Măsurători cu osciloscopul

1. Scopul lucrării
Scopul lucrării este studiul cu ajutorul osciloscopului a unui circuit serie RLC de curent
alternativ
2. Teoria lucrării
Un circuit serie RLC de curent alternativ arată ca în figura de mai jos:
R L C

~
u
La bornele circuitului se aplică o tensiune alternativă, care are expresia:
u(t )  U max sin( t   ) (1)

în care: u (t ) - reprezintă valoarea instantanee a tensiunii alternative

U max - reprezintă valoarea maximă a tensiunii alternative

 - reprezintă pulsația tensiunii alternative care este legată de frecvența  prin relația
  2
t - reprezintă timpul
 - reprezintă faza tensiunii alternative
Prin alimentarea circuitului RLC cu tensiunea alternativă dată de expresia (1), prin circuit va lua
naștere un curent alternativ care are expresia:
i(t )  I max sin t (2)

unde i (t ) reprezintă valoarea instantanee a curentului alternativ din circuit, iar I max reprezintă
amplitudinea (valoarea maximă) a curentului alternativ. Pe fiecare element de circuit vom avea o
cădere de tensiune, iar diagrama fazorială a tensiunilor pe cele trei elemente de circuit
(considerate ideale) este următoarea:
ULmax
max

Umax UL max – UC max


UR (axa de referinta) i

UC max
 Dacă se ia ca referință fazorul curentului, atunci valorile instantanee ale căderilor de
tensiune pe cele trei elemente de circuit sunt:
u R (t )  U R max sin t  I max R sin t (3)

 
uC (t )  U C max sin( t  )  I max X C sin( t  ) (4)
2 2
 
u L (t )  U L max sin( t  )  I max X L sin( t  ) (5)
2 2
Tensiunea la borne este atunci:
u(t )  U max sin( t   )  I max Z sin( t   ) (6)

unde Z reprezintă impedanța circuitului serie de curent alternativ, X C reprezintă reactanța

capacitivă iar X L reactanța inductivă.
Între aceste mărimi există relația:

Z  R 2  X L  X c 
2
(7)

U R max  I max R (8)

U L max  I max X L (9)

U C max  I max X C (10)

X L  L  2 L (11)

1 1
XC   (12)
C 2 C

U max  I max Z (13)

Cu ajutorul osciloscopului putem determina valorile maxime ale tensiunilor de pe

elementele de circuit, întrucât osciloscopul ne permite să vizualizăm forma semnalului electric în
timp, ca în figura de mai jos:
 O oscilație completă în timp a semnalului alternativ se face în timpul T numit perioadă,
această mărime fiind legată de frecvență prin relația:
1
T  (14)

3. Modul de lucru și instalația experimentală
Se studiază un circuit serie de curent alternativ care are următoarele elemente de circuit:
R  2320 , C  0,46  F și o bobină a cărei inductabță L trebuie determinată, rezistența
ohmică a bobinei fiind RL  0,3  .
Se fac următoarele operații:
a) Se alimentează circuitul de curent alternativ cu ajutorul transformatorului
b) Se vizualizează cu ajutorul osciloscopului tensiunea electrică pe rezistența calibrată
c) Se determină perioada T a tensiunii alternative prin înmulțirea numărului de diviziuni
𝑐𝑜𝑟𝑒𝑠𝑝𝑢𝑛𝑧ă𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑎𝑥𝑎 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑢 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑓𝑖𝑥𝑎𝑡ă 𝑝𝑒 𝑜𝑠𝑐𝑖𝑙𝑜𝑠𝑐𝑜𝑝.
1
d) Se determină frecvența și pulsația tensiunii alternative   și   2
T
e) Se determină valoarea maximă U R max a tensiunii alternative pe rezistența R și se
determină valoarea maximă I max a curentului din circuit cu ajutorul relației (8).

f) Se muta bornele de măsură ale osciloscopului astfel încât să măsoare tensiunea pe

întregul circuit RLC și se determină valoarea maximă a tensiunii U max la bornele
circuitulul R,L,C.
g) Se determină valoarea impedanței circuitului cu formula:
U max
Z (15)
I max

h) Ținând cont că și bobina are o rezistența ohmică RL formula impedanței este:

2
 1 
Z R  R L 
2
   L   (16)
  C 

i) Se determină folosind formula (16) valoarea inductanței L a bobinei din circuitul de

curent alternativ.
 Datele se trec în următorul tabel:
1 U R max
Nr. T T  U R max U R max I max  U max U max Z L
T R
crt.
(s) (s) (Hz) (V) (V) (A) (V) (V) (Ω) (H)

1 9.6 x 10-3 1.5 2.9

9.533333 10.923
2 9 x 10-3 104.8951 1.6 1.533333 0.000661 3 3 4539.13
x 10-3
3 10 x 10-3 1.5 3.1

1 2
𝑍 = √(𝑅 + 𝑅𝐿 )2 + (𝜔𝐿 − )
𝜔𝐶

2
1 2
𝑍 = (𝑅 + 𝑅𝐿 )2 + (𝜔𝐿 − )
𝜔𝐶
1
𝜔𝐿 − = √𝑍 2 − (𝑅 + 𝑅𝐿 )2
𝜔𝐶
1 1
𝐿 = 2 + √𝑍 2 − (𝑅 + 𝑅𝐿 )2
𝜔 𝐶 𝜔
1
𝜔 = 2𝜋𝜈 𝜈=
𝛵̅