BOLI INFECŢIOASE LA ADULŢI

1) CS. Care este perioada de incubatie in dizenterie E. portaj

A. pana la 30 minute Шувалова, стр. 129
B. 1 ora-12 ore 10) CS. Care simptom nu e caracteristic in debutul
C. 1-7 zile salmonelozei
D. 8-18 zile A. debut acut cu febra, frisoane
E. 8-25 zile B. dureri in abdomen
Chiotan, pag. 252 C. scaun lichid, abundent apos cu miros fetid
2) CS. Care simptom din cele enumerate nu este caracteristic in D. scaun lichid in cantitate mica
dizenterie? E. holeriforma
A. scaune false Шувалова, стр. 129
B. artralgii 11) CS. In debutul toxiinfectiei alimentare determinate de
C. scaun diareic stafilococ care simptom nu e caracteristic:
D. tenesme A. debutul este brusc, uneori dramatic
E. dureri in B. debutul este lent cu scaune diareice frecvente
abdomen C. voma frecventa
Chiotan, pag. 252 D. dureri in regiunea epigastrica
3) CS. Care sindrom din cele enumerate se intalneste mai E. scaunul normal, dar si diareic apos
frecvent in dizenterie Chiotan, pag. 232
A. sindromul colitic 12) CS. In tratamentul toxiinfectiilor alimentare la domiciliu
B. sindromul gripal veti indica:
C. sindromul A. penicilina
astenic B. eritromicina
D. sindromul C. cefobid
artralgic D. rehidrona, oralit, gesol
E. sindromul E. lactosodiu
oftalmoplegic Chiotan, pag. 238
Шувалова, стр. 94 13) CS. Botulotoxina va fi neutralizata prin fierbere in timp de
4) CS. Alegeti preparatul care mai frecvent se indica in formele A. 5 minute
usoare de dizenterie tratate la domiciliu B. 10 minute
A. cefoperazon C. 30 minute
B. doxiciclină D. o ora
C. amoxicilină E. 2 ore
D. cotrimoxazol Chiotan, pag. 268
E. norfloxacină 14) CS. Care simptom nu se intalneste in botulism
Rebedea, pag. 205 A. midriaza
5) CS. Perioada de incubatie in febra tifoida este de: B. diplopie
A. 1-3 zile C. nistagm
B. 1-7 zile D. ptoza
C. 7-21 zile E. pierderea vederii
D. o luna Rebedea, pag. 221
E. 3 luni 15) CS. Care forma clinica nu se intalneste in enteroviroze
Chiotan, pag. 284 A. herpangina
6) CS. Alegeti semnul care nu e caracteristic pentru perioada B. mialgie epidemica
initiala in febra tifoida C. meningita seroasa
A. debut gradat D. conjunctivita hemoragica epidemica
B. debut acut cu febra 39 C in prima zi E. icterica
C. eruptii rozeolice la a 5-zi de boala Chiotan, pag. 301
D. pulsul dicrot, tensiune arteriala scazuta 16) CS. Numiti virusul hepatitei, ce se transmite pe cale
E. la sfarsitul acestei perioade se instaleaza stare tifica hidrica, alimentara, habituala
Rebedea, pag. 264 A. A
7) CS. Care material pentru diagnosticul de laborator va fi B. B
utilizat in primele zile de boala a febrei tifoide C. C
A. sputa D. D
B. urina E. TTV
C. materiale fecale Chiotan, pag.332-335
D. sangele 17) CS. Care din simptomele enumerate nu sunt caracteristice
E. bila pentru bruceloza
Rebedea, pag. 265 A. febra inalta de obicei cu frisoane
8) CS. Alegeti simptomul care nu se intalneste in debutul B. limfadenopatie mai ales cervicale si axilare
holerei C. hepatosplenomegalie
A. scaun diareic cu aspecte de "zeama de orez" D. scaun diareic abundent, apos
B. dureri violente in abdomen E. transpiratii abundente nocturne
C. uscaciune in gura Rebedea, pag.339
D. voce stearsa 18) CS. Care helmintiaza se intalneste mai frecvent in
E. crampe musculare Rebublica Moldova
Rebedea, pag. 226 A. enterobioza
