Numele Oedip se pronunță în ritm iambic iar următorul fragment are ca celulă ritmică
de bază acest picior iambic.
CORUL: Cu obrajii-ti aprinși și convoi de
Menade, tu căruia slava ți-e dată Prin chiote,
vino cu facla Si-alungă-l pe zeul cel fără
slăvire !
Oedip, care, pe când corul rostea
ultimele vorbe, iese din palat, se
adresează din prag corului:
OEDIP: Îi rogi pe zei,
dar ascultare de-mi vei da,
cum se și cade-n ăst prăpăd, ți-or auzi ei
ruga ta;
te-or izbăvi de chi-nul tău!
Vorbescu-ți ție ca un om ce nici măcar din
zvon
nu am știut de-acel omor;
Iar pe făptaș zadarnic l-aș mai căuta
pe urmele-i de nu mă puneți voi.
Ajuns doar de curând al Tebei cetățean,
eu vouă cadmeeni azi sus și tare-o spun:
Oricare dintre voi l-ar ști pe cel ce pe al lui
Labdacos vlăstar, pe Laios, l-a ucis,
Să-mi spună tot și chiar de-ar fi făptașul el.
Să nu aștepte a fi de alții dat de gol!
Osânda îi va fi surghiunul. Alt nimic!
Corul intră din lateralele scenei cu mișcări
repetitive în ritm iambic după cum urmează:
1. Fiecare personaj al corului va avea o
altă nenorocire asupra sa. Unul își va
târî piciorul, altul va tuși, altul va
simți durere în piept, un orb va căuta
să se țină de cineva, altul va tremura,
etc. (mișcările respective se vor face
în iamb)
2. Ajunși în mijlocul scenei ei se vor
opri și se vor închina zeilor ridicând
mâinile agitați, cu fața la public,
privind către cer.
3. Se vor privi apoi unii pe alții și vor
încerca să își aline suferința dându-și
seama de necazul colectiv al cetății.
Își vor mângâia chipurile și se vor
îmbrățișa în ritm iambic.
Apare Oedip și potolește mulțimea prin
gesturi ale mâinilor, în iambic. Îi
îndeamnă, în același ritm, să se așeze iar
ei iau loc pe pământ.
(toate aceste mișcări se vor desfășura în
iamb)
Ridică mâinile deschise privind cerul.
Le lasă în jos spre pieptul său.
Lasă mâinile spre pământ și se apleacă
arătând și spre ei apoi le ridică întocmai cum
ar ajuta un copil să se ridice de jos.
Gesturi înspre buze și ureche
și apoi un gest al înjunghierii.
Caută în stânga și dreapta scenei cu pași
mari și apoi se oprește arătând spre cor cu
brațele deschise.
Arată cu degetul înspre fiecare om și apoi
același gest al înjunghierii.
La fel, la final, va arăta cu degetul înspre el
însuși și va face gestul înjunghierii.
Ca ultimul gest el va „alunga” posibilul
criminal din cetate cu dosul palmei
înspre public. Corul va prelua și el aceste
gesturi finale.