Sunteți pe pagina 1din 7

1. Definiti Sanatatea publica si Sanatatea.

Enumerati scopurile principale ale sănătăţii


publice
O definiţie concisă a sănătăţii publice dată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 1997, este:
arta şi ştiinţa prevenirii îmbolnăvirilor, prelungirea vieţii şi promovării sănătăţii prin
mijloace de acţiune organizată ale societăţii ; acest lucru are ca premisă faptul că sănătatea
este un proces care angajează resurse sociale, fizice, mentale şi spirituale.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a definit sănătatea individuală „starea de bine din
punct de vedere fizic, mintal şi social şi nu numai absenţa bolii sau a infirmităţii”.
Scopurile principale ale sănătăţii publice sunt:
- creşterea speranţei de viaţă sănătoasă pentru populaţie;
- prevenirea deceselor evitabile sau premature;
- îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru persoanele cu boli cronice pe termen lung sau
disfuncţii;
- ameliorarea stării de sănătate prin intermediul prevenirii.

2. Factorii care influenţează starea de sănătate a unei populaţii


a. Factorii biologici reprezintă zestrea biologică a fiecărui individ – ereditatea. Ei cuprind şi
caracteristicile demografice ale populaţiei.
b. Factorii ambientali se referă la:
- factorii mediului fizic
- factorii sociali
- factorii economici
- factorii culturali
- factorii educaţionali
c. Factorii comportamentali – stilul de viaţă depinde de comportamente care, la rândul lor,
sunt condiţionate de factori sociali. Stilul de viaţă este deci rezultatul factorilor sociali şi al
comportamentelor, el se referă atât la obiceiuri alimentare cât şi la riscurile profesiei şi cele din
timpul liber.
d. Serviciile de sănătate sunt de trei categorii :
- curative
- preventive
- recuperatorii

3. Natalitatea, Fertilitatea – definitii, metode de masurare


Natalitatea – reprezintă fenomenul demografic al frecvenţei născuţilor vii într-o populaţie
dintr-un anumit teritoriu şi o anumită perioadă.
Măsurarea natalităţii se face prin indicele (rata) de natalitate care se calculează raportând
numărul de născuţi vii la numărul mediu de locuitori ai perioadei considerate.
număr de născuţi vii
N= X 1000
Nr. mediu de locuitori ai perioadei studiate

Perioada de timp la care se referă indicatorul este de un an, iar numărul de locuitori este fie numărul
mediu anual, fie numărul de locuitori la mijlocul anului calendaristic.
Fertilitatea
Indicele de natalitate nu caracterizează corect intensitatea fenomenului deoarece se
raportează născuţii vii la întreaga populaţie. Indicele fertilităţii corectează această eroare de calcul
considerând populaţia feminină între 15 – 49 de ani. Astfel, fertilitatea reprezintă un indicator mai
sensibil decât natalitatea, deoarece se raportează la populaţia feminină şi nu la întreaga populaţie.
numărul de născuţi vii
Fg = X 1000
numărul femeilor în vârstă de 15 – 49 ani

Fg – rata generală a fertilităţii

nr. născuţilor vii de femei în vârstă de „x” ani


Fx = x 1000
Nr. femeilor în vârstă de „x” ani

Fx – rata specifică pe vârste a fertilităţii

4. Mortalitatea generală şi specifică – metode de masurare. Principalele cauze de deces in tara


noastră
Mortalitatea reprezintă componenta negativa a mişcării naturale, fiind fenomenul demografic al
deceselor intr-o populaţie data si intr-o perioada data de timp (de obicei un an).
1. Rata de mortalitate generala (indicele brut de mortalitate) care măsoară frecventa
deceselor la 1000 de locuitori.
M= nr. decese / nr. mediu de locuitori x 1000