9) CS. Care forma clinica nu e caracteristica pentru B. opistorcoza
salmoneloza? C. anchilostomoza
A. gastrointestinala D. fascioloza
B. tifica E. metagonimoza
C. septica Andriuta, Pantea, pag. 19
D. icterica 19) CS. In care helmintiaza se intalneste mai frecvent asa

37
simptom ca pruritul anal E. eruptii maculo-papuloase pe tot corpul
A. ascaridoza Rebedea, pag.264
B. himenolepidoza 29) CM. In febra tifoida se intalnesc urmatoarele complicatii
C. enterobioza majore:
D. tenioza A. soc toxiinfectios
E. trihocefaloza B. soc hipovolemic
Andriuta, Pantea, pag.19 C. ulcer perforant
20) CS. Care simptom nu e caracteristic pentru gripa D. hemoragii intestinale
A. debutul este brusc cu febra, frusoane E. otita
B. faciesul este marcat de lacrimare, hiperemie Шувалова, стр.78
C. tegumentele congestionate si umede 30) CM. Pentru a confirma diagnosticul in febra tifoida se va
D. tegumentele si fata sunt palide recolta
E. febra se mentine 5-6 zile A. hemocultura
Rebedea, pag.151 B. coprocultura
21) CS. Pentru mononucleoza infectioasa sunt caracteristice C. urocultura
simptomele in afara de D. bilicultura
A. febra, cefalee E. mielocultura
B. limfadenopatie generalizata, mai ales in regiunea Chiotan, pag.288
cervicala 31) CM. Pentru forma colitica in dizenterie sunt caracteristice
C. angina, edem faringian, nazal, al palatului moale A. febra 38-39 C
D. hepatosplenomegalie B. dureri in abdomen
E. tenesme, scaune false C. tenesme, scaune false
Rebedea, pag.155 D. scaun abundent, apos
22) CS. Care simptom nu se intalneste in perioada incipienta a E. semne meningiene
tifosului exantematic Шувалова, стр.92
A. cefalee, frisoane 32) CM. Scaunul in dizenterie este
B. insomnie A. apos, abundent de culoare verzuie
C. excitatie B. apos, abundent, aspect de zeama de orez
D. fata congestionata si tumefiata C. in cantitate redusa, cu mucus si sange
E. eruptii D. frecvent 1-3 pana la 10-15 ori si peste, nictimeral
Шувалова, стр.506 E. scaun sarac, afecaloid "sputa rectala dizenterica"
23) CM. În boala Lyme se intalnesc urmatoarele simptome Rebedea, pag.203
clinice: 33) CM. Tabloul clinic in toxiinfectii alimentare se
A. eritem migrator cronic caracterizeaza prin
B. semne meningiale si encefalice A. dureri in abdomen
C. scaun diareic apos, abundent B. greata, voma
D. limfadenopatie, hepatosplenomegalie C. scaun diareic, lichid, frecvent
E. ulcere trofice in regiunea membrelor D. dureri in muschii gastrocnemieni
Rebedea, pag.361-362 E. icter
24) CM. Caracteristice pentru meningococcemie sunt Chiotan, pag.232-235
urmatoarele simptome: 34) CM. Toxicoinfectia alimentara determinata de stafilococi
A. febra 38-39 C se manifesta prin
B. cefalee A. dureri violente in abdomen cu localizare in regiunea
C. eruptie hemoragica in primele 15 ore de boala epigastrica
D. eruptie rozeolo-petesiala la a 5-a zi de boala B. greata, voma
E. meningita C. trismus
Шувалова, стр.418 D. scaun fara modificari in 50% din cazuri
25) CM. In meningita meningococica se intalnesc urmatoarele E. ptoza palpebrala
simptome Chiotan, pag.232
A. simptomul Kernig 35) CM. Toxiinfectiile alimentare se vor trata la domiciliu cu
B. redoarea muschilor occipitali A. rehydron, gesol
C. simptomul Brudsinski B. regim dietetic cu evitarea produselor care contin
D. simptomul Kiari celuloza
