NE Bog

Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
1
Mod Coala Nr. Document SemnatData
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
2
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
3
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
4
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
5
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
6
INTRODUCERE
Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu energie electrică a întreprinderii este

complicată, deoarece poate să conţină un număr mare de receptoare electrice, un număr mare de
dulapuri de distribuţie, zeci de instalaţii de distribuţie ID- 10 kV. În cazul cînd puterea instalată a
întreprinderii este relativ mică şi distanţa de la staţia sistemului electroenergetic nu este mare este
posibilă alimentarea la tensiunea 10 kV. În acest caz pe teritoriul întreprinderii se construieşte un
punct central de alimentare (P.C.A.) de la care se efectuează distribuirea energiei electrice în
incinta întreprinderii. În cazul cînd întreprinderea are propria centrală electrică, atunci rolul de
P.C.A. îl joacă instalaţia de distribuţie a centralei electrice, iar liniile de alimentare se transformă
în linii de legătură cu sistemul electroenergetic. La întreprinderile cu puterile relativ mari
racordarea la sistemul electroenergetic se efectuează la tensiunea 35-110-220 kV. Atunci la
întreprindere există staţia principală (S.P.C.) pentru alimentarea unor grupe de receptoare
electrice 10 kV şi a posturilor de transformare. Receptoarele electrice 10 kV se pot alimenta
direct de la S.P.C. sau P.C.A. În secţii se amplasează posturile de transformatoare cu ID-0,4kV.
Unele receptoare electrice se alimentează de la aceste I.D., altele de la dulapurile de putere sau
de la conductoare-bare.
Toate maşinile –unelte în prezent sunt antrenate de motoare electrice. Pentru acţionarea
motoarelor se foloseşte energie electrică, care trebuie să corespundă cerinţelor STAS. Principalii
indicatori ce caracterizează calitatea energiei electrice sînt: stabilitatea frecvenţei şi a tensiunii,
nesoidolitatea tensiunii şi curentului, simetria tensiunilor, fluctuaţii de tensiune, goluri de
tensiune. De calitate energiei electrice depinde în mare măsură, efecienţa procesului de
producere a întreprinderii.
În proiectul prezent se realizează alimentarea cu energie electrică a secției de producere din
Fabrica de conserve
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
7
1 DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC A L ÎNTREPRINDERII
Obţinerea conservelor, sucurilor naturale şi altor produse conservabile se face pe baza unor
tehnologii noi de prelucrare ce constau din prelucrarea la un nivel înalt a materiei prime şi
materialelor auxiliare supuse unor transformări fizice şi chimice, din care rezultă produsul finit,
cu forma şi proprietăţile ce corespund destinaţiei sale. Materiile prime ce intervin în acest proces
tehnologic reprezintă fructele şi legumele ce sunt oferite atît de asociaţiile agricole cît şi de
întreprinzătorii agricoli din regiune.
Pentru majoritatea procedeelor de conservare aplicate în industria conservelor vegetale,
operaţiile de condiţionare sunt aceleaşi sau prezintă diferenţieri neînsemnate, atât din punct de
vedere al efectului realizat cât şi al utilajelor folosite. Se vor trata o serie de operaţii, aplicabile
atât legumelor cât şi fructelor, cu specificaţiile respective.
Sortarea - are rolul de a elimina din masa produselor, exemplarele necorespunzătoare, cu
grad de coacere diferitfaţă de celelalte produse, exemplarele zdrobite, alterate sau cu defecte.
După sortarea calitativă şi calibrare se obţine un produs omogen din punct de vedere
dimensional. Sortarea materiei prime, corespunzător indicatorilor de calitate, se realizează prin
diferite metode:
- manual, după instrucţiuni tehnologice;
- după greutatea specifică;
- după culoare, în instalaţii cu celule fotoelectrice;
- după proprietăţile aerodinamice, în curent de aer.
Spălarea- are rolul de a elimina impurităţile (pământ,praf, nisip), de a reduce într-o măsură
cât mai mare reziduul de pesticide şi microflora epifită. S-a demonstrat că o bună spălare are o
eficienţă asemănătoare cu tratarea termică la 100°C timp de 2-5 minute. Se apreciază că de
modul în care este condusă spălarea, depinde în mare măsură calitatea produsului finit.
Spălarea materiilor prime vegetale se face prin înmuiere, prin frecarea produselor între ele şi
de organele de transport şi stropire. Pentru fructele cu textură moale, spălarea se face numai prin
stropire. Pentru a asigura o bună eficacitate a spălării, se recomandă ca operaţia să decurgă în
contracurent, astfel ca, în faza finală a procesului, produsul să vină în contact cu apa cât mai
curată, presiunea duşurilor la clătire să fie cât mai ridicată şi să se asigure o spălare uniformă.
Pentru îmbunătăţirea operaţiei se pot adăuga substanţe detergente cu condiţia ca faza de clătire să
fie mai intensă. Datorită diversităţii materiei prime folosite în industria conservelor vegetale, s-a
construit o gamă mare de maşini de spălat. Orientarea actuală este în direcţia realizării
unor maşini de spălat multifuncţionale, cu piese interşarjabile.
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
8
Curăţarea urmăreşte îndepărtarea părţilor
necomestibile sau greu digerabile ale materiei prime, obţinându-se produse cu grad de finisare
cât mai înaintat. Eliminarea pieliţelor şi a cojilor la o serie de produse se poate realiza prin
diferite procedee de curăţare, aplicate industrial sau experimental.
Curăţarea mecanică se realizează prin frecare a materiei prime de pereţii de carborundum ai
maşinii sau pe principiul strungului.
Curăţarea prin tratare termică se bazează pe faptul că prin încălzire rapidă are loc transformarea
protopectinei înpectină solubilă, coagularea proteinelor şi eliminarea aerului din spaţiile
intercelulare, procese care permite eliminarea uşoară a pieliţei. Procesul de curăţare este mult
uşurat în cazul în care se face o răcire rapidă, ceea ce evită înmuierea fructului. Se preferă
curăţarea cu abur, deoarece la tratarea cu apă caldă, la 95-100°C au loc pierderi mari de substanţe
solubile.
Curăţarea cu radiaţii infraroşii se bazează pe proprietatea acestora de a trece prin stratul de
celuloză, ceea ce duce la o desprindere rapidă a pieliţei ca urmare a evaporării apei din straturile
de sub pieliţă.
Curăţarea chimică constă în dezintegrarea pieliţei fructului sub acţiunea acizilor sau alcaliilor
la o temperatură ridicată. Prin folosirea unei soluţii alcaline sau acide la o temperatură
corespunzătoare, se îndepărtează pieliţa fructelor fie complet (pere, gutui, ţelină), fie numai
stratul parenchimatos al celulelor de sub pieliţă (tomate, ardei, piersici). Pieliţa slăbită sau
desprinsă poate fi uşor îndepărtată prin răcire bruscă sau printr-o prelucrare mecanică
corespunzătoare. Excesul de substanţă chimică este îndepărtat de pe fructul fără pieliţă, în curent
de apă sau prin neutralizare
Eliminarea părţilor necomestibile ale fructelor şi legumelor
Scoatarea codiţelor la fructe
Îndepărtarea codiţelor este o operaţie preliminară, de pregătire a fructelor în liniile
tehnologice de preparare a compoturilor, dulceţurilor şipulpelor de fructe. Eliminarea mecanizată
a codiţelor se face de obicei în cazul cireşelor şi vişinelor, care prezintă o adeziune mai mare faţă
de fruct. În acest scop se foloseşte maşina liniară cu role.
Eliminarea pedunculului
La tomate, căpşune se realizează cu un dispozitiv hidraulic (hidrant), care esteformat dintr-o
microturbină care acţionează un cuţit, cedecupează zona pedunculară a fructului.
Scoaterea sâmburilor din fructe
Se poate realiza prin trei procedee, care stau la baza confecţionării diferitelor utilaje:
- perforarea fructului prin presarea sâmburelui;
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
9
- tăierea în două a fructului, urmată de îndepărtarea sâmburelui;
- tăierea fructului până la sâmbure, urmată de eliminarea sâmburelui prin presare.
Tăierea vârfurilor la păstăile de fasole
Se realizează cu o maşină, care face parte din linia de fabricaţie aconservelor de fasole verde.
Ea are ca organ principal un tambur cilindric a cărui suprafaţă este formată din plăci metalice cu
opt fante de formă sinusoidală.
Divizarea
Se aplică fructelor şi legumelor diferenţiat, înfuncţie de operaţiile ulterioare ale proceselor
tehnologice ale produselor finite. Se folosesc în acest scop diverse tipuri de agregate pentru
tăierea în felii, cuburi, tăiţei, maşinide răzuit, zdrobitoare etc.
Opărirea se aplică fructelor şi legumelor întregi sau în segmente, asigurând următoarele
efecte:
- eliminarea aerului din ţesuturi;
- reducerea numărului de microorganisme;
- fixarea culorii produselor vegetale;
- se elimină gustul neplăcut al unor legume;
- se înmoaie textura;- se face o spălare suplimentară;
- se utilizează mai raţional volumul ambalajului;
În procesul de opărire, o importanţă deosebită prezintă calitatea apei. În apa dură, pierderile
sunt mai mici, dar se poate recomanda numai pentru acele produse care autendinţa de a se
dezintegra la temperaturi ridicate; apa durăe ste contraindicată pentru majoritatea
produselor vegetale. În prezenţa fierului din apă, apar procese de îmbrunare datorită reacţiei cu
fenolii vegetali (în special cu derivaţii acidului cafeic). În plus, sărurile de fier şi cupru
catalizează degradarea vitaminei C şi procesele de oxidare a grăsimilor. Deoarece pierderile de
substanţe sunt mult mai mari în cazul opăririi în apă, există tendinţa extinderii procedeului de
opărire în abur. Indiferent de procedeul aplicat, este necesar ca procesul de opărire să fie stabilit
pentru fiecare produs în parte, în funcţie de starea materiei prime şi de procedeul de conservare
aplicat.
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
10
2 CARACTERISTICA SECȚIEI
În continuare se prezintă caracteristica generală a secţiilor principale.