2. Ratele specifice de mortalitate (pe sexe, pe grupe de vârsta, medii de rezidenta, cauze
medicale de deces), care măsoară frecventa deceselor in subpopulaţii.
- pe sexe:
Mm,f= nr. decese de sex M sau F / nr. mediu de populaţie de sex M sau F x 1000
- pe grupe de vârsta:
M (specifica pe o vârsta)= decesele vârstei respective/populaţia de aceeaşi vârsta x 1000
- pe cauze de deces:
Mcauza = nr. decese de o anumita cauza/nr. total de locuitori x 100000
- pe medii:
MU/R = nr. decese din mediul U sau R / nr. locuitori din mediul U sau R x 1000

Principalele cauze de deces in tara noastră sunt :


 bolile cardiovasculare
 tumorile maligne
 accidente, traumatisme , otrăviri
 bolile aparatului respirator
 bolile aparatului digestiv

5.Mortalitatea infantilă definitie, masurare


Mortalitatea infantila: este definita ca fenomenul demografic al deceselor 0-1 an
înregistrate in populaţia de născuţi vii, intr-o perioada data de timp si intr-un teritoriu.
. Rata de mortalitate infantila= nr. decedaţi sub un an/nr. născuţi vii x 1000
6.Factorii de risc ai mortalită ţii infantile
Factorii de risc ai mortalităţii infantile
1.Biosistemul mama-copil:
Factori endogeni:
- care ţin de mama:
- vârsta (sub 19 ani, peste 35 ani);
- paritate;
- avorturi in antecedente;
- patologie generala si obstetricala;
- accidente in timpul naşterii;
- intervenţii obstetricale.
- care ţin de copil:
- greutate mica la naştere;
- sexul masculin;
- rangul nou-născutului;
- vârsta (primul trimestru);
- handicapuri biologice (malnutriţie, rahitism, anemie, malformaţii, infecţii in
interferenta cu factori exogeni).
Factori exogeni:
- intoxicaţii;
- accidente;
- factori de mediu (inclusiv asistenta medicala).
2.Factorii care ţin de familie:
- starea civila a mamei (mama celibatara);
- familie dezorganizata;
- nivelul scăzut de instrucţie;
- venitul familiei;
- condiţii de locuit nesatisfăcătoare;
- familii cu domiciliul nestabil;
- alcoolismul;
- vagabondajul;
- tinerele familii in primul an de la constituirea lor.
3.Factori demografici:
- variaţii in evoluţia natalităţii si a fecundităţii;
- planificarea familiala.
4.Factori economico-sociali si de mediu.

7.Incidenţa şi prevalenţa definitie, metoda de masurare


Incidenţa se referă la frecvenţa cazurilor de îmbolnăvire nou înregistrate într-un anumit
teritoriu şi o anumită perioadă . Formulele de calcul sunt :

Indicele de incidenţă totală ;

boli nou depistate (bn)


It = x 1000
L(nr.mediu de locuitori)

Prevalenţa morbidităţii cuprinde totalitatea bolilor care există la un moment dat („prevalenţa de
moment”) sau într-o anumită perioadă („prevalenţa de perioadă”). Se referă la toate îmbolnăvirile
existente indiferent de data depistării .
Prevalenţa se calculează separat pe boli .

boli nou depistate + boli cunoscute anterior


Pv = X 100000
Nr. mediu de locuitori

8.Promovarea sanatatii, Educaţia pentru sănătate: definiţii


Definitie: strategia de mediere intre persoane si mediul lor (ecosistem), care sintetizează
alegerea personala si responsabilitatea societăţii fata de sănătate.
Definiţie: educaţia pentru sănătate este un sistem care include: conştiinţa stării de sănătate,
procesul de predare/învăţare, participare

9.Metode de măsurare a îmbătrânirii populaţiei


Metode de măsurare a îmbătrânirii populaţiei
1.Determinarea ponderii populaţiei vârstnice din totalul populaţiei.
2.Virsta medie a populaţiei.
3.Raportul dintre numărul vârstnicilor si numărul copiilor.
4.Indicele de dependenta care reprezintă raportul dintre numărul persoanelor inactive si
numărul persoanelor de vârsta activa.