E. simptomul Pastia C. acesodiu, trisodiu
Rebedea, pag.306 D. smecta, loperamid
26) CM. In tetanos se intalnesc următoarele simptome: E. cefalosporine de generatia III intravenos
A. trismul Chiotan, pag.238
B. rîsul sardonic 36) CM. Salmoneloza este necesar de diferentiat de
C. disfagia A. dizenterie
D. scaun diareic B. holera
E. hepatomegalia C. enteroviroze
Rebedea, pag.252 D. antrax forma localizata
27) CM. In pesta se intalnesc următoarele formele clinice E. pesta
A. pulmonara Rebedea, pag.217; Chiotan, pag.233
B. bubonica 37) CM. Pentru perioada prodromala a hepatitei virale B sunt
C. csepticemica caracteristice urmatoarele sindroame:
D. articulara A. astenic
E. gastrointestinala B. inapetenta, greturi si vome, scadere ponderala
Rebedea, pag.352 C. eliminari seroase din nas, tuse uscata
28) CM. Enumerati simptomele caracteristice pentru perioada D. artralgii simetrice, nocturne, la nivelul articulatiilor
initiala a febrei tifoide mici
A. cefalee persistenta, febra care creste gradat E. dereglarea vazului, ceata, obiecte dublate
B. slabiciune generala, insomnie Rebedea, pag.278
C. fenomene respiratorii ca expresie a bronsitei 38) CM. Hepatita virala B in perioada prodromala se manifesta
D. pulsul frecvent 140-160 batai pe minuta prin:
38
 A. debut acut brutal cu febra 38-39 C
B. subfebrilitate ori temperatura normala
C. cefalee puternica, crescanda, insuportabila
D. artralgii, eruptii cutanate urticariene
E. greata, voma, inapetenta
Rebedea, pag.278
39) CM. Pentru diagnosticul precoce al hepatitei virale B vor fi
utilizati urmatorii markeri
A. AgHBs
B. Anti-HBs
C. Ag HBcor sum
D. AgHBe
E. Anti-HBc IgM
Chiotan, pag.359
40) CM. In tratamentul hepatitei virale B va fi utilizat:
A. regim alimentar si repaos la pat
B. Interferon alfa si lamivudina
C. terapie de dezintoxicatie in formele grave
D. Ribavirina
E. antibiotice
Rebedea, pag.282
41) CM. Pentru leptospiroza sunt caracteristice urmatoarele
simptome clinice:
A. debut acut cu cefalee intensa si persistenta
B. anorexie, greturi, varsaturi, dureri abdominale,
constipatie, uneori cateva scaune diareice
C. dureri musculare
D. scaun sarac cu mucus si striuri de sange
E. ficatul si splina nu sunt marite
Chiotan, pag.499-500
42) CM. Pentru bruceloza sunt adevarate urmatoarele
afirmatii
A. sursa de infectie este reprezentata de bovine, ovine,
caprine
B. perioada de incubatie variaza de la cateva zile pana
la cateva luni
C. debutul este insidios sau brusc cu astenie, cefalee,
artralgii, febra, frisoane, transpiratii abundente
D. indicii sindromului de citoliza sunt ca in HVA
E. evolueaza cu temperatura normala
Rebedea, pag.337
43) CM. Pentru iersinioza sunt caracteristice:
A. debut acut cu frisoane, febra 38-39 C
B. scaun diareic cu o frecventa pana la 15 ori cu
mucus mai rar cu sange
C. greata, voma, dureri in abdomen
D. leucopenie, limfocitoza, VSH normala
E. stare confuzionala, obnubilare, apatie, convulsii
Шувалова, стр.233-239
44) CM. Pentru malarie cu Plasmodium vivax sunt
caracteristice
A. exantem maculopapulos
B. accese reprezentate de triada clasica survin la 48 ore
C. recaderi precoce si tardive
D. hepato si splenomegalie
E. scaun diareic cu o frecventa de peste 20 nictimeral
Rebedea, pag.418
45) CM. Pentru malaria tropica sunt caracteristice simptomele
