn ă ,
e ste frig şi d a c ă c e a s u l nu m ă în ş e a lă , tre -

39
b u ie să fie u n s p re z e c e s e a ra . C a s ă -ţi sp u n un
se cre t, am s e n tim e n tu l că fu r b a n ii c o n tr ib u a ­
b ililo r ...
B o ris îşi te rm in a s e p a h a ru l d e m u ltă vrem e .
M 'a ş in a l, îşi z ă n g ă n i c u b u r ile c a re ră m ă s e s e ră
n e to p ite p e fu n d u l p a h a ru lu i.
- A i u ita t- o , M e m e , p e fa ta a c e e a c a re a
fo st d o b o râ tă cu un W a lte r P -3 8 . T re i g lo a n ţe
în c a p ... d o a r p e n tru e a . M i- a r p la c e să în a -
p o ie z g lo a n ţe le fe r ic itu lu i p ro p rie ta r, ş tii ce
v re a u să zic. D a r cu m n -o s ă -î p u te m a tra g e
p u n â n d u - i s a re pe c o a d ă ca Sa p ă s ă re le şi
s in g u ra p is tă p â n ă în p re z e n t e ste p rin ţe s a
n im fo m a n ă , n e a g ă ţă m d e e a şi stă m lin iş tiţi.
S a m a n th a M e e s h a e rt, a n im a to a re d e o r ig i­
ne fla m a n d ă , fu se se g ă s ită m o a rtă ia e a , cu
o p t z ile m a i d e v re m e . C o m is a ru l d iv iz io n a r
C h a rlie B a d o iin i, ş e fu l B rig ă z ii M o n d e n e , îi
în s ă rc in a s e p e B o ris şi A im e cu a c e s t caz. Tot
c e e a ce d e s c o p e ris e ră e ra că , u ltim e le lo c u ri
în c a re lu c ra s e S a m a n th a : „ D e lic e s C lu b " şi
„L a s V e g a s ", a m b e le în a p ro p ie r e a p ie ţii C lic h y .
d o u ă b a ru ri e c h ip a te cu s a lo a n e d is c re te u n d e
g a z d e le -ş i c o n d u c e a u c lie n ţii c a re s u fe re a u de
lip s ă d e a fe c ţiu n e , ca să n u m a i lu n g im v o rb a
d o u ă lo c a lu ri cu c u rve , cu m re z u m a s e B ric h o t
îşi s c h im b a s e ră p ro p r ie ta r u l.
C e e a ce e ra c e l m a i c u rio s e ra fa p tu l c c -
c u m p ă ră to ru ! sa u m a i c u râ n d c u m p ă ră to a re a ,
e ra în a m b e le c a z u ri a c e e a ş i.

v 40
P rin ţe s a S o u sko , n ă s c u tă b a ro a n ă d e G u n a r-
d is s o n !
C e p u te a să a ib ă d e a fa c e o fe m e ie c a re
p o s e d a tre i s u te d e m e tri p ă tr a ţi în M u e tţe ,
im o b ile ca m în to t P a ris u l, un c a s te l în D o r-
d o g n e , o v ilă p ie rd u tă pe o c o a s tă d in M o n t-
B a ro n , c a r tie r u l ce l m a i lu x o s d in N is a , şi
c a re d e c la ra c in c i m ilio a n e v e n it a n u a l p e r ­
c e p to ru lu i, cu d o u ă ca se d e c u rv e ?
T o c m a i a s ta îi in tr ig a p e B o rîs ş f pe A im e .
- D u p ă m in e , p re s u p u s e s e B o ris în fa ţa lu i
C h a rlie B a d o lin i, a s a s in a re a S a m a n th e i M e e s -
h a e rt e ste p o m u l c a re a s c u n d e p ă d u re a . Ea
d e s c o p e ris e p r o b a b il ceva şi a u lic h id a t- o p e n ­
tru că un m o rt v o rb e ş te m a i p u ţin d e c â t un
viu . D e a ic i şi p â n ă la a c re d e că p rin ţe s a e
b ă g a tă ...
B a d o lin i îşi rid ic a s e b ra ţe le :
- T re b u ie să vă re a m in te s c c â t c â n tă re ş te
F re d e riq u e d e S o u s k o în m ilio a n e ? g e m u s e el.
B o ris z â m b is e :
- N u , d a r ea to c m a i a c u m p ă ra t d o u ă lo ­
c a lu ri cu p a ra ş u te , sp u se se el. C e e a c e p u n e
to tu ş i n iş te se m n e d e în tre b a re ...
îşi c o n s u lta s e n o tiţe le .
- Se s p u n e , d a c ă in fo r m a ţiile m e le s u n t
b u n e , că e a e ste în cu rs d e a n e g o c ia p rin in ­
te rm e d iu l u n u ia d in tr e a v o c a ţii săi, m a e s tru l
D e fo u rra y , a c h iz iţio n a r e a P a c ific u lu i, u n u l d in ­
tre c a z in o u rile C o a s te i d e A z u r, în tre C o u n e şi
N is a ...

41
I! privise pe şeful B rigăzii M o n d e n e în ochi :
- D o a r câteva a ş e zăm in te a fla te in c o lim a ­
torul p o liţiei, n u -i aşa, d o m n u le d iv izio n a r ?
C lu b u ri cla n d e s tin e , lo calu ri cu a n im a to a re ,
c a zin o u ri... C u g reu s -a r p u te a găsi ceva m ai
„ M o n d e n " . Fără a o m ai p u n e la so co teală
şi pe p u ş to a ica a ia , S a m a n th a , g a rn is ită cu
g lo a n ţe d e plum b.
B ad o lin i 4recunoscuse totuşi, că d a c ă p rin ­
ţesa n -a r fi vrut sâ a ib ă d e a fa c e cu poliţia,
nu ş i-a r c u m p ă ra b aru ri şi cazin o u ri.
- D a r m ergeţi ca pe ouă, le re co m an d ase
el. O p u n eţi sub s u p ra veg h e re şi a tâ t. Fem eia
a s ta este d in a m ită . A d e v ă ra tă d in a m ită !
la tă de ce lu c ră rile d e u rm ărire d u ra u de
trei zile. Şi nu p ă re a u a fi pe punctul de a se
term in a.
- C e -a r fi s-o inviţi la dans cân d va te r ­
m ina cu prim ul în so ţito r ? glum i Boris privin-
du-şi co e c h ip ie ru l. Po ate ei îi p la c cheii m i­
cuţi şi m iopi, care-şi ascund b ă rb ă ţia sub a -
ceastă a p a re n ţă de sfrijiţi...
- S frijit eşti tu, m orm ăi Brichot. A d u -ţi a -
m inte ce a zis Bubu. D in a m ită I Se jo a c ă „ S a ­
lariul g ro a ze i", Boris.
- P ăcat, p o a te că ai fi a fla t c â te ceva în
patul ei. '
B richot îşi îm p unse co leg u l cu cotul :
- la u ită -te la ă la ... se p a re că nu -i e frică
s-o în c a le c e pe exp loziva asta, spuse el. P ri­
veşte-! un pic. A re şanse, d u p ă p ă re re a m ea.

42
B o ris se a p le c ă s p re stâng-a, p e n tru că u n a
d in tr e c h e in e riţe - e ra u p a tru în to ta l, to a te
în c o s tu m e tric o lo re fo a r te şic - în g u s ta s e raza
lu i v iz u a la .
— S -a r p u te a , zise ei în s fâ rş it.
Ilu m in a ţia d e v e n e a roză, un roz d u lc e , în
m o m e n tu l în c a re în c ă p e re a se u m p le a d e s u ­
n e te le u n u i ta n g o o d a tă la m o d ă . P e re c h ile
în c e p u ră să se m iş te ca şi cu m p o d e a u a s -a r
fi o n d u la t s u b e le .
P rin ţe s a cu s ilu e tă d e p ă p u ş ă B ă rb ie a p r o a ­
pe d is p ă re a în tre b ra ţe le n o u lu i v e n it, un tip
la fe l d e la t c â t d e în a lt, cu p ă ru l b lo n d a p r o a ­
p e ras, cu s ta tu ră d e lu p tă to r şi o c h ii a tâ t d e
în fu n d a ţi în o r b ite că n u ş tia i d a c ă s u n t în ­
c h iş i sa u d e s c h iş i. C o n tr a s tâ n d cu a c e s t c o rp
m asiv, fa ţa ii e ra m a i c u râ n d fin ă , b in e c o n ­
tu ra tă , a v â n d ca sem n d is tin c tiv o g r o p iţă în
b ă rb ie .
P u rta u n ifo rm a d e ta x i-b o y şi re v e re le sm o-
k in g u lu i e ra u c a d o u ă o g lin z i s c â n te ie to a re .
— A m im p re s ia câ ă s ta a s-o d u c ă , m u rm u ­
ră B ric h o t. N - a r fi p re a d e v re m e , că şi m ie
m î-e som n şt cu m n -o să fie lin iş te p â n ă c â n d
e a n -o să -şi g ă s e a s c ă un în s o ţito r p e n tru
n o a p te ...
B o ris îşi ju c ă m u ş c h ii in ve s ta lu i d e p ie le
g ri.
— M ă d u c să v ă d m a i d e a p r o a p e cu c in e
s e a m ă n ă v iito r u l în s o ţito r, s p u s e el r id ic â n -
efu-se.

43
- V rei ca să fii re p e ra t ?
- Prostule, o să-m i c a u t în tâ i o d a n s a to a re ,
N u fu greu să-şi realize ze proiectul. P a rten e ra
pe c a re şi-o alesese, era p rintre cele m ai ti­
n ere ce luau p arte Ia p etrecere şi tre b u ie sâ
fi fost fo a rte d ră g u ţă în a in te de a deveni o
fostă fe m e ie fru m o asă. A vea un corp subţire
şi flexibil, a c o p e rit cu d a n te le neg re, c a re tre ­
sări cân d el îşi trecu b raţu l îm p re ju ru l ta lie i.
C â n d a ju n s e ră pe pista d e dans, e a -i spuse
că se num eşte D ia n e , d u p ă care-şi lipi pubisul
de p â n te c u l lui, ca pen tru a -i d em on stra că
este co n tra ipocriziei în ra p o rtu rile d in tre un
b ă rb a t şi o fem eie.
- V e n iţi des a ic i ? în tre b ă ea.
- Este p rim a d a tă , recunoscu Boris.
C o n tin u a ră să schim be tot felul d e b a n a li­
tăţi, în tim p ce Boris îşi c o n d u cea p a rte n e ra
înspre p rin ţe sa Sousko. D e a p ro a p e , însoţitorul
a ce ste ia din urm ă era un veritab il m a ld ă r de
m uşchi, ia r p ie le a feţei e ra ca tovalul, p ă s ­
trâ n d a m in tire a unei ac n e e care tre b u ie să fi
fost cu m p lită. V ă zu t direct, p ă re a să a ib ă tre i­
zeci şi cinci de ani şi un uşor a c c e n t străin,
în orice caz, în tre p rin ţesă şi el, lu cru rile nu
sta g n a s e ră . N e cu n o s cu tu l o ţin e a pe văduvă
fo a rte strâns şi p e re c h e a se m işca pe loc, n u ­
m ai din cen trul tru p u rilo r lor. D eşi răm ăseseră
în lim itele d e c e n ţe i, av e a i im p resia că vor a rd e
ca nişte torţe la a p ro p ie re a unui b ă ţ de c h i­
brit. în fu n d u l o rb ite lo r b ă rb a tu lu i, ochii scân-

44
te ic u ca d o u a p e p ite d e fie c a re d a ta cân d se
u ita io p ie p tu l p rin ţesei, c a re se g h ic e a a fi
destui d e volum inos, prin d eco lteu ! taio ru lu i,
în g h iţe a cu g reu şi m ăru l iui A d am u rca şi
co b o ra convulsiv, c e e a ce im p rim a soituri s a ­
c a d a te p a p io n u lu i sau d e şaten n eg ra .
Eî Ii spuse ceva p rin ţesei, a c e a s ta îl a p ro b ă
p rivln d u -l fix şi Boris observa că pom eţii I se
înroşiseră. F ăc u ră a m â n d o i s tâ n g a -m p re ju r spre
fu n d u l sălii.
- Seu roţi m ă. m urm ura Boris p a rte n e re i sole,
d a r o să vă co n d u c fa m asă...
- D e ja ? în tre b ă fe m e la . D a r dan su l nici
m ă c a r nu s-a te rm in a t i
- O să m ă înto rc, o a s ig u ră eî, nu p re a
în c â n ta t de m in c iu n a lui, d a r totul se p reci­
pita, p rin ţe sa şi în soţitorul ei d is p ăru s eră d e ja
in d ire c ţia garderobe? u n d e p ro b a b il e a îşi re­
c u p e ra vizonul cel a lb .
B richot. în p icio are, p lă te a c o n su m aţia în
g ra b ă .
Boris d ep u se un sărut fe c io re ln ic pe fru n ­
tea p a rte n e re i sale.
~ O să revii, n u -i a ş a ? i! în tre b ă e a pe un
ton a p ro a p e ru g ăto r, im p fo râ n d u -i cu ochii p e
acest tip în a lt şt b ru n e t, fă c u i c a un  p o îlo şi
frum os ca un star d e cin e m a .
- Prom it, spuse el d etestârtd u -se.
Şl p en tru a se fa c e ie rta t (d a c ă e ra p o sib il)
ei ti s ă ru tă b u ze le, c e e a ce o făcu p e b lo n d a
sa cu cerire să tre s a ră ca şi cum a r fi pus m â n a
pe o p riză e le c tric a .
45
Pe urm ă se forţă să n -o ia !a fu g ă printre
p e re c h ile în g h es u ite.
A fa ră , A im e B richot b ă te a p in g e a u a pe b u ­
levard u l M o n tp a rn a s s e , în fo fo lit în lodenu l său
verde. N u era c h ia r frig, d o a r c e a ţa a s ta gri
sau g ă lb u ie c a re esto m p a c o n tu ru rile caselor,
o u to m o b ileio r, silu etelo r. S -a r fi zis că între
privire şi lucruri s-a interp us un voal. A eru l era
prăfos. O p a ra ş u tă c a re tre b u ie să fi fost t â ­
n ără în a in te de R ăzboiul m o n d ial, fă c e a c o n ­
ştiincios tro tu a ru l. Ea-i făcu se de m ai m ulte ori
cu ochiul lui Brichot şi a cu m se a p ro p ia din
nou de el, cu m utra în a in te ca o B rigitte Bar-
dot o p e ra tă şi p a ra o p e ra tă estetic. Aşa e ra de
ani de zile în a c e s t c a rtie r : vechile p ro stitu ­
ate c a re nu m ai e ra u d o rite pe tro tu a re le ca ld e
din S a in t-D e n is sau în Bois de B o ulo gne, a -
ju n g e a u in M o n tp a rn a s s e , ca e le fa n ţii ce se
retrag în cim itire le lor.
- N u -i p rea devrem e, m orm ăi Brichot vă-
zâ n d u -l pe co leg u l lui că oprise.
B ă trâ n a p a ra ş u tă , s u p ă ra tă , îi d ep ăşi cu
nasul pe sus, tra tâ n d u -i d re p t p ed eraşti.
- Au în tin s -o cu M e rc e d e s u l prinţesei, re ­
luă A im e m işcându -şi m â n a în d e p ă rta re a b u ­
levard u lu i, scu fu n d at în tr-o lu m in ă g ă lb u ie
m u rd ară.
- N u te speria, M e m e , îi azvârli Boris. E
clar că e a -l duce la d o m iciliu l ei.
M a ş in a lor de serviciu e ra g a ra tă n e re g u la ­
m entar, ca sute de a lte m aşini în orice seară,

46
pe lin ia c e n tra lă a celor d o u ă căi a le b u le v a r­
d u lu i M o n tp a rn a s s e . Şî ca în fie c a re seară,
M oş C ră c iu n trecuse ; p arb rizu l lor era d e c o ­
rat cu o a m e n d ă ,
Boris în c e p u să-şi sco ată m aşina.
- Şi ce facem d a c ă acum e a este a ca să,
în curs d e a se lăsa c ă lă rită ? în tre b ă A im e.
A ştep tăm să tre a c ă în revistă to a te p o z iţiile ?
- Vezi, îţi lipseşte p o ezia, suspină Boris cu
ironie. P o ate că suntem pe c a le de a asista
la în c ep u tu l unui m are am o r şi tu, tu nu te
g ân d eşti d e c â t la chestii cu re g u la t.
B richot îşi strâm b ă nasul şi m u staţa i se m iş­
că spre d re a p ta şi se opri spre stâ n g a :
- D a c ă se vrea poezie, spuse el m o rm ăin d,
nu sunt suficient p lă tit ; a r trebui să-m i d ea
şi prim e.

*
* *

P rinţesa de Sousko, n ăscu tă F re d e riq u e de


G u n a rd is s o n , a r fi vrut să-î fa c ă să-i viziteze
cei trei sute cincizeci d e m etri p ă tra ţi de la
cel de al d o ile a e ta j al unui im obil sp len d id
situ at pe strad a A lb e rîc M a g n a rd , d a r D o n a -
tien S trogof nu a ve a ch ef d e aşa ceva. Sigur
că fe restre le d e la sud d ă d e a u spre g ră d in ile
R a n e ic g h , în tim p ce spre nord se ză re a Bois
de B o u lo g n e, d a r p en tru m om ent asta era u na
din u ltim ele lui g riji.

47
A ve a a ite p ro b le m e .
M a i în tâ i şi în tâ i, sâ s c a p e p ro v iz o riu de
p is to lu l lu i W a îte r P -3 8 , c a re în c in g â to a r e a
de s u b b r a ţu l s tâ n g , b a te a s m o ld n g u l, Era d e ja
o m in u n e câ e o n u -! s im ţis e c â n d d a n s a s e ră
îm p re u n ă a d in e a u ri în s u b s o lu rile îu i ,,L a C o u -
p o !e '\ D in fe ric ire , p rin ţe s a e ro m u lt p re a o c u ­
p a tă c a s ă -ş i fre c e p a rte a d e jo s a p â n te c u lu i
d e u m flă tu ra d in p a n ta lo n ii lu i, ca să m a i re ­
m o rc e şi a c e s t a m ă n u n t.
Era to tu ş i un d e ta liu d e s tu l d e im p o r ta n t şi,
ră m a s s in g u r c â te v a c lip e în tr - u n u ! d in tr e ce le
tre i s a lo a n e a le a c e s tu i c u ib u ş o r a l p rin ţe s e i,
cu m ii zice e a în să şi, c ă u ta d in o c h i un la c
u n d e să -şi lo se re v o lv e ru l în tim p u l în c a re o
va c ă lă ri.
P e n tru că a ve a d e g â n d s-o fa c ă , c h ia r d a c ă
n u fu se se p re v ă z u t în p ro g ra m u l in iţia l ; t r e ­
b u ia d o a r s-o ră p u n ă , p e n tru a s ta îl p la te .3
d o m n u l M a la m u rd o , d a r el fă c u s e a c e a s tă
m o d ific a re în c u rs u l e v e n im e n te lo r re c e n te c â n d
e a se s trâ n s e s e în el, p e p is ta d e d a n s , şi lu i
îi s c ă p a s e ră o c h ii în tre ce i d o i s â n i m a s iv i ai
ei.
A s ta e ra p a s iu n e a lu i, a iu i D o d o S tro g o f
- s â n ii e n o rm i. A s ta n u se p o a te tre c e c u v e ­
d e re a . P rin ţe s a e ra fâ c u tâ e x a c t cu m îi p lă c e a
lu i : b u s tu l în fo rm ă d e p ru n ă , c o n tra s tâ n d cu
ş o ld u rile în g u s te (d e ş i d in p ro fil, fe s e le ei se
re lie fa u d e s tu i d e a c c e n tu a te ) şi p ic io a re le
fin e . E xa ct g e n u l lu i.

48
„ O sâ te fac să cunoşti m om ente d e n e u i­
tat, p u icu ţo , g â n d i D o n a tie n Strogof. O sâ mori
sp len d id , sco rm on ită p â n â în fu n d şi peste t o t"
U n sfârşit frum os... F re d o n â n d m ereu p r in ­
tre din ţi, c o n tin u a sa c a u te un ioc pen tru a r­
m a lui şi etu iu l în c a re ero b o g a tă , sub sm a-
kîag ijf său. insensibil io s o m p tu o zitate a lo c u ­
rilor - pereţi a lb i, m o b ilie r u ltram o d ern cu
form e suple şi rotunde, sem n a t d e cei m ai m ari
d esign srl a i m o m en tu lu i. C a n a p e le a d â n c i din
p ie le n e a g ra sau gri. S culp turi a b s tra c te , c i­
lin d rice sau cu b ice . El se h o tărî sa fo că ce era
m ai sim plu. în fu n d u l salo n u lu i e ra o b ib lio ­
teca din lem n d e o c o iu , cu sute d e volum e.
El strecura pistolul în s p a te le o p e re lo r c o m ­
p le te a le iui B alzac, n u m e pe c a re se fo rţa sâ-!
m em oreze pen tru o nu c ă u ta p re a m ult cân d
va veni m om entul.
O c lip a m ai târziu , cu p â n ze le în vânt, r e ­
a p ă ru prin ţe sa. Fusese sâ se schim be, îşi d ez-
b râca se ta io ru l C h a n e ! şi p u rta acum un soî
de h a la t roşu, v-aporos c a re o în c o n ju ra ca urs
nor d e m ătase şi d a n te la la fle c a re m işcare.
U n p a n ta lo n a p ro a p e tra n s p a re n t, şl e! roşu,
p e rm itea , fâ râ p rea m u lta g re u ta te , sâ constaţi
ca e a nu fusese n ic io d a tă o b lo n d a v e rita b ila .
- A r tre b u i sâ te faci com od, m urm ura ea
cu o voce e m o ţio n a tă , uşor tre m u ră to a re .
C u un m o rm ăit a p ro b a to r, e! îşi scoase vesta
d e ia sm oking şi a p o i îşi des făc u p a p io n u l,
în c ă de la în c e p u tu l serii nu se sim ţise p rea

49
in la rg u l lu i in a c e a s tă ţin u tă îm p ru m u ta tă ,
c a re îi e ra a şa s trâ m tă . G e n u l lu i e ra c e l le je r.
Este a d e v ă ra t că m is iu n ile pe c a re ie î n d e p li­
n ise p e n tru M a la m u r d o se p e tre c u s e ră , în g e ­
n e ra i, în lo c u ri m a i p u ţin s o fis tic a te ca în s e a ra
a c e a s ta .
M o tiv ca să fie p re c a u t şi să a c ţio n e z e cu
p ru d e n ţă e x tre m ă . C â n d ie şi d in o b iş n u it, tr e ­
b u ie s ă -ţi d u b le z i p re c a u ţiile . C im itire le s u n t
p lin e ,d e o a m e n i c a re a u n e g lija t m ic ile d e ­
ta lii. C im itire le sau p u ş c ă riile . Ia r p u ş c ă ria ,
D o d o S tro g o f o fă c u s e în S ta te le U n ite , la d o u ă ­
zeci de a n i, p e n tru a ta c a rm a t c a re se p e tre ­
cuse în d e fa v o a re a lu i.
Se ju ra s e să n u se m a i la se p rin s n ic io d a tă .
C h ia r d a c ă a r fi fo s t ju p u it, a r fi fo s t m u t ca
un m o rm â n t.
In a fa ră de a s ta , nu a ve a n ic i c e l m a i m ic
c h e f ca să c ra p e : m o tiv în p lu s să -şi p ă s tre z e
to a te a tu u r ile şi să n u se la se a re s ta t.
- V re i să b e i c e v a ? îl în tre b ă p rin ţe s a S o u sko
cu o vo ce c a re se fo rţa să n u tre m u re .
S â n ii ei m a ri fre m ă ta u s u b n o ru l v a p o ro s a !
h a la tu lu i. El se h o tă rî să tre a c ă la a c ţiu n e
s trâ n g â n d - o d e în c h e ie tu ri şi tr ă g â n d - o sp re el.
- A r a tă - m i un p ic a s ta , fă c u el d e z te g â n -
d u -i c o r d o n u l roşu.
P e n tru v â rs ta e i, s â n ii îi e ra u o m in u n ă ţie .
Se g h ic e a u a n ii d e î n g r ijir i şi e x e rc iţii fiz ic e
c a re -i îm p ie d ic a s e ră să se fle ş c ă ia s c ă . D re p ţi,

50
b og aţi şi pu tern ici, îm p u n g e a u aeru l cu sfârcu­
rile lor roşii.
C u m â in ile căuş, el c â n tă ri nurii sup erboga-
tei văduve. îi p lă c e a la n e b u n ie să fa c ă as ta •
o d a tă , avusese id e e a să-i c â n tă re a s c ă Justi
nei - cinci kilo g ra m e fie c a re i A p ro a p e un re
cord. C ei a i prinţesei p ă re a u să fie ceva m a
uşori, d ar cu puţin. îşi spuse că o să fie di
vin cân d o va lua pe la spate ; sânii i se vo-
b ă lă n g ă n i în ritm ul b ă tă ilo r lui din şale.
- R e g u le a ză -te , făcu el cu o voce răg u ş ită
Ea se înroşi.
— V in o în c a m e ra m ea, se m iorlăi ea.
C a şi restul a p a rta m e n tu lu i, ca m e ra fusese
re d e c o ra tă cu un an în urm ă. P atul era g ig a n
tic şi a c o p e rit cu o ţe s ă tu ră ja p o n e z ă . Pe un
p e re te , la în d e m â n ă , un ta b lo u d e c o m an d ă
fan tastic, gen u l c la r d e la bordul B o ein gului
p e rm iţâ n d să ap rin zi sau să stingi to a te a p a
ra te le e le c tric e din casă, fă ră a te d a jos din
pat. In fa ţa p a tu lu i, un ecran de televizor uriaş
Şi p rin tre a lte şm echerii, e ra şi o tele co m an
d ă c a re urca sau co b o ra c a p u l p a tu lu i pen tru
a privi m ai com od la televizor.
în p e n u m b ra mov a tu b u rilo r cu neo n, D o d c
S trogof simţi d e g e te le lungi a le p rinţesei c a re -i
p îp ă ia u p a n ta lo n u l şi ap o i ii tra s e ră ferm o aru l.
Ea-i scoase m em brul şi i-l c o n tem p lă cu în ­
c â n ta re . A cesta, eno rm şi roşu, c a ld , plin de
v iaţă, p a lp ita sub p a lm e le ei.

51
- H a i so ne re g u lă m , fă c u el îm p in g â n d - o
pe p a f,
- A ş te a p tă , zise e o cu o vo ce s tra n g u la tă .
T ra g e p e rd e le le , te ro g .
El a v e a u n c h e f n e h u n de ea a c u m . F a p tu l
ca tre b u ia să o o m o a re d u p ă a c e e a fă c e a s ă -i
c re a s c ă a d r e n a lin a . M e rs e s p re g e a m şi a p u c ă
d e c o r d o n u l c a re fă c e a să c u lis e z e a m b e le
p e rd e le . Şi a p o i, se în ţe p e n i.
Jcs, p e tro tu a r u l s tră z ii A lb e r ic M a g n a r d , se
a fla u d o u ă s ilu e te .
D o i b ă rb a ţi, d o i ţ ip i d e c a re -ş i a m in te a p e r­
fe c t c ă - i văzuse la d a n c in g u l d e la ,,L a C o u -
p o le ". U n u ! în a lt şi b ru n e t, a p ro a p e d e ta lia
lu i şi u n u l m a i m ic, c h e l .şi s la b , în lo d e n .
El îi re ţin u s e aşa , fă ră să le a c o rd e o a te n ­
ţie d e o s e b ită , d in o b iş n u in ţă , p e n tru că e ra
în o b ic e iu l lu i c â n d in tra u n d e v a , s ă -ş i ro te a s ­
că p r iv irile în to a te p ă rţile , în s p e ra n ţa că va
în tâ ln i fig u r i c u n o s c u te . A i u n m a re a v a n ta j
a s u p ra o a m e n ilo r c â n d e şti p rim u l c a re i- a i
id e n t if ic a t
Ă ş tia p u ţe a u a p o liţiş ti de la d is ta n ţă .
El în c h is e p e rd e le le în c e t. R e fle c tâ n d . P re z e n ţa
lo r s c h im b a un p ic lu c ru r ile , d a r n u d e to t.
A s ta fă c e a ca m is iu n e a lu i să fie şi m a i d is ­
tra c tiv ă , p e n tru că e ra o b lig a t să lu c re z e m ai
s u b til.
S in g u ru l n e ca z e ra .Iu stin e , c a re u rm a s ă -l
a ş te p te la m ie z u l n o p ţii, d a r p a g u b ă - n c iu -

52
perei ; e ra destul de m are să se descurce şi
singură.
Se în to a rs e spre fe m e ia c a re stătea pe m a r­
g in e a p a tu lu i, cu sânii in tre ză rin d u -s e in d e s ­
c h iză tu ra h a la tu lu i.
C um e re c ţia lui s tră p u n g e a în c o n tin u a re
văzd uhul, m asivă şi roşie, e a voi s-o a p u c e şi
s-o a fu n d e în g u ra ei larg deschisă, d a r el o
opri.
- N u , fă c u el, să în cercăm în tâ i a ltc eva.
V o ia să juiseze în tre a ie s te b a lo a n e de c a r­
ne lă p to a s ă pen tru în cep u t.
O a p u c ă de m a m e lo a n e şi o tra se spre el.
C u o m işcare le n tă se b ă g ă în şanţul ca ld şi
lucitor de su d o are d in tre sânii prinţesei şi, cu
ochii pe ju m ă ta te închişi, în c e p u să urce şi să
co b o are, lo vin d u -i d e fie c a re d a tă b ă rb ia prin
ţesei, a cărei ră s u flare p re c ip ita tă d ev en ea
din ce în ce m ai g re o a ie .
D e p a rte de a i se m icşora entuziasm ul,
Strogof se g â n d e a la cei doi copoi de pe tro ­
tu ar, c a re d e g e ra u în tim p ce el o c ă lă re a li­
niştit pe Sousko, în a in te de a -ş i re g la so co te­
lile ; a c e a s tă id e e îi m ă re a şi m ai m ult exc i­
ta ţia .
A vea tot tim p u l, s ea ra nu era d e c â t la în ­
ceput.
Şi d a c ă to tu l se p e tre c e a b ine, d u p ă noul
plan c a re -i încolţise în m inte, nu n u m ai că
urm a s-o o m o are pe prinţesă în nasul poliţiş-

53
tilor, b a m ai m ult, a c e ş tia vor p u te a d e p u n e
m ă rtu rie m ai tâ rziu , că el e ra co m p le t n e v i­
novat de a c e a s tă crim ă.
C e p u te a să fie m ai în c â n tă to r d e c â t să-i
faci pe copoi, fă ră voia lor, com plici Ia o
crim ă ?

54
C A P IT O L U L III

!n m ica în c ă p e re , u n d e era a p rin s ă d o a r o


veioză, nu m ai e ra nevoie d e altc in e v a . O z ă ­
p u ş eală de ju n g lă u m p le a a tm o sfera şi m iro ­
suri d e tra n s p ira ţie şi d ezm ăţ c o m p u n eau un
am estec sulfuros, la lim ita sufocării.
- N u -i d re p t ! plescăi KaJIikokkos îm p in ­
g ân d uşa. N u m a i eu nu ţi-a m în fip t-o în cur
in s ea ra asta !
S tă p â n u l locurilor, Francis B e au cran n e, a n ­
tre p re n o r d e pom pe fu n e b re şi p ro p rie ta r a!
acestei case din strad a Blom et, in v a d a t de e-
c h ip a unui film porno, îşi rid ică fa ţa cân d re ­
gizorul lan să ace a s tă rem arcă de un ro m a n ­
tism zg u d u ito r.
- D a r nici eu, d ra g u l m eu ! făcu el cu
d e m n ita te , în c iu d a poziţiei lui puţin propice
pentru a d u c e o conversaţie.
Era c u lc a t pe spate, în m ijlocul p atu lu i şi o
in stala se pe Justine pe el, fă c â n d -o să se a-
şeze peste fa ţa lui, cu c o a p sele d es făcu te, în
aşa fel în cât, în m om entul în c a re a p ă ru s e

55
K a llik o k k o s , eî a ve a n a s u l b ă g a t în a d â n c u r ile
u m e d e a le g ă u rii ei in tim e ,
- D e a itfe l m i-a ţi d a t o id e e , re lu ă e! î n ­
c e rc â n d să se e x tra g ă d in tr e p ic io a re le t in e ­
rei fe m e i.
N a s u l lu i lu n g lu c e a d in c a u z a u m id ită ţii
s e c re ta te d e c ră p ă tu ra iu s tin e i d in c a re el to c :
m a i ie şise .
- P e rm ite ţi ? îl în tre b a p e K a llik o k k o s pe
un to n m o n d e n .
C e lă la lt în c e p u s e să se d e s c h e ie ia n a s tu ri.
P u fn i în râs şi se în c lin ă c e re m o n io s ,
- D a r vă ro g , s u n te ţi la d u m n e a v o a s tră a-
ca sâ , d ra g ă p rie te n e , a v e ţi p rio rita te .
M a i a le s că el, K a llik o k k o s , a lia s m a re le
Tex sa u D irty K a l, c u n o ş te a pe d in a fa ră in te ­
r io ru l ş a le lo r fo s tu lu i s ta r d e film e p o rn o şi a r
fi p u tu t in tra cu o c h ii în c h iş i, ca să zice m a ş a .
- A ţi p u te a s ă -m i c e re ţi şi m ie p ă re re a , n u
c re d e ţi ? s p u s e iu s tin e , cu o c h ii lip iţ i d e e c r a ­
n u l te le v iz o ru lu i d in fu n d u l c a m e re i, u n d e ,,P a ­
ra g r a fe " , e m is iu n e a pe c a re o u rm ă re a d e o
o ro , se sfâ rş e a .
B e a u c ra n n e şi A m b ric o , fo to g ra fu l, a v u s e ­
seră to a te g r e u tă ţile d in lu m e ca s-o d e z b ra c e ,
p e n tru că e a re fu z a să se m işte d in lo c . Ea
s -a r fi lă s a t p ip ă ită , d a r n ic i v o rb ă să fie d e s ­
p rin s ă d a p o s tu l TV, u n d e se d is c u ta d e s p re
a rtă . în g e n e ra l, cu A m a re şl d e c a rte a unu«
o a re c a re S a m m e c o u lt, in p a r t ic u la r : „ N o n im -
p re s io n is m u !",..

56
E d ouard S a m m ec o u lt, c a re avea acu m p a ­
truzeci şi trei de a n i, d a c ă e a nu se în cu rca
la socoteli. In spector g e n e ra l al m u zeelo r şi
au to ru l unei cârti despre ca re to a tă lu m ea de
pe p lato u zicea câ este o c a p o d o p e ră .
Ce drum m ai făcu se şi E d ouard, din vrem ea
cân d îl cunoscuse, cu şap tes p rezece sau o p t­
sprezece an i în urm ă !
Ea închise ochii în tim p ce în s p a te le ei, d o u ă
m âini laco m e îi a le rg a u peste fese. Il revăzu
pe Edouard, slab aşa cum era în ep o ca a c e e a ,
a p ro a p e uscat, cu c la ia a c e e a de p ăr negru
care -i c ă d e a peste um eri. Şi b a rb a a c e e a ca-
re-i a c o p e re a fig u ra p â n ă la pom eţi. N u -i ve­
n ea să-şi c re a d ă o ch ilo r c ă -l regăsise...
In sp a te, d e g e te le m ari a le a n tre p re n o ru lu i
de po m p e fu n e b re îi d e s fă c e a u cru p a. B eau-
c ran n e, p en tru în cep u t, îşi p e rm ite a v e d erea
secolului, vizitân d cu privirea d u n g a n e a g ră
c a re -i îm p ă rţe a fu n d u l în d o u ă em isfere g e ­
m ene, d e s fă c â n d c a rn e a d e lic a tă , fă c â n d să
se d e s ch id ă b u ze le ca p e ta le le unei flori, pe
urm ă c e rc e tâ n d g a u ra m in usculă a an u su lu i
cu d eg etu l cel m are, ap o i cu in e la ru l...
D irty K al, în g e n u n c h e a t a lă tu ri de el, îl p ri­
vea cu ochii ieşiţi din orbite.
La c e lă la lt c a p ă t al p a tu lu i, A m b rico înce
puse să se intereseze de C h a n ta l pe care o
trezise, şi, d e o a re c e a c e a s ta protesta, o făcuse
să ta c ă , in tro d u c â n d u -i sexul în gură.

57
Justine era total in d ife re n tă la d e g e te le lui
B e a u c ra n n e c a re-! c e rc e ta u in te rio ru l. K alli-
kokkos aju n se sâ-i reproşeze ;
- N u s -a r spune că p a rtic ip i, făcu el.
Ea rid ică din um eri :
- V ă las să vă d istraţi cu curul m eu, cred
că n u -i a ş a de rău,' nu ? C e -a i vrea ? Să
cânt ?
C e le b ru l re a liz a to r a! „P is ic ilo r savante",
„T ă c e re , se re g u le a ză !", „ C a m p io n a t d e penis
la R o la n d -G a rro s " şi a lte c a p o d o p e re a le arte i
c in e m a to g ra fic e , suspină :
- Te ştiam m ai c o o p e ra n tă , m urm ură el.
Ea-şi scutură p ăru l blo n d , d eco lo rat.
- F ie c a re lucru la tim pul lui.
Scoase totuşi un sm iorcăit uşor cân d B e a u ­
c ra n n e o to rp ilă pe la spate, fo rţân d cu o sin­
g u ră lovitură din şale c e a m ai în g u stă c r ă p ă ­
tu ră a ei. D u p ă rezisten ţa în tâ m p in a tă de
sfinctere, restul se p etrecu fă ră p ro b lem e.
- A ş a -i în to td e a u n a , fă c u regizorul cu un
a e r d e cunoscător. D a c ă tre c e c a p u l, trece şi
restul !
B e a u c ra n n e şi regizorul îşi surâseră c o m p li­
ce unul a ltu ia , in tim p ce a n tre p re n o ru l îşi
c o n tin u a m u n ca sa d e d e s ţe le n ire , K allikokkos,
care co n ta să fie u rm ăto ru l, în c e p u să se jo a c e
cu m asele som ptuoase a le s ân ilo r tin e re i fe ­
m ei, ca re se le g ă n a u în tre m â in ile lui. Justine
fusese m u ltă vrem e starul film e lo r sale, din
cau za acesto r nuri a i ei. C u m se n u m e a o a re

58
film u l în c a re ea, g o a lă p e o te ra s ă la ultim ul
e ta j a l unui bloc, cu p iep tu l în a in te şi fu n d u l
rid ica t, stro p ea flo rile în tim p ce, prin spate,
S u p e rm a n c o b o ra din cer peste e a şi o s tră ­
p u n g e a p â n ă în fu n d u l p â n te c u lu i ? „S O S ,
castraveţii g a la c tic i" ; un scien c e-fictio n porno
şi um oristic, c o m p let a iu rit, c a re m ersese fo a r ­
te bine.
Se în to a rs e din nou spre B e a u c ra n n e :
— A ş te a p tă , făcu el co n g estio n at, n -a i in ­
tra t com plet.
Şi pen tru a-l a ju ta , deschise la m axim um ,
cu m â in ile , fe s e le Justinei, d is ta n ţâ n d Ia lim ite
p o sibilulu i o rificiu l şalelo r ei.
— O c a rte in d is p e n s a b ilă tutu ro r celor ce se
in te re s e a ză d e a c e a s tă p e rio a d ă a istoriei a r ­
tei, în c h e ia p re ze n ta to ru l „ P a ra g ra fe lo r" .
M o d est, cu ochii p le c a ţi, E douard S am m e-
cou lt p rim e a c o m p lim e n te le cu m utra tip u lu i
ca re m erită c e e a ce i se spune, d a r vreo
să fa c ă pe m odestul.
In cap u l Justinei im a g in ile se d e ru la u una
d u p ă a lta . A m in tirile . Locuri, d eco ru ri, o p a r ­
te a tin e re ţii sale la care se g â n d is e de m ulte
ori.
!n sp ecial din m om entul în c a re în cep u se d e ­
clin ul. D e c â n d îşi d ă d u s e sea m a că e a nu
m ai era, d u p ă p ro p riile ei cuvinte, d e c â t o
veche c am ee .