În corpul administrativ se află conducerea Fabricii de conserve, secţia energiticianului şef,
contabilitatea, dispeceratul ş.a.
În secţia de producere are loc producerea conservelor de mazăre, de roşii, de castraveţi,
tomatelor, sălăte, marinadelor. Întreruperea alimentării cu energie electrică a acestor secţii duce
la nerealizări de producţie. Consumatorii principali sunt motoarele asincrone care sînt alimentate
la 0,4 kV necesare pentru desfăşurarea procesului tehnologic.
În secţia dată are loc producerea sucului natural din mere, morcov, roşii.
Secţiile mecanică şi de reparaţii permite reparaţia utilajelor defectate. Consumatorii
principali reprezintă motoarele asincrone ale strungurilor de prelucrare a metalelor, alimentate la
tensiunea 0,4 kV.
Staţia de compresoare produce aer comprimat necesar pentru funcţionarea maşinilor

tehnologice. Consumatorii de bază sunt motoarele asincrone alimentate la 0,4 kV-utilizate ca
mijloace de punere în acţiune a compresoarelor.
Tabelul 1.1 Datele receptoarelor

Nr. RE Pi a
pe Receptoarele electrice cos Ku RE
planul (kW)
secției
1 Linia de prelucrare a merelor 0,50 0,13 30
2 Linia de prelucrare a căpșunelor 0,50 0,12 17
3 Pompă de apă 0,50 0,12 13
4..6 Liniile de prelucrare a fructelor cu sîmburi 0,80 0,65 78
7 Linia de prelucrare a magiunului 0,80 0,60 100
8,9 Liniile RLF-305 și RlF-400 0,85 0,70 74
10 Linia de compot nr.1 0,85 0,70 30
11 Linia de compot nr.2 0,85 0,70 30
12 Linia de gem nr.1 0,50 0,14 45
13 Linia URTS 0,50 0,14 40
14 Stația de autoclave 0,80 0,65 73
15 Linia LU-3 0,50 0,14 50
16 Linia de gem nr.2 0,80 0,70 50
17 Linia de prelucrare a gutuiului 0,50 0,13 22
18 Linia de dulceată 0,50 0,14 32
19 Sala de vnicoape 0,50 0,14 24
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
11
20 Instalaia de prelucrare termică 0,80 0,65 50
21 Stația UPT (pastă de prune) 0,80 0,65 45
22 Linia de turnaere a ambalajului 0,50 0,14 37
23 Stația de vid 0,70 0,78 60
24 Sala de pregătire a siropului 0,65 0,80 80
25 Linia de compot de vișine 0,50 0,15 20
26, 27 Linia de pasterizare 00,50 0,14 25
28 Macara 0,50 0,08 10
3 CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE A SECȚIEI DE PRODUCERE
Sarcinile electrice de calcul a întreprinderilor industriale, a secţiilor sau a diferitor noduri

de sarcină pot fi determinate prin diferite metode. Determinarea corectă a sarcinii este pusă la
baza proiectării sistemului de alimentare cu energie electrică. Sarcina caracterizează consumul de
energie electrică a receptorului electric, grupuri de receptoare electrice a secţiilor şi
întreprinderilor în general.
Determinarea sarcinilor electrice a secţiei de producere
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
12
Sarcinile electrice de calcul ale secţiilor se recomandă de determinat prin metoda
coeficientului de maxim. Conform acestei metode receptoarele electrice se împart în grupe
teritorial, fiecare grupă se va alimenta de la un punct de distribuţie comun: dulap de putere,
conductor-bară. Acestea se vor numi noduri. Pentru fiecare nod se determină numărul de
receptoare, puterea nominală, regimul de funcţionare. Conform regimului de funcţionare
receptoarele electrice se împart în grupe. Un nod poate conţine mai multe grupe.
În acest capitol se efectuează împărţirea receptoarelor electrice în grupuri şi noduri luînd în
consideraţie regimul lor de funcţionare şi locul amplasării.
Informația despre numărul de receptoare electrice în grupe, numărul de grupe în noduri și
coeficienții ce îi caracterizează se prezintă în următorul tablel.
Tabelul 3.1 Gruparea receptoarelor electrice din secție.

Nr. de noduri Nr. grupei Nr. de Nr. de
Cosα
receptoare în receptoare Ku
grupă Pi, kW
1 1 3 3x78 0,65 0,80
2 1 1 1x100 0,6 0,80
3 1 1 1x80 0,65 0,80
1x13 0,70 0,85
1x17
1 4
2x74
4 2x30 0,12 0,5
2 2
1x22 0,13 0,50

1x30
1 2
1x45 0,14 0,50
5
1x50
2 2
3 1 1x50 0,70 0,8
4 1 1x20 0,12 0,50
1 3 1x24 0,14 0,50
1x32
1x37
2 2 1x45 0,65 0,80
6 1x50
3 1 1x60 0,70 0,78
2x25 0,14 0,50
1x40
1 3
2 1 1x73 0,65 0,80
7
3 1 1x10 0,08 0,50
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
13
Un nod poate conține mai multe grupe. Pentru fiecare nod se determină coeficientul de utilizare a
puterii active:
n
P msi
K u .a .  i 1
n ,
P
i 1
ni
n
unde P
i 1
msi este suma puterilor medii a receptoarelor electrice corespunzătoare nodului dat:
n n
P
i 1
msi   K uai  Pni ,
i 1
în care K uai este coeficientul de utilizare a puterii active corespunzător receptorului electric “i”;
Pni - puterea nominală a receptorului “i”, kW.
În continuare se determină, pentru fiecare grupă de receptoare electrice, puterile medii:

Pmsi  K uai  Pni ,
Se determină numărul echivalent de receptoare electrice:
2
 n 
  Pni 
ne   n  ,
i 1
 Pni2
i 1
Cu valorile cunoscute K u ,a şi ne din fig.2.4 [3, p.27] se alege coeficientul de maxim,

K m ,a  f  K ua , ne  .
Deci, K ma  1,65 .
Se determină puterea activă de calcul:
Pc  K ma �
Pms .
Se determină puterea reactivă de calcul:
pentru ne  10 , Qc  1,1  Qms .
n n
Însă Qms  �Qmsi  �Pmsi �
tgfi
i 1 i 1
Qc  1,1 �
Qms .
Se determină puterea aparentă de calcul pentru nodul 4:
Sc  Pc2 + Qc2 .
Determinarea mărimilor necesare pe fiecare nod.
Nodul 1 :
Un nod poate conține mai multe grupe, pentru fiecare nod se determină Ku a puterii active.
- Determinarea coeficientului de utilizare:
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
14
n
�K uai �
Pni
0,65 �78
K u .a .  i 1
n
  0, 65
78
�P
i 1
ni
Pni - puterea nominală a receptoarelor
- Determinăm pentru fiecare grupă de receptoare puteriile medii:
Pms1  K ua1 �Pn1  0, 65 �

78  50, 7 kW ;.
- Puterea medie pentru nodul 1 va constitui:
Pms  Pms1  50, 7 kW
- Determinăm pentru fiecare grupă de receptoare puterea reactivă medie:

n n
Qms  �Qmsi  �Pmsi �
tgfi  50, 7 �
0, 62  31, 43 k var
i 1 i 1
- Determinam numarul echivalent de receptoare electrice:
 78 + 78 + 78
2
ne   3,1  3 receptoare
782 + 782 + 782
Cunoscind Ku si alegem coeficientul de maxim din literature K ma  1,65 .
- Determinăm puterea activa de calcul:
Pc  K ma �
Pms  1, 65 �
50, 7  83,65 kW
- Determinăm puterea reactivă de calcul:
pentru ne  10 , Qc  1,1  Qms .

Qc  1,1�
Qms  1,1�
31, 43  34,57 k var
- Determinăm puterea aparentă de calcul:
Sc  Pc2 + Qc2  265,5 kVA
Nodul 2:

n
�K uai �
Pni
0, 6 �
100
K u .a .  i 1
n
  0, 6
100
�P
i 1
ni
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
15
Pms1  K ua1 �Pn1  0, 6 �

100  60 kW ;.
Pms  Pms1  60 kW

n n
tgfi  60 �
0, 74  44, 4k var
i 1 i 1
 100 
2
ne   0,9  1 receptor
1002
Cunoscind Ku si alegem coeficientul de maxim din literature K ma �2, 22 .
Pc  K ma �
Pms  2, 22 �
60  132 kW
pentru ne  10 , Qc  1,1  Qms .

Qc  1,1�
Qms  1,1�
100  110k var
Sc  Pc2 + Qc2  1002 + 49,52  111, 6 kVA
Nodul 3:

n
�K uai �
Pni
0, 6 �
80
K u .a .  i 1
n
  0, 6
80
�P
i 1
ni
Pms1  K ua1 �
Pn1  0, 6 �
80  51, 6 kW ;.
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
16
Pms  Pms1  51, 6 kW

n n
tgfi  51, 6 �
0,8  41, 28k var
i 1 i 1
 80 
2
ne   1 receptor
802
Cunoscind Ku si alegem coeficientul de maxim din literature K ma �2,10 .
Pc  K ma �
Pms  2,10 �
51, 6  108,36kW
pentru ne  10 , Qc  1,1  Qms .

Qc  1,1�
Qms  1,1�
80  88 k var
Sc  Pc2 + Qc2  90,8kVA
Nodul 4:

n
�K uai �
Pni
 13 + 17 + 74 + 74  + 0,12 �
0, 7 �  30 + 30   0, 74
K u .a.  i 1

n
13 + 17 + 74 + 74 + 30 + 30
�P
i 1
ni
- Pms1  K ua1 �  13 + 17 + 74 + 74   124, 6 kW ;

Pn1  0,7 �
- Pms 2  K ua 2 �
Pn 2  0,12 � (30 + 30)  7, 2 kW ;.
Pms  Pms1 + Pms 2  124, 6 + 7, 2  131,8 kW
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
17
n n
tgfi  124, 6 �
0, 62 + 7, 2 �
1,73  89, 708 k var
i 1 i 1
 13 + 17 + 74 + 74 + 30 + 30 
2
ne   4, 2  4 receptoare
132 + 17 2 + 74 2 + 742 + 30 2 + 302
pentru ne  10 , Qc  1,1  Qms .

Qc  1,1�
Qms  1,1�
89, 708  98, 67 kVAr
Sc  Pc2 + Qc2  367, 4 kVA
Nodul 5:

n
�K uai �
Pni
 22 + 30) + 0,14 �
0,13 � (45 + 50)  + 0, 7 �
50 + 0,12 �
20
K u . a.  i 1
  0, 27
n
22 + 30 + 45 + 50 + 500 + 20
�P
i 1
ni
Pms1  K ua1 �  22 + 30   6, 76 kW ;
Pn1  0,13 �
Pms 2  Kua 2 �
Pn 2  0,14 �
(45 + 50)  13,3 kW ;.
Pms 3  K ua 3 �
Pn 3  0, 7 �
50  35 kW
Pms 4  K ua 4 �
Pn 4  0,12 �
20  2, 4 kW
Pms  Pms1 + Pms 2 + Pms 3 + Pms 4  6, 76 + 13,3 + 35 + 2, 4  57, 46 kW
n n
tgfi  57, 46 �
0, 62  35, 62 k var
i 1 i 1
n n
tgfi  13,3 �
0,86  11, 438 k var
i 1 i 1
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
18
n n
tgfi  35 �
0, 72  25, 2 k var
i 1 i 1
n n
tgfi  2, 4 �
0,9  2,16 k var
i 1 i 1
 22 + 30 + 45 + 50 + 50 + 20 
2
ne   5 receptoare
222 + 302 + 452 + 50 2 + 502 + 502
pentru ne  10 , Qc  1,1  Qms .