A. la debut febra este continua
B. cefalee, mialgii, greturi, varsaturi
C. ulterior triada frison, febra inalta, transpiratii se
sistematizeaza si se repeta la 48 ore
D. frisonul si sudoratia nu sunt caracteristice
E. ficatul si splina cu dimensiuni normale
Rebedea, pag.417
46) CM. Pentru gripa sunt caracteristice
A. febra pana la 5 zile in gripa A si peste 5 zile in gripa
B
B. febra remitenta timp de 3 saptamani
C. faciesul este marcat de lacrimare, hiperemie
conjunctivala, coriza
D. faringele este intens congestionat
E. eruptii petesiale
Шувалова, стр.324
47) CM. Pentru adenoviroze sunt caracteristice
A. faringita si amigdalita acuta
B. adenopatie cervicala si generalizata
C. poliartrita
D. hepatomegalie si splenomegalie
E. tendovaginita
Шувалова, стр.338
Literatura
1. I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000
2. Е. П.Шувалова, Инфекционные болезни, Москва, 2001
3. M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998
39
 BOLI INFECŢIOASE LA COPII
E. Pielonefrita
1. CS. În difteria faringiană tipică inflamaţia are un caracter: G.Rusu pag.13-15
A. Eritematos 10. CM. Edemul cervical apare în:
B. Fibrinos A. Difteria faringiană răspândită
C. Necrotic B. Difteria faringiană subtoxică
D. Purulent C. Difteria faringiană localizată
E. Crupos D. Difteria faringiană toxică
G.Rusu pag.6 E. Difteria faringiană hipertoxică
CS. Crupul „adevărat” se înregistrează în: G.Rusu pag.9-10
A. Gripă 11. CM. Indicaţi cauzele posibile ale deceselor în difterie la copii:
B. Difterie A. Miocardita toxică
C. Paragripă B. Şocul toxiinfecţios
D. Scarlatină C. Stenoza laringiană
E. Tusea convulsivă D. Nefroza toxică
G.Rusu pag.11 E. Hepatita toxică
3. CS. Cel mai important (decisiv) semn care permite diferenţierea G.Rusu pag.17
rapidă a difteriei toxice şi oreionului (parotidita bilaterală 12.CM. Aspectul bolnavului cu difterie faringiană toxică prezintă:
pronunţată) este: A. Apatie, adinamie, paliditate
A. Edemul cervical B. Faţa congestionată
B. Febra înaltă C. Respiraţia nazală îngreunată
C. Masticaţie dureroasă D. Edem cervical
D. Angina fibrinoasă E. Ochii înfundaţi
E. Leucocitoză G.Rusu pag.9-10
G.Rusu pag.9-10 13. CM. În difteria laringiană se instalează stenoza laringiană. Care
4. CS. Care din următoarele acţiuni va preveni decesul în difterie: din următoarele semne indică prezenţa ei:
A. Seroterapia A. Febra, semne de intoxicaţie grave
B. Imunoprofilaxia B. Insuficienţă respiratorie
C. Antibioterapia C. Tuse lătrătoare
D. Corticoterapia D. Voce răguşită, afonie
E. Terapia de detoxicare E. Tahicardie
G.Rusu pag.20 G.Rusu pag.11-12
5. CS. În difteria faringiană toxică spre deosebire de 14.CM. Membranele false pe amigdale în difterie:
mononucleoza infecţioasă este prezentă: A. Se desprind uşor
A. Angina fibrinoasă B. Sunt de culoare alb-surie
B. Hepatomegalia C. La detaşarea lor forţată mucoasa sângerează
C. Hepatosplenomegalia D. Nu se distrug între două lame
D. Edemul cervical E. Plutesc în apă
E. Leucocitoza Uciaicin, pag.594-597
G.Rusu pag.9-10 15.CM. Care semne clinice caracterizează difteria faringiană
6. CS. Edemul faringian (al uvulei şi pilierilor) apare în: localizată membranoasă:
A. Angina ulceronecrotica Vincent A. Febra mare
B. Angina necrotică în scarlatina septică, s. toxicoseptică B. Dureri în deglutiţie pronunţate