10.Principalele cauze de îmbolnăvire a vârstnicilor


Principalele cauze de îmbolnăvire a vârstnicilor in tarile dezvoltate sunt:
- căderi si fracturi consecutive;
- osteoporoza;
- tulburări de vedere;
- tulburări de auz;
- dementa senila;
- probleme de incontinenta.
Pentru România nu exista date concrete.

11. Management, manager –definitii. Calitatile unui bun manager –enumerare


Managementul este un proces esential pentru orice organizatie in vederea atingerii unor
obiective prin intermediul altor oameni.
Managerul este acea persoana din organizatie care are responsabilitatea de a indeplini
activitatile propuse, prin intermediul oamenilor din echipa cu care lucreaza. Pentru a fi eficace
managerul trebuie sa inteleaga si sa indeplineasca sarcinile pe care le impune munca sa.
Conform datelor furnizate de American Assembly of Collegiate Schools of Business, in activitatea
desfasurata de un manager sunt necesare cateva calitati:
- gandire analitica;
- perseverenta;
- decizie;
- suplete;
- hotarare;
- leadership;
- bun organizator;
- influenta personala;
- comunicare;
- rezistenta la stress;
- toleranta la incertitudine.

12. Enumeraţi principalele funcţii ale managementului şi descrieţi una dintre aceste funcţii

Planificarea
Organizarea
Functia de personal - cuprinde activitatile legate de managementul resurselor umane si
inseamna a gasi persoanele a caror competenta corespunde cu nevoile si obiectivele propuse
in cadrul compartimentului. In acest scop, un proces de selectare bun, necesita nu numai
evidentierea nevoilor de personal, a posturilor libere, ci si a cerintelor necesare pentru
ocuparea acestor posturi. Aceasta functie are o mare importanta in toate organizatiile si, in
special, in serviciile de sanatate.
Conducerea
Controlul

13. Principii de baza ale conducerii (dupa Enachescu) – enumerare


- conducerea prin obiective ;
- invatarea prin experienta ;
- diviziunea muncii ;
- inlocuirea resurselor rare ;
- convergenta muncii ;
- functiile determina structura ;
- delegarea autoritatii ;
- conducerea prin exceptie ;
- utilizarea celui mai scurt drum pana la decizie.

14. Rolurile manageriale –enumerare. Principalele surse de autoritate


a) Rolurile interpersonale
b) Roluri informationale
c) Roluri decizionale
Principalele surse de autoritate sunt :
a) Pozitia ierarhica - este legata de pozitia pe care o ocupa un conducator intr-o unitate,
avand un caracter trecator atat timp cat managerul ocupa functia ierarhica in cadrul
organizatiei ;
b) Autoritatea de competenta - este obtinuta prin cunostintele acumulate si tehnologiile
folosite de un conducator in activitatea sa manageriala. Pentru a putea genera autoritate, resursele
trebuie sa fie esentiale pentru functionarea organizatiei, nesubstituibile si sa fie in cantitati reduse
in posesia unui numar mic de indivizi.
c) Charisma este o calitate innascuta si reprezinta capacitatea de a inspira altor indivizi
dorinta de a se identifica cu detinatorul acestei calitati. Charisma este dependenta de factori
subiectivi cum ar fi prestigiul sau admiratia atribuite de altii, individului.
15. Sisteme de sanatate – definitie. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un sistem de
sanatate optim (enumerare)
Sistemul de sanatate este alcatuit din totalitatea componentelor care participa la realizarea
starii de sanatate a familiei si comunitatii. Din punct de vedere social, sistemul de sanatate este o
componenta a sistemului functionand ca un subsistem. La randul lui un sistem de sanatate are are
in structura sa elte subsisteme aflate in interrelatie. Aceste subsisteme nu se pot dezvolta inafara
sistemului social.
Un sistem de sanatate ar trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii pentru a fi optim:
- acoperire generala a populatiei cu servicii de sanatate;
- accesibilitate economica, geografica si temporala;
- concordanta cu nevoile de sanatate ale populatiei;
- eficacitate;
- eficienta inalta;
- echitate;
- posibilitati de alegere;
- acceptabilitate din partea populatiei;
- statul trebuie sa fie responsabil de sanatatea populatiei.