Qc  1,1 �
Qms  1,1 �
78  85,9 k var
Sc  Pc2 + Qc2  313,8 kVA
Nodul 6:

n
�K uai �
Pni
 24 + 32 + 27) + 0, 65 �
0,14 � (45 + 50)  + 0, 7 �
60
K u .a .  i 1
  0, 47
n
24 + 32 + 22 + 50 + 50
�P
i 1
ni
Pms1  K ua1 �  24 + 32 + 27   11, 62 kW ;

Pn1  0,14 �
Pms 2  K ua 2 �
Pn 2  0, 65 �
(45 + 50)  61, 75 kW ;.
Pms 3  K ua 3 �
Pn 3  0, 7 �
60  42 kW

Pms  Pms1 + Pms 2 + Pms 3 + Pms 4  11, 62 + 61, 75 + 42 186,8 kW
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
19
n n
tgfi  11, 6 �
0,9  10,9 k var
i 1 i 1
n n
tgfi  61, 75 �
0, 75  46,31 k var
i 1 i 1
n n
tgfi  42 �
0,81  34, 02 k var
i 1 i 1
 24 + 32 + 37 + 45 + 50 + 62 
2
242 + 322 + 37 2 + 452 + 502 + 602
pentru ne  10 , Qc  1,1  Qms .

Qc  1,1 �
Qms  1,1 �
158  173,8 k var
Sc  Pc2 + Qc2  322,82 + 1742  367 kVA

Nodul 7:

n
�K uai �
Pni
 25 + 25) + 0, 65 �
0,14 � (73)  + 0, 08 �
10
K u .a.  i 1
  0, 49
n
25 + 40 + 73 + 10
�P
i 1
ni
Pms1  K ua1 �  25 + 40   9,1 kW ;

Pn1  0,14 �
Pms 2  K ua 2 �
Pn 2  0, 65 �
73  47, 45 kW ;.
Pms 3  Kua 3 �
Pn 3  0, 7 �
10  7 kW

Pms  Pms1 + Pms 2 + Pms 3 +  9,1 + 47, 45 + 7  63,55 kW
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
20
n n
tgfi �
 21,8 k var
i 1 i 1
n n
tgfi �
 35, 6 k var
i 1 i 1
n n
tgfi �
 1, 4 k var
i 1 i 1
 25 + 40 + 73 + 10 
2
252 + 402 + 732 + 102
pentru ne  10 , Qc  1,1  Qms .

Qc  1,1�
Qms  1,1 �
58,8  64, 68 k var
Sc  Pc2 + Qc2  1262 + 64, 682  141, 7 kVA
Nr. Nr. Pi Pms Qms Pc Qc Sc

Ne Ku Kma
Nod Grup KW KW KVAr KW KVAr KVA
1 1 234 152,1 114,1
Sarcina totală de iluminat 132kW 3 0,65 1,64 234 125,5 265,5
Total 234 152 114,1
2 1 100 60 45
1 0,60 2,22 100 49,5 111,6
Total 100 60 45
3 1 80 52 39 1 0,65 2,10 80 51,5 90,8
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
21
Total 80 52 39
1 178 124,6 77,2

4
2 60 7,2 12,5 4 0,55 1,65 353,9 98,7 367,4
Total 238 131,8 89,7
1 52 6,8 11,7
2 95 13,3 23,0
5
3 170 119 89,3 3 0,42 1,98 280 141 313,8
4 20 2,4 4,2
Total 337 141,5 128,2
Continuare la tabelul
Nr. Nr. Pi Pms Qms Pc Qc Sc

Ne Ku Kma
Nod Grup KW KW KVAr KW KVAr KVA
1 93 13 22,6
6 2 95 61 46,3
4 0,54 1,73 322,8 174,6 367
3 160 112 89,9
Total 348 186,8 158,7
7 1 90 12,6 21,8 4 0,35 2,07 126,0 64,7 141,7
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
22
2 73 47,4 35,6
3 10 0,8 1,4
Total 173 60 58,8
Total sarcina de iluminat pe secție 136kW
Total
1496,7 633,4 1657,8
Secție
4 ALEGEREA NUMĂRULUI ȘI PUTERII NOMINALE A

TRANSFORMATOARELOR DIN POSTUL DE TRANSFORMARE
Alegerea corectă a numărului şi puterii transformatoarelor din secţii poate fi făcută numai
prin calcule tehnico-economice prin compararea variantelor. Numărul de PT influenţează
cheltuielile legate de construcţia ID în reţelele electrice. Reducerea numărului PT duce la
micşorarea numărului de celule la ID, creşte lungimea sumară a liniilor de transport, cresc
pierderile de energie electrică. Majorarea numărului PT reduce cheltuielile în reţelele de joasă
tensiune însă majorează numărul de celule a ID şi cheltuielile în reţele 10 kV. Problema în cauză
este o problemă de optimizare.
PT cu un transformator se recomandă pentru alimentarea receptoarelor electrice care admit
întreruperea alimentării cu energie electrică, atîta timp cît se montează transformatorul de
rezervă sau se realizează rezerva cu linii de joasă tensiune de la PT vecin. Adică PT cu un
transformator alimentează receptoare electrice de categoria a III-a şi a II-a şi chiar receptoare
electrice de categoria I cînd acestea nu depăşesc 20 % din numărul total de receptoare electrice.
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
23
PT cu două transformatoare se recomandă de utilizat atunci cînd ponderea consumatorilor
de energie de categoria I este mai mare de 20 %, cînd secţiile au o densitate mare a sarcinii:
0,5  0,7 kVA / m 2 .
Alegerea puterii nominale a transformatoarelor din secţii se face reeşind din încărcarea lor
în regim normal şi ţinînd cont de posibilităţile de rezervare în regim postavarie. La nivel de
întreprindere se recomandă de a alege nu mai mult de două tipuri de transformatoare.
Analizînd sarcina totală de calcul a secţiei, din [8] se aleg transformatoare de tip TM-
1000/10. Puterea transformatoarelor din secţii se determină conform relaţiei:
Sc Pc
Snt   ,
n  ki n  ki  cos 
unde Pc este puterea de calcul a secţiei, kW;

n- numărul de transformatoare în postul de transformatoare din secţie;
ki - coeficientul de încărcare normal al transformatorului;
cos  - factorul de putere;
Se recomandă de a folosi următoarele valori ale coeficientului de încărcare:
- pentru staţii cu două transformatoare ce alimentează receptoare de categoria I:
ki  0,65  0,7 ;
- pentru staţii cu două transformatoare ce alimentează receptoare de categoria II, III:

k i  0,7  0,8 ;
- pentru staţii cu un transformator ce alimentează receptoare de categoria III şi categoria II

în cazul de rezervare centralizată (de depozit) a transformatoarelor: ki  0,9  0,95 .
Rezultatele alegerii numărului şi puterii transformatoarelor din P.T. din secţii, determinarea
coeficientului de încărcare real ( k ir ), de avarie ( kia ) şi a sarcinii deconectate în regim
postavarie este prezentată în tabelul 1.4.
Tabelul 1.4 - Alegerea transformatoarelor de putere din PT a secţiei
Sarcina
Puterea secțiilor Snom Nr, Uî, Uj, decon.
alimentatea de la PT kVA Tr. kV kV k in k ir k ia la
Pc ,kW avarie,
kW
Pc1 + Pc 2 + Pc 4 + Pc17  1000 2 10 0,4 0,7  0,8 0,74 1,49 -

 1496, 7
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
24
În regim de avarie (la deconectarea unui transformator) transformatorul neavariat trebuie să
asigure alimentarea cu energie electrica a receptoarelor de categoria I, II, categoria III fiind
deconectată.
Pdec  Pcalc - 1, 4 �
S nT
În regim de post – avarie conform [7] transformatorul neavariat, va putea fi supraîncarcat cu un

coeficient de 1.4 în puterea nominală, timp de 5 zile, mai mult de 6 ore pe zi.
Posturile de transformare se recomandă a fi instalate cît mai aproape de centrul sarcinilor
electrice a secţiilor, ceea ce permite de a construi un sistem de alimentare cu energie electrică
mai economic şi fiabil, deoarece se micşorează lungimea reţelelor 0,4 kV, se micşorează
pierderile de energie electrică.
Posturile de transformare 10/0,4 kV este raţional să fie instalate în interiorul secţiilor, cu
scopul de apropiere maximă de receptoare. Însă în secţiile unde au loc dagajări enorme de
căldură, prafuri conductoare sau substanţe chimice ce influenţează dăunător asupra regimului
normal de funcţionare a transformatorului, în acest caz transformatoarele se amplasează în
exteriorul secţiei, sau în interiorul lor îngrădit cu perete despărţitor şi se prevede separat pentru
transformator ventilarea.
5 ELABORAREA SCHEMEI ELECTRICE MONOFILARE
Întreprinderile industriale sînt alimentate din reţelele sistemului energetic, la tensiuni cît
mai înalte, în funcţie de puterea cerută care pot atinge valori de sute de MW. Alegerea tensiunei
optime se face prin compararea tehnico-economică a tuturor variantelor raţionale, care pot fi
adoptate, ceia ce am efectuat în compartimentul –Calculul economic.
Schemele reţelelor electrice din secţii pot fi: radiale şi magistrale. Reţeaua radială se
realizează cînd distribuţia energiei electrice la fiecare receptor electric sau la fiecare grupă de
receptoare electrice se efectuează printr-o linie aparte. Reţeaua magistrală este aşa o reţea în
orice punct a căreia pot fi racordate receptoare electrice.
Instalaţia electrică de înaltă tensiune a unei întreprinderi industriale se compune din
următoarele părţi, avînd funcţionalităţi distincte:
- instalaţia de racordare la sistenul energetic (racordul), reprezentînd liniile electrice care
fac legătura între reţeaua sistemului energetic şi staţia de distribuţie sau transformare a
întreprinderii (staţia principală de coborîre);
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
25
- instalaţia de distribuţie în medie tensiune la consumatorii de pe teritoriul întreprinderii,
reprezentînd totalitatea reţelelor care leagă posturile de transformare şi receptoarele de înaltă
tensiune la barele staţiei de distribuţie sau transformare.
Determinarea structurii reţelei şi alegerea numărului şi amplasamentului staţiilor de primire
a consumatorilor se va face ţinînd seama de :
- situaţia energetică existentă în zona respectivă, de perspectiva de dezvoltare a regiunii
pentru următorii 10-15 ani ;
- importanţa consumatorului, caracterizată prin categoria acestuea;
- siguranţa în alimentare , sistemul de alimentare al consumatorului va trebui să asigure
obligatoriu o alimentare de bază corespunzătoare puterii maxime absorbite ;
Alegerea schemei de conexiuni şi a soluţiei constructive se face pe baza următoarelor
elemente: elasticitatea în exploatare; simplitatea schemelor ; sistemul de exploatare al PT.
Schema de conexiuni trebue să fie cît mai simplă, în vederea obţinerii unei eficienţe economice
sporite, a unei exploatări simple şi a respectării normelor de protecţie a muncii. Schema electrică
monofilară este reprezentată în partea grafică.
6 CALCULUL PARAMETRILOR REȚELEI DIN SECȚIA DE PRODUCERE
Alegerea conductoarelor de alimentare a receptoarelor electrice, demaroarelor

electomagnetice, a siguranţelor fuzibile şi releelor termice se efectuează în baza curenților.
Alegerea dulapurilor de distribuţie din noduri
Pentru distribuţia energiei electrice spre grupele de receptoare trifazate la 0,4 kV se
utilizează dulapuri de putere.
Ţinînd cont că în secţie mediul înconjurător este normal, din [20] pentru fiecare nod se
aleg dulapuri de putere de tip ШРС fabricate pentru zone cu climă moderată. Alegerea se
prezintă în formă de tabel.
Tabelul 6.1 Alegerea dulapurilor de putere
Nr Curentul nominal al dulapului, Numărul de plecari şi curentul