59
O fiin ţă te rm in a tă . Pa p u n c tu l d a c. n a u fr a ­
g ia . O fa tă fru m o a s a în c ă , d a r p u tre d a p â n ă
in m ă d u v a o a s e lo r.
F ă ră v o in ţă , fă ră c a p a c ita te a a‘ a o rezista
la d ro g . G a ta la o ric e c â n d e ra în „ lip s ă " .
Şi to a te a s te a d in c a u z a c u i ? D in v in a c u i ?
O c h ii ei se în g u s ta ră .
D in v in a lu i S a m m e c o u lt
O h , n u S a m m e c o u lt d in a c e a s tă se a ră , tro n â n d
cu t it lu r i o fic ia le şi cu c a rte a sa pe un p la to u
d e te le v iz iu n e . N u , un a lt S a m m e c o u lt, cu ş a p ­
te s p re z e c e a n i m ai tâ n ă r, îm b ră c a t c u c ă m ă ş i
in d ie n e şl v o rb in d d e s p re d is tru g e re a a ce s te i
s o c ie tă ţi de- c ă c a t.
Ea z g â rie u ş o r s a lte a u a p a tu lu i. P rin s p a te ,
B e a u c ro n n e îi în fig e a c â t p u te a d e a d â n c f u r ­
tu n u l lu i d e s tro p it, c a şi c â n d a r fi v ru t s-o
s tră p u n g ă p rin fa ţă . D a r c e tre a b ă a v e a ea
cu a c e s t tip c a re o s o d o m iz a cu v io le n ţa c e ­
lu i c a re a i zice că o fa c e p e n tru p rim a d o tă ?
li v e d e a p e E d o u a rd a c u m ş a p te s p re z e c e
a n i- O c h ii lu i E d o u a rd a lă tu r! d e a ! ei. V o c e a
lu i ş o p tin d u - i , , 0 să vezi, d ra g ă , o d o za fa c e
m a i m u lt d e c â t o su tă d e o rg a s m e !" A s te a se
p e tre c e a u în c a m e ra h o te lu lu i s ă ră c ă c io s in
c a re s tă te a el, p e s tra d a D ra g o n , ta S a ln t-G e r-
m a irt-d e s -P re s . C e fă c e a E d o u a rd Sa v re m e a
a c e e a ? Se lă s a s e d e s tu d ii d u p ă '6 3 , ju râ n d
să n u m o l „ c o la b o re z e cu d u ş m a n u l" şi s u p r a ­
v ie ţu ia fă c â n d d iv e rs e tre b u ri p ră p ă d ita . C â n d
ii în tâ ln is e , e ra la în c e p u tu l c in e m a to g ra fie i

60
p o rn o şi lu m e a e ra în c â c u rio a s a . Şi iustine,
c a re n u a ve a c le c o t n o u ă s p re z e c e ani, jucase
d e ja în d o u a lu n g i m e tra je şi a ju n s e s e a p r o a ­
p e o v e d e ta . S a m m e c o u ft, c a re lu c ra o ju m ă ­
ta te d e n o rm ă la a re v is tă d e c in e m a , venise
s â -i ia un in te rv iu . C e i m a i n o s tim e ra , că e a -'
întâmpinase e x a c t în p o z iţia în c e re se găsea
în a c e a s tă se a ra . C u un t ip în s p a te le e i, c a re
o s o d o m iz a . T u rn a re a a v e a ’ lo c sn tr-un aparta­
ment d in F ro n t d e S e in e şi e a re v e d e a cu p re ­
c iz ie fo to g ra fic a ca şi cu m a r fi a v u t-o în f o ţc
o c h ilo r în a c e s t m o m e n t, p ie le a d e p a n te ră p e
c a re e ra în g e n u n c h e a tă în tirr.p ce u n tip o
scurma cu s ă lb ă tic ie .
In tre d o u ă se cve n ţe , el intervievase, în-
t r - 0 co rn e r o a lă tu ra tă , u n d e m e rse se ră să se
izo leze , fşî re a m in te a je n a fu i c â n d e a intrase
fâ râ n ic i un fe l d e c o m p le x e în d e ta lii tehnice,
e x p lic â n d u -i d e e x e m p lu , că cu u n u l d in p a r ­
te n e rii săi d in film , tre b u is e sâ -şi fa c ă u n bodi-
i'o n a j cu anesteziant a! a m ig d a le lo r, p e n tru co
a c e s ta m ă s u ra d o u ă z e c i şi ş a p te d e centime­
tri şi, o ric â t c r fi fo s t e a d e primitoare, exis­
tau şi lim ite .
Şi apoi survenlse incidentul. Evenimentul care
hotărâse totul.
L in d a a p ă ru s e b ru s c In cameră, cu un cuţit
d e b u c ă tă r ie în m â n ă .
U n d a B ra d y , tre iz e c i şi p e tru d e a n i io v re ­
m ea a c e e a , a rtis tă şi ea, d a r c o n s id e ra tă a fi
o „ p r o b le m ă " d e c ă tre re a liz a to ri, p e n tru că

61
p relin sese in co n tra c te le ei să nu fie supusă
sod om izării. Ea refuzase de a s e m e n e a şi e ja ­
c u lă rile în g u ră sau pe fa ţă .
în co n clu zie, o c ă c ă c io a s ă .
în plus, nu era c h ia r aşa de tâ n ă ră pen tru
o astfel d e tre a b ă .
Pe tuşă, aşa cum era Justine acu m a .
Pentru o clip ă , im a g in ile se e s to m p ară. La
s p a tele ei, K allikokkos şi B e a u c ra n n e , ca doi
p recu p eţi c a re se to c m e a u pen tru o vac ă, îşi
c o m u n ica u im p resiile d es p re fesele ei. C um
B e a u c ra n n e se satisfăcuse pen tru m om ent, era
rân d u l lui D irty Kal să-i a ta c e fu n d u l. Ea se
strâm b ă. Sexul reg izo ru lu i e ra eno rm şi b r u ta ­
lita te a lui e ra recun oscută în m ijlocul a c tr iţe ­
lor film e lo r porno.
- C re d că ţi-a m p re g ă tit-o b ine, g ro h ă i
B e a u c ra n n e . M e rg e ca untul.
- N u te în g rijo ra p en tru asta, răspunse
D irty K a l, ai p u te a să-i bag i tu rn u l Eiffe! în
posterior fă ră ca e a să a ib ă o b iecţii.
El se a p ro p ie cu o m â n ă de cru p a ei şi e a
simţi c ă ld u ra en o rm u lu i in stru m en t c a re se li­
p ea d e orificiu! ei cel m ai îngust. Turnul Eiffel I
Tu vorbeşti ! C e l puţin a c e la a v e a un vârf a s c u ­
ţit. în tim p ce m em brul lui K allikokkos, g ig a n tic ,
se te rm in a cu un fel d e c a p p ă tra t c a re te d u c e a
cu g â n d u l la tu rn u l M o n tp a rn a s s e , ca să r ă ­
m ânem în ac e la ş i d o m en iu .
C u o lovitură p u te rn ic ă din şale el o rupse
m ai m ult d e c â t o p ătru n se. Ea scoase un ţi-

62
p â t uşor, d a r se făcuse. El îi b ă g a s e p â n ă in
m aţe, b a ra îui eno rm ă.
- E m ai b u n ă ca yoga pen tru a te d e s tin ­
de in tre d o u ă secvenţe ! fă c u regizorul c ă tre
B e a u c ra n n e .
O scorm oni c â te v a c lip e cu a rd o a re a unui
a rm ă s a r sălb atic.
- M a i avem în că d o u ă sau trei scene de
tu rn a t, re lu ă ace sta Ia a d re s a p ro p rie ta ru lu i
lacu rilo r. S p e r că nu te d e ra n je a z ă d a c ă o să
d ep ăşim un pic term e n u l ?
- D e lo c , fă c u c e lă la lt.
P lă c e re a e ra de p a rte a lui.
- N -a m p u tea să ne tutu im ? a d ă u g ă el.
- V o ia m să-ţi p ropu n, fă c u K allikokkos care
g â fâ ia ca un a le rg ă to r d e cursă lu n g ă. Folo­
sind ac e la ş i cur, n e -a m îm p rie te n it, nu ?
Pe e c ra n , d e fila g e n e ric u l „ P a ra g ra fe lo r" . Pe
urm ă a p ă ru ră a n u n ţu rile p u b lic ita re care ex­
p lo d a ră ca un foc de a rtific ii.
Justine, scu tu rată d e instru m entu l de tortură
c a re se în fig e a în ea, în ch ise ochii. R evedea
a c e a a p a riţie de coşm ar din urm ă cu şap tespre
zece a n i. L inda, n e b u n ă d e z lă n ţu ită , cu cuţi
tul de b u c ă tă rie în m ân ă. în plin delir.
Linda sărise a su p ra ei u rlân d . C a o fiare
•s ă lb a tic ă . La a c e a vrem e nim en i nu auzise în
F ran ţa de „ p u d ra în g e rilo r" nu m ită de a m e ri­
c an i P e ace Pili (p ilu la p ă c ii). U n drog, feni-
c ic lid in ă , c a re tra n sfo rm a pe oricin e intr-un
m onstru sângeros. Existau indivizi ca re dep ăşi-

63
seră lim ita ş i-ş i m â n c a s e râ m a m a , n e v a s ta ,
c o p ilu l, d u p ă ce îl c o n s u m a s e ră . L in d a B ra d y
e ra un p o rn o -s ta r a m e ric a n , o c o le g a ,,în t r e ­
c e re p rin P a ris " şi c ă re ia I se d ă d u s e ră d o u ă
sau tre i p a s tile , d a r J u s tin e n u a ve a d e u n d e
să ştie . Ea o vă zu s e p e L in d a n â p u s tin d u -s e
a s u p ra e i c a o fu rie , cu b ra ţe le ro tin d u -s e ca
n iş te e lic e . Ea a vu se se re fle x u l d e a se tra g e
la o p a rte şi lin d a c ă z u s e la p ă m â n t. D a r p e ­
r ic o lu l n u tre c u s e , A c tr iţa p o rn o scose se un
n o u u r le t şi se la n s a s e in tr - u n a l d o ile a a s a lt
T o tu l se p e tre c u s e în c â te v a s e c u n d e . S u fi­
c ie n t c a S a m m e c o u lt, tâ n ă r u l re p o rte r, să -şi
d e a se a m a c ă n u e s te v o rb a d e o sc e n ă de
film şi c u ţitu l n u e ste d in p la s tic sau c a rto n ,
ci d in o ţe l v e rita b il. B ă tâ n d a e r u l cu m â in ile ,
e l se a z v â rlis e p e s te n e b u n ă ş i-i în tre ru p s e s e
tra ie c to ria lo v in d -o cu c a p u l in nas. P e n tru c
o lin iş ti d e fin itiv , e! îi d ă d u s e un p u m n în b ă r ­
b ia şi o la b ă la b a z a g â tu lu i.
„ P u d r a în g e r ilo r " o fă c u s e p e L in d a in s e n ­
s ib ilă la d u re re , d a r se c lă tin ă , se p ră b u ş i Sa
p ă m â n t şi S a m m e c o u lt p r o fită p e n tru a o î n ­
to a rc e p e b u rtă , se a şe ză p e s p a te le , ei ş i-'
în n o d ă m â in ile p e s te m ijlo c .
iu s tin e îşi re v e n e a cu g re u .
- C re d e a m că s u n te ţi z ia ris t, fă c u e a p rî-
v 'n d -o p e L in d a ’, c ă re ia ii curge-a s â n g e d in
nas. N u ş tia m că am d e a fa c e cu B ru c e Lee.
- N ic i eu, re c u n o s c u s e S a m m e c o u lt, d e lo c
o b o s it.
T o tu l o r fi fo s t în re g u lă , d a c a L in d c s -a r
fi c a lm a t N u m a i c ă , im e d ia t c e -ş i re v e n i, în ­
c e rc ă d in n o u sâ ,scsrâ a s u p ra iu s tin e i. Sa ro m e -
c o u it o a d o rm ! în fe lu l să u , o d o u a o a ră . D a r
c in c i m in u te m o i tâ rz iu , a c e a s ta se rid ic a s e ,
cu c u ţitu l d e b u c ă tă rie p e c a re -! re c u p e ra s e
d e Jos.
D e d a ta a c e a s ta , S a m m e c o u it în ţe le s e s e c ă
a re d e a fa c e c u u n n e o m . A p u c ă u n p re s p c -
p le r d e b ro n z cu c a re o lo v i în c a p pe U n d a ;
se a u z i un tro s n e t s u rd d e o a se .
P o liţiş tii a ju n s e s e ră p e s te un s fe rt d e o ră ,
d a r !e tre b u i şl Sor un tim p ca sâ -şi d e a se a m a
câ n u e ste o g lu m a . U n u l d in tr e ei, c a re se
a p ro p ia s e d e iu s tin e s â -i e x a m in e z e ră n ile ,
s c o a s e u n ră c n e t d e -ţi în g h e ţa s â n g e le In
v in e ; tu r b a ta se re p e z is e a s u p ra Sui şi-s î n fip ­
sese u n g h iile în o c h i, d ire c t In o rb ite .
T re b u is e râ sâ tr a g ă m a i m u lţi d e ei ca s ă -t
s c o a tă d in m â in ile n e b u n e i j în to t a c e s t tim p ,
d in o c h ii p o liţis tu lu i c u rg e a s â n g e a m e s te c a t
cu lic h id c ris ta lin .'
Lin d a d is p ă ru s e a p o i d in c ir c u la ţie , iu s tin e
a fla s e d e s p re c o n d a m n a re a e i la m a i m u lţi a n i
d e p u ş c ă rie şi n u m a i a u z is e v o rb in d u -s e ele
ea.
în a c e e a ş i s e a ră , e a fă c u s e d ra g o s te cu t â ­
n ă ru l z ia ris t. C â n d a c e s ta o în tre b a s e d e ce se
p u rta s e t in d a a t â t d e s ă lb a tic , e a -î ră s p u n ­
sese :

65
- Este o scroafă g e lo a s ă ! M ă a m e n in ţa s e ,
îmi spusese că m ă o m o a ră d a c ă o părăsesc.
C red că s-a d ro g a t ca să a ib ă cu raj.
D ro g a s e ? S a m m e c o u lt rid ica se din um eri,
ig n o râ n d ra v a g iile fe n ilc h id in e i. Pentru ei, şm e­
c h e ria lui era h e ro in a în doze m o d erate. C â n d
ştiai să te stăp ân eşti, pretin sese el, cân d ştia
să rezişti ob işn u in ţei, d e fie c a re d a tă cân d
lu ai, era raiul pe p ăm ân t.
fi propusese iu s tin e i să în cerce. D o a r o d a tă .
C a să vad ă şi ea.
Avusese Ioc un în treg ritu al. S ăcu leţu l cu
pu d ră, serin g a, lin g u riţa de c a fe a , p u d ra d i­
zolvată în a p ă şi ap o i în c ă lzită .
Şi, în fin e, lichidul c a re p ă tru n d e a în vene.
Justine se lungise pe p a tu l din c a m e ra lui
S am m ecoult, sim ţin d u -se în al n o u ă le a cer...
N u u ita se n ic io d a tă , ap o i, a c e a s tă p rim ă in ­
jecţie.
A tâ t d e n e m a ip o m e n ită , în cât, la fie c a re în ­
ţe p ă tu ră , c ă u ta a c e a senzaţie.
In van.
Şi aşa în cep u se infern ul ei.
D a r nu era unicul m otiv pen tru care, azi.
S a m m ec o u lt tre b u ia să p lă te a s c ă .
Fusese şi altceva, cu trei s ă p tă m â n i m a
târziu. U n a lt evenim en t, c h ia r în a in te de rup
tu ra lor.
O seară c a re se sfârşise prost şi în urm a
c ă re ia cin eva răm ăsese lat. M o rt.

66
O d ra m ă c ă re ia e a îi p ă s trase urm ele. Probe
d e n e tă g ă d u it, a c u z a to a re .
C a re o să-i a d u c ă aur, d a c ă ea ştia să-şi
fa c ă jo cu l.
Făcuse b in e că p ăstrase a c e l d o c u m en t vre­
m e de şap te s p re ze c e ani, c h ia r d a c ă nu m ai
ştiuse nim ic d esp re S a m m ec o u lt.
D e d o u ăzeci d e ori, de o sută de ori, fusese
pe c a le d e a a ru n c a la g u n o i acel film c o m ­
p ro m iţăto r. D a r în to td e a u n a se oprise, pen tru
că o voce in te rio a ră îi s p u n e a că p o a te, în tr-o
zi, îi va fi d e folos.
Avusese d re p ta te .
C e grozav o să fie să-i reîm p ro s p ă te ze m e­
m oria lui S am m ec o u lt, c h ia r în m om entul, în
c lip a precisă câ n d ra ze le g lo rie i în c e p e a u să-i
sură d ă !
C e n e m a ip o m e n it o să fie s ă-l d e a jos de
pe p ie d e s ta lu l lui, să-l fa c ă să-şi p ia rd ă sig u ­
ra n ţa d e sine, a m in tin d u -i lucruri vechi, fo arte
vechi I
' Ea n -a v e a nim ic de p ie rd u t şi o a v e re de
câştig at.
In s p a te le ei, K allikokkos, în sfârşit, reuşea
să ju is eze. In m odul Iui obişnuit. C a un s ă l­
batic. Im p in g â n d u -s e cu a tâ ta v io 'e n ţă în e a
în c â t p ro p riu l iui p â n te c p le s c ă ia peste fesele
tin e re i fem ei.
C â n d se te rm in ă , e a se g ră b i spre n o p tieră,
u n d e e ra u a zv â rlite nişte revist'e. Printre ele,

67
se a fla u n a s p e c ia liza tă în p ro g ra m e d e t e le ­
viziune şi c ă u tă p a g in a u n d e era tre c u tă e m i­
siunea „ P a ra g ra fe " .
T re b u ia să vad ă n u m ele lui S a m m ec o u lt t i ­
p ă r it. N e g ru pe a lb . D a c ă nu, n -a r fi crezut.
N u -i ve n e a să c re a d ă în norocul ei.
K allikokkos te rm in a s e cu îm b ră c a tu l.
- C e se în tâ m p lă ? a în tre b ă e! pe iu s tin e
v ă z â n d -a că răsfoieşte revista, te -a î h o tă râ t să
te reciclezi în dom en iu! cultura! ?
Ea nu -şi rid ic ă ochii.
- D a c -a ! fi în tre b a t, făcu e a p rintre dinţi,
a i şti ce să spui ?
El rid ică din um eri şi-şi făcu a p a riţia în salon,
b ă tâ n d din palm e.
- T o a tă lu m e a la locul ei p en tru p e n e tra re .
A d u n a re a , fe te le cu p â n te c e le îr, sus, p e p a t 1
Erîca, vezi c ă -ţi luceşte curul, d u -te să te p u ­
drezi, d ra g ă .
Fură c â teva m om ente d e a g ita ţie , d u p ă ca re
vocea sec re taru lu i de p la to u se a u zi :
- „Pe aripile penisului", prima secvenţă 1
Dar iustine, nu asculta. In programul de tele­
viziune numele lut Sammecoult strălucea sub
ochii eî co şi'cum ar fi fost scris cu litere de
aur.
Edouard Sammecoult, dragostea ei de acum
şaptesprezece ani, în mod miraculos reînviată
şi care, dacă ea ştia cum, constituia un soi de
asigurare împotriva tuturor riscurilor până Io
sfârşitul zilelor ei.

63 —
C in c i m in u te m a i tâ rz iu , a vu id e e a d e a
c o n s u lta un a n u a r. In im a îi tre s a ltă d e b u c u rie :
S a m m e c o u lt lo c u ia în c e e a c e se c h e a m ă un
c a rtie r e le g a n t U n u ! d in tr e c o lţiş o a re ie c e le
m a i s e le c te d in P a ris : b u le v a rd u l L a to u r - M a u -
b o u rg , în a ro n d is m e n tu î VH, la d o i p a ş i d e In -
v a lid e s .
T o tu l se în lă n ţu ia p e r f e c t la m o m e n tu l în c a re
va a v e a to a te e le m e n te le n e c e s a re , va lo v i.
Şi S a m m e c o u lt se va d ă râ m a ca un c a s te ! d e
n is ip .
D e d a ta a c e a s ta , n u h e ro in a e ra a c e e a c a ­
re -! c re a o s ta re d e e u fo rie . Era p la n u l c a re -!
în c o lţe a în m in te cu re p e z ic iu n e .
E ra a tâ t d e a b s o rb ită d e p ro ie c tu l sau, că
n ic i n u o b s e rv ă a b s e n ţa lu i D o d o S tro g o f o a re -i
p ro m is e s e c ă o sâ v in ă s -o ia d in s tra d a B lo m e t
ia m ie z u l n o p ţii.
J e a n -M a rc B a lle ro y îi p ro p u s e s -o c o n d u c ă ,
d a r e a îl re fu z a .
-- O sâ ia u un ta x i. sp u s e e a .
P u te a sa-şs o fe re a c e s t lu x a c u m / c â n d u rm a
sâ d e v in ă b o g a tă .

69
C A P IT O L U L IV

In ace laş i m om ent, D o d o S trogof se privea


cu în c â n ta re cum ju is e a z ă cu je tu ri a lb e pe
g â tu l, b ă rb ia , o b ra jii prinţesei Sousko. B ăgat
în c o n tin u a re în tre sânii m o n u m en tali a i vă
duvei, m em brul său se g o le a cu şuvoaie saca
d a te ce p ă re a u că nu se m ai term in ă.
Ea stătea cu fa ţa d a tă un pic spre spate,
cu p le o a p e le în chise, în tr-u n soi de extaz in ­
terior. ,,B ia tă b ă trâ n ic ă " g â n d i el, cuprins d e o ­
d a tă d e un fel de m ilă c a re -l surprinse. Totuşi,
F re d e riq u e de Sousko nu p ă re a b ă trâ n ă , ci
p ă re a u im ito r d e tâ n ă ră în acest m om ent, in u n ­
d a tă d e sperm ă, cu g u ra deschisă, fru n te a
u m ed ă de tra n s p ira ţie şi su g h iţân d de p lăcere.
D o d o S trogof propu se :
- V re i să facem o p a u ză ? D u p ă a ia ne
a p u c ă m d in nou.
Se h o tă râ s e să c erce teze lo cu rile ; era fo a r­
te im p o rta n t p en tru m odul cum tre b u ia să a c ­
ţion eze.
- H e i, îmi a ră ţi cuibuşorul tă u ? în tre b ă el
ironic.

71
Ea e ra g e to s â -i a ra te m u it m a i m u lt, d a r
m o i în tâ i v o ia să -şl ş te a rg ă fa ţa . El o îm p ie ­
d ic a .
- A ş a te p la c , îi m u rm u ra e l cu o vo ce c o ­
fe -fi în g h e ţa s â n g e le în v in e . N ic i n u ş tii c â t
îm i p la c i a şa , p lin a d e s ă m â n ţă m ea.
Ea a v u un fe l ele h o rc ă it. T ip u l a s ta ca un
H e rc u le şi fo a r te v u lg a r, o în n e b u n e a . N ic i­
o d a tă n u în d ră z n is e s â -ş i p e rm ită b ă r b a ţi c a re
o e x c ita u cu a d e v ă ra t p e n tru câ p e p io n so ­
c ia l e ro u p re a d e p a rte d e ea, to ţi c c e i c o m io -
n o g il, ţă ra n i sou m u n c ito ri, d u p ă c o re -î c u rg e a u
b a le le în to td e a u n a . M a jo r ita te a a m a n ţilo r îi a-
îesese d in lu m e a în c e re se în v â rte a , lu m e a
e l. E rau b ă ie ţi d r ă g u ţi, cu m a n ie re e x c e le n te ,
d a r a tâ t d e d e lic a te în c â t a tu n c i c â n d o c ă ­
lă re a u , a v e a im p re s ia c o - i s ă ru tă m a n a . N ic i­
o d a tă n u fu s e s e ră în s ta re să fa c ă d ra g o s te
cu e a a ş a cu m îi p lă c e a e i. N i e ro d a tă n -o
b ru ta liz a s e ră , n -o re g u la s e ră cu v io le n ţă c a pe
«o o r d in a ră ce e ra sa u în to td e a u n a se d o ris e
a fi.
N ic io d a tă p â n ă !a S trc g o f.
E a -Î c o n d u c e a d in tr - c c a m e ra in tr - a lta , aşa
cum îi c e ru s e el, p rin c e i tre i s u te c in c iz e c i de
m e tri p ă tr a ţi c i a p a rta m e n tu lu i să u . D in c â n d
•n c â n d el îi p u n e a c o te o în tre b a re . D e e x e m ­
p lu , d a c ă a v e a s e rv ito ri ? D o , d a r e i’ n u d o r ­
m e a u la a c e s t e ta j, a v e a u c a m e re le lo r la
m a n s a rd ă . Şi u n d e se a fla b u c ă tă r ia ? A c o lo ,
in fu n d u l c u lo a r u lu i. E xista o in tr a r e d e servi-

“7 0
t £■
ciu ? B in eîn ţeles, ea în o rice a p a rta m e n t ca re
se resp e cta . O in tra re d e serviciu şi evid en t,
o scară d e serviciu.
Ea se p lic tisea. A vea ch ef să revină la subiect.
A v ea c h e f în specia! d e el, d e a c e a m ăciu că
d in tre p ic io a re le ful, a c e l m em bru de b ru tă pe
c a re voia s â -! sim tă în p ân tec .
— V in o , fă c u e a cu vocea unei fe tiţe p e r ­
verse, Sâ n e în to arcem în c a m e ra m ea.
El o privi c a şi cum u itase, o c lip ă , d e ce
venise a ic i, îa e a . îşi a m in ti în a c e la ş i tim p de
c a b in a din sticlă c a re e ra în d re a p ta e n o rm u ­
lui hol p a rd o s it cu m a rm u ră a i im o b ilu lu i. U -
m erii fui d e g o rilă se s cu tu rară d a un râs n e ­
p ă s ă to r :
— S p er că a ş a o m a g h e rn iţă este b in e p ă ­
zită, p en tru că tre b u ie sâ tre ze a s c ă m u lte in ­
vidii, nu ?
Ea e ra a p ro a p e d e eî şi-i a tin s a cu a r ă t ă ­
tori:! g ro p iţa din b ă rb ie :
- în fie c a re zi es te c â te u n u i, făcu e a . C i ­
neva c a re o c u p ă un a d e v ă ra t biro u d e m in is­
tru, fa in tra re , jos. E! îl c o n tro le a ză pe toţi
ca re in tră. C h ia r şi p a c h e te le . C h ia r şi b u c h e ­
te le d e flori.
In fu n d u l o rb ite lo r, ochii cel m ici a i lui Stro-
gof c lip iră :
- R a h at, fă c u el. D e c i, o a d e v ă ra tă fo r tă ­
re a ţă .
Ea se lipi d e el m işcân d u -şi şoldurile, p e n ­
tru a -i simţi p â n te c u l lâ n g ă a! ei.

73
- S e a ra , în c e p â n d cu o re le d o u ă z e c i, nu
m ai e ste n im e n i. Se c o n e c te a z ă un siste m de
a la rm ă c a re e ste le g a t d ire c t cu p o liţia . D a r
v in o în c a m e ra m ea, in s is tă p rin ţe s a p e c a re
în tr e b ă rile d e s p re p a z ă o p lic tis e a u d e m o a rte
şi c a re c o n s id e ra că d a c ă -! a re pe K in g -K o n g
!n d o m ic iliu , â r tre b u i să p ro fite .
Se a fla u în fu n d u l u n u i c u lo a r d e -a lu n g u l
c ă ru ia se d e s c h id e a u m a i m u lte uşi. A ră tă spre
una.
- A s ta u n d e d u c e ?
Ea p ă ru că se je n e a z ă :
- Era c a m e ra s o ţu lu i m eu, fă c u e a cu o
vo ce a p ro a p e ru ş in a tă .
La c o lţu r ile o c h ilo r lu i S tro g o f a p ă ru ră n iş te
c re ţu ri,
- A tu n c i, a c o lo o să te vio le z, h o tă rî el.
N u m a i c â n d m ă g â n d e s c la o c h e s tie ca a sta
şi sim t că mi s-a şi s c u la t d e ja .
Ea rr-a vu tim p să p ro te s te z e . Îm p in s ă în in ­
te rio r u l c a m e re i în tu n e c o a s e , se c lă tin ă şi căzu
pe p a tu l ce a ve a d e a s u p ra un fel d e b a ld a c h in .
C e e a ce S tro g o f o b s e rv ă im e d ia t. In a c e la ş i
tim p , văzu n iş te lin ii v e rtic a le şi o riz o n ta le pe
p e re te , ca n iş te u m b re c h in e z e ş ti ce a p ă re a u
d in c e a la ltă p a rte a fe re s tre i, a le c ă re i p e r ­
d e le n u e ra u tra s e .
- C e -i a s ta ? în tre b ă el.
Ea d ă d u d in m â n ă .

74
- S ch e le . Se re s ta u re a z ă fa ţa d a c a re d o în
s p a te , sp re g r ă d in i.
El se a p r o p ie o c lip ă d e fe re a s tră , o b se rvă
s c h e le tu l m e ta lic a l s c h e le lo r, p e u rm ă se în­
to a rs e sp re fe m e ie , cu fa ţa lu m in a tă to a tă de
un zâ m b e t.
- D ra g a m ea, o a n u n ţă el, o să a ju n g i p â n ă
în ta v a n , a şa o să te fa c să ju is e z i.
îi tra s e p a n ta lo n u l d e m ă ta s e roz şi-şi puse
la b a lu i m a re p e ste p u b is u l b ru n . Ea re s p iră
cu g re u . V â rfu r ile d e g e te lo r b ă r b a tu lu i a lu n e c a ră ,
s e p a râ n d b u z e le u m e d e şi fă c â n d - o să tre s a ră
c â n d îi m â n g â ie c lito ris u l. Pe u rm ă , cu un g e st
b ru sc, îi d e s fă c u c o a p s e le m u lt.
- in ta v a n , re p e tă e! g ro h â in d .
îi d a to ra a sta .

75
C A P IT O L U L V

S tra d a A lb e ric -M a g n a rd e ra im p re sio n an tă


prin lin iştea ei. A im e B richot privi g ră d in iţe le
cu g rila je ce în c o n ju ra u aceste im o b ile luxoase.
- Este exact c e -a m prevăzut, m urm ură el.
N o i suntem pe punctul de a d e g e ra în tim p ce
ea stă cu p ic io a re le în sus ! C u ce sem ănăm
noi a m â n d o i ?
- C u doi tâ m p iţi, m urm ură Boris, rid icân d
din um eri.
Pe m ăsură ce n o a p te a a v a n s a , se fă c e a tot
m ai frig. Totul era a c o p e rit în tr-o c e a ţă g ă l­
buie din p ricin a b ec u rilo r d e pe stradă. Boris
tuşi :
- Ştii c e-i b a ra c a a ia , de a co lo ?
A ră tă spre un sup erb hotel p a rtic u la r, de la
sfârşitul secolului XIX, în gen u l neo -ro co co , o
a d e v ă ra tă m in u n ă ţie , d a r c iu d a t de d ă ră p ă n a t,
p ărăsit, cu ja lu z e le stricate, în p rag u l ruinei.
- P a latu l Frum oasei din p ă d u re a a d o rm ită ?
în tre b ă Brichot.
- A p ro a p e , răspunse Boris. A p a rţin e m oşte­
n ito arei u n e ia d in tre cele m ai b o g a te fam ilii

77
d in F ra n ţa , D e u ts c h d e la M e u rth . U ltim a lu i
p ro p r ie ta r a S-a p ă r ă s it cu ze ci d e a n i în u rm a .
D e a tu n c i, ja lu z e le le ru g in e s c , fa ţa d a se c o ş ­
co ve şte . D o i p a z n ic i s ta u a ic i în tim p u l a n u lu i,
în m ijlo c u l p â n z e lo r d e p ă ia n je n ! şi o p ă ze sc
d e c e i c a re n -a u u n d e la c u l. Este u n u ! d in tr e
lo c u rile c e le m a i m is te rio a s e d in P a ris...
- D o a m n e , m u rm u ră B ric h o t, d a c ă a r şti v a ­
g a b o n z ii...
- A ş a cu m s p u i tu , fă c u B o ris. D a r n u -! n ic i
un p e ric o l, n im e n i n u a re in te re s să ie s p u n ă ...
R ă s u flă rile lo r a b u re a u a e r u l rece.
- C re z i c ă o să se re g u le z e to a tă n o a p te a ?
în tre b ă B ric h o t u îtâ n d u -s e la ce a s.
Era o ra u n u d im in e a ţa .
- C h e s tie d e g la n d e , râ se B o ris. T o tu l d e ­
p in d e d e c â t s u n t d e în c ă rc a te . D e u n d e vrei
să ştim n o i ?

O p u ş c ă cu re p e tiţie , a s ta e ra , g â n d i p r in ­
ţe s a S o u s k o cu în c â n ta re , în a c e la ş i m o m e n t.
O p u ş c ă e n o rm ă cu o ţe a v ă n e m ă s u ra tă ,' în
tim p ce te s tic u le le c a re a tâ r n a u d e d e s u b t e ra u
d o u ă b o m b e m a ri ce e x p lo d a u n e o b o s ite , la
ce re re .
Ea îl lă s a s-o s c o rm o n e a s c ă , s-o fră m â n te ,
s-o z g â lţâ ie . Se ro s to g o lis e ră pe p o d e a şi S tro -
g o f o fă c e a să se p lim b e p e m o c h e ta c a m e re i,
îm p in g â n d - o cu lo v itu ri p u te rn ic e d e ş a le d e
ia o m o b ilă la - a lta , în d r e p tâ n d - o s p re 'u n p e re te ,

73
a p o i spre p ere te le opus, pe urm ă spre uşă...
a p o i spre ferestre.
O pusese in p atru la b e şi, cu m â in ile în fip te
în c o a p sele el, o tra ta ca pe o curvă, pentru
că e a c h ia r aşa şi d o re a şi el o ştia.
- Ai o g â u ric ă m ustoasă, m ugi el, a r p u tea
să in tre doi ca m ine, a ş a te -a i deschis de ta re !
V ă d u v a cea b o g a tă răsu fla greu, se în eca,
n ec h eza, a p ro b a to t c ee a ce fă c e a şi spu n ea el.
- R e p etă d u p ă m ine că eşti sclava m ăciucii
m ele, îi o rd o n ă el.
- S u n t sclava m ăciucii ta le , sug hiţă e a p u r­
ta tă de u ra g a n , o rb ită d e păru l ud de sudoare,
ccjre-i a c o p e ris e ochii.
- S p u n e -m i că vrei să ţi-o bag în cur I re ­
luă el.
- D a , vreau să m i-o b ag i în cur ! se auzi
vocea ei ca un ecou n eb un. D a ! D a !
D e câte ori ju is ase e a o are ? Trei ? Patru ?
E! nu ştia exact. în orice caz, era m om entul
să-l d e a lovitura de g ra ţie . Ieşi din p â n te c e le
el, îi p ip ă i fesele şi ap o i o pătru n se m ai sus,
cu o m işcare a tâ t de uşo ară şi a lu n e c o a s ă , că
ei se în tre b ă d a c ă ea sesizase d ife re n ţa , în tr-a -
tâ t fiin d d e u m e d ă peste tot.

Sfertul de oră care urm ă fu c o n sacrat in te r­


p retării unei p artitu ri s e n tim e n ta le . Era p a rte a
din S trogof m oştenită de la ta tă l lui, rus, e m i­
g ra n t în 1 9 1 7 în S ta te le U n ite . D in p a rte a m ai-
că-sii, c a re -ş i p etrecuse v ia ţa în tr-u n re s ta u ­
ran t tip ic fran ţu zesc din N e w York, avea sânge
79
fra n ţu z e s c . D u p ă ce-şi ispăşise p e d e a p s a cu
în c h is o a re a la D e tro it, D o n a tie n venise să vad ă
cum a r a tă cea de a d o u a p a trie a lui şi nu mai
p lecase n ic io d a tă . A ici, la Paris, o în cepu se
d e la zero.
D o d o era a p ro a p e la fel de d o ta t cu p a rte a
s e n tim e n ta lă ca şi cu cea a sexului. R e zu lta ­
tul - b o g a ta văd uvă nu m ai voia să-l lase să
plece. Se tâ rî la p ic io a re le lui, ru g â n d u -I să
ră m â n ă p â n ă a d o u a zi d im in e a ţa . R eîm b răcat,
p ie p tă n a t, D o d o se în d re p ta spre ieşire. Ea se
a g ă ţă de el ţip â n d că o să în n e b u n e a s c ă , că
nu p o a te fă ră el... Trăsese pe ea un h a la t de
m ătase a lb ă ca re fo şn ea la fie c a re m işcare a
ei. Ea cob orî d o u ă e ta je în urm a lui, c o n ti­
n u â n d să. se m ilo g e a s c ă ; era ca şi cum a r fi
tra s-o cu o sfoară in vizib ilă, p u tâ n d să o ducă
p â n ă Ia c a p ă tu l lum ii.
El nu d o re a d e c â t a tâ t. Tot c ee a ce voia era
ca poliţiştii ca re fă c e a u de p la n to n pe tro tu a ­
rul din fa ţă să-l vad ă pe el şi pe ea lu â n d u -şi
un ră m a s -b u n sfâşietor, la d es c h id e re a uşii din
fier fo rja t.
Şi, în con secin ţă, ei să p o a tă d e p u n e m ă r­
tu rie că prinţesa era vie atu n ci cân d D o n a tie n
Strogof o părăsise,
Totul se p etrecu e xa ct aşa cum prevăzuse.

- Şi acum la c ă ld u ric ă , a n u n ţă A im e Bri-


chot răsu c in d u -s e pe c ă lc â ie în d ire c ţia m aşinii
lor d e serviciu. C a re pe cin e co n d u ce ?

80
S ilu e ta de a tle t o lim p ic a lui Boris rid ică din
um eri,
— D u -te tu, M e m e , eu vreau să m erg pe
jos ca să m ă m ai destind.
Brichot, discret, nu în c e rc ă să a fle ce are
co leg u l lui în cap . D e cin cisp rezec e ani de când
lu crau îm p re u n ă , el era lă m u rit a s u p ra m eto ­
d elo r d e re la x a re a le lui Boris, cân d o a n c h e tă
tre cea. C â n d d e m a ră la vo lan u l au to m o b ilu lu i,
singura în tre b a re c a re răm ăsese fă ră răspuns
era d a c ă re la x a re a e ra b lo n d ă sau b ru n ă . D e
rest nu a ve a nici o în d o ia lă .
In re a lita te , el se în ş e la . D in m om entul în
care răm ase singur, Boris îşi ap rin se o ţig a ră
şi se aşeză pe o b a n c ă de pe strad a A lb eric-
M a g n a rd , cu ochii fixaţi spre n e n u m ă ra te le fe ­
restre a le e ta ju lu i o c u p a t de F re d e rîq u e d?
Sousko.

D o d o S trogof nu se în d e p ă rtă p rea ta re de


c a rtie ru l u n d e lo cu ia p rin ţe sa. M erse pe b u le ­
vardu l E m ile -A u g ie r, p â n ă pe strad a H e n ri-
M a rtin , trecu prin p ia ţa C o lo m b e şi o tă ie pe
b u le v a rd u l S a ch et. In co lţu l străzii R a p h a e l,
aşezat pe o b a n c ă , lăsă să se scurgă d o u ăzec'
de m in u te fu m â n d o ţig a ră .
A p oi, se h o tărî că a venit tim p u l să tre a c ă
la atac.
D e stin u l, îşi zise el, p ă re a să-i favorizeze
ceea ce a ve a d e g â n d să fa c ă , d e o a re c e

81
existe) a c e a s tă s c h e lă , p e fa ţa d a d in spate,, c a re
e ra s e m n u l P ro v id e n ţe i.
îşi c o n s u ltă c e a s u i ; o ra d o u ă şi tre iz e c i.
S c h e le tu l m e ta lic şi p ia n ş e e îe o riz o n ta le de
le m n , c a re p e rm ite a u m u n c ito r ilo r sâ lu c re z e
la re n o v a re , c o n s titu is e ră o s c a ră p e c a re e l
o u rc ă fă ră n ic i un fe! d e p ro b le m e . La ce! de
al d o ile a e ta j, d o u ă uşi m a ri cu g e a m u ri d ă ­
d e a u sp re b u c ă tă ria a p a rta m e n tu lu i p rin ţe s e i
şi, aşa cum o b se rva s e a d in e a u ri, u n a d in tr e e le
e ra în tre d e s c h is ă . O îm p in s e , a te riz a fă ră z g o ­
m o t pe p a rd o s e a la a lb cu n e g ru , pe u rm ă î n ­
c e p u să se fu riş e z e -în lin iş te p rin im e n s u l c u ­
lo a r în c ă u ta re a p ră z ii.
In tre c e re , îşi lu ă p is to lu l p e c a re -l a v e a a -
s u p ra lu i, în s m o k in g . D in fu n d u l a p a rta m e n ­
tu lu i se a u z e a un z g o m o t d e 'a p ă . Se g h id ă
d u p ă s u n e t p â n ă în b a ia u n d e F re d e riq u e de
S o usko, s c u fu n d a tă p â n ă la g â t în c a d a de
m a rm u ră ro şie , p lin ă d e ş a m p o n , re tră ia o re le
de v o lu p ta te pe c a re le p e tre c u s e .
El n u avu c ru z im e a s-o s c u tu re ca s-o fa c ă
să-şi d e s c h id ă o c h ii p e n tru a -ş i v e d e a p ro p ria
m o a rte su b fo rm a u n e i ţe vi d e p is to l. N -o u ra ,
d im p o triv ă , n u v o ia s -o fa c ă să su fe re . în c e rc a
p e n tru ea un va g , fo a r te v a g s e n tim e n t de
m ilă , lu c ru c a re c h ia r îl m ira .
Ar fi p u tu t s ă -i ţin te a s c ă c ra n iu l, d a r nu
vo ia s-o d e s fig u re z e . Şi a tu n c i, în d re p tă " ţe a v a
spre s â n u l ei s tâ n g , în d re p tu l in im ii.

82
F re d e riq u e de Sousko, p lu tin d pe ju m ă ta te
in nori, nu făcu d e c â t să-şi d e s ch id ă ochii şi
să-i în c h id ă Ia loc, în tim p ce un spasm vio ­
len t o trâ n te a Ia fu n d u l căzii, ca şi cum a r -fi
p rim it o lovitură de co p ită.
S trogof p le c ă pe ace laş i drum pe care v e ­
nise. Şi fă ră să-şi ş te a rg ă a m p re n te le pe care
le lăsase pe tocul uşii... D e ce le -a r fi în lă ­
tu ra t ? N u -I văzu seră în c o m p a n ia prinţesei ?
N u -I condusese e a în holul im o b ilu lu i ? B in e ­
înţeles că el o sărutase. C h ia r de d o u ă ori !
D a r ap o i o p ărăsise. Şi a tu n ci cân d îşi luaseră
răm as bun, e a fusese vie, doi poliţişti pu teau
d e p u n e m ărtu rie.
Pe b u leva rd u l S achet, el opri un taxi.
N o a p te a rece m irosea din cau za e m a n a ţiilo r
de h id ro carb u ri.
în to td e a u n a , ace laş i „ e fe c t de seră".

Boris îşi stin g ea a tre ia ţig a ră câ n d văzu


a p ă râ n d o s ilu etă d e coşm ar la unul din b a l­
c o a n e le celu i de al d o ile a e ta j al clăd irii, lâ n g ă
ca re s tătea d e p la n to n .
S ilu e ta unei fem ei ca re se c lă tin a b ă tâ n d
a e ru l cu b ra ţe le . B lo n d ă şi g o a lă , şiroind de
sânge.
Şi c are leşin ă fă ră a m ai a ve a fo rţa să strige.
Boris, cu un u rlet de fu rie, se năp usti spre
sistem ul d e ' d es ch id ere a l in tră rii, lâ n g ă care
se a fla un interfon cu o listă lu n g ă de num e.
A p ă s ă sim u ltan pe to a te b u to a n e le , conştient

83
de s c a n d alu l g e n e ra l ce va e x p lo d a p rintre
locatari.
D a r cân d în sfârşit i se deschise şi el putu
sâ n ă v ă le a s c ă în a p a rta m e n tu l prinţesei, pe
care-1 deschisese cu pistolul, a c e a s ta era m o a r­
tă de m ult.
N u este b in e să fii în to td e a u n a d elic a t.
S c ru p u le le lui D o d o S tro g o f c a re nu vrusese
să d istru g ă p ortretu l prinţesei zd ro b in d u -i ţe a s ­
ta, era c â t pe ce să-i fie fa ta le . C a a d e s e a
cân d se ţin teşte inim a, el greşise cu doi sau
trei m ilim etri şi prinţesa avusese fo rţa să se t â ­
rască p â n ă la b alco n în a in te ca h e m o ra g ia să
o p u n ă Ia p ăm ân t.
O c h ii m o artei viraseră spre g a lb e n . In tre
p le o a p e le răm ase deschise, g lo b ii o cu lari se­
m ăn au cu d o u ă b ile de fildeş.
Boris se g â n d i cu a m ă ră c iu n e la u rm ă rire a
lor lu n g ă şi in u tilă , a lui A im e şi a lui, şi la
m isterul pe c a re p rin ţesa îl d u c e a cu ea.
Sub sânul ei stâng, s â n g e le în c e ta s e să m ai
curgă.
B ineînţeles că tre b u ia u a ş te p ta te re zu lta te le
de la b o ra to r, d a r e ra în stare să p a rieze s a la ­
riul Iui pe u rm ă to a re le şase luni, că prinţesa
de Sousko fusese răp u s ă cu ace laş i pistol c a li­
bru 3 8 , cu ca re fusese ucisă şi S a m a n th a
M e e s h a e rt, a n im a to a re a d e la „ D e lic e s C lu b "
şi ,,Las V e g a s ", cu o pt zile m ai devrem e.
„ C o p a c u l c a re a s c u n d e a p ă d u re a " spusese
Boris vorbind de p rim a crim ă.

