Dealurile Istri?ei (749 m altitudinea maxima �n v�rful Istri?a) � cunoscute ?

i sub
numele de Culmea Istri?a-Dealu Mare-Ceptura, reprezinta un anticlinoriu alungit �n
direc?ia generala est-vest din unitatea de orogen situata pe flancul exterior al
Carpa?ilor Orientali. Acesta include Culmea Istri?a, Dealu Mare, Dealul Ciortea ?i
Dealurile Cepturei. Dealurile se afla �n Subcarpa?ii de Curbura, �n grupa sudica
externa a Subcarpa?ilor Buzaului.

Forma?iunea geologica este delimitata la nord de valea Ni?covului ?i de dealul

Ciolanu, la sud de C�mpia Rom�na, la vest de valea Cricovului Sarat ?i de dealurile
Bucovelului, iar la est de r�ul Buzau ?i de subunitatea estica a Subcarpa?ilor
Buzaului. Structura sa este dominata de un corp masiv central prelungit spre vest ?
i este alcatuita predominent din gresii ?i calcare sarma?iene rezistente la
eroziune. Se caracterizeaza prin masivitate, altitudini mari, forme de relief
impuse de structura ?i petrografie, prin prezen?a de zone depresionare tipic
subcarpatice, precum ?i printr-un contact brusc cu c�mpia sudica, prin intermediul
unei �nguste f�?ii de glacis.

Din punct de vedere hidrografic, arealul apar?ine bazinelor hidrografice ale

Buzaului ?i Ialomi?ei, de pe versan?ii sudici izvor�nd r�uri precum Tohani
(Ghighiu), Naianca ?i Sarata.

�n arealul sau se �nt�lnesc 3 tipuri de zone de vegeta?ie, generate de o mare

varietate de condi?ii de microclimat local: stepa, silvostepa ?i padure. La nivelul
zonei, au fot desemnate urmatoarele arii protejate: Dealul Istri?a aflat la nivelul
zonei somitale ?i situl St�nca Tohani aflat �n arealul de vest.

Particularita?ile locale de clima ?i substratul calcaros favorizeaza vi?a de vie,

care ocupa suprafe?e mari pe versan?ii sudici, ce apar?in Podgoriei Dealu Mare. Pe
flancurile sudice ale anticlinalului Istri?ei apar complexe de calcare sub forma de
cuesta, exploatabile pentru industria materialelor de construc?ii, care beneficiaza
pe plan local ?i de existen?a unor nisipuri cuar?oase. Industria extractiva este
prezenta prin mina de petrol de la Sarata Monteoru. Re?eaua na?ionala de
telecomunica?ii beneficiaza de un numar de relee radio-TV ?i de telefonie mobila �
situate la nivelul v�rfului, unde se afla ?i o sta?ie de monitorizare seismica.