Tipul dulapului
nod. A nominal
1 - - -
2 - - -
3 - - -
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
26
4 ШРС 1-53 У3 280 5x100 + 2x250
5 ШРС 1-53 У3 280 5x100 + 2x250
6 ШРС 1-53 У3 280 5x100 + 2x250
7 ШРС 1-53 У3 280 5x100 + 2x250
Nodurile 1,2 şi respectiv 3 se v-or alimenta direct de la postul de transformare din interiorul
secţiei (PT 6).
Alegerea cablurilor de alimentare ale nodurilor
Secţiunile cablurilor de alimentare a nodurilor se aleg conform criteriului curentului
admisibil, conform condiţiei:
I adm  I max,calc ,
unde I adm este curentul admisibil al cablului, A;

I max,calc - curentul maxim calculat care parcurge cablul:
Sc
I max,calc  ,
3 U n
în care S c - puterea aparentă de calcul al nodului respectiv (din Anexa), kVA;

U n - tensiunea nominală, U n  0,4 kV .
Se alege cablul de alimentare pentru fiecare nod aparte:

Pentru nodul 1:
Sc  Sc1  265,5kVA ;
Sc 265,5
I max,calc    383, 2 A .
3�Un 3�0, 4
Pentru nodul 2:
Sc  Sc1  111, 6 kVA ;
Sc 111, 6
I max,calc    161,1 A .
3� Un 3� 0, 4
Pentru nodul 3:
Sc  Sc1  90,8 kVA ;
Sc 90,
I max,calc    131,1 A .
3� Un 3� 0, 4
Pentru nodul 4:
Sc  Sc1  367, 4 kVA ;
Sc 367,8
I max,calc    530,3 A .
3�Un 3�0, 4
Pentru nodul 5:
Sc  Sc1  313,8kVA ;
Sc 313,8
I max,calc    452,9 A .
3�Un 3�0, 4
Pentru nodul 6:
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
27
Sc  Sc1  367 kVA ;
Sc 367
I max,calc    529, 7 A .
3�
Un 3� 0, 4
Pentru nodul 7:
Sc  Sc1  141, 7 kVA ;
Sc 141, 7
I max,calc    204,5 A .
3�Un 3� 0, 4
Din tab.П.4.8. [1, p.343] se alege cablu tip АПВГ 3x(3x70 + 1x35) cu I adm  140 A .
Alegerea cablurilor de alimentare a nodurilor se prezentă în formă de tabel.
Tabelul 6.2 Alegerea cablurilor de alimentare ale nodurilor
Nr
S c , kVA I max,calc, ATipul cablului I adm , A r0,  / km x0,  / km
nod.
1 265,5 383,2 АПВГ 3x(3x70 + 1x35) 140 0,32 0,064
2 111,6 161,1 АПВГ 3x95 + 1x50 170 0,41 0,064
3 90,8 131,1 АПВГ 3x70 + 1x35 140 0,55 0,066
4 367,4 530,3 АПВГ 2x(3x185 + 1x95) 270 0,19 0,062
5 313,8 452,9 АПВГ 2x(3x150 + 1x70) 235 0,26 0,063
6 367 529,7 АПВГ 2x(3x185 + 1x95) 270 0,19 0,062
7 141,7 204,5 АПВГ 2x(3x50 + 1x25) 110 0,77 0,065
7 CALCULUL CURENȚILOR DE SCURTCIRCUIT
Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor şi aparatajului

din sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderii la acţiunea acestor curenţi.
La fel calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru a elabora protecţia prin relee a
elementelor sistemului de alimentare cu energie electrică.
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit se elaborează schema electrică monofilară
începînd cu staţia sistemului electroenergetic şi terminînd cu receptorul cel mai îndepărtat
electric din secţia mecanică. Pe schemă se indică toţi conductorii de curent, aparatajul de
comutaţie şi protecţie, iar apoi se stabilesc punctele pentru care se calculează curenţii de
scurtcircuit.
Se determină în general curenţii de scurtcircuit trifazat, iar pentru linia ce alimentează
receptorul cel mai îndepărtat din secţia macanică, se determină deasemenea curentul de
scurtcircuit monofazat la bornelea cestuia. Toate calculele se realizează la calculator cu utilizarea
unui program special.
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit se alcătuiesşte schema de calcul care este
prezentată în figura 7.1
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
28
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
29
Figura 7.1 Schema de calcul pentu determinarea curenţilor de scurtcircuit
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
30
Sistemul electroenergetic.
S s  450 MVA, xs  0, 4 ;
Sectoul 1-2. Linia electrică aeriană de alimentare cu energie electrică a întreprinderii tip AC-
70/11
ro  0, 42  / km , xo  0, 44  / km , l  20km ;
Sectorul 2-3. Transformator de putere din staţia principală coborîtoare, tip ТДН-16000/110.
U sc  10,5%, Psc  85 kW , P0  18 kW .
Sectorul 3-4. Linia eletrică în cablu de alimentare cu energie eletrică a întreprinderii, ce
alimentează PDC este de tip ААШв 3x120, I adm  240 A, l  0,72 km ;
ro  0, 25  / km, xo  0, 060  / km ;
Sectoul 4-5 Linia electrică în cablu ce alimentează PT 6 din secţia de conserve, tip ААШВ3x70,
cu următorii parametrii:
I adm  165 A, l  0, 26 km ;
r0  0, 44  ;
km
x0  0, 065  ;
km
Sectorul 5-6 Transformatorul de putere din secţia de conserve. Din tab.П.18 [3] se alege
transformatorul de tip TMЗ-1000/10 cu parametrii:
S n  1000 kVA , U sc  5,5 %, U 1n  10 kV , U 2 n  0,4 kV ,
Psc  2,45 kW ,
rt  2 m ; xt  12,65 m ;
Sectorul 6-7 Transformatorul de curent TA1.

Transformatorul de curent se alege conform următoarelor condiţii:
U n  U retea , I in  I max ;
unde I max este curentul maxim ce parcurge înfăşurarea primară a transformatorului de curent:
I max  1,4  I nt ,
(1.28)
unde I nt este curentul nominal al transformatorului:
S nt 1000
I nt    1443,4 A ;
3 U n 3  0,4
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
31
I max  1,4  I nt  1,4  1443,4  2020,7 A .
Din [23] se alege transformatorul de curent tip TTИ-100 cu parametrii:

U n  0,66 kV , I 1n  1500 A, I 2 n  5 A ; clasa de precizie 0,5.
1500
Luînd în consideraţie că K I  , are valoare mare, rTA  1  rTA  0  , xTA  1  xTA  0   0 .
5
Sectorul 7-8 Întreruptorul automat QF1.

Întreruptorul automat, destinat protecţiei transformatorului de putere din secţie împotriva
scurtcircuitelor şi suprasarcinilor la partea de joasă tensiune (0,4 kV), se alege conform
condiţiilor:
U na  U retea , I na  I nt , I regds  dt   I ds  dt  ,
unde U na este tensiunea nominală a întreruptorului, V;

U retea - tensiunea reţelei, V;
I na - curentul nominal al întreruptorului, A;
I nt - curentul nominal al transformatorului la partea 0,4 kV, A;
I regds  dt  - reglajul de curent al declanşatorului de secţionare (termic), A.
Reglajul de curent al declanşatorului de secţionare pentru protecţia transformatorului în regimul

de scurtcircuit se determină cu relaţia:
I ds  1,55  I nt ,
(1.29)
unde I nt este curentul nominal al transformatorului:
S nt 1000
I nt    1443,4 A ;
3 U n 3  0,4
I ds  1,55  I nt  1,55  1443,4  2237,3 A ;
Reglajul de curent al declanşatorului termic pentru regimul de suprasarcină al

transformatorului de putere se determină cu relaţia:
I dt  1,3  I nt  1,3  1443,4  1876,4 A .
Conform valorilor obţinute, din tab. A.1.3 [11, p.56] se alege întreruptorul automat tip
selectiv VA55-43 cu parametrii nominali:
I n ,a  1600 A  I n.t  1443,4 A ;
I nds
 1  I n, ds  1  I na  1600 A  I n.t  1443,4 A ;
I na
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
32
I regds
 2  I regds  2  I nds  2  1600  3200 A  I ds  2237,3 A ;
I nds
I regdt
 1,25  I regdt  1,25  I nds  1,25  1600  2000 A  I dt  1876,4 A ;
I nds
În funcţie de I n ,a  1600 A din tab.2.54 [12, p.139] se aleg parametrii întreruptorului
automat:
ra  1  0,25 m , x a  1  0,1 m ;
ra  0   ra  1  0,25 m , x a  0   x a  1  0,1 m ;
Sectorul 8-9. Bareta.

Bareta se alege conform următoarei condiţii:
I adm �I max  1443.4 A ;
Din tab. 1.3.31 [7] se alege bareta din aluminiu A (120x10) cu curentul I adm  2070 A ;.
Din tab. 3.2 [13] se aleg parametrii pasivi a baretei:
ro  1  0,074m / m, x 0 1  0,145m / m ;
ro  0   10  r 0 1  10  0,074  0,74m / m ,
xo  0   8,5  x 0 1  8,5  0,145  1.233m / m ;
l  4m .
Sectorul 9-10. Întreruptorul automat QF2 ce alimentează nodul la care este conectat receptorul
electric cel mai îndepărtat (nodul 6).
Se alege conform condiţiilor:
U na  U retea , I na  I max,l , I nds  I max,l , I regds  I ds ;
unde I max,l este curentul maximal de lucru:

Sc
I max,l  ,
3 U n
unde S c este puterea aparentă de calcul al nodului 6, Sc  270 kVA (vezi anexa D).
Sc 270
I max,l    390 A
3�
Un 3�0, 4
Reglajul de curent al declanşatorului de secţionare al întreruptorului automat ce
alimentează un grup de receptoare electrice se calculează conform relaţiei:
I ds  1,5  I p' ,
n -1
unde I p   I calc ,mi + I p max ,
'
i 1
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
33
n-1
unde I
i 1
calc ,mi este suma curenţilor receptoarelor electrice fără curentul nominal al
receptorului cu cea mai mare putere:

n-1
I
i 1
calc ,mi  I max,l - I n max ,
(1.32)
I n max - curentul nominal al receptorului cu cea mai mare putere, I n max  83, 72 A (vezi
anexa F, receptorul 19);
n -1
�I
i 1
calc , mi  I max,l - I n max  390 - 83,72  306, 45 A ;
I p max - curentul de pornire al motorului cu cea mai mare putere, I p max  418,58 A (vezi
anexa F, receptorul 19);
n -1
Deci: I p  �I calc , mi + I p max  306, 45 + 418,58  725, 03 A ;
'
i 1
I ds  1,5 �
I p'  1,5 �
725  1087,5 A ,
Din tab. A.1.3 [11, p.56] se alege întreruptorul automat tip selectiv VA55-39 cu parametrii
nominali:
I na  630 A  I max,l  390 A ;
I nds
 1 � I nds  1�
I na  1 �
630  630 A  I max,l  390 A ;
I na
I regds
 2 � I regds  2 �
I nds  2 �
630  1260 A  I ds  1087,5 A .
I nds
În dependenţă de I na  630 A din tab.2.54 [12, p.139] se aleg parametrii întreruptorului
automat:
ra  1  2,15 m , x a  1  1,2 m ;
ra  0   ra  1  2,15 m , x a  0   x a  1  1,2 m .
Sectorul 10-11 Transformatorul de curent TA2.