84
Fusese d o b o râ t c o p acu l, acum în c e p e a să
fie d e v a liz a tă p ă d u re a .
Se u ită la ceas, p en tru rap o rtu l pe care-1 va
întocm i m ai târziu .
O r a trei d im in e a ţa .
Părăsi te ra s a şi in tră în a p a rta m e n t pen tru
a c ă u ta un te le fo n ca să-şi a n u n ţe co leg ii de
la co m isariatu l C h a illo t.
A eru l n o p ţii, pe te ra s ă , rece şi u râ t m iro ­
sitor, îi sufla în fa ţă ca o g u ră cu d inţi c a ria ţi.

85
C A P IT O L U L V I

iu s tin e Su'sson se trezi prim a. La c ă p ă tâ iu l


el, pe p o d ea, un d e ş te p tă to r a n te d ilu v ia n a r ă ta
o ra n o u ă p a tru ze c i şi cinci. M e c a n is m u l său
d e m o d a t m arca secu n d ele cu un zgom ot in s u ­
p o rta b il, d a r ea se obişnuise. O c lip ă, ea-şi
zis e c ă este p rea devrem e ca să se scoale.
M a i ales în a c e a s tă zi gri ce se în tre ză re a
p rin tre p e rd e le le portocalii, d e o m are u râ ţe ­
nie.
Şi pe urm ă, ca un va! im ens, d e s c o p e rire a
pe c a re o fă c u s e în n o a p te a tre c u tă o copleşi
şi o um plu de b ucurie.
,,A m tre a b ă , g â n d i e a cu fe b rilita te . N u tr e ­
b u ie să lenevesc."
P entru p rim a d a tă d u p ă m u ltă vrem e, p ri­
mul ei g est d u p ă ce deschise och ii, nu fu să
se ducă să-şi ia doza o bişnu ită de h ero in ă.
Se în to arse pe o p a rte şi re c a p itu la ce a ve a
de fă c u t în a in te d e în tâ ln ire a d e la ora p a i­
sprezece, din strad a D e la m b re , la a te lie ru l Pe-
tit-M o u lin .

87
Sub p ilo ta a lb a s tră , D o d o îşi m erita m ai m ult
ca o ric â n d p o rec la, sfo râin d ca un avion în a ­
inte de d e c o la re . Se înto rsese târziu în a c e a
n o a p te , e a -l auzise m iş cân d u -se prin cele d ou ă
c am ere a le m icului lor a p a rta m e n t din strada
R o n d eau , în cel de al X X -le a aro n d ism en t, la
doi paşi de C re m a to riu l P e re -ta c h a is e . C a de
obicei, e a nu-i va p un e nici un fel d e în tre b ă ri.
D a c ă nu venise s-o ia ieri seară d u p ă tu r­
nare, în sem n a că fusese re ţin u t de a fa c e rile
lui. C e a fa c e ri ? N u ştia şi nici n u -i p ăsa. Era
p ro b lem a lui. T re a b a lui. D in m om ent ce el
n -o lăsa în criză de h e ro in ă , e ra m axim um ce
aşte p ta de la el.
M iş c â n d u -s e sub p ilo tă simţi m em brul dur
al b ă rb a tu lu i, ca re o a p ă s a pe fese.
Ea îşi rid ică un pic fu n d u l p en tru a -l plasa
la locul potrivit, c h ia r în c ră p ă tu ra c a re -î d e s ­
pica cru p e le .
— Ai c h e f de m ine ? în tre b ă ea, sau te foieşti
pentru că vrei să faci pipi ?
El m orm ăi un pic şi îm p in s e în fa ţă . C ă ld u ra
p a tu lu i, tra n s p ira ţia ce aco p eris e tru p u l Jus-
tin e i, fă c u ră ca p e n e tra re a lui S trogof să se
fo că cu o u şu rinţă d e o s e b ită . Se trezi în fu n ­
dul p â n te c u lu i ei, m ai în a in te să-şi d e a seam a,
îşi duse m â in ile în a in te pen tru a -i a p u c a sânii
şi în c e p u să-î fră m â n te aşa cum ar fi fă cu t
un «sculptor cu d o u ă b u c ăţi de lut.
Pe urm ă avu c h e f să şi-o v a d ă in trâ n d şi
ieşind d in tre b u c ile Justinei. D e s fă c u p ilo ta şi

88
şi-o exa m in a, roşie şi lu cito a re , b ă g a tă ca o
m ăciu că în tre cru p e le ei,
A c eastă ved ere îl excită la culm e. A c celeră
m işcarea, sim ţind cum i se a p ro p ie orgasm ul.
Sub m işcarea ş a lelo r a m a n tu lu i ei, cap u l
Justinei se b ă lă n g ă n e a pe p e rn ă . D a r creierul
îi răm ăsese lucid. N u în c e ta să se g â n d e a s c ă
cum va a c ţio n a a su p ra lui E douard S am m e-
cou lt şi cum îl va fa c e să scuipe to t c ee a ce
posedă.
D o d o S trogof re tră ia n o a p te a p rece d en tă.
N u se m ai sp ă las e cân d se întorsese. G â n d u l
că m em brul Iui era a c e la c a re acum o scurm a
pe Justine şi cu c a re cu câteva ore în urm ă
scotocise p ân tec u l şi ş alele prinţesei, îl um ­
p lea de fericire. îşi am inti sânii n em aip o m en iţi
ai celei pe c a re o om orâse, revăzu fa ţa e x ta ­
zia tă c a re p rim e a je tu rile de sperm ă ca pe
S fân ta îm p ă rtă ş a n ie . A c e a s tă im a g in e îl stră-
fu lg e ră . în ch ise ochii pen tru o c lip ă şi-şi d ăd u
drum ul în tr-u n şuvoi.
Un sfert d e oră m ai târziu , îşi b ea u c a fe a u a
aşezaţi unul în fa ţa c e lu ila lt, în b u c ă tă ria cu
pereţi coşcoviţi u n d e tro n a un televizor, în fa ţa
c ă ru ia S tro g o f p u te a să stea zile în treg i, când
a fa c e rile îi p e rm ite a u să len evească.
- J i-a i p e tre c u t seara b in e ? îl în tre b ă Jus­
tin e ca să spună ceva.
El rid ică din um eri. In d im in e a ţa ace a s ta ,
a v e a de d a t un te le fo n im p o rtan t. T reb u ia să-l
prevină pe M a la m u rd o că prinţesa fusese li-

89
chicSato. D a r pen tru a s ta , era m ai b in e sâ fie
singur. D e a c e e a îl spuse în tre a c ă t iu s tin e i :
- Tu ce faci astăzi ? Ai ceva în tâ ln iri ?
Ea-şi scutură p ăru i blond în semn d e „ d a " .
- A l vreun m asochist d e -a l tău ?
Ea-şi m ai puse c a fe a :
- P o ate că sunt m asochişti, d.ar plătesc
bine,
- D a ? făcu S trogof brusc agresiv. Poţi să-m i
spui a tu n c i d e ce frig id e ru l este goi"? In n o a p ­
te a asta am vrut să-m i iau ceva. de h a le a lă şi
to t ce a m g ă s it a fost un borcan cu cas trave­
ciori.
' Ea-! privi ţin tă cu ochii ei a lb aştri.
- N u m i-a i d a t ban i lu n a asta, m orm ăi ea,
îţi am in tesc că în a c o rd u l nostru, tu tre b u ie să
faci rost de m ân ca re .
Justine se rid ică. îşi tra se un tricou, nu prea
c u ra t şi d e trei ori m ai m are ca e a, c a re se
o p re a c h ia r d e a s u p ra tufei dese şi n eg re a pu-
bisuîuî ei.
- Şi pen tru telefo n , to t tu tre b u ie să p lă ­
teşti. Şi p en tru că n -a i p lă tit a b o n a m e n tu l,
n e -a u tă ia t firu l, b ă trâ n e . D e ieri...
- R a h a t ! m ugi S trogof. Ştii ce fac eu cu
în ţe le g e rile noastre, nu ? D a c ă n -a i suficient
m ă la i, p u n e -ţi curul la b ă ta ie .
- P u n eţi-I tu, făcu ea răsu c in d u -s e pe c ă l­
c â ie şi se b ă g ă în b a ie , und e duşul p icu ra şi
u n d e ch iu ve ta se ţin e a d o a r în nişte cărăm izi
pe c a re le pusese D o do.

90 -y
- A sta-i recu n o ştin ţa ! spuse S trogof p rin ­
tre d inţi, cân d râm ase singur. O fa tă pe care
o alim en tezi cu re g u la rita te cu ,,p u d râ " d e luni
în tre g i, şi n um ai aşa, pen tru ochii e i frum oşi I
D in p rie te n ie ! C â n d m â g â n d e s c câ din c a u za
ei m -am b ă g a t din nou în re ţe a I
in tr-a d e v ă r, e! relu ase com erţul din cau za
iu s tin e i, pen tru c ă se sătu rase s-o v a d ă zvâr-
co lin d u -s e la p ă m â n t, cu g reţu ri, gem ete, a c o ­
p e rită d e su d o are rece, c â n d e ra în ,,lip s ă".
Luase din nou co n tac tu l cu ang ro siştii pe c a re -i
cunoscuse la în c e p u tu rile lui în F ran ţa, cân d
e ra vân zăto r a m b u la n t d e acest fel de m arfă.
Aşa, de câ te ori e ra nevoie, la d is p o ziţia t i ­
nerei fem ei e ra în to td e a u n a un săc u le ţ cu p u ­
dră a lb ă . D in acest motiv, e a -l lăsase să se
instaleze a c a s ă la e a . G ra tis , in a fa r ă d e m â n ­
ca re şi tele fo n , d u p ă cum s p u n ea e a că le fu-
: îs e în ţe le g e re a .
R ecu n o ştin ţa I D ă d u din c ap . C â n d o c u ­
noscuse pe Jus'tine, a c e a s ta e ra pe m a rg in e a
p răp a stie!. A sta fusese în a in te de a -l în tâ ln i
pe M a la m u rd o .
D a to rită lui, e! urm a să ia potul. Potul ce!
gras,
— Ş te rg e -o d e a ic i, îşi m u rm u ră el pe sub
m ustaţă,
V isul Iul e ra C o a s ta de Azur. N is a sau M e n -
ton, un astfel d e colţişor.
In ac e la ş i m om ent, în b a ie , Justine Buisson
îşi a r a n ja p ăru l cu p u te rn ic e lovituri d e p erie.

91
G â n d in d u -s e în c o n tin u a re la S a m m e c o u lt şi ia
p la n u rile pe ca re ie c lo cea . Şi ea urm a sa ia
potul, potul cel gras.
- Şi s-o şterg de a ic i, îşi spuse e a , în tre ­
b u in ţâ n d a c e le a ş i cuvinte ca şi a m a n tu l ei.
Se d e s p ă rţiră fă ră să se sărute. U ş u ra ţi, ca
în fie c a re zi, d e a se d e s p ă rţi pe tim p u l zilei.
A c e a s tă c o a b ita re d e v e n e a din ce în ce mai
in fe rn a lă .
Era tim p u l ca fie c a re din ei să-şi v a d ă de
drum .

*
* *

- N u tre b u ie să re p e tă m din cinci în cinci


m in u te că suntem tâ m p iţîi tâ m p iţilo r, m urm ură
Boris. P â n ă la urm ă o s-o cred em , tu şi cu m ine.
El p ractic nu m ai dorm ise d u p ă d e s c o p e ri­
rea prinţesei m a s a c ra te din stra d a A lb e ric -M a g -
n ard . Fusese m arto r la d e fila re a p o liţiştilo r în
un ifo rm ă , in v e s tig ă rilo r fă c u te de Id e n tita te a
ju d ic ia ră , tra n s p o rtu l c a d a v ru lu i la M o rg ă şi la
to t b â lc iu l. A cum , în a fa ră d e fa p tu l că a ş te p ­
ta u re zu lta te le exp ertizei b alistice, to t c e e a ce
ştiau era că se m ai tre zise ră cu în c ă un c a d a ­
vru pe cap . C e e ra m ai rău, era că p rin ţesa
F re d e riq u e d e Sousko fusese p ractic ucisă sub
nasul lui Boris, în tim p ce el fă c e a de p lan to n
sub fe re s tre le ei.
- In orice caz, îi spusese C h a rlie B ad o lin i lui
Boris la te le fo n , acum nu m ai este cazul să

92
m ergem ca pe o u ă . M u m ai este nevoie sâ ne
tem em d e un scan d a!, a ş a că o să-m i faci p lă ­
c e re a sâ a c ţio n e zi în fo rţă , nu ?
B ric h o t,'d e !a o rele o p t tre izec i, îşi în tâ ln is e
to varăşu l pe b u le v a rd u l M o n tp a rn a s s e , în m o ­
m entul în c a re Boris ieşea d e ia „L a C a u p o îe " ,
C e p u te a sâ fie m ai trist d e c â t o sala d e dans
cu m ucuri d e ţig a ră p e jos, cu a tm o sfera p u ­
ţin d a tu tu n stătut, şi cu fem ei d e serviciu care
nu a ju n s e s e ră în că ? T o a te a s te a îţi d ă d e a u
un gol în suflet. M a i ales c â n d av e a i o a n c h e tă
p e cap , c a re în loc să se lă m u re a s c ă d e v e n e a
din ce in ce m ai te n e b ro a s ă , în tim p ce pista
pe c a re o u rm ă re a i d u c e a spre un nou c a d a ­
vru.
C â n d ieşi din s a la d e dan s, A im e B richot îl
a ş te p ta c o n g e la t în lo d en u l verde.
— Am c â ş tig a t p a riu l, spuse Boris C o re n tin .
N im e n i n -o c u n o ştea. Evident.
P entru că u ltim a p e rs o a n ă (cu e x c e p ţia lor,
b in e în ţe le s ) ce văzuse victim a în v ic ţă , d u p ă
fo rm u la c o n s a c ra tă , era tip u l a c e la g en d u la p
cu d o u ă uşi, în sm oking şi p a p io n , c a re o c o n ­
dusese la e a şi oare, fă r ă în d o ia lă , o călă ris e ,
d e la el tre b u ia u în c e p u te c e rc e tă rile lor. U n
soi de urioş cu fru n te a în g u s tă , cu profil re ­
g u la t, cu ochi neg ri în fu n d a ţi în o rb ite şi cu o
g ro p iţă in b ă rb ie . A r fi p u tu t să i fa c ă p o rtretu l
robot, d a r nu tre b u ia u să-şi fa c ă p re a m ari
iluzii.

93
— Prim o, a fost văzu t ieşind d e la e a şi îm -
b râ ţiş â n d -o , prin d e s c h iză tu ra uşii de la p a r ­
ter. D e ci, im p osibil d e a -i p u n e crim a în s p i­
n a re. P entru el, suntem m arto rii id e a li. S e c u n ­
do, ori el este nevino vat, a a g ă ţa t-o pe ace a s tă
fe m e ie din în tâ m p la re şi nu ştie nim ic, ori este
vinovat; a a c ţio n a t de o m a n ie ră pe c a re noi
n -o cun oaştem în că şi a r treb u i să a d u c e m o
d o v a d ă b e to n -a rm a t că el este u cig aş u l, c e e a
ce d u p ă e v id e n ţă nu p a re ... F ă ră să m ai p u ­
nem la so c o te a lă , re îu ă Boris, că are cei m ai
bun a lib i. D a to rită n o u ă, vinovat sau nu, este
ir.c ta c a b 'l.
Boris îşi zburli b u c lele neg re.
- D u c ă unul d in tre cei ce lu c re a ză la s a lo n u 1
d e d e n s se p a re că p re n u m e le lui este G u s.
- Este o in fo rm a ţie c a re ne fa c e să a v a n ­
săm ra p id , îl iro n iza Brichot.
- A ş te a p tă . M i-a spus că a fost ad u s de
c ă tre un o b iş n u it a! lo c a lu lu i, un ta x i-b o y care
se n u m eşte F a b ric e M ic h e ie t şi c a re locuieşte
la doi paşi d e aici, pe b u le v a rd u l E d o u a rd -
Q u in e t.
— Şi u n d e o să m ergem noi acu m în vizită,
c o m p le tă Brichot.
— D a . M a i ales că este sigur că o să-l g ă ­
sim a c a s ă pen tru că a re g rip ă .
F a b ric e M ic h e ie t e ra m ai rău d e c â t a tâ t,
c o n s ta ta ră Boris şi A im e, c â n d a ju n s e ră la e t a ­
ju l al ş a s e le a a l frum osului im o b il, u n d e lo cu ia
tâ n ă ru l.

94
U şa g arso n ie re i nu era în c u ia tă . îm p in seră
uşa în c e t şi în p e n u m b ră , ob servară la p o d e a
o silu etă în c o v rig a tă , în p o ziţia unui făt.
— Pe m ăsură ce în a in tă m în a c e a s tă a n ­
c h e tă , îmi p la c e m ai m ult, m u rm u ră A im e B ri­
chot, cu in im a strânsă.
— N u ţi se cere să-ţi p la c ă , fă c u Boris a p le -
c â n d u -s e peste c a d avru l b ă rb a tu lu i, ci să c e r­
cetezi şi să acţio n ezi. C u c a p u l şi p ic io a re le
în a in te , în ţe le g i ce vreau să-ţi spun ?
B richot îşi m uşcă m ustaţa.
- D acă-1 găsim pe u riaşul cu g ro p iţă în
b ă rb ie , o să avem ce să-l în tre b ă m , conchise el.
- P o ate că n -o să a ib ă răspunsuri.
- O s ă-l a ju tă m să Ie g ăs ească .
Boris c e rc e tă cu p rivirea în tre a g a c a m e ră .
N im ic în a fa ră de m o b ilă c u m p ă ra tă în rate.
Pe p ereţi, e rau prinse în p io n eze c â teva schiţe
în c ă rb u n e . în g en u l fo a rte clasic, rep ro d u ceri
a le fru n ze lo r de lauri sau busturi a le lui Venus,
cu b ra ţe le sau cap u l a m p u ta t. Era m icul o rn a ­
m ent al lo cu in ţei.
Şi c a p u l lui F a b ric e M ic h e le t era a p ro a p e
a m p u ta t. îm p u ş c ă tu ra sm ulsese ju m ă ta te din
ţe a s tă , ia r fa ţa b ă rb a tu lu i ză c e a pe m ochetă
în tr-o b a ltă roşu-închis.
— A fost o m o râ t de p u ţin ă vrem e, rem arcă
Brichot. S â n g e le este c o a g u la t.
Boris se în d re p tă spre te le fo n pen tru a a n u n ­
ţa co m is a ria tu l din strad a D e la m b re .

95
- D e -a b ia e s te o ra n o u ă d im in e a ţa şi avem
trei c a d a v re pe c ap .
Prin g e a m , ziu a îm p ră ş tia o lu m in a p a lid ă ,
s ă ră c ă c io a s ă şi sinistră.
C er uf era incolor, ceţos, cu un fe! de p â l­
n ie g ă lb u ie in !ocu! so a re lu i, în c o n ju ra t d e a -
buri roşcaţi, a ş a cum nu se m ai văzuse nici -
o d a tă .
- Pe c â t p ariezi, în tre b ă Brichot, că e x p e r­
tize va desco p eri în c a p u l a ce stu i b iet om un
g lo n ţ de c a lib ru ! 3 8 ?
- Pe nim ic, m u rm u ră Boris. Am p a ria t d e ja
c ă p rin ţe sa d e Sousko a fost ră p u s ă cu o a rm ă
d e a c e s t fel şi n -aş vrea să m ă ru in ez....
D a r el ştia, in sinea lui, că nu exista nici un
pericol de a p ierd e.

96
C A P IT O L U L V II

N u e ra necesar, b in e în ţe le s , pen tru că ştia


fo a rte b in e ce este în ă u n tru , d a r p u te a totuşi
sâ-şi o fere a c e a s ta m ică p lă c e re , îşi zise e a .
iu s tin e a v e a chef, a c u m , să re vad ă vechiu l
film pe c a re -î p ăs trase în to td e a u n a la e a , în
to a te p e re g rin ă rile ei, în c a re se ve d e a S am m e-
c o u lt cum îl s tra n g u le a ză pe a c e l c m u leţ cu
păru! a rg in tiu , al căru i n u m e il u ita se.
i a o rig in e, nu fusese vo rb a de o a d e v ă ra tă
s tra n g u la re . D o a r o fa rs ă c a re s ă-l im p re s io ­
neze pe un b ă trâ n vicios c a re p lă te a b in e .
N u m a i că, fa rsa se sfârşise prost şi b ă trâ n u l
m urise prosteşte, gol, cu ace i sex ridicol în e re c ­
ţie sub o b u rtă fla s c ă , b u rta unui b ă trâ n cu
m uşchii re la x a ţi şi a c o p e rită cu peri a lb i.
U n a c c id e n t, d o a r un a c ic d e n t. D a r o s ta nu
se v e d e a pe film . Se v e d e a co n tra riu l.
S e cven ţa c e a m ai in te re s a n tă e ra a c e e a in
c a re E d o u ard S a m m ec o u lt se n ă p u s te a peste
b ă trâ n . în re a lita te , el în cercas e să se d e s p rin ­
d ă v ă zâ n d c ă lu c ru rile lu a s e ră o în to rs ă tu ră
u râ tă , d a r im a g in e a e ra n e c ru ţă to a re . S om m e-

97
couit, gol, atletic, se în v â rte a în ju ru l laţu lu i
ca re s trâ n g e a g â tu l b ă trâ n u lu i. A c e la e ra c u ­
prins d e spasm e n ervo ase şi a g o n iz a ... d e ja era
p rea târziu.
$i E d ouard, în loc sâ în cerce să-l elib ereze,
p ă re a că yrea să-l o m o are.
Era un c ap riciu din p a rte a ei, ea o ştia, dar
Justine avea m are ch ef să re vad ă film ul. P e n ­
tru a s ia îi tre b u ia un proiector. D e ase m e n ea,
d u p ă ce-şi p ărăs ise d o m iciliu l, spre ora u n s p re ­
zece d im in e a ţa , m ersese să cu m p ere un ziar
s p e c ia liza t în mici a n u n ţu ri ce a d res au de la
o p e rs o a n ă la a lta : La C e n tra le . A c o lo erau
d e to a te , m aşini d e cusut, video, case, m aşini,
a n im a le , m obile, covoare, p e rd e le , discuri, bi
lia rd ...
Şi p ro ie c to a re d e film .
A sta o in te re sa pe Justine. U n proiecto;
vechi p en tru 16 mm. Pentru că, b in eîn ţele s, a-
cea stă scenă c o m p ro m iţă to a re nu fusese film a tă
pe o p e lic u lă m ai la tă , d e o a re c e cu ş a p te s p re ­
zece a n i în urm ă, astfel d e m a te ria le nu exis­
ta u . B ă trân u l vicios îşi în re g is tra o rg iile cu o
c a m e ră K odak.
Ea ce rc e tă m ai m ulte a n u n ţu ri şi c ă u tă un
te le fo n , Pe b u leva rd u l C h a ro n n e e ra o c a b in ă
te le fo n ic a in care e a în tră .
P nm u! n u m ă r era o c u p at. A) d o ile a vânduse
d e ja .
C e l de al tre ile a fu bun. U n tip p ro p u n e a ,
con tra sum ei de trei mii de fran ci, un p ro iec-

98
tor vechi şi m ai m u lt d e c â t a tâ t, a c c e p to şi
cecuri. Justine nu m ai avea nim ic în cont de
trei luni, d a r cel ca re v in d ea nu avea de unde
să ştie.
U ltim u l lucru îm b u cu răto r : vân zăto ru l lo c u ia
a p ro a p e d e P iaţa N a ţiu n ilo r.
Peste o ju m ă ta te de oră, Justine se înto rcea
la e a, cu c e e a ce cum p ărase.
D in fe ricire, D o n a tîe n îşi lu ase v a le a pentru
tot restul zilei. Era liniştită. S trâ m b ă din nas,
pen tru că în a p a rta m e n t p lu te a m irosul celor
d o u ă sau trei ţig ă ri pe ca re el le fum ase în a ­
in te de p lecare. D eschise fe re a s tra pen tru a
îm p ro s p ă ta atm o sfera şi, în tim p ce se aerisea,
m erse să c a u te film ul aco lo u nd e îl ascunsese
cu ani în urm ă : în d u b lu ra pân zei unei valize
vechi pe c a re nu o fo lo sea n ic io d a tă .
Reveni, înch ise g e a m u rile şi tra se p e rd e le le
ca să fa c ă în tu n eric , pe urm ă p etrecu câtevo
m in u te b u n e e n e rv â n d u -s e pentru a p u n e p e li­
cu la în c as etă . !n fin e , se a ş e ză pe m a rg in e a
p atu lu i, în tim p ce pe p erete a p ă re a un d re p t­
unghi lum inos.
A fa ră , în curte, cu ferestrele deschise, un
individ asc u lta c â n te c e le lui Edith Piaf, cu b u ­
tonul ra d io u lu i d a t la m axim um . D a r Justine nu
a u ze a nim ic.
Ea revăzu m in u tele, vechi de acu m ş a p te s p re ­
zece a n i, a c e le i seri c are a r fi p u tu t fi o s e a ră
la fel ca m ulte a lte le , d a r c a re se sfârşise prost.

99
La L a n tre n a s e pe Edouard, cure fusese des
cui d e re ţin u t la în cep u t. D a r existase persp ec­
tiva unui câştig destui d e m are şi rap id . Şi pe
urm ă, e ra a m b ia n ţa a n ilo r ’6S. A nii n eb uni ai
lib e ra liz ă rii s e x u a le “ . Totul e ra perm is, nim ic
nu m ai e ra ruşinos, m u rd a r sau vinovat.
D in m om entul în c a re văzu în film silu eta
clie n tu lu i cu p ă r a rg in tiu , n u m ele îi ţâşni din
m em o rie , P e ia d a n . X a v ie r P e la d a n , Şi nevasta
lui se n u m e a R eine — o b ru n e tă m icuţă, în jur
de p atru zeci de ani, cu şolduri g ro as e şi fese
m ari şi pe care, b ă rb a tu l ei d o re a s-o vad ă
so d om izatâ în fa ţa lui, în tim p ce e! tre b u ia să
fie „ s p â n z u ra t" ca să reu şească so in tre in
erecţie,
~ N u p o t să m ă du c sin g u ră, ii exp licase
iu s tin e Iu: Edouard, tre b u ie un tip ca tine, e ’1
vrea sâ-şi vad ă n evasta re g u la tă in cur, altfel
nu d â un ban .
C a m e ra de film a re , pe tre p ie d u l său, în re g is ­
tra se m ai în tâ i z b ă n ţu ie lile lui E d ouard c a re o
c ă lă re a p e R ein e P e la d a n p e la spate, ca un
m ânz care-şi re g u le a ză p rim a ia p ă .
în to t acest tim p, Justine, în a fa r a c âm p u lu i
de film a re , în n o d a o sfoara în ju ru l g â tu lu i lui
X a vie r P e la d a n . N u se v e d e a u deci g esturile
ei n e în d e m â n a tic e , g ră b ite , cu ca re tră g e a de
sfo ara tre c u tă p rin tr-u n ine! în cen trul ta v a n u ­
lui. A b so rb ită d e c o n te m p la re a erecţiei ce a p ă ­
rea la b ă trâ n u l ce! vicios, nu auzi zgom otul
v e rte b re lo r ca re se sfărâm au . D a r E d ouard

Î00
S am m eco u jt înţelesese im e d ia t că este vorba de
o d ram a. Se ved ea cum se sm ulge d e cru p a
p a rte n e re i sale şi se p re c ip ită spre spânzurat.
In elan u ! său, d ăd u cu piciorul peste ca m e ra
de film at, c a re se c lă tin ă uşor p e tre p ie d şi
c o n tin u ă să în reg istreze cum el p u n e m â n a pe
frâ n g h ia !a c a p ă tu l c ă re ia a tâ rn a X a vie r P e !a-
d an .
iu s tin e , d a tă la o p a rte d e c ă tre S am m e*
coult, se a fla din nou în a fa r a câ m p u lu i de
film are.
N u se ved ea p ractic d e c â t tâ n ă ru l om , de
la un c a p ă t la a ltu l a! film u lu i. O ric e s p e c ta ­
tor d e b u n ă c re d in ţă , !a v e d e re a acestei im a ­
gini, a r fi ju ra t că el com isese o crim ă.
în fu n d u l c a m erei u n d e a v e a loc ace a s tă
scenă, e ra u m ai m ulte e ta je re pe c a re se a fla u
b u le d e sticla u m p lu te cu ,,z ă p a d ă " în in terio r,
ca : Turnu l Eiffeî, M oş C ră c iu n , N a p o le o n , N ia ­
g a ra etc. O lum e în tre a g ă , iu s tin e uitase acest
d e ta liu . Şi totuşi, la în c e p u tu l şed inţei, X avier
P e la d a n ii ceruse- iui E d o u ard ca să-i b a g e n e ­
vestei fui în cur o astfel de b u lă , d e fo rm ă a -
lu n g îtă , cu o sch io are n a u tic ă în interior.
Brusc, p e lic u la în c e p u să tre s a lte şi p e re te le
redeveni a lb .
Se sfârşise.
iu s tin e se scutură.
C â n d în ţe le s e s e m că b ă trâ n u l m urise, că nu
m ai era n im ic d e făc u t, n e v a s tâ -s a uriaşe, ii
făcu se asasin i, d a r nu ch e m a se p o liţia , ii d ă -

101
d u se p u r şi s im p lu a fa ră . în tre c e re , iu s tin e
avuse se p re z e n ţa d e s p irit să re c u p e re z e p e li­
cu la .
F ilm u l, în ce le m a i m ic i d e ta lii, îl a c u z a pe
E d o u a rd . D a c ă e ra un v in o v a t, a c e la e ra iu s ­
tin e , s in g u ră .
D a r c u i a r fi p u tu t E d o u a rd s ă -i s p u n ă ?
A p a re n ţe le , to a te a p a re n ţe le , e ra u îm p o triv ă
lu i.
Era p ie rd u t.
S a u a tu n c i, e! tre b u ia să ră s p u n d ă p re te n ­
ţiilo r ei.
A fa ră , m a n ia c u l d u p ă E d ith P iaf a s c u lta ,,N u ,
n u re g re t n im ic '*... V o c e a c â n tă re ţe i s p ă rg e a
lin iş te a , r id ic â n d u -s e sp re cer.
M u ltă vrem e , iu s tin e fusese c o p le ş ită de
p ă re ri d e ră u .
A c u m , n ic i ea, n im ic d in ea, n u re g re ta n i­
m ic.

102
C A P IT O L U L V III

C a în fie c a re d im in e a ţă , E douard Sam-me-


cou lt îşi g a ră Solexul în p a rc a re a rezervată
v e h icu lelo r cu d o u ă roţi, în sp a tele m uzeului
D 'O rs a y . Se scutură de p raf şi se e x a m in ă in
g ea m u l unei uşi,
în a lt, suplu, cu fa ţa vo lu n tară şi, în specia'
cu acei ochi alb aştri de o cu lo a re extraordi
n a ră , el se p lă c e a fo a rte m ult. La patru zeci şi
trei de ani, p ă re a m ai tâ n ă r cu cinci sau şase
ani, în sp ecial d im in e a ţa , se sim ţea în p lin ă
form ă. C u că m a ş a lui a lb a s tră , c ra v a ta n e a ­
g ră cu d un gi roşii şi costum ul gri din trei piese,
în tru c h ip a reuşita.
,,A cum , b ă trâ n e , pericolul este că c e le b ri­
ta te a se p lăteşte", g â n d i el cu m ân d rie.
R id ică ochii spre m asa de un a lb lum inos a
vechii g ă ri d 'O rs a y , recen t re s ta u ra tă şi tra n s ­
fo rm a tă în m uzeu. „ R e g a tu l" său, g â n d i el.
M u n c is e m ai m ult d e un an ca să-şi p re g ă ­
te ască a c e a s tă exp o ziţie c a re se deschisese şi
c are p ro m itea să fie un trium f.

103
V e n in d cu S o le x u l p e c h e iu l A n a to le F ra n ce ,
o b s e rv ă m u lţim e a c e re forrnes o c o a d ă ce se în ­
tin d e a p â n ă ia s tra d a lilie .
îşi p riv i c e a s u l. A p ro a p e o ra zece. „ S u n t în
în tâ rz ie re " c o n s ta ta e i. D e a n i d e zile* v ia ţa
iu i fu n c ţio n a ca un c e a s o rn ic . C â n d se s c u la
d in p a t ta ş a p te şi zece in lo c d e o ra ş a p te ,
îşi re p ro ş a c ă d o rm is e p re a m u lt D e la o ra
ş o p îe !a o p t, îşi p re g ă te a c u rs u rile p e n tru ş c o a ­
la d e m u z e o lo g ie d e Ic to u v re . La o ra o p t, o
s c u la p e M y ria m , tâ n ă r a şi fe rm e c ă to a re a lu i
s o ţie , cu c o re se c ă s ă to ris e în u rm ă c u tre i a n i,
a d u c o n d u -i m ic u l d e ju n (c e a i d e Ia s o m ie , p â i­
n e p r ă jită , d u lc e a ţă , su c d e p o rto c a le ). O p t
d o u ă z e c i : e ra s p ă la t, ras şi îm b ră c a t. O p t t r e i­
zeci : o îm b ră ţiş a pe M y ria m , c o b o ra ia ce ! de
a! tre ile a s u b s o l a l p a r k in g u lu i, u n d e , a lă tu ri
d e u n V o lk s w a g e n p e n tru M y ria m , u n R over 8 0 0
p e n tru a m â n d o i, e ra a ş e z a tă o b ic ic le tă Soîex
u z a tă . în c ă le c a şi p le c a ta p ro g ra m u l z iln ic .
O e x is te n ţă d e o c n a ş , d a r Si p lă c e a a c e a s tă
v ia ţă , ş i-o d o ris e . Şi d a c ă c u v â n tu l fe ric ir e avea
un sens, se p u te a s p u n e d e s p re el c ă e ste f e r i­
c it.
In tră pe p o a rta d e s tin a tă p e rs o n a lu lu i m u ­
z e u lu i. I se p u se se un m ic b iro u ta d is p o z iţie
p e n tru c â te v a lu n i, a tu n c i c â n d p re g ă tis e e x ­
p o z iţia . U n lo c a l m in u s c u l a le c ă r u i fe re s tre d ă ­
d e a u s p re a p e le m u rd a re a le S e n e i, d o r c o re
s im b o liz a re u ş ita . -

104
Pe cu lo aru l ce d u c e a spre birou, m ai m ulţi
fu n c ţio n a ri îi recun oscură şi-! sa lu ta ra . C u o
a m a b ilita te m ai m are ca d e o bicei, i sa p ăru
lui. D in c au za a p a riţie i lui d e ieri seară !a
„ P a ra g ra fe " c âş tig ase a c e a s ta c o n s id e ra ţie d e o ­
seb ită. Evident. A to tp u te rn ic a televiziune. D u ­
pă em is iu n e a în direct, s ă rb ă to rise e v e n im e n ­
tul la re s ta u ra n t cu M y ria m şi câţiva p rieten i.
M o tiv pen tru c a re se sculase m ai târziu ca de
o b icei. D a r n u-şi reproşa cu a d e v ă ra t. îm p re ­
ju ră rile fuseseră e x c e p ţio n a le .
Se în fu n d ă în biroul lui, u n d e-! aştep ta, la o
m ăsuţă d e stejar, în c o n ju ra tă d e dosare, The-
reso C o u s te a u , s e c re tara lui p erso n ală, ce lu ­
cra cu el d e d ci an i d e zile. C â n d e! in tră, e a
se rid :că. Era b lo n d ă spre şaten, cu fa ţa p re ­
lu n g ă , p â r scurt şi ochii gri, a lu n g iţi spre tâ m ­
ple ca ai unei pisici. Era im p o rta n tă p en tru el
din c a u za spiritului ei a n a litic şi a in te lig e n ţe i
ra p id e . C e a m ai b u n ă elevă -a sa de !a şco ala
Louvre, Ei o p lă te a cu ju m ă ta te de norm ă şi
eo fă c e a s e c re ta ria t pen tru el tim p d e trei zile
pe s ă p tă m â n ă , p re g â tin d u -ş i co n co m iten t lu ­
c ra re a p en tru cel d e a l tre ile a ciclu c a re -i p e r­
m itea titlul de elevă d ip lo m a ta a Şcolii de la
Louvre.
-- Aţi p rim it m ai m ulte te le fo a n e , îl a n u n ţă
ea d u p ă ce-! salu tă.
S a m m e c o u lt îşi secase vesta şi-şi d esfăcu
c ra v a ta . în biroul strâm t, c ă ld u ra e ra in fe rn a lă .

105-
— M a i m ulte em isiu ni d e tele viziu n e doresc
să vâ invite, relu ă e a co n su ltân d u -şi c a rn e ţe ­
lul.
Ea le e n u m e ra cu o voce s tu d iată. S a m m e-
cou lt o a sc u lta cu ochii pe ju m ă ta te închişi.
Lista ace sto r em isiuni e ra c e a m ai d u lc e m u ­
zică pe c a re şi-o p u te a im a g in a . M u rm u ru l în ­
c â n tă to r a l gloriei.
Erau d e a s e m e n e a şi posturi de ra d io şi c e ­
reri de interviuri pen tru ziare.
Ea-şi în ch ise c a rn e ţe lu l. C a de ob icei, a r ­
b o ra o ţin u tă severă. V e s tă a lb a s tră d in b u m ­
b ac şi fustă la rg ă to t a lb a s tră , c u d u n g u liţe
a lb e . El se în tre b ă d a c ă e a p u rta c io ra p i sau
c o la n ţi, în a c e a s tă d im in e a ţă .
- Am u ita t să vă fe lic it, d o m n u le, re lu ă e a
cu vocea ei c a lm ă . P re ze n ta re a d u m n e a v o a s tră
a fost re m a rc a b ilă , in tr-o oră, a ţi d even it ved etă .
El suspină fla ta t :
- A cum totu l este să şi răm ân .
Ea se rezem ă cu fu n d u l de colţul m esei c e-i
servea d re p t birou.
— M i s-a c o m u n ic a t c ifra d e vân za re a c a ta ­
lo g ului d u m n e a v o a s tră , zise ea. Se v in d e ca
p â in e a c a ld ă . Şi asta, în a in te de a p a r iţia la
,,P a ra g ra fe ".
F ără să vrea, S a m m e c o u lt scoase un mic
strig ă t victorios. La a p ro a p e 5 0 0 fra n ci b u c a ta ,
e ra ceva d e n e s p erat.

106
- C â t despre exp oziţie, a d ă u g ă ea, b ate
to a te re c o rd u rile d e in trări. în c ă o d a tă , fe lic i­
tă ri, d o m n u le.
Entuziasm ul îl făcu pe S a m m ec o u lt să se în ­
d re p te spre Therese. T ra n s p o rta t d e p ro p ria -i
b u c u rie o cu p rinse, p rin zâ n d în b ra ţe siluete
ei d e lic a tă şi fra g ilă . G u rile lor se în tâ ln iră
Pentru o fra c ţiu n e de secu n d ă, o simţi pe T h e ­
rese în ţe p e n in d . Pe urm ă b u ze le ei se d e s fă c u ră
şi lim b a ei o în tâ ln i pe a lui.
Se s ă ru ta ră în neştire c â teva c lip e. Pe urm ă
se s e p a ra ră fă ră răs u fia re , e m o ţio n a ţi. D o a r
de d o u ă ori, în trecut, m ai fu s e s e .ă a m â n d o i
în a c e la ş i p at. în cursul unui sem in ar in p ro ­
vincie şi a p o i, în tim p u l unui colocviu despre
is to rio g ra fie şi m u ze o g ra fie , la M ila n o . în a m ­
b e le c a zu ri, Therese îl însoţise ca s e c re ta ră p a r ­
tic u la ră . D e fie c a re d a tă fuseseră m o m en te p lă
cute, d a r nu m ai vo rb iseră n ic io d a tă d es p re
as ta .
— N u este în ţe le p t, şuşoti ea. în acest b i­
rou... Pot in tra o a m e n i... N u se c a d e ...
D e câ n d se căs ăto rise cu M y ria m , S a m m e ­
co u lt e ra d e o fid e lita te a p ro a p e m o n a h a 'ă
Therese e ra s in g u ra ex c e p ţie de- la c o itrc c tu !
c o n ju g a l. D in m o m en t ce-şi perm isese so le n e ­
vească în a c e a s tă d im in e a ţă , p u te a fo a rte b in e
să-şi p e rm ită şi a c e a s tă fe m e ie ; m erita a c e a s tă
reco m p e n să şi, cum n im en i nu avea să a fle
nim ic, nim en i n -a r fi suferit. O a d o ra pe M y-
ria m , e a e ra totul p en tru el, d a r sunt m o m en te

107
de e x c ita re c â n d e şti în s te re d e o ric e , in tr - a tâ t
d e g ro z a v te s im ţi. în fr - a d im in e a ţă c a a s ta ,
un a s tfe l d e m o m e n t m ira c u lo s n u tre b u ie
p ie rd u t.
F ă ră să -şi d e s fa c ă îm b ră ţiş a re a , în tin s e m â n a
d r e a p tă s p re u ş a b ir o u lu i şi tra s e în e u ie to a -
reo.
- P ă c a t că n -a m o s tic lă d e ş a m p a n ie la în ­
d e m â n ă ! m u rm u ră e l.
A r fi tr e b u it să s ă rb ă to re a s c ă a s ta . D e g e te le
b ă r b a tu lu i c a re c o b o râ s e ră d e -a . lu n g u l c o a p ­
s e lo r T 'neresei, îi r id ic a ră fu s ta . A c u m a lu n e ­
c a u p e s te c io ra p i. P e n tru c ă e a p u r ta c io ra p i,
e l s im ţe a u m flă tu ra ja r tie r e lo r . D o rin ţa îi a ju n s e
îa c r e ie r p rin v a lu ri d e s â n g e c a re -i în fie r b â n ­
ta ră e p id e rm a . C io r a p i, c io ra p i n e g ri ! Ş i fă ră
în d o ia lă şi u n c h ilo t n e g ru i în o c h ii in s p e c to ­
r u lu i g e n e ra l a! m u z e e lo r .o p ă ru ră lu m in iţe . C o l­
ţu r ile g u r ii s a le fre m ă ta râ .
— A s c u ltă , m u rm u ră b ru s c T h e re se , o p r in d u - ;
m â in ile . N u -m i p la c e să v o rb e s c d e s p re asta
d a r... s u n t in d is p u s ă .
El o lă s ă , un p ic d e z a m ă g it.
- N u -i n im ic , fă c u e i în c e rc â n d să p a re z e .
Lă să m p e n tru d a ta v iito a re . H a i să lu c ră m .
Ea îi p riv i şi el re m a rc ă b u z e le ei ro ş ii -şi
o b r a jii îm p u rp u ra ţi.
— C re d că e x is tă o s o lu ţie , fă c u ea.
M e rs e şi d e s c h is e u n u l d in tr e s e rta re le b i­
ro u lu i e i, u n d e -ş i o v e a lu c ru r ile p e rs o n a le ;
s c o a s e un tu b , o c re m ă h id r a ta n tă p e n tru

108
m âini sau ceva de gen ul ăsta. Scoase c a p a c u l
şi cu un zâ m b e t uşor îl privi pe E d ouard S am m e-
coult.
- N u cred câ este c h ia r produsul care tre ­
buie, d a r cred câ o sâ m e a rg ă .
El simţi ca şi curh c a m e ra a r fi fost in v a d a tă
brusc d e fie rb in ţe a lă . Therese îşi rid icase fusta
a lb a s tră şi-şi d e zn o d ase cordo nul neg ru . C u
fusta lă s a tă în jos pese co ap se, nu avea pe ea
d e c â t p o rtja rtie ru l n eg ru şi c io ra p ii. îi d e s c o ­
peri cu em o ţie fu n d u l o b ra zn ic şi rotund, ferm ,
suplu, m usculos şi prim itor. N u m ai reuşea să
răsufle. Therese a p ă s a s e pe tu b şi pusese un
pic de crem ă pe a ră tă to ru l m âinii stângi. Pe
urm ă, a p le c â n d u -s e peste birou, se a p le c ă în
fusta lă s a tă în jos peste coapse, nu a v e a pe ea
em isfere a le p osteriorului ei.
îşi d esfăcu puţin p ic io a re le pen tru a se d es­
fa c e m ai b in e şi-şi atin se cu d eg etu l in elu l m aro
al şalelor. îl unse cu m işcări c irc u la re câteva
c lip e, a p o i, cu o voce ş u ie ră to a re îl invită pe
S a m m e c o u lt să vină el însuşi să o cu pe locul
pe c a re -I vizitase şi lu b re fia s e ea.
Scos din m inţi, el se repezi în a in te , d e s c h e ­
iat la n astu ri, cu p a n ta lo n ii în vine.
— în c e t totuşi, îl rugă ea.
D a r c â n d el în c e p u s-o p en etreze, ea avu
c h e f ca el să se în fig ă m ai re p e d e şi a tu n ci, îşi
d esfăcu b u c ile cu a m b e le m âini p e n tru a se
oferi m ai b in e.