C. Angina din mononucleoza infecţioasă C. Membranele false pe amigdale
D. Angina difterică în difteria toxică D. Hiperemia faringiană moderată
E. Angina candidozică E. Ganglionii limfatici submandibulari tumefiaţi
G.Rusu pag.9-10 G.Rusu pag.8-9
7. CS. Cea mai frecventă complicaţie nervoasă a difteriei este: 16.CM. Pentru difteria faringiană toxică nu este caracteristic:
A. Paralizia valului palatin A. Edemul faringian
B. Encefalita B. Dureri mari în deglutiţie
C. Sindromul Reye C. Edemul cervical
D. Nevrita optică D. Membrane false numai pe amigdale
E. Nevrita acustică E. Tumefierea ganglionilor limfatici cervicali posteriori şi
G.Rusu pag.14 occipitali
G.Rusu pag.9-10
8. CM. Dintre organele cel mai mult afectate în difteria toxică sunt: 17. CM. Se consideră că în patogenia difteriei toxice intervin
A. Pulmonii următorii factori:
B. Cordul A. Tulpini foarte toxigene
C. Ficatul B. Lipsa de apărare locală
D. Rinichii C. Trecerea bacilului difteric în circulaţie
E. Nervii periferici şi cranieni D. Complicaţii septice la distanţă produse de bacilul difteric
G.Rusu pag. 6-7 E. Asocieri bacteriene (cu streptococi, stafilococi patogeni,
9.CM. Care din complicaţii nu sunt specifice difteriei faringiene: anaerobi)
A. Pneumonia Uciaicin, pag.592-594
B. Miocardita 18. CS. Vezicule pot apărea pe mucoasa bucală în:
C. Otita, limfadenita
D. Poliradiculoneurita
 A. Rujeolă 27. CM. Erupţia cutanată în meningococemie la copii este:
B. Gingivostomatita herpetică A. Maculopapuloasă confluentă
C. Oreion B. Rozeloasă punctiformă pe fonul hiperemiat al pielii
D. Rubeolă C. Hemoragică stelată cu sau fără necroze centrale
E. Scarlatină D. Localizată pe membrele inferioare şi coapse
G.Rusu, pag.53 E. Hemoragică fără necroze centrale
19. CS. Cel mai eficace tratament în infecţia herpetică va fi cel cu: G.Rusu pag.102
A. Viferon 28. CM. Particularităţile clinice ale infecţiei meningococice la sugari
B. Acyclovir sunt:
C. Ganciclovir A. Debutul bolii acut cu semne respiratorii şi /sau diaree
D. Remantadină B. Pneumonia frecventă
E. Ribavirină C. Semne meningiene disociate
Uciaickin, pag.242 D. Fontanela anterioară excavată
20. CM. Clinic infecţia herpetică (IH) poate evolua ca: E. Semne de focar cerebral prezente
A. Primoinfecţie herpetică G.Rusu pag.99,100,102-104
B. Recurenţă (reactivare) herpetică 29. CM. Semnele clinice suspecte pentru meningită la sugar sunt:
C. Infecţie herpetică latentă A. Febra
D. IH cu evoluţie ciclică, fără complicaţii B. Scaune lichide fără adaosuri patologice
E. IH cu complicaţii şi unde alergice C. Agitaţie psihomotorie
F.Uciaickin, pag.240 D. Ţipătul encefalic
21. CM. Stomatita (gingivostomatita) herpetică la copii este E. Refuzul alimentaţiei
caracterizată prin: G.Rusu pag.99
A. Dureri în cavitatea bucală, însoţite de salivare abundentă 30. CM. Indicaţi semnele clinice importante ce marchează prezenţa
B. Erupţii veziculare erozive, eritem şi edem al mucoasei şocului toxiinfecţios gr.III în infecţia meningococică la copii:
bucale A. Febra
C. Depuneri purulente pe amigdale B. Tulburări de conştienţă
D. Adenită cervicală dureroasă C. Coma hepatică
E. Ulceraţii profunde D. Hipotonia arterială (stare de colaps), pulsul absent
F.Uciaickin, pag.237-238 E. Anuria
22. CS. Prin ce se deosebeşte rinofaringită meningococică de G.Rusu pag.103-104