Transformatorul de curent se alege conform următoarelor condiţii:
U n  U retea , I in  I max,l ,
unde I max,l  390 A

Din [23] se alege transformatorul de curent tip TTИ-60 cu parametrii:
U n  0,66 kV , I 1n  600 A, I 2 n  5 A , clasa de precizie 1.
În dependenţă de K I  600 / 5 din tab.2.49 [12, p.137] se aleg parametrii transformatorului:

rTA  1  0 m, xTA  1  0 m ;
rTA  0   rTA  1  0 m, xTA  0   xTA  1  0 m .
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
34
Sectorul 11-12 Cablul de alimentare al nodului 6.
Cablul de tip АПВГ 2x(3x95 + 1x50) cu I adm  235 A (vezi punctul 1.8) cu următorii
parametri pasivi:
r0 1  0, 256 m / m , x0 1  0, 063 m / m ;
r0 0  10 �
r0 1  10 �
0, 256  2,56 m / m, x0 0   4 �
x0 1  4 �
0, 063  0, 25 m / m ;
l = 66 m.
Sectorul 12-13 Sguranţa fuzibila din DP 3.
Sguranţa fuzibila, destinata protecţiei receptorului împotriva scurtcircuitelor se alege
conform condiţiilor:
U nf  U retea ; I nf  I fcalc ; I nfu  I max ,
(1.33)
unde I nf este curentul nominal al fuzibilului, A;
Ip
I f ,calc - curentul fuzibil calculat, I f ,calc  ;

I p - curentul de pornire al receptorului (M19), I p  K p  I n ;
Kp- multiplu curentului de pornire, K p  5 ;

I n - curentul nominal al receptorului (M19);
Pn 28
In    77,91 A;
3� cos  �
Un � h 3�
0, 4 �
0,5 �
0,9
Ip  Kp �
In  5 �
89,91  385 A ;
 - coeficientul ce ţine cont de condiţiile de pornire a receptorului (M19), pentru condiţii
uşoare de pornire,   2,5 ;
Ip 449
I f ,calc    179 A ;
 2,5
Din [23] se alege siguranţa fuzibilă de tip. ПН2, cu parametrii: I nf  200 A. .

Sectorul 13-14 Conductorul de alimentare al receptorului M19.
Se alege conform condiţiei:
I adm �I nm 1  89,91 A ;
Din tab.1.3.5 [7, p.21] se alege conductor de tip APV 3x25 +1x25 cu I adm  75 A .
Din tab.2.53 [12, p.139] se aleg parametrii pasivi,ai conductorului:
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
35
r0  1  1,25 m / m , x 0  1  0,091 m / m ;
r0  0   10  r0  1  10  1,25  12,5 m / m ;
x0  0   4  x0  1  4  0,091  0,364 m / m ;
l = 5 m.
Sectorul 14-15 Demaror electromagnetic.
Pentru I n  77,9 A şi Pn  28 kW se alege demarorul electromagnetic, pentru pornirea
receptorului, de tip КMИ-48062 în ansamblu cu releu termic de tip PTИ-3363, [23] cu
parametrii:
I nom .luc  80 A , Pn  37 kW ;
r1  r0  0,96 m, x1  x 0  0,28 m .
A. Determinarea curenților la un scurcircuit trifazat în punctul K1
2. Impendanța transformatorului
3. Rezistența transformatorului
4. Reacția transformatorului
5. Rezistenșa și reactanța barelor 80 10 mm(distanța medie geometrică între acestea: a=200
mm) de la bornele transformatorului pînă la barele-conductoare a ID-0,4 kV

(l=4 m)
Aici:
[tab.3] Beleaeva
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
36
6. Reactanța și rezistența bobinei declașatorului întreruptorului QF1
7. Reactanța și rezistența înfașurării primare a transformatorului de curent TA1.
8. Rezistența tranzitorie sumară la bare,întrările și ieșirile aparatelor și a contactului în locul s.c.

[GOST2849-93]
9. Reactanța sumară în raport cu punctul K1
10. Rezistența sumară în raport cu punctul K1
11. Impendanța sumară în raport cu punctul K
12. Curentul supratranzitorului la un s.c. trifazat în punctul K1
13. Curentul de șoc
Determinarea curentului la un s.c. trifazat în p.K2.
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
37
1.Reactanța și rezistența sumară în raport cu punctul K1
2. Reactanța și rezistența bobinei declanșatorului întreruptorului automat QF2
3. Reactanța și rezistența transformatorului de curent TA2.
4. Reacția și rezistența cablulu
–reacția specifică de secvență directă
– rezistența specifică de secvență directă
Atunci:
5. Reactanța și rezistența barelor-conductoare
Aici din tab.3
6. Reactanța, rezistența și impedanța sumară în raport cu punctul K2
7. Curenții de s.c în punctul K2
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
38
C. Determinarea curenților la un s.c trifazat în punctul K3.
1.Reactanța și rezistența bobinei declanșatorului întreruptorului automat QF3
2. Reactanța și rezistența conductorului ВРГ
; 0,104*3=0,312 mOm;
0,104 mOm
3. Reactanța, rezistența si impedanța sumare în raport cu punctul K3
4. Curenții de s.c în punctul K3
D. Determinarea curentului de s.c monofazat în punctul K3.
1. Reactanța sumară a sistemului de alimentare
2. Reactanța și rezistența sumare a transformatorului
3. Reactanța și rezistența sumare a conductoarelor
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
39
4. Reactanța și rezistența sumare a întrerupătorului QF1
5. Reactanța și rezistența transformatoarelor de curent TA1 și TA2 nu se consideră
6. Reactanța și rezistența sumare a întreruptorului QF2
7. Reactanța și rezistența sumare a cablului
8. Reactanța și rezistența sumare a ШРА
9.Reactanța și rezistența sumare a bobinei declanșatorului întreruptorului QF3
10.Reactanța și rezistența sumare a conductorului ВРГ
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
40
;
11. Reactanța, rezistența și impedanța sumare pentru un s.c monofazat în punctul K3
Tabelul 7.1 Rezultatele mărimilor necesare la calculul curenților de scurtcircuit
Valoarea curentului de S.C

Punctul de Locul unde are loc
Tipul S.C.
S.C. S.C
K1 12,507 15,972
Bornele
transformatorului
10,693
K2 8,791
Bornele C.B.
Răsturnător de
6,17
K3 contăiner
7,22
K(1) 5,097
K4 2,5
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
41
8 ALEGEREA CONDUCTOARELOR DE ALIMENTARE ALE
RECEPTOARELOR ELECTRICE
Secțiunile conductoarelor de alimentare ale receptoarelor electrice se aleg confor
criteriului curentului admisibil, conform relației:
I adm �I maxcalc
Unde, Iadm – este valoarea limită a curentului ce poate parcurge conuctorul dat;
I max,calc-curentul maxim calculat care va trece prin cablu la funcționarea receptorului
electric în regim nominal de funcționare:
Pentru receptoarele electrice din secție se va calcula curentul:
Pi
I calc 
3�
Un �cos 
Pi –puterea instalată de receptorul respevctiv;
Un – tensiunea nominală,
cos  - factorul de putere a receptorului studiat.
Determinăm curentul pentru fiecare receptordin secție:
Receptorul 1.
30 78
I calc1   86, 60 A I calc 5   140, 73 A
3�
0,38 �
0.50 3�
0,38 �
0.50
17 78
I calc 2   28,87 A I calc 6   140, 73
3�
0,38 �
0.50 3�
0,38 �
0.50
13 100
I calc 3   22, 08 A I calc 7   180, 42 A
3�
0,38 �
0.50 3�
0,38 �
0.50
78 74
I calc 4   140,73 A I calc 8   125, 6 A
3�
0,38 �
0.50 3�
0,38 �
0.50
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
42
74 24
I calc 9   125, 66 I calc19   69, 28
3�
0,38 �
0.50 3�
0,38 �
0.50
30 50
I calc10   86, 60 A I calc 20   90, 21A
3�
0,38 �
0.50 3�
0,38 �
0.50
30 45
I calc11   86, 60 A I calc 21   81,19 A
3�
0,38 �
0.50 3�
0,38 �
0.50
45 37
I calc12   129,90 A I calc 22   106,81
3�
0,38 �
0.50 3�
0,38 �
0.50
40 60
I calc13   115, 47 A I calc 23   111, 08 A
3�
0,38 �
0.50 3�
0,38 �
0.50
73 80
I calc14   131, 71A I calc 24   144,34 A
3�
0,38 �
0.50 3�
0,38 �
0.50
170 20
I calc15   306, 72 A I calc 25   57, 74 A
3�
0,38 �
0.50 3�
0,38 �
0.50
50 25
I calc16   90, 21A I calc 26   72,17 A
3�
0,38 �
0.50 3�
0,38 �
0.50
22 25
I calc17   63,51A I calc 27   72,17 A
3�
0,38 �
0.50 3�
0,38 �
0.50
10
I calc 28   28,87 A
32 3�
0,38 �
0.50
I calc18   92,38 A
3�
0,38 �
0.50
Determinăm curentul de pornire a fiecărui receptor electrice din secție:

I p  K p  In
I p - curentul de pornire al receptorului (nr.1), I p  K p  I n ;
I1  5 �
86, 60  433, 01A I11  5 �
86, 60  433, 01A
I2  5 �
28,87  144,34 A I12  5 �
129,90  649,52 A
I3  5 �
22, 08  110,38 A I13  5 �
115, 47  577,35 A
I4  5 �
140, 73  703, 65 A I13  5 �
131, 71  658,54 A
I5  5 �
140, 73  703, 65 A I14  5 �
131, 71  658,54 A
I6  5 �
140, 73  703, 65 A I15  5 �
306, 72  1533,59 A
I7  5 �
180, 42  902,11A I16  5 �
90, 21  451,05 A
I8  5 �
125, 66  628, 29 A I17  5 �
63,51  317,54 A
I9  5 �
125, 66  628, 29 A I18  5 �
92,38  461,88 A
I10  5 �
86, 60  433, 01A I19  5 �
69, 28  346, 41A
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
43
I 20  5 �
90, 21  451, 05 A I 25  5 �
144,34  721,69 A
I 22  5 �
81,19  405,95 A I 26  5 �
57, 74  288, 68 A
I 23  5 �
106,81  534, 05 A I 27  5 �
72,17  360,84 A
I 24  5 �
111, 08  555,39 A I 28  5 �
28,87  144,34 A
Din îndrumare de specialitate și tipul receptoarelor, alegem codițiile e pornire, indicindule în

următorul tabel.
Tabelul 8.1 Condițiile de pornire și caracteristicile
Nr. RE Pnom cos  Condițiile de Inom Iporn

kW pornire A A
1. 30 0,5 Ușoare 86,60 433,01
2. 17 0,85 Ușoare 28,87 144,34
3. 13 0,85 Ușoare 22,08 110,38
4. 78 0,8 Grele 140,73 703,65
5. 78 0,8 Grele 140,73 703,65
6. 78 0,8 Grele 140,73 703,65
7. 100 0,8 Grele 180,42 902,11
8. 74 0,85 Grele 125,66 628,29
9. 74 0,85 Grele 125,66 628,29
10. 30 0,5 Ușoare 86,60 433,01
11. 30 0,5 Ușoare 86,60 433,01
12. 45 0,5 Ușoare 129,90 649,52
13. 40 0,5 Ușoare 115,47 577,35
14. 73 0,8 Grele 131,71 658,54
15. 170 0,8 Grele 306,72 1533,59
16. 50 0,8 Grele 90,21 451,05
17. 22 0,5 Ușoare 63,51 317,54
18. 32 0,5 Ușoare 92,38 461,88
19. 24 0,5 Ușoare 69,28 346,41
20. 50 0,8 Grele 90,21 451,05
21. 45 0,8 Grele 81,19 405,95
22. 37 0,5 Ușoare 106,81 534,05
23. 60 0,78 Grele 111,08 555,39
24. 80 0,8 Grele 144,34 721,69
25. 20 0,5 Ușoare 57,74 288,68
26. 25 0,5 Ușoare 72,17 360,84
27. 25 0,5 Ușoare 72,17 360,84
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
44
28. 10 0,5 Ușoare 28,87 144,34
După datele opținute și indicate în tabel, putem să alegem, tipul conductorului, siguranța
fuzibilă, demarorul, releul termic, sunt indicate în următorul tabel. Pentru receptorul cel mai
indepărtat din secție se va alege urmatăarele elemente, din tab.П.4.8 [1, p.343] se alege
conductorul de tip АPV 3x35+1x25 cu l  5 m .
Pentru pornirea receptorului electric a fost ales demarorul electromagnetic de tip КМИ-48062
din [23] cu parametrii x  0,28 m, r  0,96 m . Protecţia motorului se realizează cu releul
termic de tip TRN100/80.
Tabelelul 8.2 Elementele de protecție a receăptoarelor.
Siguranța
Nr. RE Tipul conductorului Fuzibilă Demarorul Releul termic
1. AПВ3x35+1x25 ПН2-250/200 PMA-522 TRN100/80
2. AПВ3x6+1x4 ПН2-100/60 PMA-322 TRN-40/25
3. AПВ4x4 ПН2-100/50 PMA-222 TRN-25/20
4. AПВ4x4 ПН2-100/50 PMA-222 TRN-25/20
5. AПВ4x4 ПН2-100/50 PMA-222 TRN-25/20
6. AПВ4x4 ПН2-100/50 PMA-222 TRN-25/20
7. AПВ4x4 ПН2-100/50 PMA-222 TRN-25/20
8. AПВ4x4 ПН2-100/50 PMA-222 TRN-25/20
9. AПВ4x4 ПН2-100/50 PMA-222 TRN-25/20
10. AПВ4x4 ПН2-250/200 PMA-522 TRN-100/80
11. AПВ3x35+1x25 ПН2-250/200 PMA-622 TRN-100/80
12. AПВ3x35+1x25 ПН2-250/200 PMA-622 TRN-100/80
13. AПВ3x50+1x35 ПН2-250/250 TRN-150/100
14. AПВ3x50+1x35 ПН2-250/250 PMA-622 TRN-150/100
15. AПВ3x50+1x35 ПН2-250/250 PMA-622 TRN-150/100
16. AПВ3x50+1x35 ПН2-250/250 PMA-622 TRN-150/100
17. AПВ3x25+1x16 ПН2-250/150 PMA-522 TRN-100/60
18. AПВ3x35+1x25 ПН2-250/200 PMA-522 TRN-100/60
19. AПВ3x25+1x16 ПН2-250/150 PMA-522 TRN-100/60
20. AПВ3x25+1x16 ПН2-250/150 PMA-522 TRN-100/60
21 AПВ3x25+1x16 ПН2-250/150 PMA-522 TRN-100/60
22. AПВ3x50+1x35 ПН2-250/250 PMA-622 TRN-150/100
23. AПВ3x50+1x35 ПН2-250/250 PMA-622 TRN-150/100
24. AПВ3x25+1x25 ПН2-250/250 PMA-622 TRN-150/100
25. AПВ3x16+1x10 ПН2-250/120 PMA-422 TRN-60/50
26. AПВ3x25+1x16 ПН2-250/150 PMA-522 TRN-100/80
27. AПВ3x25+1x16 ПН2-250/150 PMA-522 TRN-100/80
28. AПВ3x6+1x4 ПН2-100/60 PMA-322 TRN-40/25
9 COMPENSAREA PUTERII REACTIVE
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
45
Problema compensării puterii reactive cere rezolvareatît la etapa proiectării cît și în
exploatare. Transportarea puterii reactive pe linii este însoțită de pierderi de putere activă,
pierderi de tensiune și are loc limitarea capacității de transport a acestei linii. Rezolvarea
problemei compensării puterii reactive începe cu determinarea consumului de putere reactivă la
0,4 kV. Necesarul de putere reactivă în secția proiectată este 614,6
Qc 0,4  633, 4kVAr
633, 4
Qc 0,4 �  316, 7kVAr
2
Din "Справочник по проектированию электроснабжения" Б.Ю. Барыбин, 1990 год,
Deci alegem două baterii de condensatoare, necesare pentru compensarea puterii reactive în
secția proiectată, de tipul УК-0.38-320H.
Alegerea întrerupatorului automat al bateriilor de condensatoare se va face în modul urmator:
307,3
I BC �  370, 24 A
3�
0, 4
Alegem întrerupatorul automat de tipul BA 51-29 cu Inom=400 A, din Кабышев А.В., Обухов
С.Г. Расчет и проектирование систем электроснабжения объектов и установок.
10 ALEGEREA SCHEMELOR DE AUTOMATIZARE, SEMNALIZARE,

MĂSURĂ ȘI EVIDENȚĂ A ENERGIEI ELECTRICE.
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
46
Dispozitiv de anclașare automată a rezervei la barele 0,4kV a SPC ce alimentează secția.
Pentru ridicarea fiabilităţii în alimentare a consumatorilor se efectuează alimentarea lor din două
părţi. În acest caz la defectarea uneia din sursele de alimentare, funcţionarea consumatorilor se
va asigura prin reţeaua nedefectată. Secţionarea schemei de alimentare simplifică relativ
protecţia prin relee, măreşte precizia funcţionării ei, măreşte tensiunea remanentă pe bare ce
alimentează staţia de transformare şi micşorează valoarea curentului de scurtcircuit. Întreruperea
în alimentare în caz de avarie a elementelor de alimentare se înlătură conectarea automată a
consumatorilor la sursa de rezervă. Succesul acţionării D.A.A.R. conţine 90-95%. Efectul înalt
tehnico-economic şi simplicitatea schemei A.A.R. au dus la utilizarea lor largă în sistemul
energetic
D.A.A.R. a întrerupătorului de secţionare restabileşte alimentarea consumatorilor la deconectarea
transformatorului sau a liniei de alimentare. În regim normal întrerupătorul transformatorului
este anclanşat, iar întrerupătorul de secţionare este deconectat.
Dezavantajul schemei de alimentare dintr-o singură parte este că la deconectarea avariată a sursei
de lucru duce la întreruperea alimentării consumatorilor. Acest dezavantaj poate fi înlăturat prin
conectarea rapidă automată a sursei de rezervă, sau prin anclanşarea întrerupătorului unde se
efectuează secţionarea. Pentru realizarea acestei operaţii se utilizează pe larg dispozitive
automate speciale, ce poartă denumirea de A.A.R. În caz de defect la transformator protecţia lui
la deconectează întrerupătorul din partea de joasă tensiune.
A.A.R a întreruptorului de secționare restabilește alimentarea consumatorilor de deconectarea
transformatorului sau a liniei alimentate. În regim normal întreruptorul transformatorului este
anclașat, iar întreruptorul de secționare este deconectat.
Alegem A.A.R. de tipul AT1 cu următorii parametrii:
Ual=230V, măsoară tensiunea în diapazonul 100-500V,
Min=0,7..0,98Ue-reglajul Max=1,02...1,2Ue.
T=0,5...120s-timpuul de reținere.
Schema de semnalizare, evidență și măsurare

Schema de semnalizare a punerii la pămînt este realizată cu ajutorul unui releu de
semnalizare conectat la înfăşurarea în triunghi deschis a transformatorului de tensiune de tip
HTMИ-10-66У3.
Schema de măsurări include aparatele de măsură şi contoarele de evidenţă a energiei active
şi reactive conectate prin intermediul transformatoarelor de curent şi de tensiune . Contoarele se
instalează la hotarele între reţeaua sistemului de alimentare şi reţeaua consumatorului.
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
47
Schema de semnalizare şi măsurări este prezentată în fig.1.16.
Fig.1.16. Schema de măsurări şi evidenţă a energiei electrice.
11 CALCULUL ECONOMIC
Pentru alegerea variantei optime de alimentare cu energie electrică a unei întreprinderi

comparăm 2 variante de alimentare.
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
48
Compararea tehnico-economică o efectuăm în baza metodei cheltuielilor de calcul anuale
(CA),ţinînd cont de faptul că puterea maximă tranzitată prin linie nu variază de la an la an.
Optimă va fi considerată acea variantă pentru care CA min.
Se ia în calcul 2 variante de alimentare cu energie electrică a unei întreprinderi:

Var.I: tensiunea de 10 kV, 2 linii în cablu la staţia deja existentă, I- 0.26 km;
Var.II: tensiunea de10 kV, 2 linii în cablu la staţia deja proiectată, I- 0,09 km;
Costurile anuale estimate sînt determinate de expresia:
Unde C – costurile anuale care sunt determinate de expresia:
Unde: C rep – costul anual de întreţinere şi reparaţii determinat de expresia:
- costul pierderilor de energie electrică care sunt determinate de expresia:
Unde: Ri– dobînda bancară anuală care este determinată de expresia:
Unde I- investiţii;
EI – dobînzi bancare pe credit care sînt determinate de expresia:
+irisc
Unde: i – coieficientul de actualizare;

Ts = 40 ani – durata de serviciu normată;
ibanc = 6% - dobînda bancară;
iinf = 2% - rata inflaţiei;
irisc =2% - rata riscului.
6+2+2=10
Investiţia totală este definită prin expresia:
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
49
Unde: Ief – investiţii eficiente în linie;
- costul de 1 Kw de capacitate instalată la secţia electrică;
Pierderi de putere în linii;
1) Determinăm calculul curentului:
[KA]
Unde: n – numărul liniilor;

Un –tensiunea nominală;
SC - puterea aparentă; SC 996,74kVA (calculat pentru parametrii respectivi)
2) Calculul secţiunii transversale a liniilor prin metoda densităţii economice a
curentului, reeşind din condiţia că cu expresia:
Unde: JecCA – densitatea economică actuală care potrivit parametrilor respectivi este egal cu 1,4:
Potrivit calculelor am ales conductorul liniilor de tip АА 3x25 cu atunci cînd
cablul este pozat în pămînt.(datele pot fi găsite în manualul Л. Д. Рожкова В.С.Козулин

„Электро-оборудование станций и подстанций”, Москва 1987 pag.626. tab.3.7)
Aşa cum sursa de alimentare este realizată prin 2 cabluri amplasate într-un şanţ, trebuie
de menţionat neapărat importanţa curentului de sarcină pentru o perioadă îndelungată.
Unde: =0,9 – factorul de reducere a curentului de sarcină într-un grup de instalare a
cablurilor.
115 0,9=103.5 [A]
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
50
3) Determinăm curentul КЛЭП în regim de avarie, care prevede deconectarea unei linii:
=103.5 2=20
Varianta I
Tensiunea de 10 kV, 2 linii în cablu de la SPC la PT8 cu lungimea de - 0,065 km.