109
Era p e n tru p rim a d a tă c â n d e! o p o s e d a în
a c e s t fe l. C u p u p ile le s c â n te in d d e d o r in ţă , îşi
văzu p e n is u l cum se în d o a ie tra n s fa rm â n d u -s e
in tr - u n a rc - a tâ t e ra d e s trâ m tă şi d e g re u
d e p ă tru n s . M e m b ru l să u v io la c e u e ra d e zece
o ri m a i m a re ca o r ific iu l m in u s c u l în c a re v o ia
să in tre . A c e a s tă fa tă fru m o a s ă , m a i tâ n ă r ă
c a e l, o a re i se o fe re a în a c e a s tă p o z iţie d e
fe m e ie s u p u s ă , e ra ca un s im b o l a! re u ş ite !
s a le . Se s im ţi ca un b a r b a r c a re a c u c e r it un
o ra ş şi c a re , p e n tru a -ş i c e le b ra v ic to ria , p r o ­
fită d e .fe m e ile în v in ş ilo r. T re c u tu l îi a p ă re a îrr
im a g in i s u cce sive . F ă cu se un d ru m , d e îa t i ­
n e re ţe a lu i d e s tâ n g a , a c e a tin e re ţe p ro s te a s c ă ,
c â n d re fu z a s e b in e fa c e r ile a c e s te i s o c ie tă ţi pe
c a re o c o n s id e ra p u tre d ă ! D in fe ric ir e îşi s c h im ­
b a s e o p tic a la tim p , to c m a i c â n d e ra p e c a le
să a lu n e c e p e d ru m u l p ie rz a n ie i. La d o u ă z e c i
şi şase d e a n i îşi re lu a s e s tu d iile în tr e r u p te în
’6 8 şi le te rm in a s e în g ra b ă . F ă c u s e ’ ş c o a ia d e
la L o u v re şi a p o i c u rs u rile d e la C o n s e rv a to r.
O p ro b ă la c a re se p re z in tă c a m d o u ă su te d e
c a n d id a ţi a n u a l, în tim p ce n u m ă ru l lo c u rilo r
d is p o n ib ile e s te d e ş a p te sa u o p t. în s fâ rş it,
fu s e s e re p a r tiz a t la In s p e c ţia g e n e ra lă a m u ­
z e e lo r c la s a te , un s e rv ic iu c a re d e p in d e a de
D ire c ţia m u z e e lo r d in F ra n ţa .
P u ţin d u p ă a c e e a , o în tâ ln is e pe M y rîa m ,
c a re în a fa r ă d e fru m u s e ţe şi d ra g o s te , îi a d u ­
sese şi b o g ă ţie - a d e v ă ra ta b o g ă ţie p e c a re
n -o a c u m u le z i în tr - o v ia ţă . M y ria m e ra u n ic a

110
m o şten ito are o so cietăţii b u rsiere Joseph Ber-
tra n d , cu sigla JB, cşa cum e ra in d ic a t pe uşa
im o b ilu lu i ca re a d ă p o s te a so c ie ta te a din stra ­
d a N o tre -D c m e -d e s -V ic to ire s . N u m a i v e n itu rile
p a trim o n iu lu i a c u m u la t de ta tă l lui M yriam în ­
sem n au zece m ilio a n e d e fra n c i pe a n . C â t
d es p re a p a rta m e n tu l pe c a re -l o c u p a u , în te ­
rase, în vârful u n u ia d in tre c e le m ai fru m o ase
im o b ile din b u le v a rd u l L a to u r-M c u b o u rg , v a ­
lora la p re ţu rile a c tu a le cam to t a tâ t.
B u ldo zerul c a re sco rm on ea posteriorul secre­
ta re i se a c c e le ră . Succesul îl îm b ă ta . Era b o g at,
a p ro a p e ce le b ru , a ve a o soţie m in u n a tă şi o
a m a n tă a d o ra b ilă , s e c re tara lui, ca re i se d ă ­
d e a lui ca unui stăp ân .

*
* fr

M a i exista o a tre ia fe m e ie în viaţa lui Edou-


a rd S am m eco u lt, d a r el nu ştia în acest m o­
m ent.
O a tre ia fe m e ie ca re se g â n d e a fo a rte m ult
la el, din s ea ra tre c u tă . Şi c a re era în c â n ta tă ,
pen tru că to cm ai găsise c e e a ce c ă u ta d e m ai
m ult d e o oră, în tr-u n m a g azin pen tru turişti
din strad a C h an o in ess e.
O b u lă , o b u lă m are g en ,,b u lg ă re d e z ă ­
p a d ă " cu o sch io a re n a u tic ă in interior.
O b u lă m a g ic ă ai cărei fulgi c ă d e a u încet
d a c ă o scuturai.

111
„ C a d o u l" pe ca re Justine Buisson urm a să-!
trim ită prin poştă lui E d ouard S a m m ec o u lt ca
să-i îm p ro s p ă te ze m em oria.
A fa ră , în p ia ţa c a te d ra le i, lu m in a era la fel
de c iu d a tă . G a lb e n a c o p e rit cu gri. C u ace!
•halou chim ic în ju ru l unui soare invizibil.
C u titlu ri m ari, z ia re le de d im in e a ţă a n u n ­
ţa u că m inistrul d e in te rn e, în fa ţa a m e n in ţă ­
rii p o lu ă rii oraşelor, a v e a d e g â n d să în tre ­
ru p ă c irc u la ţia o zi sau d o u ă pe s ă p tă m â n ă .
O vitrin ă cu a rtic o le d e le n je rie îi tra n s m i­
se Justinei im a g in e a ei, în a c e a s tă zi p u rta un
co m p leu a lb , clasic, vestă şi p a n ta lo n , cu e ti­
c h e ta unui c re a to r cele b ru . Justine Buisson se
g â n d i cu a m ă ră c iu n e la n u m ăru l de şed in ţe de
a m o r pe c a re le su p o rtas e pen tru a-şi c u m ­
p ă ra a c e a s tă to a le tă , plus a c e a vestă de p a n ­
te ră cu g u le r şi m an şete d e vizon în c a re a-
p ro a p e se sufoca.
Pe urm ă îşi zise că, în c u rân d , to a te p ro ­
b le m e le ei se vor te rm in a şi e a nu va m ai fa c e
a m o r d e c â t din p lăcere.
Făcu să-i salte în p a lm ă b u la c a re -i c o n ţi­
n ea destinul.
P rintre fulgişorii c a re se în v â rte a u în ju ru l
s ch ica re i, avu im p resia că-şi zăreşte viitorul lu ­
minos.

112
C A P IT O L U L IX

Inspectorul p rin c ip a l A im e B richot îşi a g ită


m ân a în d ire c ţia lui Boris C o re n tin , c a re era
d e ja în p ic io a re şi g a ta de a p ărăsi biroul A f a ­
c erilo r R e c o m a n d a te , d e la cel d e al d o ile a
e ta j pe ch eiu l O rfevres 36.
— V rei să m ă a ş te p ţi o c lip ă ? în tre b ă Aim e.
Este Jean ette.
Boris se reaşeză la p ro p ria lui m asă, u nd e
se în g ră m ă d e a u h â rtii, d osare, telexuri şi ziare.
B irourile lui R o bert şi T a rd e t erau g o a le , din
c au za a n c h e te i de la V e rs ailles a s u p ra unor
dom ni în a fa ra o ricăro r b ă n u ie li şi d e c o ra ţi în
m area lor m a jo rita te , c a re o rg a n iza u petreceri
s p e c ia le und e fe tiţe şi b ă ie ţe i e rau p ers o n a je
p rin c ip a le , cu sau fă ră voia lor.
— D e u n d e d ra c u ’ vrei să ştiu und e se a flă
c h e ia a ia b le s te m a tă ? în c e p u B richot să se e-
nerveze la tele fo n .
— Ai p u te a să-m i vorbeşti pe un a lt ton ! îi
re p lic ă J e a n e tte d e ia c a p ă tu l c e lă la lt a l fi­
rului.

113
“ S c u ză -m ă , ced a Brichot. D a r îţi spun cu
m â n a p e in im a că nu ştiu u n d e n a ib a s-a b ă ­
g a t c h e ia a ia .
- Ia r în c e p i ?
- N u , d a r voiam să spu n...
D e cinci m in u te A im e se c e rta cu Jean ette,
soţia lui, la te le fo n p en tru că e a susţinea că
el lu ase c h e ia d e la m aşin ă în a c e a s tă d im i­
n e a ţă şi el susţinea c o n tra riu l. D e a ltfe l, el se
c ă u ta s e prin to a te b u z u n a re le fă r ă -s ă g ă s e a s ­
că nim ic.
— la un taxi, spuse e l p â n ă la urm ă, este
s in g u ra soluţie.
J a n e tte se h o tă râ s e să fa c ă c â teva curse prin
Paris, p e n tru a reîn n o i g a rd e ro b a g e m e n e lo r
sale, Rose şi C o le tte . N u m a i câ ia tă , c h ia r în
m o m en tu l în c a re sâ iasă din casă, im p osibil
d e g ă s it c h e ia de c o n ta c t ! C e! puţin aşa în ­
ţelesese Boris din c e e a ce ră s p u n d e a A im e.
— la un taxi la dus şi a ltu l la întors, re lu ă
B richot. Ş i o să c ă u tă m îm p re u n ă , d is e a ră ,
p o rc ă riile a le a d e chei !
- M em e!
— îm i p a re râu, su flă B richot învins.
V o rb in d , el se râs tu rn a s e pe sc a u n , b a la n -
s â n d u -se. B ă g ă cu un g est m aşin al m â n a d r e a p ­
tă în p a n ta lo n i şi scoase în c e t un o b ie c t m e ­
ta lic şi lu cito r p e c a re -l privi a iu r it.
C h e ia p e c a re se ju ra s e c ă n -o lu ase !
O b ă g ă im e d ia t în b u zu n a r, ca şi cum Jea-

114
n ette, !a c a p ă tu l c e lă la lt al firu lu i, a r fi p u tu t
să-l v ad ă. Boris zâm bi discret.
- la un taxi, te rog, fă c u el cu o yoce m ai
puţin sigură. N u -i nici o p ro b le m ă , d ra g ă , te
asigur.
în a c e l m om ent se a p rin s e un b e c u le ţ roşu
la c o m b in a te le fo n ic ă d e pe biroul lui Boris.
A c esta a p ă s ă pe b u to n u l co res p u n zăto r b e-
cu ieţu lu i şi rid ic ă recep to ru l.
A p o i m âzg ăli re p e d e la d ic ta re a celui c a re -i
vorbea.
A im e şi el în ch iseră a p ro a p e in a c e la ş i tim p.
- M -a m s ă tu ra t d e povestea asta cu c h e ia l
m orm ăi B richot şi m ai furios din c a u ză că se
sim ţea vinovat.
Boris flu tu ră h â rtia pe c a re tocm ai o scri­
sese :
- Era serviciu! de e v id e n ţă , a n u n ţă el. Am
n u m ă ru l pe care-1 c ă u ta m , n u -î p re a d e p a rte !
V in o , B a b a ne a ş te a p tă .

T re c â n d prin uşa d u b lă a biro u lu i şefului


B rigăzii M o n d e n e , se in tra în tr-o c e a ţă d e a s ă ,
c are nu a ve a nim ic de a fa c e cu c a p ric iile
m ete o ro lo g ic e ; C o m isaru l d iv izio n a r C h a rlie B a-
d o lin i era în to a n e bu n e, to a n e în c a re d ă d e a
frâ u lib e r ta b a g is m u lu i său d e zlă n ţu it. D in
p u n ct d e v e d e re a l g u d ro n u lu i şi a lto r m a te ­
ria le c a n c e rig e n e , era p ro b a b il un d ezastru,
d a r cel puţin nu m ai tre b u ia sâ suporţi v erb e le
şi crizele d e nervi c a re c ă d e a u în ra fa le pa

115
su b o rd o n aţi, de fie c a re d a tă cân d în c e rc a sâ
se lase de fum at.
C ă u tă rile din g a rs o n ie ra iui F ab rice M ic h e -
let nu duseseră la m are lucru. N ici c a rn e t cu
adrese, nici m ă c a r po rto felu l cu h â rtiile lui de
id e n tita te . Ce! care îl om orâse p ă re a să fi pus
m ân a pe to a te lu cru rile in te re san te.
Scotocind peste tot, Boris sfârşise totuşi prin
a găsi, în fu n d u l b u zu n a ru lu i unui bluzon ai
m ortului, un tich et d e p a rc a re . C e e a ce tin d e a
să indice, prim o, că F ab rice M ic h e le t poseda
o m aşin ă şi secundo, că ea fusese g a ra tă în
subsolul b u le v a rd u lu i M o n tp a rn a s s e . Era m ai
bine d e c â t nim ic, d a r cum nu a v e a i ta lo n u l m a ­
şinii lui M ic h e le t, d is p ă ru t îm p re u n ă cu a lte
ac te , şi pen tru că p a rc a ju l era vast, cel m ai
rap id era să te adresezi P refecturii de p o liţie,
serviciului d e ev id e n ţă a c irc u la ţie i. D e aco lo
îi p a rv e n iră s e m n a lm e n te le M in i-A u s tin u lu i ce
a p a rţin u s e lui M ic h e le t.
- D u p ă p ă re re a m ea, n -o să a ju n g i prea
d e p a rte cu asta, m urm ură C h a rlie B a d o lin i, cu
vocea ca v e rn o a s ă a m a rilo r fu m ăto ri. îşi p lasă
o ţig a ră în colţul d re p t al gurii :
— V ia ţa a m ă râ tu lu i ăsta n-o. să vă d u c ă n i­
c ă ieri. Avem acum trei c a d a v re pe c a p şi doar
exp ertiza b a lis tic ă ne va ră sp u n d e prin nu sau
d a, d a c ă au fost răpuşi d e a c e e a ş i a rm ă . D e
a ltfe l cei d e la rad io nu se în ş e a lă . Aţi a u zit
in fo rm a ţiile d e a z i-d im in e a ţă ? Presa n -a avut

116
în c ă ţim p sâ a fle n o u ta te a , d a r sâ ved eţi zk i-
re!e d e s ea ra şi cele de m â in e d im in e a ţa !...
fu rio s , Borls Iş! în fu n d a p u m n ii în b u z u n a ­
rele b lu zo n u lu i sau de p ie le n e a g ra ,
- C o n s id e ra ţi c -a r tre b u i sâ c erce tam to t
ş e e a ce este le g a t d e p rin ţe sa, m urm ura el.
Efectiv, din a c e a s ta d im in e a ţa ovem trei c a d a ­
vre. S a m a n th a M e e s h a e rt, a n im a ta a re a c a re a
fost p rim a victim ă, n e -a conclus spre lo c a lu rile
de a n im a to a re ..D e lic e s C lu b " şi ,,Las V e g a s ”,
c e re lo calu ri n e -a u con dus spre p ro p rie ta ra
lor : p rinţesa. D a r d a c ă u rm ărim o rd in e a c ro ­
n o lo g ic ă a crim elor, F a b ric e M ic h e le t o fost
ucis în a in te d e F e d e rîq u e de Souskc. C red
câ a u to p s ia va co n firm a . P ro b ab il ieri d u p ă
arrîicză. D e c i, pen tru o urm a o rd in e a c ro n o lo ­
g ică, el tre b u ie a ta c a t pen tru în c e p u t
B ricbot rid ică a ră tă to ru l :
- O ricu m ,' c o n tin u a m a n c h e ta le g a tă de
p rin ţe să. L-am c h e m a t a d in e a u ri pe m aestrul
D e fo u rray , a v o c a tu l c a re s-a o c u p a t d e c u m ­
p ă ra re a a c e s to r b a ru ri d e curve, scu zaţi-m i ex­
presia. D in n e fe ric ire , este p îeco t p en tru trei
zile în p rovincie şi nu se în to a rc e d e c â t Joia
viito are la Paris, in u til să vă m ai spun ca m î-am
a r a n ja t o în tâ ln ire cu e! în m om entul sosirii.
C h a riîe B ad o iin i trose ju m ă ta te a ţig ă rii lui
cu o sin g u ră in s p ira re :
- Şi în a ş te p ta re , ce -o so faci ? în tre b ă el
in d ire c ţia lui B ric b o t

117
In s p a te le le n tile lo r g ro as e de m iop, p riv i­
rea iui A im e B richot sticli de in d ig n a re ; genul
,,C e -ţi în c h ip u i, că o sâ stau cu m â in ile în
şolduri ?"
- în a ş te p ta re , răspunse el cu o m are d e m ­
n ita te , inspectorul C o re n tin şi cu m ine am h o ­
tă râ t sâ ne im p ârţim sarcin ile. In tim p ce el va
a n c h e ta a s a s in a re a lui M ic h e ie t, eu îm i voi
b a g a nasul in lu m ea celor d o u ă lo calu ri a c ă ­
ror p ro p rie ta ră era p rin ţe sa. O m o şten ito are
m ilio n a ră care se re c ic le a ză în co d o aşă şi care
se lasă o m o râtă s c u rt,'e s te o tre a b ă c are p rea
iese din obişnuit ca să nu m erite exp licaţii.
B ad o lin i îl a p ro b ă cu ochii pe ju m ă ta te în ­
chişi :
- în orice caz, făcu el, aceste o p e ra ţiu n i
ascund ceva,
- N -a r fi treb u it să v-o spun, d o m n u le d i­
vizionar, în tă ri Brichot. S tu d iin d d o s arele care
privesc c e le d o u ă o p e ra ţiu n i, c u m p ă ra re a lui
„ D e lic e s C lu b " şi cea a lui ,,Las V e g as" am
observat, prim o, că m aestrul D e fo u rra y a o b ­
ţinut un preţ e x tra o rd in a r de scăzut din b e n e ­
ficiul prin ţesei - c ee a ce ne face să pledăm
pen tru c o m p e te n ţa iui p ro fe s io n a lă - şi, se­
cun do, că e ra u in curs de n eg o c ie re şi clăd i
riie ca re a d ă p o s te a u aceste s tab ilim en te. A ia
în ţe leg eu din ce în ce m ai puţin. Im obi-ie'e in
chestiune sunt in tr-o stare fo arte p ro astă, pros’
în treţin u te. A p a rta m e n te le sunt m ai cu rân d

118
d ă ră p ă n a te şi sunt lo cu ite de o am en i, in mo
rea lor m a jo rita te , in so lvab ili...
- D a , este ciu d at, c e d ă C h a rlie B adolini,
nu văd ce interes a ve a F re d e riq u e de Sousko
să cu m p e re astfel de lo c a lu ri...
- D a c ă -m i p erm iteţi, m urm ură B ric h o t,. m
este o b lig a to riu să existe c o m p a tib ilita te intre
statutu l social al prinţesei şi L p tu l că ea d e ­
ven ea p ro p rie ta ra unor lo calu ri de no ap te.
D e fa p t, poţi fo arte b in e să fii p ro p rie ta ra li­
nei în tre p rin d e ri a lim e n ta re , fă ră să fi pus n ic i­
o d a tă în g u ră c e e a ce p ro d u ce ea. B ineînţeles,
c ă este o în tre b a re la c a re m aestrul D efo u rray
va ră s p u n d e p o a te fă ră p ro b lem e, d e zle g â n d
astfel m isterul. D a r in a ş te p ta re ...
B ad o lin i se rid ică şi m erse spre fereastră,
co c o ţa t pe p an to fii Iui cu ta lo n e te , in s p e ra n ţa
d e ş a rtă că va c â ş tig a cei câţiva centim etri
c a re -i lip seau .. S ena c u rg e a : a p a ei a v e a o
c u lo a re n e o b iş n u ită . G a lb e n sulfuros. C u r e ­
flexe a p ro a p e fosforescente ca re a d u c e a u cu
c u lo a re a ceru lu i gri p lu m b u riu .
- In a fa r a acesto r o p e ra ţiu n i im o b ilia re , m u r­
m ură el, ce m ai a v e ţi ? Trei m orţi şi un ucigaş
p o te n ţia l, cu sta tu ră d e d u la p cu d o u ă uşi şi
ca re fă c e a p e g ig o lo -u l la dan s, ieri s e a ră ...
M a i ales c ă a ţi a ve a g re u tă ţi să con vin geţi pe
cineva că el a o m o râ t-o pe p rin ţe să, d a t fiind
fa p tu l că l-a ţi văzut, cu pro p riii voştri ochi,
p ă ră s in d victim a c a re p ă re a în tr-o form ă e x c e ­
len tă, n u -î a ş a ?

119
- Este o în tre b a re pe c a re am in te n ţia s-o
lăm uresc, răspunse Boris.
- Cum ?
- D in d o u ă lucruri, u nu l este a d e v ă r a t : sau
asasin u l era d e ja în a p a rta m e n tu l p rin ţe sei, ieri
sea ră , c â n d tip u l cu sm oking a p le c a t, şi a tu n c i
tre b u ie să p resu p u n em e x isten ţa unul a l d o ile a
b ă rb o t, sau „ d u la p u l cu d o u ă uşi", d u p ă ce a
p â râ s it-o pe d o a m n a d e Sousko, s -a întors ia
e a . C u m ? N u ştiu în că, d a r o să rezolv eu
m isterul.
- N -o să fim m ai ava n s a ţi ca a c u m , suspi­
nă C h a rlie B-adol'ni. Şi d a c ă n -o s ă-l găseşti
pe a c e s t tip cu a rm a c a re a o m o râ t-o pe p rin ­
ţesă, vă va fi fo a rte g reu sâ-i dovediţi v in o vă­
ţia . în a fa r ă de a s ta , c o le c ţia s u p e rb e lo r a m ­
p ren te d ig ita le pe c a re !e -a p re le v a t id e n tita ­
te a ju d ic ia ră d in stra d a A lb e ric -M a g n a rd nu
d o vedeşte nim ic. A c el tip , c h ia r d a c ă este vi­
novat, nu a v e a nici un m otiv să le ş te a rg ă din
m om ent ce voi l-a ţi văzu t cu e a . D im p o triv ă .
Aş spune c h ia r că voi a m â n d o i sunteţi cel m ai
bun oîib i a i lui. M a rto ri b e to n -a rm a t c a re -i pol
dovedi n e v in o văţia ! C e e a ce nu este lipsit de
un o a re c a re sim ţ a i u m orului n eg ru , d a c ă cum va
el este u cig aş u l...
- C a m aşa,, fă c u Boris sum bru, puţin e n tu ­
ziasm at la g â n d u l că o r p u te a să servească
d re p t a lib i p en tru un c rim in al.
îşi m işcă m a x ila re le c a şi cum ar- f! s fă râ m a t
ceva invizibil.

120
— N e c a zu l este, re îu â C h a rlie B a d o lin i, cu
iro n ie a m a ro , câ în g e n e ra i un a lib i se p o a te
a n u la . D a r d o t fiin d fa p tu l că a lib iu l sunteţi
c h io r voi...
— A r tre b u i să găsim a ltc e v a , d o m n u le d i­
vizio nar, c o m p le ta Boris.

A fa ra , câ n d se d e s p ă rţiră p e tro tu a ru l c h e ­
iului O rfevres , era o ra p a is p re ze c e şi d o u ă ze c i.
Lum ina c a re c ă d e a clin ce r sem ă n a cu a c e e a
a unui p roiector u ita t in tr-u n studio d e cin e m a ,
p ă ră s it d e cinci an i.
— Lum ea este cu sosul în jos, suspin ă Bri-
chot. Eu îm i tocesc . p in g e le le - în co sele d e
curve, în tim p ce tu ...
— S p u n e, c h ia r ai in te n ţia s ă-ţi toceşti în
c o n tin u a re p in g e le le pe a co lo , M ern e ? C rezi
că este c a titu d in e co rec tă din p a rte a unui ta tă
de fa m ilie ?
B richot îşi strâm bă vârful n asu lu i, c e e a ce-i
îm p ră ş tie m u staţa în to a te s e rs u u îe .
— Term ină cu b a n c u rile , te rog ! N u m a i c â n d
mo g â n d e s c că exp ertiza b a lis tic ă ar p u te a să
d es co p ere că cele trei victim e nu a u fost o m o ­
râ te cu ac e e a ş i a rm ă şi îm i vine- sâ-m î câm ­
pii. P entru că, în a ce ! caz, to a tă su p o ziţia
n o astră se duce d ra c u lu i, nu crez» ?
— N u m ă g ân d e s c d e c â t la a s ta , m urm ură
Boris.
— G lo a n ţe le co re c u o m o râ t-o pe a n im a ­
to a re , pe M ic h e le t şi pe p rin ţe să, sunt singura

121
le g ă tu ră în tre cele trei crim e, pen tru că la a n i­
m a to a re şi la M ic h e le t s-a avut g rijă c a să dis­
p a ră a m p re n te le , c o n tra r a c e e a ce s-a p e tre ­
cut la p rinţesă.
Boris rid ică din um eri :
- C h ia r vrei să-m i distru gi m o ralu l, M e m e ?
N -a m c e rc e ta t în că to a te pistele. A ş te a p tă p u ­
ţin în a in te de a te văicări, O .K . ?
- O .K . ! Pe m ai târziu, Boris.
F ăc u ră câţiva paşi în d irecţii d ife rite. Pe
urm ă Boris se înto arse :
- M e m e , d a c ă nu ne vedem p â n ă m âin e
d im in e a ţă , pot să-ţi dqu un sfat ?
- Poftim ?
- C h e ia de co n tac t d e la m aşină. G â n d e ş -
te -te la c e -a i să-i spui Jean ettei c â n d o să te
întorci, d is e a ră J

122 "
C A P IT O L U L X

P a rk in g u l su b teran din bu levard u l M o n tp a r-


nasse sem ăn a ca d o u ă p icătu ri de a p ă cu alte
mii d e p a rk in g u ri s u b te ra n e din lum e : miros
vag de u rin ă şi h id ro c a rb u ră am e s te c a te , bălţ'
de ulei pe p o d e a , n e o a n e ch io a re pe tavan,
pereţi coşcoviţi din beton gol. Şi o linie fără
de sfârşit d e h o d o ro a g e care, sub a c e a s tă Iu
m ină de sfârşit d e lum e, p ă re a u ep ave a b a n
d o n a te d e secole.
C e a m ai p ră fu ită , cea m ai h o d o ro g ită d ir
to ate, e ra p ro b a b il A u stin u l d e fu n c tu lu i M ic h e -
let, pe c a re Boris sfârşise prin a -l găsi d u p ă o
ju m ă ta te d e oră, la cel d e al p a tru le a subsol,
in s p a te le unui stâlp d e beton de d o u ă ori mo
gros ca ea.
Era un soi de ru in ă tu ră m â n c a tă de ru g i­
r ă . C â n d Boris deschise p o rtie ra din stânga,
m ân eru l îi răm ăses e în m â n ă şi, un pic m a ;
târziu , p la fo n ie ra se d es p rin s e din tavan şi-;
căzu la p ic io a re .
C u e n e rg ia d is p erării, scotoci m aşină cu m i­
n u ţio zitate, scoţând covo arele, sm ulgând scau-

J
123
n ele, d e m o n tâ n d p lă c ile ta p is a te din In te rio ­
rul uşii. Pe urm a, lu p tâ n d co n tra d e p rim ă rii,
trecu îa p o rtb a g a j.
Înăuntru, e ra o m a p ă d e carto n cu d es en ă
pe ca re o d esfăcu cu fe b rilita te . Se a fla u vreo
d o u ăzeci d e foi d e d esen . U n e le a b s o lu t g o a le ,
a lte le a c o p e rite cu cro ch iu ri seu d e s e n e m ai
în g rijite , în creion sau că rb u n e .
Boris îşi ad u se a m in te de c ro c h îu rile prinse
cu p io n eze pe p ereţii g a rs o n ie re i tâ n ă ru lu i,
copii d e busturi a n tic e , c ă ro ra nu le d ă d u s e p rea
m are im p o rta n ţă pe m om ent. în m a p a pe ca re
o descoperise în fu n d u l p o rtb a g a ju lu i A u stin u -
lui, e ra u câteva schiţe d e s e n a te în a c e la ş i stil
a c a d e m ic şi scolastic ca cele din lo c u in ţă ; se
rr.a! a fla u şi câteva n ud uri fă c u te d e o m â n a
con ştiin cio asă, d a r fă ră g e n iu . R e p re ze n ta u fe ­
mei g reu d e id e n tific a t, d e o a re c e fe ţe le lo r ero u
n e term în ate . Totuşi, uno d in tre e le îi a tra s e a -
ten ţki.
Era o fe m e ie în a ltă , cu soni uim itor d e d e z­
voltaţi. Se p are c ă -i p lăcu se lui M ic h e le t p e n ­
tru că o d es en ase d e o d u zin ă d e ori, sub
to a te u n g h iu rile, în tim p ce c e le la lte nu e ra u
fă c u te d e c â t o d a tă sau cel m ult d o u ă ori.
Sn m ijlocul d esenelor, Boris re p e ră o le g iti­
m aţie din plastic. Era un perm is pe n u m ele lui
Fab rice M ic h e le t, m em bru e! a te lie ru lu i P etit-
M o u lin de pe strad a D e lc m b re .

124
Puse ia ioc în carton to a te d o c u m en tele , ie
leg ă şi-şi spuse că de ac u m , ştia sigur cu ce
va fi o c u p a t în u rm ă to a re le ore.
A p oi se g răb i să p ă ră s e a s c ă .s u b s o lu l cu
tavan jos şi întunecos, a cărui u m id ita te se li­
p ea de el ca o m a n ta. Locui id e a l, g â n d i Bo-
ris, pentru a îm p in g e la sinucidere un depresiv.

*
;Şc ?jc

In a c e eaşi c lip ă, in tr-u n studio m a n s a rd a t


din strad a Ecoles, deschis spre cer prin d o u ă
g e a m lâ c u ri lă rg ite , Justîne Buisson îşi câştiga
p â in e a cu s u d o area fru nţii.
Era un fel de a zice. D e fie c a re d a tă cân d
se în tâ ln e a cu F lo ren t S o u le d irecto r com ercial
a l unui m are m ag azin de e le c tro te h n ic e , ea
s lă b e a m ai m ulte k ilo g ra m e . D in fericire, nu
se v ed eau d e c â t de d o u ă ori pe lu n ă I Şi de
fie c a re d a tă , d o u ă ore, nici un m inut în plus
D e la ora p a isp reze ce la şaisprezece. A p oi.
e a -l e x p e d ia fă ră nici un fel de m e n a ja m e n te
la tre a b a lui, căm in u l lui, nevasta lui şi la cei
cinci copii ai lor. II scu ipa în fa ţă cân d d ă d e a
să iasă. Şi -nu la fig u ra t, ci la propriu, d a c ă
se p o a te spune ; fă c e a p a rte din în ţe le g e re a lor.
S p ă la p u tin a , în c â n ta t. A vea la d ispoziţie c in c i­
sprezece zile ca să-şi re a d u c ă în m inte aceste
d o u ă ore m in u n a te .

125
Ea s tă te a deci în m ijlocul m icii c a m e re , cu
m ân eru l unui bici în m â n ă şi se' p re g ă te a sâ-l
lovească din nou p e b ă rb a tu l gras, le g a t cu
cătu şe d e un fel d e fo to liu c a re sem ăn a terib il
cu un scaun e le c tric din c a m e ra m orţii a în ­
ch iso rilo r a m e ric a n e .
B iciul de p iele sfâşie a e ru l şu ie râ n d în a in te
de a se în c o lă c i în ju ru l c o a p s e lo r g ro as e a le
d ire c to ru lu i co m ercial. A cesta scoase un scheu-
n a t d e scro a fă so d o m izată de un vier în d o p a t
cu e x c ita n te , d a r b u la m are din p lastic tra n s ­
p aren t, o m in g e cu stelu ţe in interior, pe ca re
e a i-o în fu n d a s e în g u ră şi-î d is ta n ţa s e m a x i­
la re le , îl îm p ie d ic a să g ro h ă ie .
în tre c o a p s e le lui roz ca nişte ja m b o a n e ,
sexul lui ridicol şi răsucit av u o u şo ară tre s ă ­
rire.
Justine, m asca tă, de n erec u n o sc u t în c o m b i­
nezo n u l d e cau c iu c neg ru , d e u n d e ieşeau
p rin tr-u n fel d e h ub lou ri, sânii ei m ari, şi m ai
jos, p rin tr-o d e s c h iză tu ră în triu n g h i, tu fa b r u ­
n etă a pu b isu lu i, se d ă d u în a p o i trei paşi.
D in nou biciul a tin s e c o a p s e le b ă rb a tu lu i
burtos, lă s â n d u -i urm e m aronii.
Sub b u rta im ensă a lui F lo ren t S o ule, p e n i­
sul avu o tre s ă rire m ize ra b ilă .
— Porc n e n o ro c it ! răcni Justine cu c â t de
rr.ultă co n vin g ere p u tea.
D ire c to ru lu i co m ercial îi c u rg e a u b a le le in
ju ru l b ulei c a re -i astu p a g u ra . Pe fru n te , u n d e
era lip it p âru l lui blond şi rar, ii c u rg e a u pi-

126
.c a tu ri m ari d e sud oare. Se sm ucea în c e rc â n d
să scap e din cătu şe şi acestei p ed ep se pe ca re
a tâ t d e m ult o dorise şi pen tru c are p lă te a
scum p.
„Trosc C Biciul parcu rse din nou tra ie c to ­
ria sa s c â n te ie to a re . Sub co s tu m aţia cea n e a ­
g ră , Justine tra n s p ira s e şi e a . îşi p u n e a to t su­
fletu l în a c e a s tă co n ştiin ţă p ro fe s io n a lă , re-
o e tâ n d u -ş i m ereu, că în c u râ n d va te rm in a cu
c lie n te la ei m asochistă şi alţi d e tra c a ţi cu care,
de câ n d nu m ai ju c a în film e porno, în c e rc a
să-şi ro tu n je a s c ă ven itu rile.
A c e le ş ed in ţe de supt ia film ă rile lui K a lli-
kokkos şi c â teva ore de p ozat, în fie c a re s ă p ­
tă m â n ă , in tr-u n a te lie r d e desen, de a b ia îi
a ju n g e a u să tră ia s c ă . M a i ales că tre b u ia să
m ai şi p lă te a s c ă h o g e a c u l din stra d a Ecoles.
Pentru d o u ăzeci şi cinci d e m etri p ă tra ţi Ia
e ta ju l şase, tre b u ia să p lă te a s c ă p atru mii de
fra n ci pe lu n ă ... şi se a ş te p ta la o n o u ă m ă ­
rire, din c a u za ca rtie ru lu i ! S lavă D o m n u lu i,
acu m ştia că p ro b le m e le sale e ra u pe pu n ctu l
d e a d is p a re . în câteva zile. C u râ n d ... F o a rte
c u rân d .
O n o u ă lovitură de cravaşă îl făcu pe b ă r­
b a tu l cel gras să se în d o a ie d ezg u stăto r.
D a r „ a c e e a " în c e p u s e să-i vină. D in c a u ză
că e ra tă b ă c it, lui F lo ren t S o u le în c e p e a uşor,
uşor să i se scoale.
Prin fa n te le m ăştii n e g re ca re îi a c o p e re a
fa ţa , Justine u rm ă re a fe n o m e n u l. S ub b u rta

127
d irecto ru lu i co m ercial, penisul rozaliu se scula
fo a rte g reu . A lu n e c â n d , p ie le a p re p u ţu lu i se
d ă d e a la o p arte, şi g la n d a v io la c e e -îş i a ră ta
nasul cu tim id ita te .
în c ă un efort, îşi spuse e a. C ra v a ş a plesni
o d a tă , de d o u ă ori, de‘ trei ori. P ielea c o a p ­
selor lui S o u le se înroşi şi ieşi un pic de s â n ­
ge. O c h ii îi ieşiră din orbite.
Ea suspină. N u era în că p rea târziu I
D e s fă c u c ă tu şe le şi-î sm ulse b u la din g u ră
c lie n tu lu i său. Pe urm ă, a ră tâ n d spre p a rc h e ­
tul studioului cu m ân eru l biciu lu i, urlă :
- Porcule ! Ai văzu t c e -a i fă c u t ? în patru
la b e ! Im e d ia t. Ş terge. C u lim b a !
D ire c to ru l com ercial se a zvâ rli la p ăm ân t,
tre m u râ n d cu to a tă g ră s im e a lui g e la tin o a s ă
şi cu lim b a scoasă, în cep u să-şi lin g ă sperm a
pe c a re o ră s p â n d ise pe jos. Justine îşi puse
piciorul gol pe b u c ile e n o rm e a le in d ivid u lu i,
ca un g la d ia to r pe un a n im a l sălb atic, pe care
tocm ai îl învinsese.
- Linge, p o rcu le I N u vreau să văd nici o
urm ă.
- D a , s tă p â n ă , m urm ură Florent Soule.
Pe urm ă el se rid ică. Ea-I ex â m in ă cu s c â r­
bă. M e m b ru l său p e n d u la din nou, e p u iz a t de
efortu l pe c a re -l făcuse. Ea-I a p u c ă şi-l strânse
fă c â n d u -l să urle, sim ţind în p a lm ă z b a te re a
lui în fric o ş a tă ca a c e e a a unei p ă s ă re le c a p ­
tive. El tăcu , cu fa ţa c ris p a tă de d u rere.

128
~ R a h a t ce eşti, scăpă Justine d â n d u -i d ru ­
mul,
- D a , s tă p â n ă , gem u el.
- T ra g e -m i lim bi, acu m , făcu e a d e s fă c â n -
du-şi p ic io a re le . D ă -i drum ul !
E! se repezi spre b urta ei, din nou în patru
lab e, cu lim b a în d re p ta tă spre triu n g h iu l n e ­
gru din co s tu m aţia Justînei d e und e a p ă re a
pubisul ei şi c ră p ă tu ra ei in tim ă.
O linse m ultă vrem e, o devoră cu ven eraţie,
cu a d o ra ţie . C a şi cum între p ic io a re le Justi-
nei s-a r a fla izvorul vieţii.
D a r tâ n ă ra fe m e ie avea g â n d u l a iu re a . Ea-şi
sta b ile a p lan u l pen tru sfârşitul zilei. îi m ai r ă ­
m â n e a o oră p â n ă la ş ed in ţa de p o zat de la
a te lie ru l P e tit-M o u lin din strad a D e la m b re .
Ş tia cum s-o în tre b u in ţe ze . D e cum p lecă
Florent S o ule (nu fă ră a -i lăsa trei mii de franci
lichizi, c â t îi p lă te a pe şed in ţă ) ea se sp ă lă, se
m ach ie, se îm b ră c ă şi cob orî să m ă n â n c e ceva
la o b ra s e rie din bu leva rd u l S a in t-M ic h e l. în ­
ghiţi în g ra b ă un sandvici cu crabi şi roşie şi
ieşi. A fa ră , c h e m ă un taxi şi-i spuse s-o ducă
în c a rtie ru l In valid es.
Era ora şaisprezece şi cincisprezece m inute,
n o a p te a era a p ro a p e , ceţo asă şi tu lb u ră to a re ,
d e a s u p ra Parisului,
A vea m are chef de o in je cţie cu h eroină,
d a r nu e ra m om entul ; tre b u ia să-şi m enţin ă
m in tea c la ră .