rinofaringita virală la copii: 31. CM. Perioada spasmodică în pertusis se manifestă prin:
A. Febră A. Neurotoxicoză
B. Obstrucţie nazală B. Hemoragii în sclere
C. Tuse C. Stomatită
D. Leucocitoză D. Tuse în accese
E. Leucopenie E. Reprize
G.Rusu pag.98,113,115,116 F.Uciaikin pag.513-514 G.Rusu pag 82
23. CS. Diagnosticul confirmat al rinofaringitei meningococice la 32. CM. Particularităţile tusei convulsive la sugari sunt:
copii se bazează pe: A. Apnee
A. Date clinice B. Accese de cianoză
B. Modificări ale hemoleucogramei C. Semne meningiene
C. Izolarea din secreţii rinofaringiene a meningococului D. Erupţii cutanate
D. Analiza lichidului cefalorahidian E. Manifestări echivalente de acces de tuse
E. Rinoscopie G.Rusu pag 84
G.Rusu pag.98,105 33. CM. Semnele clinice ale anginei herpetice (enterovirale) la copii
24. CS. Asistenţa urgentă prespitalicească în infecţia meningococică sunt:
şi şocul toxiinfecţios la copil întotdeauna va include: A. Febra
A. Antipiretice B. Dureri în gât
B. Anticonvulsive C. Depuneri albicioase pe amigdale
C. Corticosteroizi D. Semnul Belschi-Filatov
D. Diuretice E. Vezicule, eroziuni pe arcurile palatine, uvulă
E. Perfuzii endovenoase G.Rusu pag.149, F.Uciaikin pag.220
F.Uciaikin pag.523-526 34. CS. Lichidul cefalorahidian în meningita urliană prezintă:
25. CS. Cea mai frecventă afecţiune cardiacă în infecţia A. Albuminorahie între 3-5 g/l
meningococică la copii este: B. Pleiocitoză neutrofilică
A. Prolapsul valvulei milrale C. Pleiocitoză limfocitară
B. Miocardita D. Pleiocitoză mixtă
C. Endocardita E. Glucorahie crescută
D. Pericardita G.Rusu pag.71-72, F.Uciaikin pag.279
E. Tulburări de conductibilitate 35. CM. Orhita în infecţia parotidiană (urleană) se caracterizează prin
G.Rusu pag.104-105; F.Uciaikin pag.520-521 următoarele:
26.CS. În infecţia meningococică la sugar cel mai frecvent indică A. Totdeauna bilaterală
prezenţa meningitei unul din următoarele semne: B. Mai frecvent unilaterală
A. Kernig C. Dureri accentuate în testicul
B. Brudzinski D. Edemul testiculelor
C. Lesaje E. Fluctuaţie
D. Redoarea cefei G.Rusu pag.71, F.Uciaikin pag.278-279
E. Babinschi 36. Afecţiunile extrasalivare în infecţia parotidiană sunt:
G.Rusu pag.90-100; F.Uciaikin pag.517-520 A. Tonzilita
 B. Orhita D. Tratament sindromal
C. Meningita E. Corticosteroizi
D. Pancreatita Galina Rusu, p.226-235, F.Uciaikin p.455-460
E. Adenita cervicală 46. CM. Criteriile de gravitate ale infecţiei rotavirale la copii sunt:
G.Rusu pag.70-71, F.Uciaikin pag.278-279 A. Gradul de deshidratare
37. CS. Pentru stadiul preparalitic în poliomielită nu este B. Intensitatea icterului scleral şi tegumentar
caracteristic: C. Frecvenţa şi caracterul scaunelor
A. Revenirea febrei D. Modificările lichidului cefalorahidian
B. Pierderea conştienţei E. Febra, dereglările neurovegetative şi circulatorii
C. Mialgii, artralgii Galina Rusu, p.221-222, F.Uciaikin p.457-458
D. Hiperestezie cutanată 47. CS. Tabloul sanguin în rubeolă se caracterizează prin:
E. Sindrom meningian A. Leucocitoză
I.Rebedea p. 332-333 B. Leucopenie, plasmocitoză, celule Turck
38. CS. Diagnosticul poliomielitei poate fi confirmat prin izolarea C. Leucopenie
virusului polio din următoarele materiale biologice cu excepţia: D. Leucopenie cu limfocitoză