1. Determinăm pierderile de tensiune cu expresia:
Unde: R - rezistenţa activă a liniei;

X – rezistenţa inductivă a liniei.
0,43 0.26=0,111 [Ω]
0,34 0,26=0,088 [Ω]
37.22 10=372.2 [kW]
37.22 10 0,93=346 [kVAr]
Unde:
2. Determinăm pierderile de tensiune în caz de avarie:

2 6.58=13.179 [kV]
3. Pierderile de tensiune în regim normal şi de avarie se determină cu relaţia:
Unde:
4. Determinăm pierderile de putere în regim normal:
Unde: – numărul liniilor;
– lungimea liniei, km;
- pierderile de putere pentru 1 km de linie;
– coieficientul de încărcare a liniei, se determină cu relaţia:
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
51
2 0,26 42 =2.22 [kW]
În acest caz, pentru alimentarea întreprinderii se prevede postul de transformare cu 2
transformatoare de coborîre тмз – 1000/10/0,4
5. Determinăm pierderile de putere în transformator cu următoarea relaţie:
Unde: -variabila pierderilor de putereînregim normal:
0.7 ]
Unde:
n - numărultransformatoarelor
Unde:
1.4
0,57 +4,64=5,21 [%]

6. Determinăm investiţiile totale:
Unde: investiţii în staţia de transformare;
– investiţiile eficiente în linii;
- investiţiile în linii
Unde: – costul 1 km de linie
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
52
0,26 16380=4258.8 [u.m.]
Unde: 128800 u.m. – costul postului de transformare
128800 u.m.
Unde: - costul 1 kW, puterea instalată la staţia electrică etalon;
– Pierderi de putere în linie şi în transformator care se determină după relaţia:
[kW]
Unde: - pierderile de putere în regim normal în linii;
- pierderile de putere în transformator.
7.43 800=5944 [u.m.]
Determinăm dobînda anuală pentru întreţinerea creditului:

139002 0,1=13900.2 [u.m.]
Unde: - procentul bancar al creditului.

Determinăm costurile anuale :
;
Unde: ;
Unde:
1330.58+1072.46=2403.04 [u.m.]
2403.04+13900,2=16303.24 [u.m.]
Varianta II
Tensiunea de 10 kV, 2 linii în cablu de la SPC la PT8 în varianta dată amplasarea PT-ului se face
la sfîrșitul secției astfel distanța mărindu-se de la 0,065km la 0,58km
1. Determinăm pierderile de tensiune cu expresia:
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
53
Unde: R - rezistenţa activă a liniei;
X – rezistenţa inductivă a liniei.
0,412 0,09=0,03[Ω]
0,099 0,09=0,0089 [Ω]
37.22 10=372.2 [kW]
37.22 10 0,93=346.14 [kVAr]
Unde:
2. Determinăm pierderile de tensiune în caz de avarie:

2 069=1.38 [kV]
3. Pierderile de tensiune în regim normal şi de avarie se determină cu relaţia:
Unde: =10kV
4. Determinăm pierderile de putere în regim normal:
Unde: – numărul liniilor;
– lungimea liniei, km;
- pierderile de putere pentru 1 km de linie;
– coieficientul de încărcare a liniei, se determină cu relaţia:
2 0,09 58 =1.06 [kW]
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
54
În acest caz, pentru alimentarea întreprinderii se prevede postul de transformare cu 2
transformatoare de coborîre тмз – 1000/10/0,4
5. Determinăm pierderile de putere în transformator cu următoarea relaţie:
Unde: -variabila pierderilor de putereînregim normal:
Unde:
;;
;
n - numărultransformatoarelor
Unde:
1,4
0,57+4.64=5.21 [%]
6. Determinăm investiţiile totale:
Unde: investiţii în staţia de transformare;
– investiţiile eficiente în linii;
- investiţiile în linii
Unde: – costul 1 km de linie
0, 09 16380=1474.2 [A]
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
55
Unde: 128800 u.m. – costul postului de transformare
128800
Unde: - costul 1 kW, puterea instalată la staţia electrică etalon;
– Pierderi de putere în linie şi în transformator care se determină după relaţia:
[kW]
Unde: - pierderile de putere în regim normal în linii;
- pierderile de putere în transformator.
6.27 800=5016 [u.m.]
Determinăm dobînda anuală pentru întreţinerea creditului:

135290 0,1=13529.02 [u.m.]
Unde: - procentul bancar al creditului.

Determinăm costurile anuale :
;
Unde: ;
Unde:
1302.74+626.68=1929.42 [u.m.]
1929.42+13529.02=14458.42 [u.m.]
Tabelul 11.1 Comparara tehnico-economică a variantelor

Nr.ord. Indicatorii Unit. de Varianta Varianta II
măsură I
1. Cablu (tipul) АА АА
3x70 3x70
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
56
2. Pierderile de tensiune % 0.69
3. Pierderile de putere kW 7.43 1.06
4. Cheltuieli anuale pentru deservire şi reparaţii u.m. 139002 14458.42
5. Costul pierderilor de energie electrică u.m. 0,15 0,15
6. Investiţii totale u.m. 139002
7. Rata anuală a dobînzii pentru rambursarea u.m. 13900.2 13529.02
creditului
8. Cheltuieli anuale u.m. 1330.58 1302.74
9. Costurile anuale u.m. 16303.24 14458.42
12 SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
De Securitatea şi condiţiile de muncă depind în integritate de faptul cît de desăvîrşite,

sigure şi nepericuloase sunt elementele aceestui sistem şi în ce măsură, din punct de vedere
ergonomic, aceste elemente corespund unele altora. Aşadar, securitatea şi sănătatea muncii
reprezintă interconexiune omului cu uitilajul de producţie, factori periculoşi, situaţia şi mediul de
producţie, factori nocivi, organizarea muncii şi a activităţii de producţie.
Unul din obiectivele de bază al securităţii şi sănătăţii muncii reprezintă studierea actelor
legislative şi normative în baza cărora se desfăşoara activitatea de protecţie şi prevenirea
riscurilor profesionale, codul muncii, normele şi regulile de construcţie şi de igienă industrială,
regulile ce reglementează activitatea de protecţie şi prevenirea a riscurilor profesionale la
locurile de muncă, regulile şi normele de securitatea şi sănătatea muncii pentru tineri şi
persoanele cu capacitatea redusă de muncă, reguli ce reglementează activitatea organelor de
supraveghere şi control în domeniul de activitate.
Condiţiile de muncă sunt determinate de caracterul procesului de muncă şi factorii
mediului extern, ce-l înconjoară pe lucrător în sfera de producţie.
- Măsuri de protecţie contra incendiilor