129
C A P IT O L U L XI

D e obicei» Donatien Strogof nu mergea cu


mâna goala la astfel de operaţiuni. Nu acţio­
na de unul singur, prefera tombala ui cât moi
mare. Avea o echipa pentru asta» skinheads
recrutaţi prin mahalale, o bandă întreagă, o
duzină de ţipi care vagabondau prin Sarcelies
şi care se ridicau în masa la comanda lui, dacă
le azvârlea un pic de .mălai". Atunci ei năvă­
leau asupra obiectivului semănând groază ; ai
fi zis că este o divizie a ReichuiuL Spărgeau
cauciucurile tuturor' maşinilor din cartier, dă­
deau foc la tomberoanele cu gunoi, spărgeau
geamurile caselor şi atacau uşile cu bare de
fier şî scările cu topoarele. Cum majoritatea
imobilelor erau locuite de bătrâni, nu era- ne­
obişnuit ca după retragerea lor să se găsească
unul sau două cadavre pe trotuare, decedate
din cauze „naturale" adică moarte din cauza
fricii, atinşi de crize cardiace,
Visul lor era Apocalipsul. Când locatarii unei
clădiri rezistau, ei îşi doreau să fi putut a c­
ţiona ca în Beyrui.. Se ia un camion mare, ss

131
um ple cu exp lozibil, se a p a s ă pe ac c e le ra to r
şi se d ire c ţio n e a ză spre vizuina in am ic u lu i. T o ­
tul sare in a e r... M a s a c ru g e n e ra l şi eşti liniş­
tit...
D a r D o d o S trogof g ă s e a că asta a r face
prea m are d e zo rd in e şi M a la m u rd o s-ar fi p u ­
tu t să nu fie m ulţum it.
El p re fe ra ca totul să se fa c ă cu m e n a ja ­
m ente. D a c ă o a m en ii nu voiau să p ără s e a s c ă
un im obil, se în c e p e a în m od clasic : d is tru ­
g e re a c a n a liz ă rii, tă ie re a a p e i şi a g azu lu i,
strica re a in s ta la ţie i ele c tric e şi sec ţio n a re a li­
n iilo r tele fo n ice .
D a c ă rezistau la a c e s t tra ta m e n t, Ii se zid eau
uşile în p lin ă n o a p te . Şi d im in e a ţa , d a c ă vo­
iau să iasă, se tre ze a u cu nasul în fa ţa unui
zid de beton.
în acest stadiu, m a jo rita te a îşi fă c e a u v a li­
zele şi a c c e p ta u b an ii lui M a la m u rd o , noul
p ro p rietar.
U ltim ii c a re rezistau fă c e a u obiectul unui
tra ta m e n t a p a rte . Pentru în c e p u t, li se p u n eau
nişte coşciuge pe p a lie re . Pe urm ă a p ă re a u
in cen d ii n e a ş te p ta te . în sfârşit, tot n o a p te a , li
se d is tru g e a u tre p te le scărilor.
C â n d tre b u ia u să iasă şi ap o i să se în to a rc ă
pe c o a rd a cu n od uri, în ţe le g e a u că p e tre c e re a
s-a sfârşit. Fig u ra cu scara nu d ă d e a greş
n ic io d a tă .
N u se a ju n s e s e în c ă la a s ta cu a c e l im obil
vechi din strad a M a th ia s , în aro n d ism en tu l

132
XIX, nu prea departe de !a VHIette, un cortier
în pîinâ efervescenţă, unde metru! pătrat vo­
ia ra aur.
De altfel, aici nu rămăseseră decât două
fomîiiL La etcju! doi, o familie de hippy, că ­
rora la momentul potrivit !i se va da câte un
şut în fund. La aî cincilea etaj, o femeie de
origine algeriană cu fetiţa ei.
N im e n i a ltc in e v a .
Imobilul se înălţa în fundul unei curţi pa­
vate, ca un monument o! disperării. Aparta­
mentele libere fuseseră zidite. Dodo Strogof
urcă la etajul cinci şi sună politicos î.a o uşă.
Văzu o umbră care se lipeşte de broască şi
apoi auzi o voce de copii care întrebă :
- Cine este ?
Ar fi trebuit să răspundă că este Moş Cră­
ciun, dar zise pur şi simplu fetiţei că vrea s-o
vadă pe mama ei.
Copilul, care avea şapte sau opt ani, între­
deschise uşa. Era o fetiţă adorabilă, îmbră­
cată într-o pijama roşie, şi Dodo Strogof o
bătu orieteneşte pe obraz.
- Mama se spală- pe cap, îi explica fetiţa.
- Ei bine, o s-o aştept, făcu Strogof.
Maîamurdo il avertizase că, de data o sta.
era o treabă care nu punea probleme. Noima
Derogy, de origine algeriană şi de naţionalitate
franceză, căsătorită cu un francez şi apoi di­
vorţată, se va înmuîa, după el, ia prima ame­
ninţare. Era doar o misiune de rutină, în aş-

133-
te p ta re a m aestrului D e fo u rra y , la ca re D o d o
tre b u ia să se d u c ă jo i, c â n d a v o catu l urm a să
se în to a rc ă din c ă lă to ria sa în provincie.
D in lo calu l său m inuscul şi sum bru din s tra ­
d a C h e m in -V e rt, în s p a te le B astiliei, A u g u ste
M a la m u rd o exersa d e an i d e zile u na d in tre
cele m ai m ăn o a se p rofesiuni (d in cau ză că nu
e ra re g le m e n ta tă ) : a c e e a d e n eg u sto r d e b u ­
nuri. în ju n g la im o b ilia ră a P arisului, în m ij­
locul evo luţiei fa n ta s tic e a p reţului m etru lui
p ă tra t, e l evo lua cu ră b d a re a unui p ă ia n je n
care-şi ţese p ân za. S tro g o f n u -l văzuse d e c â t
o singură d a tă , în urm ă cu un an şi ju m ă ta te ,
d a r fusese im p re s io n a t d e acest o m uleţ cu ochi
p ă tru n ză to ri, g u ră strân să şi g â t chel şi roşu
ca de vu ltu r pleşuv. D e a tu n ci, co m u n ica u d o a '
la te le fo n . C â t d es p re b a n i, d u p ă fie c a re m i­
siune, a c e ş tia ii p a rv e n e a u lui D o d o Strogot
prin in te rm e d iu l unei căsu ţe po ştale, p e nu m ele
său. D a r D o d o ştia că el este o sim plă rotiţă
a u riaşu lu i m ecanism pus în fu n c ţiu n e de a g e n ­
tul im o b ilia r. M a la m u rd o a ve a a n te n e com plice
în a d m in is tra ţie , c e e a c e -i p e rm ite a să r e a li­
zeze o p e ra ţiu n i u ltra -c o m p lic a te , de c a re S tro ­
g of nu a v e a d e c â t o vag ă id ee. în u n e le ca
zuri, ca a ic i, în strad a M a th ia s , se p u n e a p ro ­
b lem a d e a scoate a fa r ă pe ultim ii lo c a ta ri a?
unei case pe c a re M a la m u rd o o c u m p ă ra s e
cu şase m ilio a n e de d o la ri c a im obil de lo ­
c u in ţe şi pe c a re urm a s-o v â n d ă cu o p tsp re-

134
zece m ilio a n e c!e fra n ci, cân d va fi tra n s fo r­
m a ta în lo calu ri co m erciale.
O tre a b ă ca re a r fi fost ire a liz a b ilă , d a c ă
M a la m u rd o n -a r fi avut la m ân ă doi fu n c ţio ­
n ari a i serviciilor orăşeneşti, unul la P refectu ră
şi a ltu l la Serviciile d e a v iz a re a co n strucţiilor,
şi un n o ta r gras p lă tit pen tru a în c h id e ochii
a su p ra n e n u m ă ra te lo r a n o m a lii din d o s arele
de tra n s fo rm a re a im o b ile lo r d e locuit în b iro ­
uri : ş ta m p ile false, im itaţii d e sem nături, d a te
fa n te zis te şi aşa m ai d e p a rte .
în a lte cazu ri, p ro c e d a în m od co n trar. în
c a rtie ru l B astiliei, u nd e p re ţu rile creşteau v e r­
tiginos de cân d se construise n o u a o p e ră ,
M a la m u rd o recu m p ă ro vechi localu ri c o m erciale,
fa b ric i, uzin e, biro u ri, şi le tran sfo rm a în a p a r ­
ta m e n te u ltra -m o d e rn e , avâ n d b en eficii de zeci
de m ilio a n e la p re d a re a la ch eie.
T o a te a c e s te a se fă c e a u cu m ari d e ro g ă ri.
P ro b ab il cel m ai iu b it cu v ân t din lim b a fra n c e ză
de c ă tre M a la m u rd o e ra : d e ro g a re , un cuvânt
m ag ic !
— C â n d ai un n o ta r bun, îi exp licase el lui
S iro g o f, un a rh ite c t bun, c â teva re la ţii b in e
p la s a te în a d m in is tra ţie , se fac m ira c o le cu a-
ceste d e ro g ă ri...
U n d e m ai pui că în to t P a ris u l,- nu e ra u
d e c â t o p t n en o ro ciţi d e inspectori ai P refec­
turii, c a re c o n tro la u cele d o u ăzeci d e aro n d is-
m ente, p en tru a d escoperi fra u d e !

135
In c u lo a r, S trogof nu tre b u i sâ a ş te p te d e c â t
câteva m in u te. N a îm a D u ro g y a p ă ru , ieşind din
b a ie , cu un prosop în fă ş u ra t în ju ru l c a p u lu i.
Ea în ţe p e n i văx â n d u -l pe in d ivid u l enorm
c a re o cu p a to t spaţiul.
— C in e sunteţi d u m n e a v o a s tră ? b â lb â i ea
C in e v-a lă s a t să in traţi ?
— C h ia r d ră g u ţa d u m n e a v o a s tră fe tiţă , ră s ­
punse S tro g o f su râzâ n d cu toţi d in ţii.
C u un gest nervos, tâ n ă ra fe m e ie îşi d e s ­
făcu şervetul şi m in u n a tu l său p ă r n eg ru i se
ră s p â n d i in şuviţe um ede, pe um eri. Brusc, ei
o găsi fo a rte pe gustul lui, cu ochii ei negri
şi m ari cu reflex e a u rii, b u ze le roşii un pic
b o su m flate, tenul m at şi in sp e cia l aceste d o u ă
u m flătu ri p e c a re le g h ic e a prin in tre d e s c h iză -
tu ra h a la tu lu i său a lb , aceşti doi sâni grei a le
c ă ro r a u re o le , g â n d i el, tre b u ia u să fie ca nişte
m ed a lii de bronz.
D o rin ţa î! cu p rinse, a d u c â n d u -i sân g e le in
fa ţă .
— V in din p a rte a d o m n u lu i M a la m u rd o , făcu
ei cu o voce răg u ş ită, d a r putem a r a n ja noi
a m â n d o i. Pot sâ-i spun că nu te -a m găsit, şi
aşa, o să m ai c â ş tig aţi tim p .:. Sunt sigur că
avem o g ră m a d ă d e lucruri d e vorbit, tu şi eu.
m urm ură- el cu a c e e a ş i voce v o a la tă . Tu vrei
să stai aici c â t m ai m ult tim p şi eu n -a m n i­
m ic îm p o trivă, d a c ă m o laşi să-ţi p ip ă i n iţe1
a ce ste co m o ri...

136
El ajunsese lângă ea, acum, şi respiraţia fi
şuiera. Ea stătea ţeapănă, buzele li tremurau,
dar nu părea sâ-i fie frică.
Dimpotrivă, ea îi înfruntă :
— Câte săptămâni am răgaz contra unei... ?
-• Contra unei şedinţe de amor ? surâse
Strogof. Să spunem o lună, îţi convine ?
Ea reflecta.
-- Mu pot mai mult, reluă el cu sinceritate.
Domnul Mafamurdo este patronul, nu eu. Ştii
foarte bine că dac-ar fi după mine, te-aş lăsa
până la anul viitor în acest sp-aţlu vital- pen­
tru tine.
Ochii femeii se umbriră.
— Foarte bine, făcu ea. Vino.
Ea -S conduse până la camera din- fund a
cărei fereastră era mascată de o perdea-în­
gălbenită şi perforată de ţigări.
— O clipă, reluă e G .
Se asigură că fetiţa ei este în camera de
zi, cu ochii lipiţi de televizor, pe urmă reveni.
în momentul în care închise uşa, ea lăsă
sâ-i cadă halatul şi goliciunea ei radioasă a-
păru în faţa ochilor lui Strogof care clipi ner­
vos.
— Rahat I fu singura vorbo pe core o putu
rosti, strangulat de dorinţă.
Vârfurile sânilor tinerei femei, mori, conici,
alungiţi, î! fascinau în med deosebit. Două pi­
ramide de aromă, cu sfârcurile îndreptate către
el.

137
M a i jos, sub b u rta sa ro tu n jită , e ra o tufă
de p â r sălb atic, la tă cât a m â n d o u ă m â in ile lui
şi n e a g ră ca n o a p te a .
- C e m ai aştepţi ? îl în tre b ă ea cu un în ­
ce p u t d e n e ră b d a re . T reb u ie să-i p reg ătesc
cin a fete i m ele.
Ea a v a n s ă , în fru n tâ n d u -l cu o b ru ta lita te c a l­
c u la tă .
— D a c ă vrei să-ţi goleşti g la n d e le , fă-o , Eşti
aici ca să ne reg u lăm , nu ca să în cep em o
poveste d e drago ste.
C u g â tu l uscat, m âin i tre m u ră to a re , Strogol
trebui să fa c ă un efort ca să se rid ice şi să-i
a p u c e sânii, m a s â n d u -i c a rn e a c a ld ă cu o e m o ­
ţie a p ro a p e n ecunoscută p â n ă a tu n ci.

138
C A P IT O L U L XH

Taxiul o d ep u se p e iu s tin e la in te rs ecţia


b u le v a rd u lu i L a to u r-M a u b o u rg cu strad a G re -
n elle.
— D ra c e , flu ie ră e a , a fă c u t un drum m ai
lu n g d e c â t îl c re d e a m , nen orocitul.
La preţul la ca re aju n sese m etrul p ă tra t in
a ro n d is m e n tu l XII, un a p a rta m e n t, aic i, în
a c e a s tă c lă d ire som ptuoasă, tre b u ia să v a lo ­
reze o a d e v ă ra tă avere.
S e învârti c â te v a clip e în ju ru l im o b ilu lu i
unde lo cu ia E douard S am m ecoult, a cărui uşă
era b in e în ţe le s în ch isă şi c o n tro la tă cu un cod
d ig ita l. U ltim u l e ta j, în terasă, a v e a a e ru l m a g ­
nific. Se g h ic e a , sub cerul liber, o a d e v ă ra te
o ă d u re d e p la n te verzi, p la n ta te în jg h e a b u r-
si ghivece.
A şa d u p ă cum se aş te p ta , cin eva se a p ro p ie
d e uşa de in tra re ; un tip ca re cu n o ştea c o m ­
b in a ţia c o d u lu i. Se a p ro p ie şi e a , lu â n d u -ş i a
m utră c â t m ai nevino vată cu p u tin ţă . Era îm ­
b ră c a tă cu acelaşi co m pleu a lb , fo a rte clasic,
ia r m an to u l ei d e p a n te ră o fă c e a să sem ene

139
o orice, n u m ai >3 h o a ţa c a re vrea sâ o pereze
lo cu rile, nu.
- B una ziua, fă c u e a cu un surâs larg.
O m u l. gen industriaş sau m edic ia m oda,
se în to arse, o privi g ă s in d -o pe gustul iui şi îi
răsp u n se ia salut. Se d ă d u ta o p a rte ca s-o
Sase sâ in tre în' h o lu l susţinut de c o lo a n e de
m a rm u ră roşie.
El lo cu ia !a prim ul e ta j, c e e a cs e x p lic a d e
ce nu !uâ e! ascen so ru l, iă s â n d -o pe Justine
sâ exa m in eze lista cu lo c a ta ri, co re era lâ n g ă
lo ja p o rtăresei.
‘F a m ilia S am m ecoult, E d ouard şi M yriam , erau
afişaţi ca locuind fa ultim ul e ta j, ce! d e a ‘
şap telea.
C e! de p e terasa im ensă pe ca re e a o vă
ruse d e jos.
D in c e în ce m ai bine, g â n d i ea. Pe p a iie ru ?
m o c h e ta t în a lb a s tru ai ceiui de ia ş a p te le a
e ta j nu e ra d e c â t o uşă d u b lă en o rm ă, din
s te ja r lă c u it şi -suficient d e la rg ă ca să tre a c ă
o tră s u ră cu cai cu tot. Perfect, îşi zise e a ,
S a m m ec o u lt era plin d e b an i, nici că se p u tea
m oi b 'n e ! A p a rta m e n tu l lui, în te rasă, o cu p a
to a tă s u p ra fa ţa im o b ilu lu i, pe puţin trei sute
d e m etri p ă tra ţi...
Pentru a e v ita să fie văzu tă, e a re lu ă a s c e n ­
sorul şi coborî. D e -a b ia a ju n s e la p arte r, că
ascensorul fu ch e m a t sus. Ea se a p le c ă şi-l
văzu u rc â n d la şap te. C â n d au zi zgom otul uşi;
m etalice c a re se În c h id e a , e a se g răb i a fa ră ,

140
făcu câţiva paşi spre d re a p ta şi se a ş e ză în
'fa ţa vitrinei unei fa rm a c ii, ca sâ sup raveg h eze
uşa im o b ilu lu i.
in tr-u n târziu, ieşi o fem eie , h a it a , sup la,
fo a rte e le g a n ta , in tr-u n m antou lung de vizon.
Era în c â n tă to a re .
S o ţia lui Edouarc!, îşi zise iu s tin a cu o ură
surdă.
Făcuse b in e câ în trep rin sese a c e a s tă a n ­
ch e tă. N im ic nu era m ai in d ic a t pen tru a c ă ­
p ă ta e n e rg ia de a lovi şi a -i ta c e să c a d ă .
d e c â t sp ectaco lu l b u n ă s tă rii a lto ra .
In n o a p te a n e a g ră şi lip ic io a s ă , e o . s e în ­
d re p ta cu un pas ra p id spre staţia d e t a x iu r i,
din c a p ă tu l e s p la n a d e i In valid es.

Boris scutură din cap . în tre b â n d u -s e ce


c ă u ta a ic i. în a m b ia n ţa c iu d a tă a acestui: a t e ­
lie r d e desen s u p ra în c ă lzit din strada D e larn b re ,
înşelat, g â n d i el. H o bby-u! lui f a ­
b rice M ic h e le t se p are că nu are nici o le g ă ­
tură cu c a u zele pen tru ce re este m ort. E! vru*
sese sâ d e v in ă pictor; sau ii p lă c e a sâ se zg â-
iascâ la fete le in p ie le a g o a lă , fă c â n d schiţe ;
'dar nu pen tru a s ta l-a u om orât. Atunci
Nec-dh.il e ra că asasinul . (p re s u p u n â n d câ
este ac e la ş i ..d u la p cu d o u ă uşii" d e la S a lo ­
nul d e dans, cu g ro p iţă în b ă rb ie ) d e ja p o ate
câ trecuse m ai m ulte g ra n iţe . Boris verificase
la A rhive : nici un ră u fă c ă to r cu sem n a lm en tele
tip u lu i cu sm oking. Era p o a te un ucigaş venit

141
din a ltă p arte. U n zburător, cum se spune,
sosit sp ecial din s tră in ă ta te ca să execute o
serie d e co n tracte şi ca re plecase im ed iat.
— A te n ţie , Sylvie, strici pozatul !
D in s p re stân g a , ţâşni o voce. Era a unui
tâ n ă r cu păru! sem ilung, m aieu roşu şi jean şi
uzaţi, a ş e z a t pe un ta b u re t ca şi c e ila lţi. C a r ­
tonul lui de desen era p la s a t între g en unchi
şi pe un fel de b a ră o rizo n ta lă din lem n s p ri­
jin ită pe d o u ă p ic io a re de m etal, la circa un
m etru de sol. A ceste b a re ţin e a u loc d e şeva­
lete. Boris avea şi el unul din acestea în fa ţa
lui ; pusese carto n u l de desen al lui F ab rice
M ic h e le t şi, având d e a s u p ra o fo a ie de h ârtie
de desen, în cerca să tre a c ă neobservat, d es e­
n ân d ca toţi ceilalţi.
— Am o cra m p ă la g a m b ă , protestă fa ta .
Ea era fru m o asă, d a r avea sânii p rea m ici,
ai că ro r vârfuri m ari şi d u re p ă re a u d is p ro p o r­
ţio n a te prin contrast. In p icio are, în ech ilib ru
pe un picior, c e lă la lt în d o it spre fund, e ra sp ri­
jin ită d e o rid ic ă tu ră a c o p e rită cu un ce a rş a f d u ­
bios. Cu c ap u l a p le c a t spre d re a p ta , e a se
o fe re a în tr-u n ta b lo u c a re nu e ra n e a p ă ra t
erotic, d a r c a re sfârşea prin a fi în d u io şăto r
— g o lic iu n e a ei e ra n eo b iş n u ită în m ijlocul a-
cestor ţipi îm b ră c a ţi şi lu crân d în linişte.
— Şi pe urm ă, în g h eţ, ce m ai vrei ! în to td e a ­
una este la fel !
Fără să mişte, cu cap u l a p le c a t, privind in
gol, e a -ş i co n tin u a p lâ n g e rile : m icul ra d ia to r

142
pus lâ n g ă ea o fă c e a să şiroiascâ de sud oare
d a r n -o îm p ie d ic a să tre m u re din cau za c u re n ­
tulu i.
- D a c ă vreţi m odele c a re să nu m işte, n -a -
veţi d e c â t să d esen aţi m ere, te rm in ă ea.
- C e! puţin, m erele le poţi m ân ca d u p ă
a c e e a , glum i unul d in tre artişti. în tim p ce tu...
Ea râse şi p ân tec u l îi tre sări. Boris văzu miş-
c â n d u -i-s e părul des a! p u b isu lui, m ai în tu n e ­
c a t d e c â t restul, pen tru că se în tin d e a în m ij­
locul unei p e te a lb e triu n g h iu la re , lă s a tă de
costum ul ei d e b a ie d u p ă b ro n z a t
-- Ţ i-a i rupe d in ţii, spuse ea râzân d , de a-
c ee a nu sunt eu co m es tib ilă ! Şi-n a fa ră de
asta, m ie-m i p la c e să aleg , în ţe le g i ?
Sosind, a d in e a u ri, la a te lie ru l P etit M o u lin
din strad a D e la m b re , Boris C o re n tin se p re ­
zen tase d irecto ru lu i şi în cercas e să-i sm ulge
câteva in fo rm a ţii despre F ab rice M ic h e le t. Fără
a o b ţin e nim ic in te re san t, d irectorul necunos-
c â n d u -l pe M ic h e le t, d e c â t din vedere.
El îi a ră ta s e d e s e n e le tâ n ă ru lu i. N u d u ri, bine
înţeles. D ire c to ru l rid icase din um eri, n ea co r
d â n d u -le d e c â t o privire d ezg u s ta tă :
- N u s-ar p u te a spune că sunt c a p o d o p e re ,
m urm urase el. D e s e n e le ace stu i individ sunt
p rea s tâ n g a c e ca să poţi id e n tific a m o d elele.
în orice caz, cea pe ca re M ic h e le t o d es e­
nase de m ai m ulte ori şi pe ca re păruse s-o
p re fe re , c e a cu sânii m ari, sigur nu era ace astă
fe m e ie b ru n ă şi s lab ă care poza pe estrad ă,

143
cu atân d u -şi p iep tu l a d o le s c e n tin . C u a c o rd u l
d ire c to ru lu i, Boris se in stala se în tr-u n loc gol,
în fu n d u l sălii, ca să cu n o ască atm osfera.
D e a s u p ra p la fo n u lu i de sticlă, p ă ta t d e m u r­
d ă ria po ru m b eilo r, ca re fo rm a aco p erişu l în c li­
n a t al a te lie ru lu i, se lăsase n o a p te a . M a i m ulte
becuri lu m in a u corpu l fete i ce s tă te a to t în
ech ilib ru . în tr-u n picior.
Brusc, a c e a s ta îşi fixă ochii pe b p e n d u lă
din fu n d u l sălii şi a n u n ţă :
— C e le trei sferturi d e oră s-au te rm in a t.
Trupul ei, în ţe p e n it p â n ă atu n ci, se a n im ă .
Piciorul pe c a re -l ţin e a sub fu n d a lu n e c ă !a
p o d ea şi e a se a ş e ză pe un scaun, c u p rin zâ n -
du-şi cu b ra ţe le g en u n c h ii dureroşi clin c au za
nem işcării.
A sta e ra re g u la : p a u ză d u p ă p ozat. Trei
sferturi d e o ră de pozat, un .sfert de o ră p a u ză
şi se în c e p e a din nou.
Boris sări pe e s tra d ă :
- S c u ză -m ă , spuse el cu o voce c a re în tre ­
rupse m urm urul studen ţilo r, sunt d e la p o liţie.
N u vă n elin iştiţi, am venit d o a r să vă pun c â ­
teva în tre b ă ri le g a te de unul d in tre ca m a ra zii
noştri...

*
■* *

Justîne Buisson opri taxiu l pe b u le v a rd u l


R aspail ia c â teva sute de m etri d e sta tu ia îul

144
B â fzae lui Rodin, o are se în ă lţa ca un fălos
de bronz peste c irc u la ţia din M o n tp a rn a s s e ,
în tâ rz ia s e un pic, d a r as ta nu e ra un motiv
ca sa c o b o a re din taxi in fa ţa a te lie ru lu i de
pe strad a D a i am bre. Pentru c â teva zile tre b u ia
sâ râ m â n d în c ă o fa tă s â ra c â şi fă ră b an i,
c a re m at c â ş tig a ceva p o zâ n d ca m odel. Tre­
b u ia să-şi jo a c e rolul p â n â la c a p ă t
P â n ă in m om entul c â n d va scăp a pentru to t­
d e a u n a d e g rijile m a te ria le .
D a to rită iui E d o u ard S am m eco u lt.
C u m p ă ra s e d in tr-o lib ră rie de pe b u levard u l
S a in t-G e rm a in e un c a ta lo g „ N o u l im presionism ".
C o stase cam m ult ; p atru sute nou ăzeci de
fra n c i. D a r ca şi taxiul, era o investiţie.
F a in zărise a c e a s tă c a rte en o rm ă. în ţe sată
cu ilu straţii in culori a le ta b lo u rilo r im p resio ­
niste. cu d e s tu la p lic tis e a la .
C e e a ce o in teresase m ai m ult e rau in d ic a ­
ţiile b io g ra fic e a s u p ra lui S am m ecoult. C u rricu -
fum vita e al lui.
D u p ă p ă re re a Iu s tin e i, lip s eau -câteva p re ­
cizări re fe rito a re la o p e rio a d ă scurtă, d a r c a ­
p ita lă a existen ţei lui şi c a re m erg ea în tim p
cu ş a p tes p rezece a n i în urm ă.
Era ca un fel de g a u ră în ace a s tă c a rie ră
s trălu cită. O la c u n ă b iza ră . Pe ca re e a era
h o tă râ tă s-o lase n e e lu c id a tă .
'C u c o n d iţia ca el să p lă te a s c ă . B ineînţeles.
Păşi p ra g u l vechii case ce a d ă p o s te a a te lie ­
rul Petit M o u lin , cu zece m in ute d u p ă ce Boris

145
C o re n tin ieşise, în a rm a t cu o iistă co m p le tă a
m o d e le lo r fe m in in e a n g a ja te de a te lie r. C u
num e şi adrese.
P rintre care, acel a l unei o a re c a re Justine
Buisson, d o m ic ilia tă în stra d a R ondeau x, în cel
de a l X X -le a aro n d ism en t.

146
C A P IT O L U L X III

T â n ă ra fe m e ie d e o rig in e a lg e r ia n ă care- „ r e ­
zista" la cel d e al c in c ile a e ta j al unui im obil
vechi d in stra d a M a th is , co n tra te n ta tiv e lo r de
e v a c u a re a le unui n eg u sto r de b un uri num it
M a la rm u d o , se în c o rd ă :
— H e i, strig ă ea. D a c ă vrei să m ă iei prin
p a rte a a s ta , fa c e m ai m ult d e c â t o lu n ă de
ră g a z.
S trogof o întorsese pe b u rtă, cu şa le le rid i­
c a te în sus, p en tru că e a e ra pe m a rg in e a
p a tu lu i, cu p ic io a re le în jos. în s p a te le ei, în
g e n u n c h i, el se p re g ă te a să te rm in e bucuros
p a rtid a , p rin tr-o so d o m izare în to a tă re g u la.
— O .K ., fă c u el îm p ă c iu ito r. O să inventez
ceva. D o u ă luni, d a c ă m ă laşi să ţi-o în fig în
cur.
— Trei, rip o stă N a îm a D e ro g y în d re p tâ n -
d u -se.
El re fle c tă . în vrem uri n o rm a le , i-a r fi tras
fem eii o la b ă şi a r fi trâ n tit-o la p ă m â n t p o s e ­
d â n d -o fă r ă să-i c e a ră p ă re re a . D a r ceva,
p o a te fru m u s e ţe a a îg e rie n e i, p o a te m odul în

147
c a re-şi n e g o c ia tru p u l, il tu lb u ra . .A proap e îl
in tim id a . Ei n u -i e ra fric ă şi a s ta e ra o n o u ­
ta te p en tru el. O fe m e ie ca re nu tre m u ra în
fa ţa acestei g răm ezi de m uşchi din fa ţa ei m e ­
rita un o a re c a re respect. C e l p u ţin , o o a re c a re
co n sid eraţie.
— Trei luni, suspină e i învins. D e a c o rd , o
să a i c e ie trei lun i. D o r să ştii c ă este g reu .
— Şi tu la fel, fă c u e a a lu z ie la a ltc e v a .
O ric u m , el ştia că nu-şi va ţin e cu v ân tu l, dar
nu e ra o b lig a t să i-o sp u n ă.
— C um aş p u te a să a flu c ă nu m â p ă c ă ­
leşti ? în tre b ă e a b ă n u ito a re .
El rid ică din um eri g lu m in d :
— D ra g ă , ori a i în c re d e re în D o d o , ori n -a i 1...
S p er că nu vrei să-ţi sem nez o d e c la ra ţie ?
Ea-şi rid ică c e a fa p en tru a -l privi cu ochii
ei neg ri :
— D a c ă -ţi b aţi jo c d e m ine, o să te găs:esc,
il a m e n in ţă e a . Voi a n u n ţa c o m u n ita te a şi le
voi spune c ă m -a i vio lat. Fraţii m ei a lg e rie n i
m ă vor ră zb u n a . Ei iţi vor tă ia te s tic u le le .
P rea puţin im p re s io n a t d e p ersp ectiva de a
se ved ea fă ră b iju te riile lui de fo m iiie , S trcg o f
izbucni în râs.
— Ei b ine, pen tru c â le am în c ă , te sticu lele,
este cazu l să p ro fităm . A cum , fii d ră g u ţă , scum ­
po, şi a p !e a c â -te în a in te . A ra tă -m i ce ai tu
aco lo, în tre b u c ile ta le d ră g ă la ş e .
N a îm a D ero gy făcu cum i se ceruse. îl simţi
cum îi d es fac e fesele, îşi b o g ă d e g e te le în c -

148
dâncu!. lor, o e x a m in e a ză , o c e rc e te a ză . Pe
-urm ă el se îm p in s e a d â n c , cu s ă lb ă tic ie , cu
d e g e te le în fip te în c a rn e a ei, p e rfo râ n d u -i sfinc-
te re le cu o v io len ţă c a re -i ad u se lacrim i în
ochi. Era ca şi cum o ţe a p ă im ensă d e plum b
îi a ju n s e s e p â n ă în m ă ru n ta ie . D a r puţin câ te
puţin, spre m area ei surpriză, simţi cum pulsul
i se a c c e le re a z ă , în tim p ,c e o c ă ld u ră p u tern ică
o c u p rin d e a .
C â n d el te rm in ă , in u n d â n d -o , e a era în p ra ­
gul org as m u lu i. In vo lu n tar, ea-şi strânse m uş­
chii pen tru a-! reţine.
— N u te -a i s ă tu ra t în că, curva m ea ? gro-
hăi S trogof cu satisfacţie.
C a v a le r, o lăsă să se m işte p â n ă cân d te r­
m in ă şi e a prin c o n tracţii sav an te a le m uşchi­
lor ei. O rg a s m u l o fă c u să scoată un ţip ă t a s ­
cuţit.
— C e e a ce m i-a i fă c u t tu, îi spuse ea în tr-u n
târziu , cu o privire c râ n c e n ă , nici un b ă rb a t
în a fa ră de soţul m eu n -a a v u t d rep tu l n ic io d a ­
tă. Ia r pe el, l-a m lă s a t să m ă posede aşa,
d o a r d e d o u ă sau trei ori, în cursul căsăto riei
n o a stre !
— Să n u -m i spui că nu ţi-a p lăcu t, că nu te
cred, îi azvâ rli el din p rag u l uşii.
Pe scările p u tre d e c a re tro sn eau sub suta
lui de k ilo g ra m e , el se g â n d i cu m ilă la acel
b ă rb a t a l ei cretin , care, d u p ă p ă re re a sa, fu ­
sese m ult p rea respectuos cu nevasta lui. 'Stro-
g of avea p ă re re a lui p ro p rie despre acest

149
subiect : c â n d al chef sâ reg u lezi o fe m e ie în
cur, îi ceri p e rm is iu n e a „ d u p ă " şl nu ,,în a in te ".

*
*r *

în c e t şi g â n d ito r, Boris C o re n tin îşi trecu


d e g e tu l a r â tâ ta r d e -a lu n g u l buzelor. S a tis fă ­
cut, ca de fie c a re d a tâ c â n d d e s c o p e re a ră s ­
punsul la o în tre b a re pusă.
- N u tre b u ie sâ fii v ră jito r pen tru asta, m u r­
m ură el. Jig o d ia n e -a dus de nas ca pe nişte
puşti. A ieşit în m od ostentativ pe uşa din fa ţă ,
s-a dus prin s p a te le casei şi s-a u rc a t pe s c h e ­
lă. in nasul p o liţiştilor care-şi to ciseră tă lp ile
pe s tra d a A lb e ric -M a g n a rd , la o sută de m e ­
tri. Boris, te -a i fă c u t d e rah at.
.J ig o d ia ” cum sp u n ea el, e r a ucigaşul p rin ­
ţesei, un fel de g o rilă cu sm oking şi cu g ro ­
p iţă în b ă rb ie . Pe d e o p arte, Boris se fe lic ita
că găsise c h e ia e n ig m ei, d a r pe de a ltă p arte
îşi d ă d e a p a lm e că nu descoperise m ai d e ­
vrem e. D a c ă a r fi fost posibil, în a in te ca Fre-
d e riq u e de Sousko să m oară.
El se a p le c ă spre p ă m â n t, ca re e ra cu opt
sau zece m etri m ai jos. Jig o d ia în chestiu n e
îşî d ă d u s e seam a c ă fa ţa din sp a te a im o b i­
lului e ra în re p a ra ţie şi se servise d e sch eletul
m etalic şl p îa n ş e e le folosite d e m u ncitorii care
renovau, pen tru a in tra in c o g n ito la victim a sa.

150
Încă o d a tă , Boris deschise g e a m u l uşii care
d ă d e a în b u c ă tă ria p rinţesei. Era o tre ab ă- co­
p ilă re a s c ă şi e! îşi reproşa că nu se gândise
m al de m ult 1
Tocm ai se p re g ă te a să coboare» cân d din
um bra scu arulu i ţâşni o silu etă.
- P o liţia i N u m işca !
Boris îşi rid ică m â in ile ' In sus, c a să-şi d o ­
v e d ească b u n e le intenţii.
- C a lm a ţi-v ă , în cep u el. Eu s u n t,,
- G u ra I răcni c e lă la lt N u m işca sau te
g ău re sc !
N e c u n o s c u tu l cu zece m etri m ai jos, nu g lu ­
m ea, C um Boris C o re n tin nu p u tea să vad ă pe
în tu n e ric , nu re aliză d a c ă e! era sau nu în a r m a t
D in p ru d e n ţă , p re fe ră să a d o p te prim a v a ­
ria n tă .
- Sunt poliţist, făcu ei cu vocea lui cea mai
ca lm ă . D a c ă -m i prom iteţi să nu vă enervaţi,
o să-m i scot le g itim a ţia şi o să v-o aru n c , p u ­
teţi verifica. O .K . ?
La zece m etri d ed esubt, se făcu linişte.
- O .K ., spuse c e lă la lt în tr-u n tâ rziu , d ar
d a c ă faci pe n eb u n u l ju r că o să-ţi găuresc
slăn in a.
B o ris 'e v ită să-i ră s p u n d ă că în c e e a ce p ri­
veşte p e rs o a n a lui, s lăn in a era în lo c u ită de
m uşchi, d a r nu e ra cazul să-i enerveze pe n e ­
cunoscut c a re stătea cu d eg etu l pe tră g a c i şi
p u te a să a ib ă cram p e. În cet, îşi scoase leg iti-

151
m aţia din bluzon şi o b a la n s a în vid. A ceasta
zbură câteva clip e ca o fru n ză uscată, se auzi
un fâ s â it d e tufişuri şi pe urm ă vocea, con si­
d e ra b il în d u lc ită , se rid ică din nou :
- R a h at, făcu om ul. D eci sunteţi c h ia r cu
a d e v ă ra t poliţist ?
- N -a m o b iceiu l să m int, răspunse Boris, în
a fa r a cazu lu i cân d este necesar.
- îmi p a re rău de co n fuzie, d a r vă d aţi s e a ­
m a c â t sunt de nervos din cau za a c ee a ce i
s-a în tâ m p la t prinţesei ?
Boris a te riză în scuar, a lă tu ri de om uleţul
care ţin e a în m ân ă un pistol d e c a lib ru 44.
- M ă num esc Francisco S alo m e, făcu el în-
tin z â n d u -i m ân a. S u nt p azn icu l im o b ilu lu i şi în
privinţa a rm e i, nu vă n eliniştiţi, am perm is.
întinse placa lui de arm ă lui Boris. O m ul abia
dacă măsura un metru şaizeci şi cinci, dar era
tot num ai muşchi şi nervi.
- V e d e ţi, făcu el, fa c ore s u p lim e n ta re şi
a s a s in a re a prinţesei m -a fă c u t nervos ! D e cân d
sunt p azn ic la a c e s t im obil n -a fost n ic io d a tă
vreo în c e rc a re d e tâ lh ă rie . A c e a s tă b a ra c ă , în
tim puri n o rm ale, este m ai b in e p ăzită ca p a ­
latu l Elysee I
în tre b ă curios ;
- O să-l arestaţi pe crim in al ?
- In orice caz, o să încerc, m urm ură Boris.
Paznicul făcu o m işcare din b ă rb ie în d i­
recţia schelei :
- Aţi d es co p erit cum a in tra t la e a ?

152
- C h ia r a cu m , în c u viin ţă Boris.
Il văzu pe p azn ic d e s c h izân d u -şi b ra ţele.
- Aş p u te a să vă a ju t ? p ropu se el.
Boris re fle c tă :
- A ţi văzut cum va în ace ste ultim e zile, ve­
niri şi p le c ă ri suspecte de [a prinţesă ? V iz i­
tato ri pe c are n u -i cu n o aşteţi ?
C e lă la lt îşi încreţi fru n te a , u îtâ n d u -s e in gol
câteva clip e.
- N im e n i, d o m n u le inspector, m urm ură el.
Şi c re d e ţi-m ă , reg re t fo a rte m ult.
M a i d is c u ta ră în c ă cinci m inute, d a r p a zn i­
cul n u -i fu d e nici un folos Iui Boris, cu to ate
că era plin d e b u n ă vo in ţă.
C â n d răm ase singur, Boris îşi zise că era
tim p u l să tre a c ă Ia o a ltă fa z ă a -a n c h e te i.
A vea în b u zu n a r lista c o m p letă a tin e re lo r
fem ei c a re v e n e a u să pozeze în a te lie ru l Petit-
M o u lin . O să Ie viziteze, u n a câ te una.
S coase lista din b u zu n a r şi se în tre b ă de
u nd e să-şi în c e a p ă a c e s t tu rn e u a l m odelelor.

153
C A P IT O L U L XIV

Soneria, te le fo n u lu i îl sm ulse d in visul a c ă ­


rui a m in tire se ev a p o ră în m om entul în care
deschise ochii.
In tim p ce c lip e a , p ip ă in d cu m â n a în c ă u ­
ta re a te le fo n u lu i, Boris C o re n tin rem arcă lu ­
m ina s tră lu c ito a re ce se in filtra p rin tre ja lu ­
ze lele g a rso n ie re i lui d e c e lib a ta r din strada
Turbigo.
C e ru l se lim p eze a, în sfârşit I Avu un g ân d
un pic e m o ţio n a n t pen tru a c e s t an ticiclo n care
m o b ilizase o a rm a tă în tre a g ă de m eteorologi,
speriase eco lo g iştii şi com prom isese g rav b e ­
n e fic iile sta ţiu n ilo r de schi. Pe un d eva, aceste
u ltim e zile în c e p u s e ră să d e a de g â n d it, dîn
c a u za acestei ierni stranii, te rm in a tă în a in te
de a în c e p e .
In tre cere, în te n tativa sa de a a p u c a te le ­
fonul ca re c o n tin u a să s p a rg ă tă c e re a cu su­
n etul său de sirenă, în tâ ln i o c o a m ă a s p ră şi
c a ld ă , c a re m işcă uşor,, m o rm ăin d surd.
S u b a c e a s tă c o a m ă roşie ea focul, se a fla
o fa ţă - o fa ţă fru m o asă a unei fe te de d o u ă -

155
zeci şi trei de a n i, cu nasul cârn a c o p e rit de
pistrui şi c a re ră s p u n d e a la n u m ele de Ste-
p h a n ie , d a r care p re fe ra să i se spună Fany
(cu un singur „n " vă rog).
El d ep u se o să ru ta re pe tâ m p la tin e re i fe ­
m ei, fo a rte puţin vizib ilă din c au za b uclelor
arăm ii c a re o a c o p e re a u .
■ - Bună ziua, Fany, m urm ură el.
- Mm m , răspunse fata.
T re b u ia să tre a c ă puţin peste ea ca să a -
ju n g ă la tele fo n u l ca re c o n tin u a să ţâ râ ie . La
a c e a s tă a tin g e re , fo rm ele zvelte şi c a ld e în ­
c ep u ră să se o n d u leze. El însuşi răspu nse in ­
vo lu n tar acestei m işcări, p rin tr-o e re cţie bruscă.
In tim p ce, sub cearşaf, se p e tre c e a acel
,,d ia lo g ", la telefo n în c e p e a un altu l.
- Boris, se au zi A im e B richot la c e lă la lt c a ­
p ăt a l firu lu i, am a v u t d re p ta te , tu şi cu m in e I
Boris tuşi, în c e rc â n d să-şi p u n ă o rd in e în
Id e i. N o a p te a fusese scurtă, de a b ia trei ore,
pentru că c ifrele lu m in o ase a le d e ş te p tă to ru ­
lui de la ra d io in d icau ora opt.
- Nu m -am îndoit niciodată, m urm ură el.
dar despre ce este vorba ?
- Expertiza b a listică, ţip ă Brichot, ca re p ro ­
b ab il în a c e a s tă d im in e a ţă făcuse vo calize. A
a p ă ru t. A ceeaşi a rm ă i-a o m o rât pe toţi ; Sa-
m an th a M e e s h a e rt, F ab rice M ic h e le t şi p rin ­
ţesa. U n W a lte r P -38.
Boris c lă tin ă din cap . C h ia r d a c ă a c e a s tă
in fo rm aţie nu le servea c rim in a lu l pe tavă, avea

156
ce! puţin m eritul de a stabili d e o m a n ie ră im b a-.
ta b ilâ , le g ă tu ra d in tre cele trei crim e. A ceeaşi
a rm ă - şi fă ră în d o ia lă , a c e la ş i om - lic h i­
d a s eră în o rd in e o a n im a to a re , un ta x i-b o y şi
o văd uvă b o g a tă .
- Este d e ja un p un ct câş tig at, făcu el. Tu
unde eşti ?
N u se văzu seră d e trei zile. In tim p ce Boris
fă c e a tu rn e u l m o d elelo r, B richot îl fă c e a pe cel
a l lo c a lu rilo r cu curve din îm p re ju rim ile pieţei
C lichy, în c e rc â n d în tre c e re să sco ată c â te ceva
d e la in fo rm ato rii lui obişnu iţi.
- N im ic nou din p a rte a m ea, m urm ură A im e.
Am scotocit to a te vizu in ile fă ră să d es co p ăr
ceva, am im p resia că nim eni nu ştie nim ic. D a r
tu, Boris ?
- N ici eu n -am g ăs it m are lucru în p e re ­
g rin ă rile m ele, răspunse el.
în acel m om ent, o m ică g u ră fie rb in te se lipi
de u re c h e a lui fă c â n d u -l m ă g a r, pen tru că, la
urm a urm ei, to t pescuise ceva — pe ea.
Fany, stu d en tă la etn o lo g ie , îşi ro tu n je a v e ­
n itu rile p o zâ n d pen tru studen ţii a te lie ru lu i Pe-
tît-M o u lin . Ea era un a d in tre u ltim ele, de pe
lista lui Boris. O în tâ ln is e ieri d u p ă -a m ia z ă .
T o tu l# se în lă n ţu is e în m odul cel m ai n a tu ra l,
fără cea m ai m ică vo rb ă rie. B ăuseră un p a h a r,
pe urm ă cin a s e ră îm p re u n ă şi, spre m iezul n o p ­
ţii, se treziseră la el. S fârşiseră prin a-şi m ă r­
turisi fă ră vorbe că a u ch ef să se v a d ă goi şi
unu! şi c e lă la lt şi că, cu c â t va fi m ai repede,
cu a tâ t va fi m ai bine.
157
. F any î! dezbrâccse pe Boris ţi Boris o dezbră-
c a s e p e Fany. A ceasta fusese prim a care sâ a r ă ­
ta s e vederii şi dovedise că n u purta nimic sub tri­
cou! de m ătase roşie şi fusta neagră foarte
strâm tă. Nici sutien, nici chiloţi. Râzând, ea-şi
exagerase un pic m işcările din şolduri pentru
a-şi scoate fusta, ocazie cu care-i dem onstra
că nu este o fată ţe a p ă n ă ca un lemn cu care
să faci dragoste. Apoi, ea răm ăsese com plet
goală, aco p erită din cap până în picioare de
p is tru i. Avea peste tot, pe umeri, p e burtă, pe
fese, s-ar fi zis că picase într-un sac de con-
feti, într-o seară de carnaval...
- Sper că n-ai nimic îm potriva roşcatelor,
m urmură e a bdgându-şi cele două m âini lungi
şi fine intre picioare, la înălţim ea pub'isului, de
unde a p ă rea u şuviţele arăm ii ale unui tufiş
efervescent.
E! îi apucase m âinile şi i le îndepărtase pen­
tru a se bucura de aspectul acestor peri roş­
caţi.
- O să-ţi spun mai târziu, spuse el râzând,
trebuie să mă gândesc cu capul pe pernă.
Apoi, am ândoi căzuseră pe pat şi în c e p u ­
seră o călărie nebunească cu repetiţii, care d u ­
rase până la orele cinci dim ineaţa.
In final, Boris nu avu nimic îm potriva roşca­
telor. C hiar nimic.
- C e faci în dim ineaţa asta ? întrebă Bri-
chot de la c e lă la lt capăt a l firului.