16. Clasificarea sistemelor de sanatate in functie de sursele de finantare


Cea mai utilizata clasificare a sistemelor de sanatate este in functie de sursele de finantare:
a) Sistemul national de sanatate ( tip Beveridge)- finantat prin impozite;
b) Sistemul de asigurari sociale de sanatate (tip Bismarck)- finantarea se realizeaza prin prime
obligatorii de asigurare dependente de venituri;
c) Sistemul voluntar de asigurari (asigurari private) - finantare privata, primele de asigurare sunt
in functie de riscurile asiguratilor;

17. Caracteristici ale Sistemului national de sanatate


- se caracterizeaza prin: - sursele de finantare sunt taxele generale, care se aduna sub forma
de buget public la nivelul guvernului;
- este controlat de guvern care este si tert platitor;
- exista si un buget de stat;
- bugetul este impartit pentru diferite sectoare, fiecarui sector
revenindu-i un anumit procent, care este modificat anual;
- procentul destinat sanatatii este distribuit de la nivelul
Ministerului Sanatatii, pe baza unor criterii, autoritatolor judetene de sanatate, care apoi distribuie
fondurile existente spitalelor si medicilor de familie;
- medicii incheie contracte cu autoritatile locale fiind platiti sub
diverse forme : per act, per capita, per serviciu, salar, etc;
- se practica intr-o masura mica si sistemul de co-plata de catre
pacienti;
- exista si un sector privat in acest sistem

18. Caracteristici ale Sistemului de asigurari sociale pentru sanatate


- se caracterizeaza prin : - finantarea se face prin contributii obligatorii in proportii diverse,
patron si angajat;
- contributia se face prin plata unui anumit procent in functie de
venit si se colecteaza la nivelul caselor de asigurari;
- guvernul este cel care stabileste politicile de sanatate si asigura
mecanisme pentru urmarirea realizarii scopurilor propuse;
- casele de asigurari sunt independente de guvern, dar functionarea
lor se face prin reglementari stricte si stabilesc contracte de prestare a serviciilor cu spitalele,
medicii de familie, medicii stomatologi, farmacisti, etc.

19. Caracteristici ale Sistemului voluntar de asigurari ( privat)


- s-a dezvoltat foarte mult in S.U.A.
- se caracterizeaza prin : - predominanta asigurarilor private si a modelului de plata direct
medic-pacient;
- avantaje :- exista competitie intre furnizorii si finantatorii serviciilor medicale care au
interesul sa atraga cat mai multi bani si prin aceasta a cat mai multor pacienti, ceeace duce la
cresterea calitatii serviciilor de medicale si la sporirea ofertei cantitative si calitative acordata
pacientilor.
- dezavantaje - slaba acoperire a populatiei ;
- costurile sanaitare cresc continuu aparand fenomenul descris sub numele de
selectie adversa.

20. Managementul resurselor umane -definitie. Avantajele pregatirii profesionale


Managementul resurselor umane este procesul prin care se asigura un personal suficient in
cadrul organizatiei, avand calitati si pregatire corespunzatoare pentru ca sa poata fi utilizat eficace.
Avantajele pregatirii profesionale sunt:
- cresterea productivitatii si calitatii activitatii;
- furnizeaza o rezerva la locul de munca;
- rebuturile sunt reduse;
- dezvolta cunostintele angajatului cu insusirea unei noi tehnologii sau metode de lucru
noi;
- scaderea numarului de accidente;
- cresterea motivatiei si satisfactiei in munca.

S-ar putea să vă placă și