Activitatea de asigurare a securităţii antiincendiare la întreprindere este exercitată de
către personalul de ingineri şi tehnicieni. Responsabilitatea pentru securitatea antiincendiară şi-o
asumă directorul. În secţiile de producţie, depozite, alte secţii şi subunităţi, care se află în
subordinea nemijlocită a întreprinderii, această responsabilitate şi-o asumă conducătorii
subunităţilor.
Persoanele responsabile, împreună cu personalul de ingineri şi tehnicieni al întreprinderii,
sunt obligate să eleboreze şi să realizeze măsurile de prevenire a incendiilor, să-i instruiască pe
lucrătorii întruniţi în detaşamentele de pompieri voluntari, ca aceştea să acţioneze prompt şi în
cunoştinţă de cauză la stingerea incendiilor, să cunoască procedeele de stingere, măsurile de
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
57
acordare a primului ajutor victimelor, să realizeze permanent măsurile de profilaxie
antiincendiară.
Conducătorul întreprinderii şi persoanele responsabile vor cere, ca lucrătorii să respecte
regulile securităţii antiincendiare la exploatarea utilajului comercial- tehnologic.
Pe timp de noapte paza antiincendiară o vor exercita lucrătorii serviciului antiincendiar
de pază. În caz de incendiu sau calamitate naturală este necesar să se ia măsurile de salvare a
bunurilor materiale, va fi chemată echipa de pompieri, iar pînă la venirea ei se va stinge
incendiul folosind mijloacele disponibile.
O activitate considerabilă la prevenirea, stingerea incendiilor şi acordarea primului ajutor
victimelor vor desfăşura membrii detaşamentelor de pompieri voluntari sînt obligaţi să
controleze executarea şi respectarea regimului antiincendiar la întreprindere, să efectueze
activitatea profilactică printre muncitori şi funcţionari, să ducă evidenţa stării mijloacelor de
stingerea incendiului, utilizînd toate mijoacele disponibile.
Conducătorul întreprinderii este obligat să asigure membrii detaşamentului de pompieri
voluntari cu echipamentul şi instrumentele necesare: uniformă, centuri de siguranţă, topoare,
mănuşi de prelată, funii, căldări. Instrumentele şi mijloacele primare de stingere a incendiilor sînt
grupate pe un panou special, la intrarea în intreprindere. Pe panou se pun două stingătoare, două
răngi, o cangă, două topoare, două hîrleţe, două hidromonitoare şi două hidromonitoare- căldări.
Mijloace de stingere a incendiilor sînt vopsite în culoarea roşie, iar inscripţiile destinaţiei
lor se fac cu vopsea albă. Nu se permite de a utiliza mijloacele de stingere în alte scopuri.
La proiectare şi construcţia întreprinderilor este necesar să se ţină cont de categoria
pericolului incendiar pe care îl prezintă procesele de producţie.
Categoria pericolului icendiar pe care îl prezintă procesul de producţie este determinată
de probabilitatea apariţiei şi răspîndirea incendiului, durata posibilă a lui.
În caz de incendiu este necesar să asigurăm securitatea evacuării personalului şi a
materialelor aflate în clădire. În clădire vor fi prevăzute ieşiri de evacuare. Căile de evacuare nu
vor avea praguri, scări turnate şi obstacole, care pot cauza căderea oamenilor în timpul evecuării.
Procesul de avacuare a personalului din clădiri constă în deplasarea lor de la cel mai îndepărtat
punct al încăperii pînă la ieşirile de avacuare, de la ieşirile de evacuare afară şi dislocarea lor pe
teritoriul întreprinderii.
Eficacitatea procesului de evacuare este determinată de timpul minim necesar, de care au
nevoie oamenii pentru a ieşi din clădire. Căile de avarie vor avea iluminaţie naturală şi de avarie.
La întreprindere vor fi cel puţin două ieşiri, situate în părţi opuse. Uşile căilor de evacuare se vor
deschide în exterior.
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
58
Ascensoarele, excalatoarele şi dispozitivele de ridicat încărcături nu sînt folosite în
calitate de căi de avacuare, deoarece în caz de incendiu ele se pot defecta.
Unul dinte mijloacele de primă importanţă, care contribuie la lichidarea repede a
incendiilor este funcţionarea sigură a comunicaţiei şi a semnalizării. Comunicaţia şi semnalizarea
de incendiu sînt destinate pentru anunţarea imediată despre izbucnirea incendiului şi asigurarea
dirijării operative a unităţilor şi subunităţilor de pompieri în timpul incendiului.
Ca mijloc de semnalizare de incendiu la întreprindere serveşte semnalizarea electrică de
incendiu. Cu ajutorul ei semnalul de alarmă este dat imediat şi cu siguranţă. Administraţia
întreprinderii trebuie să ştie locurile instalării detectoarelor de semnalizare automată la
întreprindere. Va realiza controlul lor periodic, neadmiţînd deteriorarea lor mecanică. Instalaţiile
semnalizării de incendiu trebuie menţinute în stare bună de funcţionare. Controlul lor se face în
conformitate cu instrucţiunile.
Reglarea şi deservirea tehnică a instalaţiilor semnalizării de incendiu sînt realizate de
organizaţiile specializate de montare şi reglare.
- Măsuri de protecţie a mediului ambiant
Orice proces tehnologic de producere, sau de altă natură utilizează pentru desfăşurarea sa o
anumită cantitate de energie. Aceasta este primită din exterior, în urma arderii combustibililor
sau direct sub formă de energie electrică sau căldură. De asemenea, o parte din ea poate rezulta
din însăşi desfăşurarea procesului tehnologic, sub formă de căldură degajată din reacţiile
exotermice. Acestea pot avea loc între produsele intrate în proces sau între produsele tehnologice
şi mediul în care se desfăşoară procesul.
Practic fiecare îtreprindere de producţie, în urma procesului tehnologic elimina deşeuri, înn
dependena de domeniul de activitate, aceste deşeuri variaza de la o entitate la alta. Întreprinderea
proiectată pentru evitarea impactului asupra mediului ambiant, va implimentaStandardul
SM SR EN ISO 14001:2016 Sistem de management de meniu, ce implică organizarea de a
preveni sau minimiza impacturile dăunătoare asupra mediului şi de a îmbunătăţi impacturile
benefice asupra mediului, în special cele cu implicaţii trategice şi competitive. Managementul de
la cel mai înalt nivel poate trata în mod eficace riscurile şi oportunităţile sale prin integrarea
managementului de mediu în procesele activităţii întreprinderii, direcţiile strategice şi luarea
deciziilor. Obiectivul implimentării cu succes a acestui standard internaţional poate fi utilizat
pentru a asigura pările interesate că este implimentat un sistem de management eficace.
Pentru a atinge rezultatele intenţionate, inclusiv creşterea performanţei de mediu, întreprinderea
proiectată trebuie va stabili, va implimenta, va menţine şi va îmbunătăţească continuu un sistem
de management de mediu, care să includă procesele necesare şi interacţiunile acestora.
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
59
CONCLUZIE
În proiectul de diplomă a fost realizată alimentarea cu energiei electrică a secției de

producere din fabrica conserve, Pi= 1218kW.
Prima etapă în realizarea proiectului de diplomă a fost gruparea receptoarelor electrice din
secție după locul ampasării și după puterea instalată. S-a alest două transformatoare cu puterea
de 1000kVA în postul de transformare care va alimenta secția de producere, a nstalaţia de
distribuţie 0,4 kV a fost realizată cu celule prefabricate care vor fi montate într-un singur rînd.
Pentru ridicarea fiabilităţii în alimentarea cu energie electrică a fabricii, instalaţia de distribuţie
-0,4 kV se secţionează cu întreruptorul de secţionare, care în regim normal de funcţionare este
deconectat. Pentru comutarea rapidă a consumatorilor la sursa de rezervă, în caz de avarie, este
folosit dispozitivul de anclanşare automată rapidă a rezervei.
Schema de alimentare a postului de transformare a fost argumentată tehnico-economic.
Postul de transformare ale secţiei au fost prevăzute pentru amplasare în interior, însă în secţia
dată este cu mediul înconjurător nefavorabil pentru funcţionarea normală a transformatorului,
postul de transformare este izolate în camere aparte şi se va asigura ventilarea.
Calculul curenţilor de scurtcircuit al reţelei în raport cu cel mai îndepărtat receptor electric
din secție, s-a calculat curentul normal de lucru pentru fiecare receptor electric și totodată s-a
determinat curentul de pornire pentru fiecare RE, după care s-a ales elementele de protecție ca
exemplu siguranța fuzibilă, demaror, releu termic.
La secție proiectată se prevede compensarea puterii reactive la tensiunea de 0,4kV utilizînd
baterii de condesatoare.
La fel în proiect este descrisă cerințele de bază a securității și sănătății în muncă, care sunt
specifice pentru secția dată.
Toate deciziile luate în proiectul de diplomă corespund cerintelor STAS şi normelor de
proiectare în vigoare, precum şi Normelor de Amenajare a Instalaţiilor Electrice.
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
60
BIBLIOGRAFIE
1. Л.Д. Рожкова, В.С. Козулин. Электроснабжение станций и подстанций. Москва.

Энергоатомиздат, 1987.
2. Б.Н. Неклепаев, И.П. Крючков. Электическая часть станций и подстанций. Москва.
Энергоатомиздат, 1989.
3. Кабышев А.В., Обухов С.Г. Расчет и проектирование систем электроснабжения.
Томск.2005
4. В.А. Боровиков, В.С. Косарев. Электрические сети энергетических систем. Энергия.
Ленинград, 1977.
5. D. Comşa, S. Darie. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale. Cimişlia “TipCim”, 1994.
6. Îndrumar metodic pentru elaborareaa proiectului de curs (de diplomă). Universitatea Tehnică
a Moldovei.
7. Спровочник по электроснабжению предприятий. Под редакцией. A.A. Федорова и Г.В.
Сербиновского. Энергия. Москва, 1974.
8. А.А. Федоров, Л.Е. Старкова. Учебное пособие длеа курсового и дипломного
проектирования. Москва. Энергоатомиздат, 1987.
9. Л.Л. Коновалова, Л.Д. Рожкова. Электроснабжение промышленных предприятий и
установок. Москва. Энергоатомиздат, 1989.
10. Б.Ю. Липкин. Электроснабжене промышленных предприятий и устоновок. Москва.
Высшая школаб 1990.
11. Справочник проектированию электроснабжения. Под редакцией Б.Ю. Барыбина, Л.Е.
Федорова. Москва. Энергоатомиздат, 1990.
12. Hermina Albert, Ion Florea. Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor industriale.
Editura tehnică. Bucureşti, 1987 V-1, V-2.
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
61
13. Ion Mircea, Instalaţii şi echipamente electrice. Editura didactică pedagogică, R. A., Bucureşti
1996.
Coala
PROIECT DE DIPLOMĂ
62

NE Bog

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NE Bog

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coala

Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu energie electrică a întreprinderii este

În continuare se prezintă caracteristica generală a secţiilor principale.

Staţia de compresoare produce aer comprimat necesar pentru funcţionarea maşinilor

Tabelul 1.1 Datele receptoarelor

3 CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE A SECȚIEI DE PRODUCERE

Sarcinile electrice de calcul a întreprinderilor industriale, a secţiilor sau a diferitor noduri

Determinarea sarcinilor electrice a secţiei de producere

Tabelul 3.1 Gruparea receptoarelor electrice din secție.

1x22 0,13 0,50

În continuare se determină, pentru fiecare grupă de receptoare electrice, puterile medii:

Cu valorile cunoscute K u ,a şi ne din fig.2.4 [3, p.27] se alege coeficientul de maxim,

- Determinarea coeficientului de utilizare:

Pni - puterea nominală a receptoarelor

- Determinăm pentru fiecare grupă de receptoare puteriile medii:

Pms1  K ua1 �Pn1  0, 65 �

- Determinăm pentru fiecare grupă de receptoare puterea reactivă medie:

- Determinam numarul echivalent de receptoare electrice:

Cunoscind Ku si alegem coeficientul de maxim din literature K ma  1,65 .

- Determinăm puterea activa de calcul:

- Determinăm puterea reactivă de calcul:

pentru ne  10 , Qc  1,1  Qms .

- Determinăm puterea aparentă de calcul:

Sc  Pc2 + Qc2  265,5 kVA

- Determinarea coeficientului de utilizare:

- Determinăm pentru fiecare grupă de receptoare puteriile medii:

Pms1  K ua1 �Pn1  0, 6 �

- Determinăm pentru fiecare grupă de receptoare puterea reactivă medie:

- Determinam numarul echivalent de receptoare electrice:

Cunoscind Ku si alegem coeficientul de maxim din literature K ma �2, 22 .

- Determinăm puterea activa de calcul:

- Determinăm puterea reactivă de calcul:

pentru ne  10 , Qc  1,1  Qms .

- Determinăm puterea aparentă de calcul:

Sc  Pc2 + Qc2  1002 + 49,52  111, 6 kVA

- Determinarea coeficientului de utilizare:

Pni - puterea nominală a receptoarelor

- Determinăm pentru fiecare grupă de receptoare puteriile medii:

- Determinăm pentru fiecare grupă de receptoare puterea reactivă medie:

- Determinam numarul echivalent de receptoare electrice:

Cunoscind Ku si alegem coeficientul de maxim din literature K ma �2,10 .

- Determinăm puterea activa de calcul:

- Determinăm puterea reactivă de calcul:

pentru ne  10 , Qc  1,1  Qms .

- Determinăm puterea aparentă de calcul:

Sc  Pc2 + Qc2  90,8kVA

- Determinarea coeficientului de utilizare:

Pni - puterea nominală a receptoarelor

- Determinăm pentru fiecare grupă de receptoare puteriile medii:

- Pms1  K ua1 �  13 + 17 + 74 + 74   124, 6 kW ;

- Determinam numarul echivalent de receptoare electrice:

Cunoscind Ku si alegem coeficientul de maxim din literature K ma �1, 65 .

- Determinăm puterea reactivă de calcul:

pentru ne  10 , Qc  1,1  Qms .

- Determinăm puterea aparentă de calcul:

Sc  Pc2 + Qc2  367, 4 kVA

- Determinarea coeficientului de utilizare:

Pni - puterea nominală a receptoarelor

- Determinăm pentru fiecare grupă de receptoare puteriile medii:

- Determinam numarul echivalent de receptoare electrice:

Cunoscind Ku si alegem coeficientul de maxim din literature K ma �2, 08 .

- Determinăm puterea reactivă de calcul:

pentru ne  10 , Qc  1,1  Qms .