158
B o ris în g h iţi ip . sec d e m oi m u lte o ri, p e n tru
câ, s u b c e a rş a f, p e ş te le p e c a re -! p e s c u is e în
a c e a s tă n o a p te e ra pe p u n c tu l d e a se a g ă ţa
d e p a rte a ce a m ai p ro e m in e n tă a p e rs o a n e i
sa ie . Fany se suise p e el şi a p u c a s e in s tru m e n ­
tu l te îe s c o p ic c a re se se m e ţe a s p re e a ; d ă d u
la o p a rte p ie le a d e lic a tă , lă s â n d g o a lă g la n d a
p a lp ita n tă . S im ţi b u z e le fie r b in ţi a le fe te i c a re -l
a c o p e re a u şi în c e p u ră să-! s u g ă cu o ş tiin ţă
d e o s e b ită .
- M a i am un m ode; a a vă zu t, ră s p u n s a
B oris. D a r tu ?
ie ri s e a ră , c â n d îi a ră ta s e lu i F an y d e s e n e le
iu i F a b ric e M ic h e le t, fa ta re fle c ta s e c â te v a
c lip e , p e u rm ă , a r ă tâ n d u - i- îe p e a c e le a c a r e - o
re p re z e n ta u p e m o d e lu l c u fo rm e a b u n d e n te ,
în s p e c ia l in ce p riv e ş te s â n ii, e a -i zise ;
- A s ta nu p o a te să fie d e c â t iu s tin e . N e
vede m ra r fiin d c ă n u a ve m a c e la ş i p ro g ra m .
D a r o d a tă , ş e d in ţa m e a d e p o z a t u rm a s e d u p ă
a ei. C â n d a m a ju n s , ea e ra în c ă g o a lă p e e s ­
tra d ă . P rim u l lu c ru c a re m -a fra p a t a u fo s t
c h e s tiile a le a e n o rm e . N iş te c h e s tii cu m n u m a i
văzusem , o a d e v ă ra tă b o g ă ţie , ca să zic a şa 1
J u s tin e B u isso n , s tra d a R a n d e a u x , a ro n d is -
m e n tu ! XX. D in în tâ m p la re , e ra u ltim u l n u m e
d e p e lis ta lu i 8 0 'rts C o re n tin , e! u rm a s-o v i­
ziteze in a c e a s tă d im in e a ţă .
- Eu, ră s p u n s e A im e B ric h o t, am în tâ ln ire în
se a ra a s ta cu m a e s tru l D e fo u rra y , a v o c a tu l
p rin ţe s e i. S p re o re le o p ts p re z e c e .

159
M oi schim bară câteva cuvinte şi pe urmă
Boris închise. In acelaşi moment, Fany îşi lăsă
prada şi lungindu-se pe spate, îşi desfăcu
coapsele, deschizându-şi ea însăşi, cu vârful
degetelor, tufişul roşu, din care a p ă ru ră b u ­
zele fierbinţi şi în acelaşi tim p şi capul con­
gestionat a l clitorisului.
- Fă-m ă să juisez, Boris, spuse ea cu o
voce gâtu ită. R egulează-m ă, nu-ţi fie frică că
D sâ-m i faci rău.
D in tr-o mişcare, se înfipse în ea ca într-un
vulcan în fierbere.
O ju m ă ta te de oră mai târziu, duşată, c o a ­
fată, m achiată, Fany îşi b ă g ă nasul cârn în
deschizătura uşii care com unica cu bucătăria,
în garsoniera lui Boris C orentin.
— Presupun, făcu ea, că dacă te-aş întreba
râ n d o să ne mai vedem, o să-mi spui că a
fost o în tâln ire scurtă şi că pasiunile cele mai
scurte sunt cele mai bune ?
Tocmai turna c a fe au a în ceaşca pe care i-o
întindea Iui Fany :
- Asta este ceea ce se cheam ă a întreba
ş! a răspunde, murm ură el.
Ea se cam bră, îm pun gând aerul cu doi sâni
cărnoşi cu sfârcuri sem ănând cu două coacăze,
— Tu ai adresa m ea, făcu ea fo arte repede.
Indiferent de oră, uşa m ea îţi este înto td eau n a
deschisă.
M icul său nas acoperit cu pistrui se strâm bă
deasupra cafelei aburînde.

160
- U şa şi restul, te rm in ă ea.
Şl pen tru c ă el se a p ro p ia , ,ea-şi desfăcu
p ic io a re le scoţând în ev id e n ţă b la n a roşcată
de sub p â n te c u l ei. Boris, încet, o îm p in se spre
m asă şi-şi în d re p tă b azin u l pen tru a se in tro ­
duce în că o d a tă în ea.
D in to a te p u n cte le de ved ere, ziua se a n u n ţa
în c â n tă to a re .

*
* *

A cesta era şi prim ul g â n d a l lui E douard


S a m m ec o u lt cân d , cu p recizia unul ceasornic,
deschise ochii la ora şap te d im in e a ţa .
, , 0 să p lecăm în w e e k e n d , eu şi M yriam . !l
m erităm din plin" îşi zise el.
U n d e ? V isă o c lip ă la o p la jă fie rb in te sub
un cer de vară. D e c e nu p atru zile în A n tile ?
G u a d e lu p a sau M a rtin ic a , nu avea im p o rta n ţă ,
pentru că e ra u cel puţin. treizeci de g ra d e .
C â n d cerul era a ş a de a lb astru , ca în a-
cea stă d im in e a ţă , el se g ră b e a spre te ra s ă .
Era un spaţiu m in u n at, a m e n a ja t cu m ultă r ă b ­
d a re de M yriam , nevasta lui. Ea crease, ia
a ce st a l ş a p te le a e ta j, un fel d e g ră d in ă se­
cretă, u n d e se am esteca u g lic in a , m a g n o lia şi
viţa de vie s ă lb a tic ă pen tru a form a un fel de
aco p eriş de v e rd e a ţă , sub care, în a n u m ite seri
de vară, cân d era fo a rte c a ld , se p u te a cina.
P a rd o s e a la era a c o p e rită cu un lem n ca re nu

161
putrezea, adus din G uyana, un lemn lucitor ca
o oglindă.
Pentru că era frumos, Sam m ecoult, la ora
şapte şi cincisprezece m inute îşi luă micul d e ­
jun servit de Bernadette, b ă trân a bonă care
era în serviciul lor şi care o văzuse pe Myriam
născându-se.
In a c ea s tă dim ineaţă, in ciuda c e ru lg a l­
bastru, a eru l era în g h eţat ş! Sam m ecoult se
refugiase sub verandă, un fel de grădină de
iarnă între pereţi de sticlă m ascaţi de jaluzele
aurii şi pereţii tapisaţi ai bibliotecii.
Pe urm ă, se întoarse în birou şi munci, ca de
obicei, până la ora opt. N u la cursurile Iul, de
data aceasta, ci pentru em isiunea la care tre ­
buia să participe în seara aceasta, la ora
douăzeci şi unu treizeci. Emisiune ca re 1! avea
pe el drep t erou, mai exact, era vorba să-I fil­
meze în direct, prezentându-şi expoziţia de la
muzeu! d'O rsay.
Şi apoi, spre ora opt şi zece m inute, când
se pregătea ca în fiecare dim ineaţă să-l ducă
platou! cu micul dejun lui M yriam , totul se
tulburase.
Din cauza unul inofensiv pachet recom an­
d a t pe care B ernadette, bona, i-l adusese.
Sam m ecoult desfăcuse a m b a la ju P c u mişcări
nervoase deoarece avea mai m ulte întâlniri în
această dim ineaţă şi era in întârziere.

162
Se lă s a să c a d ă în fo to liu , D in tr- o d a tă d e ­
v e n is e liv id . F ru n te a şl o b r a jii p rin s e s e ră c u ­
lo a re a c re te i.
O b ie c tu l se ro s to g o lis e d in tr e d e g e te le lu i
p e p is îe a ro ş ie a b iro u lu i. Era o b u lă d e p la s ­
tic , o b u lă m ar© u m p lu tă cu z ă p a d a şi d e f o r ­
m a a lu n g ită , cu o s c h io a re n a u tic ă în in te rio r,
cu b ik in i şl a r c u ită p e s c h îu rile ei, p e c o a m a
u n u i va l.
In a c e la ş i m o m e n t, tre c u tu l îl c o p le ş i b ru s c .
N ă u c it, cu o c h ii a ţ in t iţ i a s u p ra b u le i, c a re
s c u tu ra tă e ra c u p rin s ă d e o a d e v ă ra tă fu rtu n ă
d e fu lg i ce z b u ra u în to a te p ă rţile , îşi re a m in ti
a c e a p o v e s te v e c h e d e ş a p te s p re z e c e a n i, pe
c a re o în g ro p a s e în m e m o rie .
N u e ra p rim a d a tă , b in e în ţe le s , că a c e a s tă
a v e n tu ră n e n o ro c ită ie ş e a la s u p ra fa ţă d in f u n ­
d u l tr e c u tu lu i să u . O p o rc ă rie d in tin e r e ţe ca
şi ia m u lţi a lţ ii, n im ic m a i m u lt. A v u s e s e g h i­
n io n u l c a ia d o u ă z e c i şi şa se d e a n i sâ se c u ­
p le z e cu c u rv a a c e e a d e J u s tîn e B u isso n şi
s lă b ic iu n e a d e a a c c e p ta sâ o în s o ţe a s c ă in ­
t r - o s e a ră , Ia o p a r tid ă c a re se s fâ rş is e p ro s t.
A v u s e s e d e s tu l tim p d e a tu n c i ca să -şi m u şte
d e g e te le . T o tu ş i e ra n e v in o v a t. N e v in o v a t c o m ­
p le t d e m o a rte a a c e lu i b ă trâ n cu p ă ru ! a r g in ­
t iu c ă r u ia îi u ita s e n u m e le . D a , d a r e x is ta f i l ­
m u l. F a im o a s a p e lic u la , re c u p e ra tă d e J u s tin e
în m o m e n tu l p le c ă r ii şi u n d e se v e d e a c u m el,
®! s in g u r m a n ip u le a z ă frâ n g h ia , la c a p ă tu l c ă ­
re ia , d e ja c o n g e s tio n a t şt d e s fig u ra t d e a g o n ie

163
se a fla bietul om care era pe c a le de a cră p a .
Şi im a g in e a era în g ro zito r de a c u za to a re . Pri­
vind a c e a s tă secvenţă, era im posibil să-ţi im a ­
g inezi, m ă c a r pen tru o c lip ă, că S a m m ec o u lt
în cerca în re a lita te să-l e lib e re ze pe bietul om
de laţu l c a re -l s tra n g u la. D im p o trivă , to a te
a p a re n ţe le e ra u îm p otriva lui. Şi d o a r a p a r e n ­
ţe le co n tau . El p ă re a c ă -l o m o ară pe b ătrâ n ,
deci în s e a m n ă că c h ia r îl om o ra...
La c a p ă tu l an ilo r, în tim p ce cun oştea p ri­
m ele succese, acest episod din v ia ţa lui se în ­
d e p ă rta s e puţin câte puţin, a ju n g â n d a p ro a p e
ire a l. C h ia r şi a m in tire a Justinei în cep u se să
se estom peze, toţu l nu era d e c â t un coşm ar
vag tră it în tr-o a ltă existenţă, în tr-o a ltă lum e.
Tim p d e s ă p tă m â n i de zile, im e d ia t d u p ă
d ra m ă , el şi Justine tră is e ră în te ro a re . In fie ­
ca re m om ent îşi im a g in a s e ră că vor fi a restaţi.
Şi pe urm ă nu se în tâ m p la s e nim ic. Ei în ­
cep u seră să în ţe le a g ă : îgtre p ersp ectiva unui
scan d al şi d o rin ţa de a se ră zb u n a, soţia b ă ­
trâ n u lu i (e a se n u m ea R eine, R eine P e la d a n ,
în a c e s t m om ent îşi a d u s e a m in te ) p referase
tă c e re a . Ea tre b u ie că povestise că fusese vor­
ba de un a c c id e n t, un jo c ero tic în tre doi soţi
în vârstă c a re ave au nevoie să-şi în c ă lze a s c ă
in stin ctele prin u n e le m etode şi cu aju to ru l
unor acceso rii şi că, acest jo c sfârşise prost.
Sau ceva de g en u l a c e s ta . In orice caz, a f a ­
c erea fusese în ă b u ş ită . X avier P e la d a n se
b ucură de fu n e ra lii la S a in t-P h ilip p e -d u -R o u le .

164
Şi sub m arm u ra c a re -i a c o p eris e coşciugul, fu ­
seseră în g ro p a te o d a tă cu e! şi secretul şi îm ­
p re ju ră rile m orţii sole.
Edouard, în p rim e le zile, în cercas e să p u n ă
m an o pe film . D a r Justine pretinsese c â l-a
distrus. Pe urm ă re la ţiile d in tre ei se d e te rio ­
raseră ra p id . Şi ei se d e s p ă rţis e ră !a c a p ă tu l
unei seri, a c o p e rin d u -s e recip ro c de insulte.
N u se m ai re v o .u s e ră n ic io d a tă . Şi E d ouard
sfârşise prin o se co n vin g e că Justine a p a rţi­
n ea unui tre cu t m ort definitiv.
P ân ă în a c e a s tă d im in e a ţă .
P â n ă Ia sosirea acestui p a c h e t re co m an d at
ce c o n ţin e a o sim plă b u lă de plastic u m p lu tă
cu z ă p a d ă .
E! o luă şi o învârti în tre d e g e te , d e c la n ­
şând m in î-viscole în ju ru l sch ioarei n a u tice.
!n a c e l m om ent sună te le fo n u l. -
N ă v ă li a s u p ra te le fo n u lu i sm u lg â n d u -l din
suport, cu fo rţa cu ca re ar fi p u tu t scoate din
râ d ă c in i un co p ăcei.
Ş tia d e ja cin e -l ca u tă .
- E d ouard S a m m ec o u lt ?
M â n a lui d re a p tă în c e p u să tre m u re în ju -
rul recep to ru lu i.
- Sper că d a ru l m eu ţi-a fă c u t p lăcere.
Lăsă b u la ca şi cum i-c r fi ars d e g e te le d in -
tr-o d a tă .
C u p re c izia unei fo to g ra fii, se revozu în u r­
m ă cu şap tes p rezece a n i, ţin â n d o b u lă a s e ­
m ă n ă to a re a c e s te ia şi în c e rc â n d so o intro-

165 '
ducâ in tre fesele ce lu c e a u de tra n s p ira ţie a le
lui R eine P e lad an . Cu c â teva m in ute în a in te a
dram ei.
- D a , m ulţum esc, b â ig u i el ca un tâ m p it.
Râsul ca re se auzi la c a p ă tu l c e lă la lt a l fi­
rului, il îm p ietri.
- Eşti m ai puţin v o rb ă re ţ ca la te.evizo r ?
F runtea lui se a c o p e ri de sudoare.
- S p er că nu te d e ra n je z ?
O n o u ă tă c e re din p a rte a lui Edouard.
- în fond, ai d ev en it o c e le b rita te . G lo ria
a re o b lig a ţiile ei, le d ato rezi a d m ira to rilo r tăi.
Ea rân ji : D in tre care fac p a rte şi eu.
C u nervii în co rd aţi ca şi corzile unei viori,
cu g â tu l uscat, S a m m ec o u lt a v e a im p resia că
n a v ig h e a ză îm p otriva c u ren tu lu i în tr-u n to ren t
d e zlă n ţu it, cu un c a ia c fă ră vâsle.
- Presupun că eşti fo a rte o cu p at, reluă vo­
cea d e la c a p ă tu l firului. D a r cu a tâ t m ai rău,
va treb u i să-ţi faci tim p lib e r să m ă vezi. Te
aştept, să zicem la prânz, la b a ru l...
Ea in d ic ă num ele unui hotel celeb ru din s tra ­
da Sevres.
- N -a i nici un interes să-m i întinzi o cursă,
a d ă u g ă ea.
- P rânz ? D a r eu nu pot, re a c ţio n ă Sam m e
coult, pus in fa ţa to nului d e la telefon .
In te rlo c u to a re a lui închisese.
C o şm arul lui în c e p e a .

I 166
C A P IT O L U L XV

- Ai d e g â n d să orzi m a n g a lu l to a tă ziua ?
Justine Buisson se în to rc e a din b aie, cu te ­
lefo nul în m ân a d re a p tă , cu lu n g ile ei d e g e te
tre c u te peste fu rca tele fo n u lu i.
Porcul ăsta de S trogof nu avea aeru l că are
d e g â n d s-o şte a rg ă în d im in e a ţa a s ta , ea tre ­
buise deci să se d u c ă în tr-u n loc discret ca
să-i te le fo n e ze lui S am m eco u lt. Şi cum singura
uşă ca re se în c h id e a cu ch e ia era b a ia , ea
conversase cu el de pe b id e u ... a m a n tu l p ie r­
d ut din ved ere de şap tesp rezece ani.
- M ă auzi ? re p e tă ea cu o voce a g a s a tă .
N -a i nim ic altc eva de fă c u t azi d e c â t să le n e ­
veşti în p a t ?
G o l co m plet, în m ijlocul c e a rş afu rilo r boţite,
în c a m e ra m icului a p a rta m e n t din strad a Ron-
deaux, D o n a tie n Strogof îşi exp u n e a m u scu la­
tu ra lui de g o rilă . C e e a ce avea el ce! m ai im ­
p resio n a n t, era acel enorm furtun de carne,
de la b a za p â n te c u lu i său, pe ju m ă ta te îndoii
pe o co a p să, în repaus provizoriu şi de o m ă-

167
rim e ieşita din co m u n . C u d e g e tu l m âinii stângi,
D o d o se fre că m aşina!.
- D a c ă te -a ş în tre b a , m orm ăi el, a l şti ce
să-m i răspu nzi ?
iu s tin e rid ică din um eri şi m erse să desch id ă
d ra p e riile p o rto calii. Im e d ia t prin ferestrele
c a re nu m ai fuseseră c u ră ţa te d e ani d e zile,
lu m in a c ru d ă a acestei d im in e ţi în c â n tă to a re
se revărsă în ca m e ră .
- Şi tu, în tre b ă D o d o a p rin z â n d u -ş î un a d in ­
tre a c e le ţig ă ri m iro sito are p e c a re iu s tin e le
ura. C e fă c e a i cu tele fo n u l în b a ie ?
Ea se în to arse pe c ă lc â ie in ro ch ia e i de
casă n e a g ră şi cu c o rs a ju l d e c a tife a , extrem
d e d e c o lta tă , und e c e le d o u ă m ase a le s â n i­
lor el fo rm a u d o u a u m flătu ri g a ta să-i desfacă
rochia.
- Ţi-arn m ai spus să nu fum ezi p o rc ă riile
a s te a la m ine, râ n ji ea.
Pe m ăsu ră ca tre c e a tim p u l, îl su p o rta tot
m ai g reu p e acest tovarăş pe c a re în tâ m p la re a
i-i scosese în drum . D in feric ire , totul urm a sa
se schim be pen tru e a . F o a rte c u râ n d .
- D a c ă p referi p ip a , spuse e! a p u c â n d şi
a ră tâ n d u -i c a p u l sexului său enorm , n-aş zice
nu. M ă sim t lipsit d e a fe c ţiu n e în a c e a s tă clî
m in e a ţă ...
Pe m ăsură c e se p a lp a , in stru m en tu l lui se
•ngroşa ra p id in tre d e g e te le c a re se d e s fă c e a u
în tim p ce a c e s ta se m ă re a văzâ n d cu ochi!.
- D u -îe şi d â -ţi p a lm e , îi azvârli e a .

163
El c lă tin ă d in c a p .
— P ă c a t A v e a m ce va p e n tru tin e . P ur. F o ra
la c to z â . B u n ...
A c u m m ă c iu lia iu i S tro g o f s tă te a s in g u ră ,
d r e a p tă ca un „S ", g ro a s ă c a un s tâ lp d e te le ­
g ra f.
— A r a tâ - m l, sp u se iu s tin e a i c ă re i o c h i se
a p rin s e s e ră .
O m ic ă d o z ă , in c in te d e în tâ ln ire a cu S o m m ă -
c o u ît, n u a v e a d e ce s ă -i s tric e .
- H e i ! ş u ie ra D o d o . P a ra d is u l n u este g r a ­
tu it. O p ip ă c o n tra u n e i doze . . m i se p a re
e c h ita b il, n u ?
Ea e z ita o c lip ă . A v e o p re a m a re n e v o ie de
d o z a ei c a sâ m o i lu n g e a s c ă v o rb o . C e în ­
sem na' -un r e g u la t în p lu s , p e n tru e o , c a re o
fă c u s e d e c in c i sau şase o ri, ie ri se a ră , în
s tra d a B îo m e t, în tre tu rn a re a s e c v e n ţe lo r d in
film u l lu i K a llik o k k o s , şî c a re o v a fa c e d in n o u
in a c e a s tă s e c ră ?
- O .K ., sp u se eo. D o r re p e d e , m a i a m şi
a ltc e v a d e fă c u t.
Ei îşi u rn i ce le o s u tă d e k ilo g ra m e d e -o
lu n g u l p a tu lu i ea să se a ş e z e a şa c u m ii p lă ­
ce a , in p ic io a re d e a s u p ra e i, în c ş a fe l în c â t
s fe re le c a ld e a le te s tic u le lo r s a le să se lo v e a s ­
că de b ă r b ia tin e re i fe m e i ia fie c a re îm p in g e re .
Pe u rm ă ii d e s fă c u b u z e le iu s tin e i c u b r u ta ­
lita te , d is tc n ţâ n d u - îe cu d e g e te le şi s.e in tr o ­
d u s e p â n ă în fu n d u l g â tu lu i e i. în fin e , o a p u c ă

169
d e c e a fă şi în c e p u să -şi d irije z e el în s u ş i r it ­
m ul.
Şi a tu n c i, s o n e ria d e la in tr a r e în c e p u să
ţâ râ ie ,
J u s tin e se e lib e ră şi fu g i s p re vizor.
- S -a r p ă re a că este un p o liţis t, sp u se e a
v e n in d în c a m e ră .
S p râ n c e n e le lu i S tro g o f d e v e n iră d o u ă p a ­
ra n te z e .
- Z ă u ? e m is e e l pe un to n in d ife re n t.
- S p e r că nu a i fă c u t v re o p o rc ă rie , îi a z ­
v â rli J u s tin e .
- B in e în ţe le s , zise el r id ic â n d d in u m e ri,
d o a r n -o să te m ă n â n c e . Şi d a c ă în tâ rz ie m u lt,
s p u n e -i că a i d e tra s o p ip ă şi n u m a i p o ţi
a ş te p ta .
Ea în c h is e uşa şi S tro g o f se lă s ă să c a d ă
p e p a t cu in s tru m e n tu l ţe a p ă n şi lu c in d d e
s a liv a iu s tin e i, N u e ra să se s p e rie d e un p r ă ­
p ă d it d e p o liţis t.
T o tu şi, c ă u tă su b s a lte a p is to lu l să u W a l-
th e r P -3 8 şi v e rific ă d a c ă a re o p t g lo a n ţe în
e l.

D e şi d e s e n e le n u d u r ilo r p e c a re F a b ric e
M ic h e le t Se fă c u s e în a te lie r u l P e tit-M o u îin d in
s tra d a D e la m b re , nu e ra u g ro z a v e , B o ris nu
e z ită n ic i o s e c u n d ă a tu n c i c â n d J u s tin e d e s ­
c h is e uşa.
A c e a s tă p e rs o a n ă şi fe m e ia cu s â n ii e n o rm i

170
d in c ro c h iu rile lu i M ic h e le t n u e ra u d e c â t u n a
şi a c e e a ş i.
B o ris în c e p u să se p re z in te , d a r s tă te a în c ă
pe p a lie r, ia r fe m e ia ţin e a uşa în tre d e s c h is ă
cu m â n a , g a ta s-o în c h id ă cu p rim a o c a z ie .
- T o c m a i ie şe a m , fă c u ea cu o vo ce în p r a ­
g u l a g r e s iv ită ţii.
El îi m ă s u ră d in o c h i fo rm e le g e n e ro a s e
c a re -i u m fla u ro c h ia c e a n e a g ră . P riv ire a îi
în tâ rz ie p e d e c o lte u l ce a p ă re a d in c o rs a ju l
c e l n e g ru .
- S c u z a ţi-m ă că vă in o p o rtu n e z , m u rm u ră
B o ris cu un s u râ s b in e v o ito r. V re ţi să m ă lă ­
s a ţi să in tru c in c i m in u te ?
Ea a v u o m iş c a re b r u ta 'ă d in b ă rb ie .
- A v e ţi cu m v a un m a n d a t d e p e rc h e z iţie ?
il în tre b ă e a .
B o ris s u s p in ă în s in e a lu i. în c ă u n a c a re
văzuse p re a m u lte film e p o liţis te la te le v iz o r.
- N u e x is tă m a n d a te d e p e rc h e z iţie , zâ m b i
C o re n tin . D is p o z iţii în lo c u ito a re , d a . Şi e u nu
am . A v e ţi d e c i d re p tu l sâ m ă trim ite ţi la p lim ­
b a re .
Ea e z ită şi a p o i d e s c h is e uşa un p ic m ai
m u lt.
- In tra ţi, sp u se ea cu n e p lă c e re . Şi spu-
n e ţi-m i ce a v e ţi d e spus c â t m a i re p e d e , f iin d ­
că s u n t g ră b ită .
N u e ra u ş o r să in tr i în a p a rta m e n t fă ră s-o
a tin g i, în tre c e re , e f şte rse cu b r a ţu l g lo b ii a lb i
şi p u te r n ic i a i s â n ilo r iu s tin e i, s p u n â n d u -ş i to t

171
tim pul co to a le ta pe case o p u rta a c e a s ta , cos­
ta s e destui d e m ult şi precis, fe m e ia a v e a şi
a lte o c u p a ţii in a fa r a a c e le ia d e a poza.
- Este vorba de cineva pe ca re si c u n o a ş ­
teţi negreşit, re lu ă Borls c â n d a ju n s e in ca m e ra
d e zi. F a b ric e M lc h e le t vă spune ceva ?
Peste fa ţa iu s tin e i trecu ra p id o u m bra.
- S u nt o b lig a tă s ă-l cunosc ? în tre b a ea.
P rivirea in c h izito a re a lui Boris o cerce tă :
- El d e s e n a la a te lie ru l u n d e pozaţi d u m ­
n eavo astră. P ă re a că vă a p re c ia z ă fo arte m u lt.,
e h ... fo rm ele. A fă cu t m ulte d e s en e d u p ă ele.
Ea rid ică din um eri şi sân ii ei d s zeiţa ă
F e c u n d ită ţii se m işcară.
- Este fo a rte posibil, sunt destui studenţi şi
eu n u -i cunosc pe toţi.
- B ineînţeles.
- D a r a c e s t num e, M ic h e le t... D a , îm i s p u ­
ne ceva. El... e l este... ?
- Este m ort, souse Boris. A fost om orât.
Ei tuşi.
- D o u a g lo a n ţe în cap , preciza eî. U n
W a lth e r P -3 8 .
Se în ş e la el, sau s a p ălise uşor ? în orice
caz, îşi reveni fo a rte reped e.
- S ă ra c u l, spuse ea cu o voce brusc g â tu i­
tă.
- li c au t pe toţi cei c a re-! cunosc. D a c ă vă
am in tiţi de ceva, un nu ştiu ce, o a m in tire, un
d e ta liu c a re a r p u te a să ne a ju te ...
Ea scutură d in c ap :

172
- ii c u n o ş te a m fo a rte p u ţin , fă c u e a . In tr-o
s e a ră , d u p ă ş e d in ţa d e p o z a t, m -a d u s sâ b e a u
ce va în tr-u n b a r d in c a rtie r, V ro ia sâ m e rg io
ei s â -i pozez, d a r p â n ă la u rm ă n u s-a re a iiz a t,
Ea re v e d e a s c e n a cu o p re c iz ie h a lu c in a n ta .
C e e a ce n u s p u n e a e a, e ra fo p tu i câ în b a r
e ra şi un a i tre ile a om . D o d o S tro g o f. Şi câ
a c e s ta d in u rm a îi p u se se n u m e ro a s e în tr e b ă ri
d e s p re M ic h e le t şi a c tiv ită ţile lui d e ta x i-b o y .
O a s tfe l d e c u rio z ita te o m ira s e p e iu s tin e pe
m o m e n t, d a r u ita s e sâ-î m a i v o rb e a s c ă lu i
•S tro g o f p e u rm ă .
Şi ia tă câ a c u m se tre z is e cu a c e s t p o liţis t
c a re o a n u n ţa c â M ic h e le t e s te m o rt.
R ăpus cu un P-38.
A rm a pe- c a ră o p o s e d a S tro g o f, El i- o a r ă ­
ta s e în tr - o z i, . p o v e s tin d u -i câ e ste o ve ch e a -
m in tire . o c h e s tie d e c a re n u se fo lo s is e n ic i­
o d a tă şî pe c a re o p ă s tra d in c o n s id e re n te
s e n tim e n ta le .
O c lip ă , a v u ln t e n ţ ia s ă -l m ă rtu ris e a s c ă t o ­
tu l a c e s tu i p o liţis t în a lt şi b ru n e t, c a re m e rg e a
în c o lo şi în c o a c e p rin c a m e ra ei d e zi, sâ d e s ­
c h id ă şî uşa d o m ito ru lu i, să î-i a ra te p e S tr o ­
g o f g o l ş! s â -i s trig e câ el e ste p o rc u l c a re !-a
lic h id a t p e M ic h e le t
N u m a i c ă ia tă : a v e a a ltă a fa c e re p e ro l.
A c e a p o v e s te p e c a re o d e m a ra s e cu S a m m e -
c a u lt şi c a re u rm a s ă -î a d u c ă a u r d a c ă ştia
sâ se d e s c u rc e . M a i a le s d a c ă n u ris c a să fie

173
b ă n u ită ; nu tre b u ie co p o liţia să-şi b a g e n a ­
sul în v ia ţa ei. In special acum .
- S incer, d o m n u le inspector, spuse ea, nu
văd ce aş p u te a să vă spun ca să vă a ju t. Mu,
in tr-a d e v ă r, nu văd ...
Boris c lă tin ă din cap . D e zece m in u te sim ­
ţe a miros de ţig a ră şi-şi s p u n ea că fe m e ia nu
este sin g u ră în a p a rta m e n t. C u eroism , rezistă
im p ulsulu i de a ţâşni spre uşa a c e e a , din c a ­
p ă tu l c a m erei d e zi şi a in tra în c a m e ră , n u ­
m ai aşa, ca să-şi fa c ă o id e e despre tip u l cu
c are se distra Justîne Buisson. Era g e n u l de
lucruri interzise unui poliţist care nu avea d o ­
c u m e n te le în b uzu nar.
- C u a tâ t m ai rău, m u rm u ră Boris. Scuza-
ţi-m ă că v-am fă c u t să în tâ rzia ţi.
Ii lăsă n u m ăru l d e te le fo n u n d e l-a r fi putut
găsi, pen tru cazul puţin p ro b a b il, în ca re şi-ar
fi re a m in tit vreun mic a m ă n u n t util an c h e te i.
Pe urm ă ieşi, m u lţu m in d u -i pen tru prim ire.
In c a m e ră , D o d o Strogof, gol în co n tin u a re ,
te rm in a de îm p a c h e ta t ceva în tr-u n ziar. Era
a ş e za t pe pat.
- V rei să-m i faci un mic serviciu ? ii spuse
el iu s tin e i. A ru n că acest p a c h e t în S en a.
Ea-I scrută cu ochii ei alb aştri deven iţi din -
tr-o d a tă duri.
- A s ta-i a rm a cu c a re l-a i ucis pe F ab rice
M ic h e le t ? in tre b ă e a cu o voce de g h e a ţă .
El pufăi :
- D e c â n d pun ţiito a re le în tre b ă ri ?

174
Ea-şi puse m â in ile în şolduri.
- D e cân d le în tre a b ă poliţiştii.
El ripostă :
— Şi a tu n c i ? Ai p robe ?
G u ra Justinei se încreţi :
- Am chef să -fiu lă s a tă în p ace, şuieră ea.
T rebu ie sâ te cari, D o n a tie n . N -a ş vrea să vină
să te aresteze la m ine.
El îşi flu tu ră m ân a d re a p tă .
— A r fi o m are n en o ro cire pentru tine, p u i­
cuţa m ea, d a c ă aş d is p a re din c ircu laţie. A dio
„ p ra f" , a d io in je cţii. Term inat.
- O să m ă descurc, spuse e a cu fe rm ita te
El reflec tă :
— M a i la s ă -m ă d o u ă zile, îi propu se el. Apoi
o să-m i fac valiza.
- N u m ai m ult de d o u ă zile, îi spuse ea
aspru.
Q îi întinse p ac h etu l pe care-1 con solidase
cu scotch :
- Ai înţeles ? Te duci la Sena şi aco lo ,,bu f" 1
li azvârli în a p ă .
Ea şi s c u tu ră c a p u l.
— N ici vorbă.
D o d o rân ji cu subînţeles.
— Am pus m â n a pe un stoc frum uşel, zise
el. D o u ă sute de g ra m e d o a r pen tru tin e...
S u b stan ţă p u ră , nu p o rcă rie de cinci fa sută.
G să-ţi ţin ă o b u c a tă b u n ă de vrem e, nu ? Iţi
d au totul d a c ă m ă scapi de asta.

175
iu s tin e în tin s e o m o n o ş o v ă ie ln ic ă sp re p a ­
chet :
— Şi u n d e e ste c c e ! s to c ? în tre b a ea.
— O $5-1 a i d is e a ră , fă c u e i. N u te -a m lă ­
s a t n ic io d a tă în „ lip s a " , n u ? P o ţi sa o i în c re ­
d e re .
Ba a p u c â p a c h e tu l. Era a d e v ă ra t că S tro -
g o f a v e a o g ră m a d ă d e d e fe c te , d ă r îa c a p i­
to lu l h e ro in a n -o tră d a s e n ic io d a tă
- Ei, d a c o n u m ă în ş e l, n u c u m v a a v e a i
ceva d e te rm in a t ? E v p rb a d e s p re p ip ă , f r u ­
m o a sa m e a . A ltfe l, a d io cu d o ta d in d im in e a ţa
o c e a s ta .

♦ *

In a c e la ş i m o m e n t, d in m a ş in a sa g a r a iâ la
c â te v a b lo c u ri d e d o m ic iliu l iu s tin e i B u lsso n ,
B o ris în c h id e a te le fo n a i d e b o rd .
- S osesc, ii sp u se A im e B ric h o t Ia c e lă la lt
c a p ă t a ! fir u lu i.
U rm a u s -o file z e p e a c e a s tă c re a tu ră , un
p ic p re a b in e îm b ră c a tă , p e n tru un m o d e l p lă ­
t it d e u n a te lie r p r ă p ă d it d in M o n tp a rn a s .s e ,
Şi p e n tru c ă B o ris e ra a c u m c u n o s c u t de­
to n a ră fe m e ie , p e n tru m a i m u lta s ig u ra n ţă ,
A im e va în c e p e s-o file z e .
D in n e fe ric ire , iu s tin e B u is s o n p ă ră s i im o b i­
lu l în c a re lo c u ia , în a in te ca B ric h o t să a p a ră .
D e m a râ n d , B o ris fo rm ă n u m ă ru l d e te le fo n d e
!a b o rd .

176
- A p le c a t, a n u n ţa a!, in m om entul în c a re
re le e le P refecturii d a p o liţie îl puseseră în le ­
g ă tu ră cu m aşin a co n d u sa d e Brlchot, c a re se
a fla und eva in m ijlo cu l unei în c u rcătu ri de
c irc u la ţie . O s-o u rm ăresc eu şi o să te ţin ia
curent, M e m e C â t d e c u râ n d va fi posibil, să
m ă înlo cuieşti.
A p ă s ă pe a c c e le ra ţie p â n ă la fund. Era p rea
târziu - iu s tin e Buisson, în colţul b u le v a rd u ­
lui C h a ro n n e , făcu se semn unui taxi şi d is p ă ­
ruse.

177 -
C A P iT O L U L XVI

M a estru ! A rn o u d D e fo u rray , avo cat pentru


a fa c e ri, a v e a rareori o ca zia să pled eze. D a c ă
venise la P a lat, a z i-d im in e a ţă , e ra pen tru câ
a v e a în tâ ln ire cu doi co n fraţi ca să discute un
d o s ar a su p ra c ă ru ia nu pu tu seră să se p u n ă
de aco rd .
în prezen t, e ra p rân z şi d a c ă i-a i fi deschis
cran iu l m aestrului D e fo u rra y , în n eu ro n ii lui ai
fi g ăs it im p rim a te d o u ă cuvinte — frip tu ră de
g âscă. Exact asta visa ei, în acest m om ent
precis, pe tro tu a ru l b u le v a rd u lu i P a la tu lu i, în
fa ţa c lă d irilo r gri a le P refecturii de poliţie.
A van să câţiva paşi pen tru a evita să in tre în
co liziu n e cu un a d in tre a c e le m aşini de c u ­
răţat, c a re e v a c u a u cele d o u ăzeci ele to n e *
de e x c re m e n te zilnice, pe c a re le d ep u n în
C a p ita lă c e le trei sute d e mii de câini care
trăiesc în Paris,
C u n o ş te a un m ic re stau ran t, în c a p ă tu l c h e ­
iu lu i Fleures, u n d e se m â n c a o frip tu ră de g â s ­
că a b s o lu t m in u n a tă . C u fa ţa suptă şi g ă lb u ie ,
* Cifre absolut autentice.

179
a p ro a p e ascetică, D e fo u rrc y nu-şi a r ă ta p o f­
tele gastrono m ice. D e ani d e zile nu m ai tră ia
d e c â t pen tru m ân ca re . Şi pen tru a o a re c a re
Jasyane, a m a n ta o fic ia lă , a le cărei p reten ţii
d e v en eau din ce în ce m ei în g rijo ră to a re .
în cercă sâ se excite la persp ectiva frip tu rii
care-1 a ş te p ta , d a r nu m erg ea. îl ro d ea ceva
şi el ştia p erfect ce. Era ir» le g ă tu ră cu Josyane,
ca re d ev en ea din ce în ce m ai scum pă în d e ­
cursul tim p u lu i. Acum , e a nu-! m ai lăsa sâ se
a p ro p ie d e e a d e c â t în schim bul unor b ilete
de avion, c ă lă to rii la tro p ic e sau, în zilele ei
rare d e cum secăden ie, cecuri cu tre i sau patru
zerouri.
Şi nu era num ai as ta în v ia ţa lui D e fo u rra y !
M a i erau şi cele d o u ă foste neveste, o le căror
pensii ii p ro d u c e a u a d e v ă ra te g ău ri în b ug et.
Fără a -i u ita pe cei cinci cop ii, trei din prim a
căsăto rie, d o u ă d in tr-a d o u a, care-1 m inau.
Şi atu n ci, în tr-o zi, ced ase. Şi se a p u case so
se o cu pe d e tra n za c ţii din ce în ce m ai în d o ie l­
nice, de ach iziţii de im o b ile pen tru ca re el g ă ­
sea cu m p ă ră to ri ce ju c a u rolul de o am en i de
p a ie in sp a tele c ă ro ra se a fla un negustor de
bunuri n um it A u g u ste M a 'c m u rd o . V re m e de
doi a n i el cu m p ă ra se, vân d u se, iar c u m p ă ra s e , şi
revânduse, cu b en eficii fa b u lo a s e . M c la m u rd o
lua p a rte a cea m ai c ra s ă , d a r nici c e e a ce-i
reven ec lui nu e ra d e n e g lija t. Explozia pieţei
im o b iliare în Paris p e rm itea o p e ra ţii d ub ioase
de care el p ro fitase din plin în cei doi a n i.

ISO
P ână acum , nu risca d e c â t puşcăria, e x c lu ­
d e re a din profesie şi diverse in cu lp ări m erg ân d
de la fals ific a re a sem n ă tu rilo r p u b lice p â n ă !a
abuzul de bunuri sociale.
D a r de c â n d în cep u se să lucreze pe cont
propriu, trişân d u -l pe M a la m u rd o , îşi pusese
p ro p ria p ie le în joc. Im o b ile le pe ca re le a c h i­
ziţio n ase recen t în cartie ru l P igalîe, e rau co n ­
strucţii d e locuinţe, m in ate, pe ca re le c u m ­
p ăras e pe m al nim ic şi pe c a re avea in te n ţia
să le revân d ă cu nişte preţuri fab u lo ase, ca
localuri c o m erciale. C a de obicei, id e e a a c e s ­
tei noi tra n zacţii fusese a lui M a la m u rd o . D a r,
de d a ta a c e a s ta , D e fo u rra y îl convinsese pe
negustorul d e bunuri că aceste o p e ra ţiu n i n -a r
fi re n ta b ile . Şi le făcuse pe con t propriu, fo ­
losind n u m ele d e îm p ru m u t a! prinţesei Sousko :
p re c a u ţie e le m e n ta ră ca să nu se a ju n g ă îa
el. O cun oştea p e prinţesă de a n i d e zile, fu ­
sese în relaţii p ro fesio n ale cu soţul ei şi pe
urm ă cu ea, în num eroase ocazii. El îi d e s c â l­
cise n e n u m ă ra te dosare, deci e a nu avea nici
un motiv sâ-i refuze acest serviciu cân d e!
p ă re a să a ib ă nevoie de a ju to r.
Ea-i sem nase to a te d o cu m en tele pe ca re i
le pusese sub nas, fă ră m ăcar sâ le citească.
Şi e a m urise, p ro b a b il fără să-şi d e a seam a
de a n g re n a ju l fata ! în ca re se b ăg ase fă ră voia
el.
Pentru că e a era m o artă. A sasinată. O om o-
râseră C â n d D e fo u rra y a fla s e , se îngrozise.

181
A ceste trei zile în ca re p retin sese că este în-
tr-o c ă lă to rie în provincie, le p etrecuse în c u ­
iat în tr-u n mic hotel, a p ro a p e de Porte de
V anves, în tre b â n d u -s e cum să iasă din acest
viespar.
Era c la r că M a la m u rd o îşi d ă d u s e seam a
că este d rib la t. R e a c ţio n a s e în m a n ie ra m a fio ­
tului ca re a r fi p u tu t să fie d a c ă s -a r fi născut
a ltu n d e v a în loc d e F ra n ţa : îi p ed epsise fă ră
m ilă pe cei c a re îl tră d a s e ră . In fin a l, pentru
nim ic. S au m ai cu râ n d ca un e x e m p lu .
Pentru că era. singurul m od de a fi resp ec­
ta t în a n u m ite cercuri, şi cel în care se în v â r­
tea n eg ustorul de b un uri sem ăn a fo arte bine
cu M a fia .
D a c ă D e fo u rra y a p ă ru s e în d im in e a ţa a c e a s ­
ta, era n um ai din cau ză că p o liţia d o re a să-l
in te ro g h e ze şi el nu-şi p e rm ite a luxul să se
eschiveze. A vea în tâ ln ire la c a b in e tu l lui, la
orele op tsp rezece, cu un in spector de la P re­
fec tu ră şi în cep u se să sim tă o astfel de te a m ă
că, în câteva m om ente, se în tre b a s e d a c ă n -o
să m ărtu risea scă totul poliţiei în schim bul a s i­
gu rării pro tecţie i. C u riscul de a p ierd e totul.
Pe de o p a rte e ra vorba de re p u ta ţia , c a b i­
netul şi ave re a sa, pe cfe a ltă parte, era vorbo
de viaţa lui, pur şi sim plu.
N -a v e a de ales.
,,Este c a p ă tu l dru m u lu i" îşi zise el lu g u b ru
cân d aju n s e la podul A rcole.

182
in acest m om ent precis, simţi o ră s u flare în
c e a fă .
Pe urm ă un b ra ţ îi în c o n ju ră um erii, în tr-u n
gest care p u te a fi afectu o s.
D a r m â n a , ca re stătea la trei cen tim etri de
u rech ea lui stân g ă, a s c u n d e a un brici,' a cărui
Iarnă D e fo u rra y o văzu sclipind, cu c o a d a o-
chiuîui.
- D a c ă faci un gest sau strigi, îţi ta i c a ro ­
tid a , m urm ură vocea celui c a re -l ţin e a de um ăr.
D e fo u rra y îşi d ăd u sea m a că avea p re a
m ultă salivă în g u ră ca să p o a tă vorbi.
- C o n tin u ă m să m ergem , re lu ă c e lă la lt, ca
doi p rieten i care-şi povestesc a ve n tu rile, O.IC. ?
*
* *

Trecuseră cinci m in ute d e cân d Boris C o-


rentin o văzuse pe Justine Buîsson d is p ă râ n d
p e uşa acestu i hotel de cinci' stele din strada
Sevres. Şi A im e Brîchot, c a re nu m ai ven ea !...
- C u a tâ t m ai rău. O să m ă duc.
O p o liţistă î! văzu ieşind din m aşină şi se
p re c ip ită spre p arb rizu l lui, cu c a rn e tu l de
am enzi în m â n ă , sem ă n â n d cu R ă zb u n a re a
c a re u rm ăreşte C rim a au to m o b ilistică.
*
* *

B arul h o te lu lu i, în fu n d u l unui salon m o b ilat


cu fo to lii şi c a n a p e le d e c a tife a roşie, e ra Săm-

133
b risat cu scâ n d u ra c e ra tă ce lu cea ca o g lin ­
d a . In atm osfera se a u z e a o m uzică fo arte du!
ce, p erechi m ai m ult sau m ai puţin legitim e,
in sep areu ri, îşi fă c e a u prom isiuni d efinitive,
lu m in a e ra scăzută, in tim ă, filtra tă . Era colţul
id e a l pen tru în tâ ln ire a cu fe m e ia vieţii.
D a r pen tru S am m ecoult, era a n te c a m e ra ia ­
dului.
- V ă d că te -a i d es cu rcat destul de bine în
v:a ţă , în tim pul a c e s to r şap tesp rezece ani,
spuse iu s tin e cu o voce în g h e ţa tă . D e fap t,
d a c ă aş fi vorbit, d a c ă aş fi a r ă ta t film ul la
poliţie, ai fi a ju n s în puşcărie.
S am m eco u lt, livid, în g h iţi un g â t de vin. Jus-
tine e ra la cea de a d o u a vod că cu suc de
roşii.
- D a r d e ce ? se b â lb â i el. Ştii fo arte bine
că sunt nevinovat.
- D a ? şuieră Justine. D a c ă aşa crezi tu.
a tu n c i este bine, o să exp lici la p oliţie că a p a ­
re n ţele sunt îm p o triva ta , că este o n e în ţe le ­
g ere şi că...
- Ai p ă s tra t ace! film ? o în tre b ă S a m m e ­
coult.
- C e crezi ? N u sunt tâ m p ită , l-am păstrat
tot tim pul.
El în g h iţi cu g re u ta te .
- N u -ţi fa c e p lă c e re să m ă revezi ? in treb ă
ea.
El nu răspunse. La sosirea lui, a d in e a u ri, el
se uitase la a c e a s tă fem eie , la a c e a s tă străin ă

184
cu p rivirea g re a , n e c ru ţă to a re , în tre b â n d u -s e
cum d e putuse în cerca vreun sen tim ent pen tru
e a , în urm a cu şap tes p rezece a n i. A n ii nu o
u râţiserâ, nici m ă c a r n -o îm b ă trâ n is e ră . D a r
ceva m urise în e a ; p o a te a c e a prospeţim e
care, a ltă d a tă , fusese farm e cu l ei.
— Tu te găseşti sus şi eu jos, re lu ă ea. G ă ­
seşti asta n o rm a' ?
El ii a ru n c ă o privire h ă itu ită :
— Am m uncit, se b â lb â i el. Am fă c u t tot
c e -a m p u tut p a să urc.
— Şi în tim pul asta, scrâşni ea, eu am tot
cob orât, este a d e v ă ra t, d-ar din c a u za cui ?
C in e m i-a vorbit p rim a d a tă d s efectu l m ira
cuîos a l h ero in ei ? C in e m -c în v ă ţa t să m ă fo ­
losesc d e seringă ? Tu, Edouard. Tu eşti cel
ca re m -a îm pins In p ră p a s tie şi acum o sâ p lă ­
teşti.
D e g e te le b ă rb a tu lu i se crisp ară în ju ru l p a ­
h aru lu i :
— Ai fi p u tu t sâ faci o cu ră de d ezin to x i­
care, spusa el cu o voce lipsită de expresie.
— N -a m avut voinţă, i-o tă ie ea, Şi apo i,
este p re a târziu şi oricum , nu despre a s ta este
vorba. S p u n e-m i c â t a i d e g â n d să-m i d ai ca
soţia ta să nu ştie n ic io d a tă că oi sugrum at
un tip în tim pul unei şed inţe de am or c o le c ­
tiv ?
D e in d ig n a re , ei tre b u i să se sprijine de m a r­
g in e a m ăsuţei ro tu n d e din lem n neg ru :

185
- D a r tu, se înăbuşi el, tu ai strâns laţu l,
tu ai fost c e a care,.,
Ea izbucni în tr-u n râs a m a r :
- N ici m ă c a r nu a p a r pe p e lic u lă . Şi pe
urm ă, im a g in e a z ă -ţi d o a r o clip ă că tu o să
spui d e m ine şi o să fiu a re s ta tă d re p t co m ­
plice. C e s -a r în tâ m p la ? Aş m erg e la ră c o a re ?
Şi ce ? C e -a ş a v e a eu d e p ie rd u t ? N im ic. în
tim p ce tu ... îşi trase re s p ira ţia ... Tu eşti plin
de b a n i, eşti celeb ru , respectat, ai o nevastă
d ră g u ţă şi e le g a n tă , un a p a rta m e n t ca re ar
p u tea servi ca teren de a te riz a re pen tru h e li­
cop tere. Tu, în schim b, poţi p ie rd e totul.
La fie c a re cu v ân t al Justinei, a v e a im presia
că b u c ăţi d e g h e a ţă îi a lu n e c ă pe şira spin ării,
pe sub c ăm aş a S a in t-L a u re n t. D in ac e a s tă d i­
m in e a ţă , tră ia o g ro a ză c a re creştea din ce
în ce m ai m ult. A c e a s tă sen zaţie îşi făcuse
a p a riţia la birou, u nd e Therese, sec re tara lui,
se în tre b a s e d a c ă el nu în n e b u n is e com plet
d e o a re c e vorbea fo a rte in co eren t. în tâ ln irile
sale m a tin a le cu un critic de a rtă şi a p o i cu
un m are editor, cu care tre b u ia să sem neze
un con tract, fuseseră ca ta s tro fa le . In te rlo c u to ­
rii săi îl găsiseră ab sen t, a g ita t, b â ib â in d fraze
de neîn ţeles. E d ouard aju n sese distrus în acest
bar.
Pentru el, în cep u se dezastrul.
- La c â t evaluezi acest film ? în tre b ă Jus-
tine.
- C e ? reuşi să spună S am m eco u lt speriat.

186
- R e p e t : c â t îm i d a i în s c h im b u l a c e s tu i
film u n d e tu e ş ti v ă z u t s tra n g u îâ n d u -! pe X a v ie r
P e la d a n ?
El s c u tu ră d in c a p cu e n e rg ia d is p e ră rii.
- N im ic , fă c u el, n ic i un s fa n ţ.
Ea su râ se , cu a c e la ş i s u râ s în g ro z ito r de
c a lm .
- N u v re a u să fi.u la c o m ă , spuse ea. Un m i­
lio n m i-a r a ju n g e .
E! tre s ă ri.
- D a , a s ta este, s p u s e e a. U n m ilio n de
fra n c i p e ş in şi n -o să m a i a u zi n ic io d a tă de
m in e .
E! îşi d u s e m â n a ia p o r to fe lu l c a re s-e a fla s u b
ve s ta lu i d e p ie le g ri.
- M -a î s u p ra e s tim a t fo a rte m u lt, m u rm u ră
el. N -a m n ic i un fra n c în a fa r ă d e c e e a ce c â ş ­
tig ca in s p e c to r d e m uzee. N e v a s ta m ea a re
a ve re , n u e u . M a x im u m a c e e a ce p o t fa c e eu
este un c e c d e zece m ii d e fra n c i.
Ea se lâ s â pe s p a te în fo to liu , p ra d a u n e i
v e s e lii s in c e re :
- V re a u c in c iz e c i d e m ii im e d ia t, spuse ea.
R e stu l m i-i va p lă ti n e v a s ta ta fiin d c ă ea are
b a n ii.
- D a r cu m vrei tu ca e u ...
- G ă s e ş te un m ijlo c , b ă trâ n e , p u n e -ţi im a
g in a ţia la c o n tr ib u ţie .
- Eşti n e b u n ă .
- D a c ă a s ta te p o a te lin iş ti... D a r u ite cum
văd e u p r o g ra m u l d e p la ta a ... să s p u n e m ,

187
d r e p tu r ilo r m e le . C in c iz e c i d e m ii im e d ia t, c in c i­
zeci d e m ii ia s fâ rş itu l s ă p tă m â n ii. R e stul, ce i
n o u ă s u te d e m ii d e fra n c i, p lă tiţi e ş a lo n a t.
V ezi că n u s u n t a şa d e m ă g ă riţă . în fie c a re
lu n ă , vei lă s a o su tă d e m ii d e fra n c i în c o n tu l
pe c a re ţi- ! voi in d ic a . Şi p e s te n o u ă lu n i, e xa ct,
o sâ f ii lin iş tit, n -o să m a i a i n ic i o d a to rie . Iţi
c o n v in e ?
S a m m e c o u lt a v e a fig u r a u n u ia c a re fu se se
a n u n ţa t că o sâ fie în g r o p a t d e viu .
- N u , sp u s e ei. A s c u ltă , J u s tîn e ...
- F ă ră a p u n e la s o c o te a lă a p a rta m e n tu l
tă u c a re v a lo re a z ă m a i m u lt d e un m ilio n , îl
în tre ru p s e e a, n e v a s tă -ta tre b u ie să p o s e d e
ca se, p r o p r ie tă ţi, n u ? N - a i d e c â t s-o fa c i să
v â n d ă u n a sau d o u ă şi p ro b 'e m a va fi re z o l­
v a tă .
El o p riv i cu o lu c ire d e n e b u n ie în o c h i.
- Ş tiu la ce te g â n d e ş ti în a c e s t m o m e n t,
sp u se ea. T o a te p e rs o a n e le c a re s u n t v ic tim e
a le u n u i ş a n ta j s u n t te n ta te s ă -l o m o a re p e cei
c a re le ş a n ta je a z ă . S p e r câ n u eşti a tâ t d e p ro s t
ca sâ n u -ţi im a g in e z i c ă m i-a m lu a t p re c a u ţii.,
s u râ s e ... A m fă c u t m a i m u lte c o p ii a !e a c e lu i
film , re lu ă ea, şi le -a m d e p u s u n u i n o ta r c ă ­
ru ia îi te le fo n e z la fie c a r e o p t zile . D a c ă nu
p rim e ş te te le fo n u l o b iş n u it, a n u n ţă p o liţia .
- M in ţi I ş u ie ră S a m m e c o u lt,
- V re i sâ ş tii p re c is ? C re zi că tra g o ca-
c ia lm a ? O m o a ră -m â şi a i sâ vezi. D a c ă -ţi p la ­
ce p o k e ru l, a c u m a i o c a z ia sau n ic io d a tă .

188
La fie c a re n o u ă fra ză , um erii lui S am m eco u lt
se în co vo iau to t m ai ta re . Era d o b o rât. C o p le ­
şită brusc d e v a n itate, sigură de victoria sa
a p ro p ia tă , Justine trase fe rm o a ru l poşetei şi o
deschise.
— V ezi p a c h etu l acesta, spuse e a eu o voce
a s c u ţită. Este o a rm ă , un revolver. Şi ştiu să mă
folosesc d e el !
C a p u l lui S a m m ec o u lt căzu pe piept. Se lăsă
o linişte g re a , a p o i el spuse cu o voce c a v e r­
no asă, învins :
— D e aco rd , o să a i tot ce vrei. S p u n e-m i
cum să procedez.

*
* *

D in c e lă la lt sep areu , a fla t la e x tre m ita te a


o p u să a b a ru lu i, p ro te ja t de o b scu ritate, Boris
C o re n tin privi om ul cu h a in ă gri de p iele care-şi
scoase c a rn e tu l d e cecuri, scrise ceva, rupse
o filă şi i-o în tin se Justinei Buisson.
A c e a s ta o strecură în poşetă şi se rid ică fă ră
nici un cuvânt.
Im e d ia t d u p ă a c e e a , b ă rb a tu l se rid ică la
rân d u l lui şi se în d re p tă spre ieşire c lă tin â n -
d u -s e p rin tre m ese, ca un a u to m a t sau un som ­
n am b u l.
Şi Boris C o re n tin , uluit, se în tre b ă ce p u tea
să fa c ă E d o u ard S a m m ec o u lt, inspector g e n e ­
ral a! m uzeelor, o rg a n iz a to r al unei expoziţii

189
und e lum ea se om ora ca s-o viziteze, au to r de
cărţi de istoria artei şi ved etă recen tă de te le ­
viziune, cu ace a s tă fem eie , c are tre b u ia să
p ractice a lte ta le n te , d e c â t cea de m ode! î n
a te lie re le d e desen !
C re ie ru l lui fe n o m en a l îi scosese din m em orie
fişa c o m p le tă a in te rlo cu to ru lu i Justinei Buisson.
în g e n e ra l, cân d Boris ved ea o fig u ră , n -o m ai
uita n ic io d a tă . Şi m utra lui S am m ecoult, de
c â tâ v a vrem e, a p ă re a în d es tu le reviste.
U n su p ersp ecialist din lu m ea artelo r, în p li­
nă d iscuţie, la prânz, cu o fe m e ie ca re p ă re a
să cun o ască m ult m ai b in e bitu m u l tro tu a re lo r
d e c â t p a rd o s e lile m uzeelor, în lu m ea presei s-ar
fi num it un re p o rtaj de sen zaţie. M a i ales d a c ă
specialistul în chestiune, la sfârşitul în trev ed erii,
sem na un cec, specialistei în b itu m ...
Se g răb i să-şi p lă te a s c ă co n s u m a ţia şi se
p re c ip ită spre ieşire. A fa ră , în tr-o m aşin ă cu
b a ra în d o ită , îl a ş te p ta Brichot,
- Preia u rm ă rire a , M e m e , îi spuse eî în d re p -
tâ n d u -s e spre p o rtie ra m aşinii iui. Te urm ez cu
d ro a g a m ea.
- C e se în tâ m p lă ? îl în tre b ă Brichot.
- O să-ţi povestesc prin rad io u l de la bord,
lăcu C o re n tin . îţi ju r că n -o să fii d e c e p ţio n a t I

190 -
C A P IT O L U L XV II

Jocul p re fe ra t a! lui D o n a tie n S trogof, intre


o rele şap tes p rezece şi optsp rezece, cân d tră ia
în c ă în S ta te le U n ite , în m a re a m a h a la a a g lo ­
m eraţiei new yorkeze, e ra o re lu a re a scenei
c e le b ră în to a tă lu m e a din „ F u ria de a tră i" ,
film ul a l căru i erou era Jam es D e a n : iei m a ­
şini, sari din e le şi le priveşti cum a lu n e c ă în
p ră p a s tie . C e l care sare ultim ul din m aşina lui,
a c â ş tig a t.
S tro g o f c â ş tig a de fie c a re d a tă pen tru că
a ve a nervii de oţel şi ca să-l poţi sco ate din
sărite ţi-a r fi tre b u it m ult şi bine. C â n d ai v ă ­
zut de a tâ te a ori m o a rte a fă ră să te scapi pe
tin e, poţi fo a rte b ine, de exem p lu, să ştii că în
ca m e ra a lă tu r a tă este un p o liţist şi să stai li­
niştit în p atu l tă u auzindu-1 cum tră n c ă n e ş te de
c e a la ltă p a rte a uşii.
Poţi d e a s e m e n e a , fo a rte bine, să g â d ili cu
la m a c a ro tid a unui o m u leţ în p lin ă stradă, în
plin Paris, în m ijlocul m ulţim ii de tre căto ri şi
să te simţi la fel de n e b ă g a t în seam ă ca şi
om ul invizibil. R eţeta lui Strogof, secretul suc-

191
cesului sau, fusese în tin e re ţe o co n d iţia ^be­
ton. D e atu n ci, nim eni nu p u te a să sa la u d e
c ă l-a r fi văzut cla s â n d .
- O să m ergi p â n ă la m aşin a a ia n e a g ră .
D a c ă nu vrei să-ţi goleşti s â n g ele pe tro tu a r,
a ş e a z ă -te la volan şi d e m a re a z ă . Şi o să faci
to t ce o să-ţi spun fă ră sâ ai vreo in iţia tiv ă p e r­
son ală, b in e ?
V o rb e a în c e t la u re c h e a m aestrului D efo u rray ,
ca re tre m u ra m ai ta re ca o fru n ză de to a m n a
ca era pa punctul d e a c ă d e a . A junseseră a lă ­
turi da m aşin a n e a g ră .g a ra tă în tre strad a C h a -
noinesse şi strad a A rcole. Era frum os, cerul e ra
senin şi fă ră nori. şi' D e fo u rray , prin le n tile le
a b u rite a le o c h e la rilo r, îi p rivea pe toţi aceşti
o am en i, b ă rb a ţi şi fem ei, c a re se g ră b e a u .
N ic io d a tă nu observa c â t de fe ric ită p a re lu ­
m ea, cu e xc ep ţia lui.
Işi ream inti d e p ro b le m e le sale b ăn eşti, cele
d o u â foste soţii n e s ă tu le şi p en siile lor a lim e n ­
tare. cei cinci copii, a m a n ta Iul ca un vam pir.
îi p ăru un pic rău şi pen tru frip tu ra de gâscă
pe ca re nu o va m ai m ân ca n ic io d a tă .
Se aşeză docil la vo lanu l m aşinii ,,îm p ru m u ­
tate" cu o oră in urm ă, de c ă tre Strogof, din a lt
c a rtie r al c a p ita le i.
D e m a ră a ş a cum îi o rd o n a celălalt', în cet,
fă ră să fa c ă prostii. La un m om ent d a t, în tim p
ce m erg eau , D e fo u rray , in tr-u n ultim e la n , un
fel de instinct d e con servare, în cercă să p a r la ­
m enteze :

192
- Pot sâ-l exp lic totu l d o m n u lu i M a îa m u rd o ,
spuse el. O să-i în c p o ie z b a n ii, o sâ-i dou b e ­
neficii şi p e n a liză ri, S u n t sigur c ă se po o te c -
ra n ja . S p u n e -i că vreau s ă-î vod.
D a r S trogof, care p e b a n c h e ta din spate, ţi­
n ea în c o n tin u a re briciu l la g â tu l lui, rid ica din
um eri.
- D a c ă dom nu l M a la m u rd o a r fi avut chef
să te v ad ă, m i-a r fi spus. T reb u ie so ştii un lu ­
cru, m itite lu le : eu n -a m nim ic cu tine, d a r ch iar
nim ic, exe cu t o rd in e le şi a tâ t.
C u m o m ai făcuse, în m om entul cân d tre ­
buise s-o o m o are pe prin ţesă. F ab rice M ic h e le t
fusese cu totul altc eva. O m ică to a n ă p e rs o n a ­
lă. M a i în tâ i, tip u l îl en erva cu p a s iu n e a lui p la ­
to n ică pen tru Justine. C u i i-a r p u tea trece prin
â n d să se a m o re ze ze de o curvă, m ai a le s cân d
ai tre c u t de vârsta prim ei în tâ ln iri ? Şi pe urm ă
el îi ceruse lui M ic h e le t p re a m ulte a m ă n u n te
despre tre a b a sa ca taxi-b o y. M a i m ult, vrusese
să-i îm p ru m u te sm okingul. T â n ă ru l în cep u se să
c au te p rin tr-u n sac de b o a rfe. S trogof îşf dăd use
seam a că nu -l p o a te lăsa în sp a tele lui şi se
sim ţise o b lig a t să-l ră p u n ă .
C â t despre S a m a n th a M e e s h a e rt, opt zile
m ai d evrem e, ord in u l de a o fa c e sâ d is p a ră
îi venise de sus, a d ic ă d e la dom nu l M a la m u r ­
do. A p ro a p e din în tâ m p la re , anim atoare-a d e s ­
co p erise to a tă c o m b in a ţia m aestrului D e fo u rray
şi se h o tă râ s e sâ-i v â n d ă in fo rm a ţia n e g u s to ­
rului de b u n u ri. A cesta îi m ulţum ise călduros
şi-i prom isese o recom pensă.
193
R ecom pensa venise cu patru zeci şi o pt de
ore m ai târziu sub fo rm a uno r g lo a n ţe . M a i
exact trei.
Acum , nu m ai răm ăsese de su p rim at d e c â t
a v o catu l şi totul era term in at.
Sub in d ic a ţiile lui S trogof, D e fo u rra y o luase
pe a u to s tra d ă şi m erg ea de m ai b in e d e un
sfert de oră. Pe urm ă, m aşin a cea n e a g ră
ieşi de pe şosea şi m ai parcu rse vreo d o u ăzeci
d e kilom etri p rin tr-u n şes izolat. S trogof îi d ăd u
ordin să o p rească.
C o b o râse, deschisese p o rtie ra in dreptul
şoferului.
Şi universul lui D e fo u rra y e x p lo d a s e in mii
de bu căţi.
Lovitura pe c a re S tro g o f i-o d ă d u după
c e a fă , nu-! om orâse. D e fo u rra y nu era d e c â t
leşinat, d a r răm ase o b u n ă b u c a tă de vrem e
în nesim ţire.
S trogof îl lu ă pe u m ăr şi-l azv â rli' în p o rt­
b a g a j.
Pe urm ă se in s ta la la volan.
C inci m in u te m ai târziu , o p re a m aşina lâ n g ă
un cim itir d e h o d o ro ag e.
K ilom etri de fia re , carc a s e d e m aşini p resate
una în tr-a lta , în tr-u n ta lm e ş -b a lm e ş d e ep a v e
ce-şi a ş te p ta u p o a te de an i în treg i, rân d u l să
intre la presă.
D a r S tro g o f il cun oştea b in e p e Lam onise,
tipul c a re tră ia sin g u ratic, în c a b in a Iui de
m a cara, c o c o ţa tă în plin cer şi c a re a g ă ţa m a-

194
şinile de a c o p eriş şi le a z v â rle a în tr-o en o rm ă
g ro a p ă m e ta lic ă , o presă h id ra u lic ă a le cărei
fălci se în c h id e a u a su p ra prăzii pe ca re o m es­
te c a u , o în to rc e a u şi pe o p arte şi pe a lta
p â n ă câ n d .'euşea.i s-o tia n s fo me în tr-u n cub.
Precis, Lam onise o să-i fa c ă o fa v o a re pen tru
m aşina lui, d a c ă el i-o cerea , l-o d a to ra ca
unui vechi am ic c a re -l salvase d e d o u ă sau
trei ori de la sin u cid ere şi c a re -l a ş te p ta cu
b an ii c â n d nu avea cu ce să-şi p lă te a s c ă doza
Iui de h ero in ă.
O p ri m aşin a cea n e a g ră Ia p ic io a re le m a c a ­
ralei g ig a n tic e ca re scrâşnea, n ech eza şi s câ r­
ţâ ia din to a te în c h e ie tu rile pen tru a urla în
d ire c ţia c a b in e i :
- V rei să-m i acorzi p rio rita te ?
Lam onise nu a ve a o b iceiu l să p u n ă în tre ­
bări a iu re a . D eseori i se a d u c e a u m aşini fu ­
rate sau c o m p ro m iţă to a re pentru că p a rtic ip a ­
seră ia o lovitură c a re sfârşise prost şi tre b u ­
iau să sufere u ltim a tran sfo rm a re .
In c a b in a lui, a c ţio n ă unu! din b ra ţe le m a c a ­
ralei şi fă lc ile c o b o râ ră spre aco perişul m aşi­
nii cele neg re.
A c e a s ta fu sm ulsă de Ia p ă m â n t, se le g ă n ă
; i vid c â teva clip e, pe urm ă fă lc ile se des-
fă c u ră şi m aşin a a te riz ă în fu n d u l presei h i­
d ra u lic e c a re în cep u să m estece.
T a b le le se în d o iră cu o uşurinţă u im ito are
de p a rc ă a r fi fost un a m b a la j de carton.

195
Strogof se g â n d i cu m ila la avo catul c a re c re ­
zuse câ este m ai d eş tep t ca M a la m u rd o ,
- A m in , m urm ura e! p rin tre dinţi.
Pe urm a, îi ceru iui la m o n is e sâ-i îm p ru ­
m ute o m aşină, u rlâ n d ca să a c o p e re zg o m o ­
tul co n casorului.
- ia -o pe c are o doi eşti, îi strigă tipul din
c a b in ă .
S trogof alese una a ib ă , c a re nu m ai e ra ia
prim a tin e re ţe.
Era g ră b it să a ju n g ă ia Paris. M is iu n e a iui
era te rm in a tă ... o să tre a c ă prin strad a Ron-
d aa u x şi o să-şi fo ca valiza în a in te de a lua
b a n ii p e ca re negustpru! d e bunuri îi d ato ra .
în fine, îşi va lua zborul.
S ingu ru l lucru care-! m â h n e a e ra fa p tu l c â
fusese o b lig a t $â se d e b a ra s e ze de pistolul lui
W a lth e r P -3 8 ... d a r în v ia ţă nu faci în to td e a u ­
n a c e e a ce vrei...

*
* *

Airrie Brichot îşi rid ică nasul. El şl Boris so


în tâ ln is e ră în p a rc a ju l d e pe strad a Ecoles, la
doi paşi d e im o bilul tn c a re o văzu seră d isoă
fâ n d pe iu s tin e Buisson.
- D a c ă în ţe le g bine, m urm ură A im e, acum
cincisprezece zile am p le c a t d e la o curvă a s a ­
sinată şi u rm ă rin d firul, d o u ă săp tăm ân i m a'
târziu, a ju n g e m la o a ltă fa tă , ca re şi e a are
a e ru l unei p ro stitu ate. C e rc u l se înch id e.

196
- N u m a i că n -a m re u ş it sa p u n e m m â n a
pe u c ig a ş u l c u p is to l d e c a lib r u 38, re m a rc ă
B oris.
Se s c o to c i în c ă u ta re a u n e i ţig ă r i :
- F a ta a s ta , J u s tin e B u isso n , s u n t s ig u r că
ştie m ai m u lt d e c â t a v ru t s ă -m i s p u n ă , C â n d
i-a m v o rb it d e s p re c irc u m s ta n ţe le m a rţii Iu i F a ­
b ric e M ic h e le t, am a v u t im p re s ia că e ste pe
p u n c tu l s ă -m i v o rb e a s c ă . Şi p e u rm ă , s-a în ­
ch is în ea b ru sc. C a o s c o ic ă .
B ric h o t îşi m â n g â ie m u s ta ţa .
- O s u p o z iţie , n u ş tiu , d a r c re d că a ic i este
un h o g e a c c la n d e s tin , c e e a ce s-a m a i vă zu t,
sau fa ta a s ta a în c h ir ia t o g a rs o n ie ră ca să-şi
fa c ă d e c a p ...
- Ş i?
- O a ltă s u p o z iţie - p e n tru că ju s tin e n u
m ă c u n o a ş te , c e -a r fi să fiu eu „ d e s c h iz ă to r de
d r u m u ri" ?
- „ D e s c h iz ă to r d e d r u m u ri" ? se m iră B o ­
ris. N u în ţe le g .
- D a r e ste c la r I V re a u să s p u n că o v iz ită
d e c u rto a z ie la J u s tin e B u isso n a r p u te a d u c e
la re z u lta te in te re s a n te . M ă p re z in t, îi p o v e s ­
te sc că v in d in p a rte a u n u i p rie te n c ă r u ia i-a m
u ita t n u m e le şi în c e rc să m ă o rie n te z la fa ţa
lo c u lu i, o b iş n u in d u -m ă cu a tm o s fe ra ... C e p ă ­
re re a i ?
- D a c ă n u te -a ş c u n o a ş te , râ se B oris, aş fi
în g r ijo r a t p e n tru J e a n e tte .

197
- Hei I se indignă Brichot, crezi câ vreau
să-mi pregătesc 0 escapada ? Mu sunt aşa de
tâm pit, ca sc risc să aduc cine ştie ce boli pe
acasă..;
- M ă decepţionezi, glumi Boris, credeam
că din cauza virtuţii,
imediat,, verificară" lista locatarilor din holul
imobilului. Mumele iustinei Bulsson ap ărea
clar. Etajul şase : acel c î camerelor pentru
servitoare.
La capătul a cinci minute de discuţii, Boris
şl Aime sfârşiră prin o conveni că Ideea Iul
Brîchot nu era chiar aşa de rea.
- Şi tu ce-ai să -faci ? îl întrebă Ai mă pe
tovarăşul lui.
- Te a ş te p t M ă chinuie un gând şi o să
mai chibzuiesc.
- Ce ?
- O să-ţi spun dacă o să merite, Meme.
Hai. Curaj !
Boris se regăsi singur în maşină.
M uncit de un singur gând, : fem eia aceasta,
iustine Buisson, mai fusese văzuta de el un­
deva.
Capul ei şi restul.
D a r unde ?
Erau orele paisprezece sl zece, cerul înce­
pea să se acopere din nou ae nori.

m
CAPITOLUL XViil

M al era cineva m m o urmărise pe iustine


Buisson pâ*.â în strada Ecoîes şi, care se pu­
sese de- planton şi el, la o suta de metri dis­
tanţă de imobil, dar pe trotuarul celălalt : era
Edouard Sammecoult.
Dacă nu fusese reperat de Boris Corentin,
nici da Aime Brichot, nici chiar de iustine, era
din cauză câ un tip care efectuează o urm ă­
rire pe Solex, lese mal puţin în evidenţă decât
unul de ia volanul unei maşini. M al ales când
ace! tip are pe cap o cască ce-i acoperă faţa,
făcându-l de nerecunoscut,
Sammecoult îşi rodea unghia de la degetul
mare a! mâinii drepte. Un tic de care el cre­
dea că s-a debarasat de mult.
- Căţea, şuieră ei printre dinţi, ai sâ mi-o
plăteşti scump ! .
N u se lăsase doborât. La război, cea mai
b u n ă ap ărare este atacul.
Şl se h o tă râ s e să treacă ia atac.
Se în d re p tă spre Bulevardul Saint-Michelet.

199
Pe d re a p ta , era un b a r Ia subsol. Se b a g ă
în ă u n tru şi cob orî scările ce d u c e a u la prim ul
nivel spre to a le tă şi tele fo n .
G ă s i m ai m ulte cărţi de tele fo n a zvâ rlite pe
o m ăsu ţă. Răsfoi u na d in tre ele Ia litera B. iu s ­
tin e Buisson e ra tre c u tă d e d o u ă ori, în stra4a
R o ndeau x şi în strad a Ecoles.
Cum fo rm ă n u m ăru l din strad a Ecoles, Jus-
tin e rid ică recep torul.
— T re b u ie să te văd c â t de cu rân d posibil,
azvârli S a m m ec o u lt cu o voce g ră b ită .
— C e s-a în tâ m p la t ? rip ostă Justine. V rei
să m ă rogi, să te pui în g en u n ch i ? Te previn
că n -o să-ţi m e a rg ă .
— N u . D im p o trivă . M i-a m fă c u t socotelile,
m -am g â n d it şi am d e s c o p e rit că pot să-ţi dau
ban ii m ai cu râ n d d e c â t cred e am .
— C e -i b a za c o n ia a s ta ? îl în tre b ă Justine
suspicioasă. D a c ă încerci să m ă duci, o s-o
regreţi, m icul m eu E d ouard !
— O să am ju m ă ta te din ce m i-ai cerut- în
seara asta, tre b u ie să te văd , a rg u m e n tă el.
s— Ju m ă ta te din c â t ? îl in te ro g ă ea.
— C inci sute de mii, suflă Edouard. D a r în
schim b, vreau ju m ă ta te din c o p iile film u lu i. în ­
c e p â n d cu sea ra a c e asta.
El ghici că în sufletul Justinei se d u c ea o
lu p tă. D a r lă co m ia fu m ai m are.
— N -o să-ţi pot da c o p iile în seara a c e asta,
spuse ea cu o voce ezita n tă , este p rea cu rân d .

200
S a m m ec o u lt îş! şterse fru n te a cu dosul m â ­
n ecii. P ariase cu el însuşi, câ Justine m inţise
în le g ă tu ra cu co p iile . Ea nu avea d e c â t ver­
siu n ea o rig in a lă , acu m el era sigur.
— O să-ţi d a u to a te c o p iile d u p ă ce-ţi vei
plăti d a to ria , relu ă ea.
— N u , fă c u S a m m ec o u lt cu fe rm ita te . V re a u
m ai m ult d e c â t u n a în s ea ra a c e a s ta . C rezi că
este cinstit să iau u n a sin g u ră în schim bul a
cinci sute de mii de b a n c n o te ?
Justine se m ai g â n d i un pic.
— B ine, spuse ea. D a r d a c ă încerci să m ă
p ă c ă le ş ti, o să in trăm a m â n d o i la răco a re , nu
uita.
C in ci m in u te m ai tâ rziu , S a m m ec o u lt îşi în ­
c ă le c a Soîexui g a r a t în stra d a Ecoîes şi p o rn e a
ca şi cum a r fi fost pe o m o to cicle tă de curse.
îi m ai ră m â n e a u e xa ct ş a p te ore ca să iasă
din coşm arul în care-1 b ă g a s e re a p a riţia iu s ­
tin e i.

* *

D a c ă E d o u ard S a m m ec o u lt ar fi fost d o ta t
cu o a d o u a ved ere, a r fi ştiut că în a fa ră de
efectu l surprizei, el b e n e fic ia şi d e o a ltă su­
p e rio rita te : e xa ct in m o m en tu l în care-1 t e le ­
fo n a, Justine, în g a rs o n ie ra ei, se lu p ta cu cea
m ai tâ m p ită şi n e p lă c u tă p ro b le m ă din to a te
şi a n u m e , o in u n d aţie.'

201
Eo închisese telefonul in momentul exact in
care Aime Brichot suna la uşă.
Pe scară, urcând cele şase etaje, avusese
timp sâ-şi definitiveze planul. E! deschise gura
când iustine strigă :
- Se poate spune că sunteţi rapid ! Intraţi I
Era door cu sutienul pe eo şi manşetele de
la jecnşi suflecate. Brichot observă că picioa­
rele îi erau ude.
- Â sărit o garnitură, sau aşa ceva, con­
tinuă ea. Aşa cum v-am spus la telefon, baia
era inundată deja când am ajuns eu. G răbî-
ţi-vă, altfel va fi catastrofa secolului !
în faţa amplorii stricăciunilor, ea il decoman-
dose pe clientul ei din dupâ-am iaza aceas­
ta, un tip care venea din opt în opt zile de îa
Auger, doar ca să a vadă.
- Ai venit, sau ce dracu’ ? ridică ea vocea
privindu-1 pe Brichot care-şi bălăngănea bra­
ţele.
- Am venit, murmură el slab.
- Nu ţi-ai adus trusa cu scule ?
- Trusa ? Nu... am uitat-o.
- Cum ai venit aşa, câine surd la vână­
toare ! Noroc că am eu ceva scule într-un şi­
fonier, o cheie franceză, cleşte... la uită-te îa
astea dacă-ţi convin.
Pardoseala sălii de baie dispăruse sub un
strat de trei centimetri de apă. „Acum o să
fac pe instalatorul" îşi zise Brichot, încercând
să se obişnuiască cu situaţia. M ai întâi îşi scoc-

202
se lo d e n u k Sub vestă avea un pistol de p o liţie
tre c u t prin cu rea. In tim p ce e a stă te a cu s p e ­
tele , el îşi piti a rm a in b u zu n aru l p ard e siu lu i.
Pe urm ă avansa cu rajos în m ijlocul b ălţii.
Justine prinsese sclip irea ţevii pistolului.
D e o a re c e m eseria de in s ta la to r nu e ra a tâ t
de p eric u lo a s ă în c â t să tre b u ia s c ă să um bli
în a rm a t, nu existau d e c â t d o u ă p o s ib ilităţi,
Poliţist sau hoţ.
în a m b e le cazuri, ea ar fi avut co n ştiinţa
c u rată.

- *
* *

In a c e e a ş i clip ă, Boris C o re n tin p ărăsi stra­


d a Ecoles.
„ S p e r că n -o să te superi pe m in e p rea
tare, M e m e " , îşi zise el, sim ţin d u -se uşor v i­
novat că -ş i a b a n d o n a colegul, astfel.
C u fo rţa unui trăsn et, creierul lui îi furnizase
soluţia en ig m ei : Justine Buisson, pe c a re o
văzuse in te g ra l, din spate şi din profil. Era la
televizor, în tr-o seară- fo a rte tâ rzie , spre ora
d o u a sau trei, cân d p rie te n a Iui ca re stătea
lu n g ită lâ n g ă el, ju c â n d u -s e cu te le c o m a n d a ,
d ăd u se peste c a n a lu l cu film e porno. N u -ţi
tre b u ia m u ltă im a g in a ţie ca să-ţi dai seam a
că film ul c a re a p ă ru s e pe ecran nu povestea
V ia ţa Jan nei D 'A rc .
Justine Buisson ju c a s e îr> film e porno.

203
A v ea acu m un fir. S u b ţire, fă ră în d o ia lă , dar
nu a v e a de g â n d să-l lase.

*
# *

Pentru E douard S am m eco u lt, era o a d e v ă ­


ra tă c ă lă to rie în tim p. Un fel d e în o ta t co n tra
c u ren tu lu i unui râu ca re d e v e n e a din c e în
ce m ai m u rd ar, pe m ăsură ce se a p ro p ia de
izvor.
Erau a p ro a p e o rele cin cisp rezece. D e Ia
prânz, un singur g â n d îi o cu p a m în tea . A c e la
la Linda Brad'/.
In tr-o stră fu lg e ra re , d u p ă ce se d es p ărţise
de Justine în stra d a Sevres, la baru l a c e lu i h o ­
tel de lux, îşi a m in tis e scena c a ra m b o lu lu i în
ca re de a b ia o liniştise p d n e b u n a a ia , d ro g a ­
tă cu ..p u d ra în g e rilo r" şi în a rm a tă cu un cuţit
d e b u c ă tă rie , c a re -i vroia p ie le a Justinei. ţ , 0
c retin ă g e lo a s ă !“ spusese cea din u rm ă. Linda
Brady îi scosese ochii unui p o liţist câ n d ace ştia
ven iseră. Ea fusese c o n d a m n a tă la ani grei de
puşcărie şi S a m m ec o u lt nu m ai auzise n ic io d a ­
tă de e a .
C e se în tâ m p la s e cu n e b u n a ? M a i tră ia în ­
că ? La vrem ea a c e e a câţi a n i a v e a ? treizeci
şi p atru , treizeci şi .cin ci de ani ? D e ci, acum
a r avea în Jur de cincizeci. D a c ă m ai era în
via ţă ...

204
N u -i găsi n u m ele n ic ă ie ri, în nici o c a rte de
tele fo n .
P u tea fo a rte bine să-şi fi sch im b at num ele
d u p ă c e ieşise din p u şcărie sau să se fi m ă ­
ritat. Putea să fi p le c a t în provincie sau străi­
n ă ta te .
S am m eco u lt, c a re -i te le fo n a s e Theresei, se­
c re ta ra sa, pen tru a -i sp u ne că n -o să revină
în cursul a c e le i zile, scutură din cap , a şe zat pe
Solexul său, cu un picior pe p ă m â n t, o p rit la un
stop, pe b u leva rd u l O p e re i.
P lan u l lui nu fă c e a nici c â t o c e a p ă d e g e ­
rată.
D e a ltfe l, ura Lindei pen tru Justine, cu tim ­
pul, p o a te se stinsese.
C h ia r d a c ă a r g ăs i-o , e! n -a r reuşi s-o facă
să se răzb u n e.
T re b u ia ca el să ,,scu ipe". Lună de lună.
P â n ă la sfârşit.
O sută de m ilio a n e d e c e n tim e I
Şi a p o i, fă ră în d o ia lă că Justine a r co n tin u a
să-l ş a n ta je ze . Pe o p e rio a d ă n e lim ita tă . T o ată
viaţa.
El d e m a ră din nou. O ric u m , nu a v e a nici un
m ijloc ca să p u n ă m ân a pe Linda Brady.
M e rs e pe m ai m ulte străzi p â n ă cân d se trezi
pe stra d a B an q u e. în ju ră pe sub cas ch etă. D e
acu m , p â n ă la sfârşitul zile lo r Iui, tre b u ia să
fa c ă pe b a n c h e ru l, da !
F râ n ă brusc, d e c la n ş â n d în s p a te le lui un
c la x o n a t asu rzitor.

205
T o cm a i tre c e a p e s tra d a B o u rse , p rin fa ţa
p rim ă rie i c e lu i d e a ! d o ile a a ro n d is m e n t,
Şi el îşi a m in ti d in tr - o d a tă că p o ţi sâ g ă s e ş ti
pe c in e v a c o n s u ltâ n d lis te le e le c to ra le c a re se
g ă s e s c la fie c a re p rim ă rie .
D a c ă U n d a n u -ş i s c h im b a s e n u m e le şi n u
se m u ta s e d in P aris, e l a v e a o şa n să , o m ică
şa n s ă s -o d e s c o p e re .
N u m a i că , în to a tă c a p ita la e ra u d o u ă z e c i
d a a ro n d is m e n te . D e c i d o u ă z e c i d e p rim ă rii. Şl
e ra u o re le c in c is p re z e c e tre c u te .
Era im p o s ib il.
C re ie ru l îi lu c ra cu o v ite z ă fa n ta s tic ă . Se h o ­
tă rî să tre a c ă p e s te c a r tie r e le s c u m p e . S co a să
d in c ir c u la ţie , aşa cum e ra !a tre iz e c i şi p a tru
d e a n i, L în d a n u a ve a cum să lo c u ia s c ă p e b u ­
le v a rd u l P a u l D o n n e r sau p e C h a m p s -E ly s e e s .
D o a r d a c ă n - a r fi s u rv e n it vre o m in u n e .
O sâ a ta c e c a rtie re le m a i m o d e s te . B e lle v ille ,
R e p u b liq u e , P o rte des L ila s. Pe u rm ă a ro n d is -
m e n te le X V I!!, XIX, XX, d a c ă b ir o u r ile n u e ra u
în c h is e .
O m in u n e , se g â n d i e! p o rn in d d in n o u . Era
n e v o ie d e aşa ceva ca s-o g ă s e a s c ă .
D a r nu m a i p u te a d a în a p o i, n u a v e a de a le s.

206
C A P IT O L U L XIX

Boris parcu rse din doi paşi biroul m inuscul


pe c a re -î o c u p a M a rc e l B oisdubout, o veche
c a m e ră ren o v ată din strad a S a in t H o n o re . A-
p a rta m e n tu l p roprîu-zis a l lui B oisdubout era ia
e ta ju l al tre ile a , d a r el în ch irics e acest local
pen tru a-şi fa c e ,,c e rc e tă rile ".
C ei trei, b ă ie ţi ai săi, a că ro r vârste e rau c u ­
prinse în tre tre isp re zece şi nouă a n i, nu aveau
d rep tu l să intre a ic i. In privinţa e d u c a ţie i co ­
piilor el e ra in tran sig en t. Locul und e, de o b u r ”'1
d u zin ă d e a n i, îşi re d a c ta teza d e d octorat, o
tre a b ă fo a rte serioasă şi o fic ia lă : Evoluţia
scenei p o rn o g ra fic e pe ecran .
Profesor la Institutul de în a lte Studii C in e ­
m ato g rafice , au to r al m ai m ultor lucrări despre
cinem a, B oisd ubout era, p ro b a b il, cel m ai bine
In fo rm at om în c ee a ce priveşte in d u stria cin e ­
m a to g ra fic ă a secolului XX. Il m ai servise pe
Boris C o re n tin cu doi ani in urm ă, cân d acesta
a n c h e ta un tra fic dubios d e casete porno in
care p a rtic ip a s e ră m inori ca eroi.

207
A lt d e ta liu m ai n e o b iş n u it ca a lte le : M a rc e l
B o is d u b o u t e ra c ă s ă to r it d e ş a is p re z e c e a n i şi
se lă u d a că în to ţi a c e ş ti a n i nu a v u s e s e d e c â t
o s in g u ră fe m e ie : a lu i.
T o a tă ş tiin ţa lu i se d a to r a c ă r ţilo r. D a r e ra
im e n s ă .
- D u p ă ce m -a ţi s u n a t, d o m n u le in s p e c to r,
sp u se e l îm p in g â n d o g ră m a d ă d e d o s a re spre
e x tre m ita te a b iro u lu i, am a d u n a t to t ce e ra le ­
g a t d e iu s tin e B u is s o n . D a c ă v re ţi să vă u ita ţi,..
El e ra îm b ră c a t cu o c ă m a ş ă tra n s p a re n tă
d e n y lo n , c a re lă s a să se v a d ă p ă ru ! lu i n e g ru
d e p e p ie p t. D a r c ra n iu ! lu i, p rin c o m p e n s a ţie ,
e ra c a o lu n ă p lin ă .
Peste to t e ra u fiş ie re . C e le c a re se re fe re a u
la re g iz o ri, a c e le a u n d e film e le e ra u c la s a te în
o rd in e a lfa b e tic ă sa u pe te m e . A c e le a u n d e , în
fin e , e ra u c la s a te v e d e te le p o rn o . C u s p e c ia ­
lită ţile ' lo r, m ă s u rile lo r, o r ig in ile s o c ia le şi lis ta
film e lo r la c a re p a r tic ip a s e ră .
E rau şi a lte d o s a re , u n d e M a rc e l B o is d u b o u t
a rh iv a s e a r tic o le d in z ia re ce se re fe re a u ia in ­
d u s tria film u lu i. M e to d e le lu i d e c la s a re e ra u de
o e fic a c ita te u lu ito a re . In tr - u n s fe rt d e o ră , im e ­
d ia t d u p ă te le fo n u l lu i B o ris, a d u n a s e to t ce e o
ce o p riv e a p e J u s tin e B u is s o n .
B o ris C o re n tin ră s fo i fiş e le cu r a p id ita te . Lo
ru b ric a ,,s p e c ia lită ţi" se a fla că iu s tin e e ra o
fru n ta ş ă a d u b le i p e n e tră ri : a s o d o m ie i în g e ­
n e ra l şi a s o d o m ie i cu p u m n u l în p a r tic u la r .
T itlu rile c a p o d o p e r e lo r în c a re ju c a s e o c u -

208
pau m ai m ulte linii. D e b u ta s e fo a rte tâ n ă ră , la
n o u ăsp rezec e a n i, în „ C o lţu rile re g u la tu lu i" şi
B oisdubout îi p ăstrase prim ul interviu, a p ă ru t
în revista c in e m a to g ra fic ă de a v a n g a rd ă , dis­
p ă ru tă de a tu n c i, „ M a r in e la " .
Şi era sem n at E douard S am m ecoult.
Boris surâse cu gura. p â n ă la urechi flu tu ­
rând tă ie tu rile din revistă :
- Aş p u tea ?
- Am un xerox, se g răb i Boisdubout. V ă fac
im e d ia t o cop ie.
N u se p u n e a p ro b lem a, nici m ăcar pentru
poliţie, să-i s ă răc ească p re ţio asele arhive.

- C in e -i m aim u ţo iu l ăsta ? tu n ă D o n a tie n


Strogof. N u poţi să stai liniştit nici m ă c a r cinci
m in ate că poliţiştii vin să te c a u te în c u r !
M a im u ţo iu l în chestiune era A im e Brichot,
care-şi reven ea în cet din c e a ţa co m ato as ă în
care căzuse, d u p ă im p actu l pe c a re -l avusese
cap u l lui cu o sticlă de whisky le g ă n a tă de Jus-
tine.
In tim p ce A im e, în b aie, se screm ea să o-
p rească in u n d a ţia , Justine d ăd u se d o v ad ă de
o e fic a c ita te u lu ito a re . Sub pretextul că vrea să
a g a ţe vesta şi p ard esiu l in stala to ru lu i e a -i şter­
pelise h â rtiile de id e n tita te .
Era cel d e al d o ile a copoi de la B rigada
M o n d e n ă c a re o vizita astăzi.
Şi doi e ra cam mult.

209
Ea ii te ie fo n â şi lu i S tro g o f. E! to c m a i se î n ­
to rse se in s tra d a R o n d e a u x şi e a -l ru g a s e să
vin ă d e u rg e n ţă .
A ş te p tâ n d u -I, p e n tru m a i m u ltă s ig u ra n ţă , ea
g o lis e p is to lu l lu i A im e B r ic h o t Pe u rm ă ea se
în a rm a s e cu o s tic lă d e w h is k y şi B ric h o t nu
avu tim p să se în tre b e d in ce i se tra g e c â n d
căzu fă ră c u n o ş tin ţă cu n a s u l în a p ă .
Ea-S tra s e a p o i p â n ă ia un fo to liu u n d e -ş î
le g a ea c lie n ţii m a s o c h iş ti în tim p u l ş e d in ţe lo r,
ş i-l le g a s e z d ra v ă n .
- N u ş tiu c e -a i fă c u t, îi sp u s e ea Iu l D o n a ­
ţi en S tro g o f, d a r tre b u ie să fie o m a re p o rc ă rie .
Şi e u n u v re a u să fiu a m e s te c a tă , la -! p e tip u l
a s ta şi fă ce vre i cu el, eu n u v re a u să ştiu n i­
m ic I
- M a i ai. p a c h e tu l p e c a re ţl l-a m d a t a z i­
d i mi n e a ţă ? o în tre b ă S tro g o f.
O c h ii iu s tin e i se u m b riră . C e p a c h e t ? işi
a d u s e a m in te b ru s c : p is to lu l P -3 8 I E a-! u ita s e
c o m p le t în fu n d u l p o ş e te i !
- Nu, m in ţi ea. L-am a ru n c a t a ş a cum m -a i
în v ă ţa t.
D a c ă e a -i s p u n e a a d e v ă ru l, ris c a să fie ,,c u ­
ră ţa tă " , aşa cum m a i fă c u s e d e d o u ă sau tre i
o ri.
- P ă ca t, fă c u S tro g o f. M ă s im t g o l fă ră ş m e ­
c h e ria a c e e a .
- M ic h e le t ? în tre b ă e a b ru s c . F a b ric e M i-
c h e le t ? Tu ?

210
- D a , făcu S trogof fă ră şo v ăia lă, plin d e un
soi de m ân d rie. Şi nu n u m ai pe el. Am lă s a t
ceva m o rtă ciu n i pe u nd e am tre c u t în ultim ul
tim p.
- Ş te rg e -o ! ţip ă Justine cu p rin să d e te ro a re .
- C e -a i,, d ra g ă ? rip ostă S tro g o f Te n e c ă ­
jeşte a ş a de ta re să fii c o m p lic e a unul a s a s in ?
Peste ochii Iui A îm e B richot se în n o d a o b a ­
tistă. în g u ră, o b ilă de p lastic îi d is ta n ţa m a ­
x ila re le şi-î îm p ie d ic a să strige. Bile de v a ta îl
a s tu p a u u rech ile. N -a u z e a d e c â t un m urm ur în ­
d e p ă rta t. Se simţi brusc rid ic a t în sus d e d o u ă
b ra ţe p u te rn ic e şi în velit în c e e a ce p ă re a a fi
un covor. G h ic i că este c o b o râ t pe scări.
Pe urm ă se au zi po cn etu l unui p o rtb a g a j de
m aşin ă şi a p o i un m otor c a re porneşte.
U ltim u l drum al c o n d a m n a tu lu i, îşi zise
Brichot.
în g â n d , în c e p u să-şi ia a d io de la Janette,
copii, Boris şi de la toţi acei pe care-1 iubise.
R ă m a să singură, Justine se în tre b a ce o să
spună câ n d o vor în tre b a despre co p o iu l cu
o ch ela ri c a re venise la ea. N e g ă s in d nici un
răspuns, îşi zise c -a r tre b u i s-o ia la p icio r cât
de c u râ n d posibil.
în b a ie , nivelul a p e i nu m ai creştea. În a in te
d e a i se' da ia cap , B rich o t îşi făcu se cu c o n ­
ştiin cio zita te m eseria de in s ta la to r. O p ris e
scu rg erea.
N u e ra p o a te o con solare, d a r în to td e a u n a
era a ş a .

211
Jos, la to m b e ro a n e , în fu n d u l curţii im o b ilu lu i,
ea se d e b a ra s a de revolverul poliţistulu i şi de
a s e m e n e a şi de g lo a n ţe le de c a re îl golise.
Se h o tărî să p o a rte cu ea, în poşetă, pistolul
lui S trogof. C el puţin din s ea ra a c e a s ta , d u p ă
în tâ ln ire a cu S am m ecoult. N u se ştie n ic io d a tă .
G ra b a a c e s tu ia de a -i d a ban i i se p ă re a
extrem de b izară.

* *

Boris C o re n tin închise nervos.


D e cinci sau şase ori în c e rc a s e să vo rbească
cu E douard S am m eco u lt. Era d e n eg ăsit. N ici
Ia el a c a s ă şi nici la birou.
C â t despre A im e, îşi reproşa c ă -l lăsase b a l­
tă. D a r acesta din urm ă avea în tâ ln ire cu
m aestrul D e fo u rra y la o rele op tsp rezece. O să
reia le g ă tu ra cu el su n ân d la c a b in e tu l a v o ­
catu lu i.
A p rin se o ţig a ră şi se răstu rn ă pe sp ă taru l
scau n u lu i. S in g u r în biroul A fa c e rilo r R e c o m a n ­
d ate, el în c e p u să reflec teze asu p ra în tâ m p lă r i­
lor vieţii şi secretelo r c iu d a te ca re le g a u a p r o a ­
pe fie c a re existenţă.

Un pic în a in te de o rele şap tesp rezece, Ed ou­


ard S a m m ec o u lt avu im p re sia că învie.

212
N e g ru p e c fb , a ve a în fa ţa lu t a d re s a t in d e i
B ra d y . Era vie ! Şi lo c u ia a p r o a p e d e p o a rta
C h a p e lle , p e o s tra d ă n u m ită E v a n g ile .
P lu tin d d e fe ric ire , p ă ră s i p r im ă ria a ro n d is -
m e n tu lu i X V III,
A c u m , e ra d e a le s — c a p sa u p a ju ra .

*
& t-

D in c a u z a tr a n s p ir a ţie i, u n u l d in ta m p o a n e -
le d e v a tă a lu n e c a s e şi, p rin ta b la p o r tb a g a ju lu i
în c a re e ra g h e m u it, A im e B ric h o t a u z e a d is ­
tin c t v o c ile c e lo r d o i b ă r b a ţi.
— D o a r n - o sa m ă o m o ri p e n tru c â p re s a
e s te d e fe c ta , re p e tă p rim u l, O sâ fie re p a ra tă
m â in e la prisma o ra , a s ta -î to t c e -ţi p o t s p u n e !
— R a h a t, m o rm ă i c e i d e a l d o ile a , c e -o fi
cu p o r c ă r iile a s te a d e m a ş in ă rii ? A m n e v o ie
c a o c e a s tă ra b lă să fie im e d ia t p re s a tă ! A u z i ?
I m e d ia t !
— Te-asm re fu z a t v re o d a tă ? îl în tre b ă p rim a
voce.
— Im e d ia t ! u rla c e la la lt b ă tâ n d în c a ro s e rie
c u p u m n ii. Im e d ia t.
B ric h o t se ia s ă sâ re c a d â p e fu n d u l p o r t­
b a g a ju lu i. A v e a o u ş o a ră , o fo a rte u ş o a ră tr e ­
s ă rire .

213
C A P IT O L U L XX

O lo v itu ră d e p ic io r îi fu s u fic ie n tă lu i B o ris


ca sâ d e s c h id ă uşa g a rs o n ie re i J u s tin e i B u îsson ,
d in s tra d a E coles. A c e a s tă in te rv e n ţie p o a te
că n u e ra le g a lă fă ră d o c u m e n te le e m ise de
c ă tre ju d e c ă to r u l d e in s tru c ţie , d a r e ra u r ­
g e n tă .
T u ru l lo c u in ţe i fu fă c u t fo a rte re p e d e . B o ris
se în d r e p tă s p re te le fo n p e n tru a -i te le fo n a d in
n o u m a e s tru lu i D e fo u rra y .
N ic i a v o c a tu l şi n ic i B ric h o t nu d ă d u s e ră
n ic i un sem n d e v ia ţă !-
în c h iz â n d te le fo n u l, p riv ire a îi c ă z u pe p e ­
re te le pe c a r e - l a v e a în fa ţă . M a i m u lte n u ­
m e re d e te le fo n cu o p t c ifre e ra u în sc ris e .
F o rm ă u n u l c a re n u ră s p u n s e . La a l d o ile a
ră s p u n s e ro b o tu l.
A l tre ile a r id ic ă re c e p to ru l :
— C in e s u n te ţi ? în tre b ă B o ris cu b r u ta ii-
lita te .
- la a s c u ltă , d r e p t c in e te cre zi, s trig ă v o ­
c e a d e ia c e lă la lt c a p ă t a l fir u lu i.

215
- in spector d iv izio n a r d e la p o liţia ju d ic ia ­
ra, zvârli Boris sec.
- Francis B e au cran n e, făcu c e lă la lt. A n tre ­
p ren o r de pom pe fu n e b re . C e ...
- O cun oaşteţi pe o o a re c a re Justine Buis-
son ? î-o tă ie Boris.
- N u ştiu d a c ă e a se num eşte Buisson,
răspunse B e a u c ra n n e d u p ă o uşo ară ezita re ,
d a r cunosc o Justine. C h ia r acum a sosit aici,
pe p lato u l de film are.
- C e în s e a m n ă aici ?
- La m ine, b in eîn ţele s.
- C e -i cu povestea a s ta cu p lato u l ?
B e a u c ra n n e în c e p u să-i exp lice că-şi în c h i­
n ase casa unei e c h ip e de film a re c are tu rn a
un film . C ă e ra u ltim a zi şi c ă ...
- Sosesc, i-o tă ie Boris c a re în ţelesese tot.
N u spuneţi nim ic Justinei.
- Este vorba de o surpriză ? se m in u n ă
B e au cran n e.
- Cum vreţi să-i spuneţi.

*
„ * *

Lui S a m m ec o u lt nu-i ven ea să c re a d ă . In


a fa ra p ăru lu i a lb , Linda Brady nu se schim base
practic d elo c d e -a lungul an ilo r. Era cas ieră
în tr-u n mic c in e m a to g ra f din P ig alle, lo cu ia în
d ou ă c am ere ca re d ă d e a u în tr-o curte şi d u p ă
pozele cu fete g o a le c a re -i îm p o d o b e a u pereţii

216
s-a r fi zis câ a c e a s ta este lo cu ita de o tip a
fo a rte o b s e d a ta . D o a r câ e a le prinsese pe
pereţi şi d o a r câ e a era le s b ia n a . P â n ă în
vârful u n g h iilo r.
— C in e sunteţi ? în tre b a e a pen tru a zecea
oara.
N -a r e im p o rta n ţa , re p e ta S a m m ec au lt, si­
gur câ e a n u -i recunoscuse. Sâ zicem c â ' sunt,
ca şi d u m n e a v o a s tră , cineva c a re a re suficiente
m otive p en tru a se p lâ n g e de Justine Buisson.
F a ţa a s c u ţita a U n d e i Brady se în tin se c ă ­
t r e 'e l.
— Tim p de ani şi ani d e zile, spuse e a , nu
m -om g â n d it d e c â t la un singur lucru : sâ m â
răzb u n . S -o om or.
— Şi acum ? în tre b ă S am m ecoult.
Ea e zită :
— N u m ai ştiu. M i-a rn strica t viaţa din c a u ­
za e i. Toţi aceşti a n i de p u ş cărie ...
El g â n d i :
— F ă ră e a , n ic io d a tă n -a ţi fi aju n s a c o lo .
— Ştiu, zise ea cu o voce răg u şită.
E d ouard se rid ică. îi in d ic ă a d re s a u n d e ea
a r p u te a -o găsi în seara a c e a s ta , li preciza şi
că Justine este în a rm a tă . în g e a n tă , a ve a un
revolver.
— N u u ita ţi, spuse el. Revolverul.
— în tr-u n a m b a la j de h â rtie de ziar, făcu
tin d a Brady în c h îzâ n d u -ş i o ch ii... N -o să uit.
D e cum a ju n s e a ra ră îşi zise că p lan u l lui
era o u topie. Ia r d a c ă Linda o om ora pe Jus-

217
tin e , rem u şcâ rile lui vor fi cu m ult m ai m-ari
d e c â t u ş u ra re a pe c a re o va simţi.

*
* &

— C ră p ă m s u b re fle c to a re le a s te a ! R itm u i
e ste in fe rn a l.
P ro te s te le V a n e s s e i fă c u ră c a to ţi să iz b u c ­
n e a s c ă în râs, în s a lo n u l h o te lu lu i p a r tic u la r
d in s tra d a B lo m e t. C h ia r M o n iq u e m a c h îe u z a ,
o a re -ş î p lim b a p ă m ă tu fu rîle cu p u d ră p rîm p re -
ju ru l a tre i sexe m a s c u lin e , s c u la te , în c e rc ă un
zâ m b e t.
C a şi în p rim a se a ră , ja lu z e le le şi d r a p e r iile
fu s e s e ră tra s e . C a şi în p rim a s e a ră , te h n ic ie ­
n ii îm b ră c a ţi • e v o lu a u în m ijlo c u l a c tr iţe lo r şi
a c to r ilo r g o i. C a şi în p rim a s e a ră , B e a u c ra n n e
e ra în a l ş a p te le a cer. S in g u ru l lu c ru p e c a re -l
re g re ta e ra c ă tu rn a re a în c e ta în s e a ra a s ta .,
d a r to a te lu c ru r ile c e le b u n e a u un sfâ rş it.
— G a ta ? T o a ta lu m e a e ste la lo c u l ei ?
s trig ă K a llik o k k o s . V a n e s s a , c u !c ă -te pe s p a te
şt rid îc â - ţi p ic io a re le . N u . M a r m u lt d e c â t a tâ t.
în e c h e r. D a . D e s fă -ţi se xu l cu d e g e te le , tre b u ie
sâ se v a d ă to t.
O p e r a to ru l şef, cu c a m e ra pe u m ă r, se p re ­
g ă te a să tra g ă sce n a în p rim p la n .
— Pe a r ip ile p e n is u lu i ! s trig ă s e c re ta ra de
p la to u .
— C a m e ra d o i ! M o to r I u r lă ca u n e co u
D irty K aL

213
iu s tin e B uîsson se lă s ă pa s p a te , lâ n g ă p e ­
rete . A r f i d a t o a ve re p e n a u a p u n e m â n a p e
un p ic d e h e ro in ă . D e la v iz ita c o p o iu l j î c h e l
şi m u s tă c io s , fric a îi s c u rm a p â n te c e le c a o
g h e a ră d e fie r.
,,A m fă c u t o m a re p o rc ă rie că l-a m p re v e n it
pe S tro g o f” îşi zise e a p e n tru a m ia o a ră .
T re sa ri u ş o r c â n d B e a u c ra n n e se a p ro p ie de
ea :
- N u vrei să b e i un p a h a r d e ş a m p a n ie cu
m in e ? îi p ro p u s e e l. Este d o a r u ltim a s e a ră .
D e cum a ju n s e ră în c a m e ra lu i, e l îi d e s fă c u
d e c o lte u l şi în c e p u să -i fră m â n te s â n ii m a sivi,
cu e n e rg ia d is p e ră rii.
Pe u rm ă , o p u s e în tr-u n fo to liu , îi rid ic ă p i­
c io a re le , îi d e s fă c u c o a p s e le şi. ţin â n d u -s e cu
m â n a , se în fip s e în a d â n c u l p â n te c u lu i ei.

D in s a lo n u l d e u n d e se a u z e a u râ se te , î n ­
tre tă ia te d e in d ic a ţiile pe c a re le d ă d e a K a lli-
k o kko s, n im e n i n u a u zi b ă tâ n d u -s e la uşa m i­
c u lu i h o te l p a rtic u la r. In a fa ră d e M o n iq u e ,
m a c h ie u z a , c a re îi d e s c h is e .
F e m e ia cu p ă ru ! a lb , îm b ră c a tă cu un m a n ­
to u v e c h i d in b la n ă s in te tic ă , o u im i. D a r c â n d
a c e a s ta îi e x p lic ă că e a e ra o ve ch e p rie te n ă
o J u s tin e i şi câ a r d o ri s o v a d ă pe a c e a s ta
d in u rm ă , ea o lă s ă să in tre ..
— T re b u ie sâ a ş te p ţi a ic i. sp u se ea c â n d a-
ju n s e râ în h o l. Se tu rn e a z ă .

219
Lin d a B ra d y d ă d u din c o p . în ho), pe po d ea,
sau pe m arm u ra unei co m o d e Louis XV. erou
o g ră m a d ă d e poşete.
Ea !e deschise u na d u p ă a ita .
P ână câ n d o găsi pe cec.» in c a re se a fla
pistolul W a lth e r P-38.
Pe urm ă, în tred esch ise uşa salo n u lu i şi c e r­
cetă cu p rivirea g ru p u l c e lo r core erou a d u n a ţi
aco lo. Justine nu era.
în cep u să desch id ă a lte uşi. P â n ă in m om en-
tu! în c a re descoperi c a m e ra lui B e au cran n e.
In p e n u m b ră Justine se a lb i in s ta n ta n e u .
— îm i fa c e p lăcere, scrâşni Linda. V ă d că
m ă recunoşti !
în tre ru p t din p lin ă p lăcere, B e au c ra n n e se
retrase din p â n te c e le Justinei şi, cu sexul îm -
băţoşat, se în d re p tă spre necu n o scu tă :
— C in e -i n eb u n a a s ta ? strigă el.
Ţ eava revolverului se m işcă cu g u ra în d re p ­
ta tă spre b u rta b ă rb a fu!ui.
— D a c ă m ai în a in te zi un pic, îţi sfărâm tes­
tic u le le , îl a v e rtiză Linda Brady cu o voce c iu ­
d a t de c alm ă.
B e a u cran n e, a m u ţit d in tr-o d a tă , se lăsă so
c a d ă tre m u râ n d pe un scaun.

*
* *

D ru m u l d e în to a rc e re la Paris nu d u ră m ai
m ult de d o u ăzeci de m in ute. La vo lanu l m aşinii
roşii, „îm p ru m u ta te " din p a rc a ju l S aclay, Strp-

220
gof îşi c h in u ia m in te a în to rc â n d p ro b le m a pe
to ate feţe le.
In p o rtb a g a j avea un copoi şi as ta e ra din
ce în ce m ai râu pen tru el D e ja în c e p e a să
p u tă îngrozitor.
N u voia să m ai aştep te p â n ă m âin e c a sâ
term in e cu copoiul ăsta. T reb u ia sâ se d e b a ­
raseze, d e el cât m ai cu rân d posibil.
C â n d a ju n s e ră la p erife rie. Parisul e ra cu ­
fu n d a t in tr-o n o a p te n e a g ră .
li tre b u ia o arm ă.
Peniru o -i ră p u n e pe acest ra h a t n e n o ro ­
c it.
Si p roasta a ia de Justine îi aru n c ase p is to - -
Iu! lui P -3 8 !
- La d ra c u ' I în ju ră el d e o d a tă o p rin d u -se
brusc în m ijlocul şoselei.
In sp a tele lui, m ai m ulte m aşini în c e p u ră să
claxon eze.
- Bine, bine, spuse e! p o rnind şi in d re p tâ n -
du-se spre d re a p ta .
Ieşea din p erife rie prin p o a rta O rle a n s . îşi
ad u s e a m in te d în tr-o d a fă că poliţistul a v e a şi
el un revolver. B ineînţeles ! Şi a r fi fost chiar
nostim sâ-l o m o are cu p ro p ria lui a rm ă , D in -
tr-un a n u m it punct de ved ere era ca un fel
da în to a rc e re la exp editor.
O p ri m aşin a în tr-o m icuţă strad ă în tu n e c a tă ,
ieşi şi în c o n ju ră m aşina c ă re ia îi deschise p o rt­
b a g a ju l.

221
. i! p e rc h e z iţio n a cu r a p id ita te p e B ric h o t, c a re
ză c e a pe c o v o ra ş u l d e c a u c iu c , le g a t şi c u
c ă lu ş î« g a ră .
N im ic . P o liţis tu l nu a v e a a rm ă a s u p ra l u i
li sm u lse c ă lu ş u l.
- C e n a ib a ai fă c u t cu a rm a ta ? H a z v â rli
el în f a ţă lu i A im e , c â n d a c e s ta fu în s ta re sâ-î
ră s p u n d ă .
— !rach 1puieşte-ţi c ă în c â n tă to a re a ta p r ie ­
te n ă m -a u ş u ra t d e ea, ră s p u n s e B ric h o t cu o
v o c iş o a ră c a lm ă . D a r n u - l p re a g ra v, m i- a r
fa c e p lă c e re s ă -ţi s tâ lc e s c m u tra cu p u m n ii...
Este s u fic ie n t să m ă d e z le g i.
■- C ra p ă , u rlă S tro g o f în c h iz â n d p o r tb a g a ­
ju l.
M ă g ă r iţa a ia d e iu s tin e p ă s tra s e cu s ig u ­
ra n ţă a rm a p o liţis tu lu i şi tr e b u ia să i-o ia .
S e in s ta la ^ in nou la vo lan .
Ş tia u n d e s-o g ă s e a s c ă .
D o d o S tro g o f n u e ra la p rim a m a ş in ă pe
c a re o c o n d u c e a în v ia ţa Iu i, d a r e l e ra în v ă ţa t
c u m a ş in ile d e lux,, n u e ra o b iş n u it cu -maşi-
n u ţe le e c o n o m ic e şi u ş o r ru d im e n ta re ca a-
c e a s ta .
P a rc â n d în s tra d a B lo m e t, îşi zise că p o liţis ­
tu l c h e l d in p o r tb a g a j n u a v e a n ic i o şa n să
să s c a p e d e o a re c e p o r tb a g a ju l in c h e s tiu n e
e ra în c h is cu g r ijă .
N u se g â n d is e că p a rte a d in s p a te a m a ş i­
n ii e r a fo rm a tă d in tr - u n fel d e p la c ă m o b ilă
e xtre m d e fr a g ilă şi că e ra s u fic ie n t u n şoc

222
fo a rte m ic ca s-o rid ic i şi să in tri în in te rio ru l
p ro p riu -z is a l m a ş in ii.
D e fapt,. A im e B ric h o t, ră m a s sin gur,, n u se
g â n d is e l.a a s ta Im e d ia t,
El în c e rc ă ’ d e c i să se e lib e re z e lo vin d , cu
c a p u l în p o r tb a g a j. C e e a ce s e d o v e d i to ta l
in e fic a c e , d a r îi lă s ă n e n u m ă ra te cu cu ie ,, m
s c h im b .
P e u rm ă se g â n d i la p la c a din. s p a te şi- cu
o lo v itu ră a c r a n iu lu i lu i în d u re ra t, d o r in ta c t,
re u ş i s-o în lă tu re .
îi tre b u ir ă c â te v a m iş c ă ri c o m p lic a te p e n tru
a a te riz a pe b a n c h e ta d in s p a te .
C h ia r şi le g a t, p o ţi d e s c h id e p o rtie ra unui
a u to m o b il. C â n d B ric h o t se tre z i pe tro tu a r u l
s tră z ii Blom et,, o b s e rv ă că e ra în d o it, d in c a u z a
în d e lu n g a te i s ta ţio n ă ri în p o r tb a g a ju l m a ş in ii.
Dan a ve ® to t tim p u l, m ai tâ rz iu , ca s ă se
p lâ n g ă . Pe m o m e n t, a ve a a ltc e v a m a i u rg e n t
d e fă c u t.
în c a re im o b il, o a re îi d is p ă ru s e r ă p ito r u l:?
N u tre b u i s ă se în tre b e m u ltă " vre m e . D in
in te rio ru l u n e i c a s e cu d o u ă e ta je şi ja lu z e le le
tra s e se. a u z i o îm p u ş c ă tu ră .
.El se a v â n tă cu p u m n ii în a in te şi un. m o ­
ş u le ! c a re -ş i p lim b a c â in e le îl v ă z u tre c â n d
ş i-ş i zise că e x is tă o a m e n i c a re se d is tre a z ă
în tr-u n m o d b iz a r.

223
*

P entru câ iu s tin e îi descrisese locu rile, spu-


n â n d u -i d es p re m icuţa g ra d in a c a re se a fla în
s p a te le casei şi ca re co m u n ica p rin tr-o uşă în ­
gusta cu g rila j cu strad a Lecom be, D o n a tie n
S trogof n -avu nici o g re u ta te să se o rien teze.
B roasca şi p o a rta cu g rila j erau m â n c a te de
ru g in ă şi nu fu nevoie d e c â t de o izb itu ră c a
sâ fie fo rţa tă . Pe urm ă, traversă g ră d jn a în ­
tu n e c a tă şi urcă scările d e cim en t c a re d u c e a u
la uşa b u c ă tă rie i,
O d e to n a ţie asu rzito are, u rm a tă de un urlet,
î! făcu sâ se a zv â rle în în tu n eric .
In ace laş i m om ent, pe tro tu a ru l străzii Blo-
m et, Boris C o re n tin c a re b ă te a la p o a rtă fă ră
a i se d eschide, a u zi şi e! exp lo zia.
In tr-o secundă, e z ita re a lui se sp u lb e ră , îşi
scoase pistolul d e p o liţist şi trase de d o u ă ori.
B roasca fu p u lverizată şi el o !uâ !a fu g ă spre
in te rio ru l h o telu lu i p a rtic u la r.
In salonul pe c a re -l s trăb ătu în fu g ă , to a tă
lu m e a p ă re a îm p ie trită . A cto rii goi, în ţe p e n iţi
ca nişte statui, v â zâ n d u -l tre c â n d cu revolve­
rul în m â n ă şi strig ân d ,,P o liţia" se în tre b a re
brusc d a c ă nu cum va s-au în ş e la t a s u p ra fil­
m ului.
— T erm in aţi ! u rlă Boris n ă v ă lin d în c a m e ­
ra lui B e a u c ra n n e ,' N u m ai faceţi şl a lte p o r­
cării !

224
D o d o S trogof se în to arse pe c ă lc â ie .
A o d e za rm a pe Linda Brady nu fusese d e c â t
un jo c d e cop ii. O cătu şă Ici m â n ă şi e a lă ­
sase P -3 8 -u l, arm-a cu c a re trăsese d e tre i ori.
D a r el intervenise p re a târziu .
Pistolul P -38, m a n ip u la t d e Linda Brady c h iar
în m om entul in c are el a p ă ru s e , îşi atinsese
ţin ta pen tru a tre ia o ară,
T re c â n d prin in im a iu s tin e i Buisson.
A c e a s ta era ră s tu rn a tă p e fo to liu , cu c o a p ­
sele d e s fă c u te pen tru c â fusese su rprinsă de
Linda to cm ai câ n d B e a u c ra n n e o p o s ed a. D e s ­
fă c u tă ca o o fra n d ă , acu m , m ai m ult o b s cen ă
d e c â t m o rb id ă.
S ub sânul ei stâng a p ă ru s e un c ra te r de
u n d e s â n g e le ţâ ş n e a din a b u n d e n ţă .
B e a u c ra n n e se azvâ rlise peste ea, o prinsese
de c e a fă şi-i rid ică fa ţa . A p o i, o lăsă să c a d ă
la loc, pe spate.
Mu se m ai p u te a fa c e nim ic pen tru Iu s tin e .
— Las-o ! re p e tă Boris.
D in fu n d u l o rb ite lo r lui în fu n d a te , D o d o S tro ­
g o f privi spre poliţistul în a lt pe c a re -i văzuse
D e n tru prim a o a ră la salonu l d e d an s „L a
C o u p o le ", a d o u a o a ră sub fe re s tre le p rin ţe ­
sei din strad a A îb e ric -M a g n a rd , şi c ă ru ia îi a u ­
zise vocea, în strad a R o n d eau x, la Iu s tin e .
— O .K ., spuse el scârbit, a ţi câştig at.
Pistolul -P-38 căzu pe m o ch etă.
— U n d e este in sp ecto ru l A im e Brichot ? se
răsti la el Boris.

225
- A ici, făcu o voce în s p a te le Iui Boris, ceea
ce-l făcu pe ace sta să se în to a rc ă in s ta n ta n e u .
Era le g a t, cu fa ţa p ă m â n tie , h a in e le b oţite
şi plin d e c u c u ie pe c h e lie ! D a r e ra viu !
- Asta, m urm ură el u rm ărin d privirea c o le ­
gului său c a re -i c e rc e ta c ran iu l plin d e lovi­
turi, este p ro b a că am cap u l m ai ta re d e c â t
ta b la unei m aşini.
C u o rid ic ă tu ră de b ă rb ie , îl a r ă tă pe Stro-
g of :
- A fost la un fir d e p ăr ca el să nu d e ­
vină ucigaş de poliţişti. O să-ţi explic m ai tâ r ­
ziu...
C u o n ou ă m işcare din b ă rb ie o d es em n ă pe
tin d a Brady, răm asă în ţe p e n ită la p ă m â n t.
- Şi a ia cin e este ?
- O veche c u n o ş tin ţă , se p are, făcu Boris
c a re a ve a m em o ria feţelo r. D a c ă nu m ă înşel,
a ieşit din p u şcărie acum şap te sau opt a n i.
Şi ac u m , o să se în to a rc ă .
- Şi ăştia ? m ai în tre b ă B richot a ră tâ n d
spre e c h ip a d e te h n ic ie n i şi actori, goi cum îi
fă c u s e ră m a m e le lor, c are se în g h es u ta u in
p rag u l uşii, c o m p le t n ău ciţi.
- A face ri porno, făcu re p e d e Boris. N ra u
a ic i o le g ă tu ră cu asta, d a r totuşi o să-i le ­
g itim ăm .
Prim ul lucru pe ca re tre b u ia u să-l facă a cu m
era să sune m aşin a clin Q u a r tie r N e c k e r, b u le ­
vardul G a rib a ld i, pen tru con sta tări, p rocesele
ve rb a le şi restul. Pe urm ă tre b u ia u s ă-i rid ice

226
pe S trogof şi pe U n d a Brady. D ire c ţia C h e iu l
O rfevres.
- Spune-'m i, Boris, făcu B richot în tin z â n d u -i
în c h e ie tu rile m âin ilo r, presu pun că d a c ă m -a i
d e zle g a nu s-ar m icşora o a re d e zo rd in e a din
d ec o r ?

*
* *

Fany se în to arse pe b u rtă e ta lâ n d un p o ste­


rior m ai a c o p e rit cu pistrui d e c â t cerul cu stele
în tr-o n o a p te d e vară.
— C e se în tâ m p lă ? făcu ea cu o voce în ă ­
buşită d e p ern ă . N u produc nici un e fe c t a -
supra ta cân d îţi o fer fesele ? N u -ţi m ai plac,
Boris ?
El surâse slab. A ceste ultim e trei zile, d u p ă
m o a rte a Justinei Buisson, fuseseră în g ro zito a re .
M a i în tâ i, avu seseră loc in te ro g a to riile lui S tro ­
g of şi Lindei Brady. Pentru Strogof, fusese clar.
U c ig a şu l o m orâse un o a re c a re n u m ă r d e p e r­
soane, la co m a n d ă . Fusese în serviciu. D a r se
con tase pe un lu crăto r bun - nu pu tu seră să-l
fa c ă să d ivu lg e n u m ele celui c a re -l p lă te a .
S trogof era un a d e v ă ra t profesionist a l crim ei
şi in te ro g a to riile poliţiei nu-l în s p ă im â n ta u .
Şi în a c e a s tă d im in e a ţă , exact, îl găsiseră
m ort în c e lu la lui. S p ân zu rat.
S in u c id e re ? N u prea p ă re a a fi gen u l lui...
şi d a c ă nu era sin ucidere, însdm na că cineva
h o tărâse că este cazul să d isp ară.

227
Şi n u m e le acestui cineva, e r a în mormânt,
cu Strogof.
C â t d es p re Linda Brady, a c e a s ta recunoscuse
im e d ia t m utra lui S a m m e c o u lt a tu n c i cân d
Boris îi a ră ta s e fo to g ra fia lui.
in sp ecto ru l p rin c ip a l a l m u zeelo r u rm a sâ
fie im e d ia t co n v o c a t la C h e iu l O rfevres pen tru
a fi in te ro g a t.
D u p â tele fo n u l pe c a re Boris î! prim ise de
la B richot, e ra vorba d s o poveste în tu n e c a tă
ce se în tâ m p la s e cu ş a p tes p rezece ani în urm ă
şi c a re se te rm in a s e cu un ş a n ta j.
Boris a lu n e c ă prin p a t în d ire c ţia fetei roş­
cate.
— T re b u ie sâ plec, spuse el, este a p ro a p e
ora n o u ă ...
Ea-şi u nd ui posteriorul şi Boris avu im p resia
câ în tre a g a lui g a rs o n ie ră se c la tin ă o d a tă cu
ea,
— D o a r n -o sâ pleci fă ră să m â m ai iei o
d a ta , î! provo că ea.
Şi, râsu c in d u -ş i c e a fa pen tru a -ş i în d re p ta
spre el nasul ei cârn , a d a u g ă cu o voce de
v ră jito a re :
— Am c h e f ca să m ă d o a ră . Sa m ă rupi, să
rnâ scurm i. D u p â a s ta , o sâ a rd peste to t şi o
să m â g â n d e s c !a tin e to a tă ziu a, în ţe le g i ?
Sub efectu l a c e s te i m ărtu risiri, ei simţi cum
i se în tă re ş te şi lu n g eş te în ace laş i tim p. C â n d
o p ătru n se , e a g em u în c o v rig â n d u -s e şî el îşi

- 228
spuse că era cazul să-şi o fere acest sfert de
o ră su p lim en tar, în a in te de a se în fu n d a din
nou în lu m ea d e za x a ţilo r, perverşilor, o b s e d a ­
ţilo r şi c rim in a lilo r care, d e a p r o a p e c in c is p re ­
zece an i, co n stitu iau unicul orizont a l u n iver­
sului său.

- SFÂRŞIT -

229
D ifu zo rii p a rtic u la ri şi de stat se p ot a d re s a
S.C . „A L C R IS & C O N I D IF U Z A R E "
Bucureşti, strada G rig o re A lexa n d rescu 57
telefon 6 5 0 .6 3 .8 0

ia r pen tru „C A R T E A P R IN PO ŞTĂ " se pot


a d re s a ed itu rii :
P iaţa Presei nr. 1
C P . 3 3 - 7 2 sau la tel. 6 1 7 .6 0 .1 0 /2 1 9 0

JJ.il l a cu les : 02.02.1091


Biid de tip a r : 20.01.1994, coli tip a r 15
H ârtie tip a r de 50 glm 3
A p ă ru t 1501

T ip a ru l ex e c u ta t su b c-d a n r. 10.003 la
S o cietatea C om ercială — E d itu ră şl Im p rim erie
„ P o rto -F ra n c o " S.A. G alaţi
B-dtil G eorge Coşbuo n r. 223 A
romAhia