A. Materiile fecale E. Leucocitoză cu limfocitoză
B. Spălături nazofaringiene F.Uciaikin pag.213
C. Sânge 48. CM. Exantemul în rubeolă nu este:
D. Urină A. Aspru, confluent
E. Lichidul cefalorahidian B. Maculos, discret, pe părţile extensorii ale membrelor, fese
Ileana Rebedea, p.334 C. Fără pigmentaţie ulterioară
39. CM. Paraliziile în poliomielită sunt: D. Maculo-papulos, confluent
A. Simetrice E. Descuamativ
B. Apar treptat F.Uciaikin pag.210-211
C. Asimetrice 49. CM. Indicaţi complicaţiile reale în rubeolă:
D. Flasce A. Stomatita aftoasă
E. Nu progresează după 2-3 zile din debut B. Artrita
Galina Rusu p.157 C. Trombocitopenia
40. CS. Rotavirusurile provoacă: D. Meningita purulentă
A. Alterarea celulelor epiteliale a intestinului subţire şi E. Encefalita
înlocuirea lor cu celule nediferenţiate I.Rebedea pag.107
B. Inflamaţie fibrinoidă la nivelul rectosigmoidului 50. CS. Care din erupţiile enumerate mai jos pot fi în rujeolă:
C. Inlamaţie difterică a mucoasei intestinului gros A. Peteşii
D. Inflamaţie ulceroasă şi fibrinoido-necrotică în stratul B. Vezicule
submucos şi muscular a intestinului gros C. Pustule
E. Colită catarală D. Macule-papule
Galina Rusu p.221 E. Micromacule punctiforme
42. CS. Diarea virală la copii mai frecvent este provocată de către: G.Rusu pag.34-35
A. Enterovirusuri 51. CM. Complicaţiile precoce ale rujeolei sunt:
B. Adenovirusuri A. Stomatită
C. Coronavirusuri B. Pneumonia
D. Astrovirusuri C. Laringotraheita stenozantă (crup “fals”)
E. Rotavirusuri D. Nefroza toxică
Galina Rusu p.213-220, F.Uciaikin p.454 E. Pancreatita acută
43. CS. Indicaţi caracterul scaunelor în infecţia rotavirală la copii: F.Uciaikin pag.201
A. Frecvente, sărace, mucosanguinolente, tenesme, chemări 52. CM. Rujeola mitigată este caracterizată prin:
false A. Semne de intoxicaţie majore
B. Lichide, frecvente, spumoase, de culoare verzuie, cu B. Erupţie maculo-papuloase neabundente
mucozităţi C. Semne catarale nepronunţate
C. Frecvente, apoase, spumoase, nedigerate, de culoare D. Complicaţii frecvente
galben-aurie sau albicioase E. Letalitate absentă
D. Sanguinolente (sânge lichid), sindrom hemolitico-uremic, F.Uciaikin pag.199-200
şoc toxi-infecţios 53. CS. Factorii, care favorizează declanşarea salmonelozei la copii:
E. Scaune lichide, dureri abdominale, urmate de paralizii A. Particularităţi agentului patogen
flasce, hipotone, asimetrice. B. Vârsta copilului
Galina Rusu, p.221, F.Uciaikin p.457-458 C. Starea de rezistenţă şi receptivitate a copilului
44. CM. Diagnosticul diferenţial al infecţiei rotavirale la copii se va D. Dismicrobismul intestinal
face cu: E. Toate cele enumerate sunt adevărate
A. Salmoneloze (forme gastroenteritice) G.Rusu pag.186-187, F.Uciaikin pag.422-423,415-416
B. Esherihioze cu ECEP 54. CM. Salmoneloza, forma tifoidică, se caracterizează prin:
C. Dizenteria acută formă tipică A. Afectarea copiilor de vârstă fragedă
D. Diareile virale cu enterovirusuri, adenovirusuri B. Fenomene dispeptice grave din debut
E. Invaginaţia intestinală C. Disfuncţii intestinale moderate sau lipsesc
Galina Rusu p.222, F.Uciaikin p.459-460 D. Simptome de intoxicaţie durabile
E. Hepatosplenomegalie din debut
45. CM. Tratamentul infecţiei rotavirale la copii va include: G.Rusu pag.191, F.Uciaikin pag.421
A. Rehidratarea orală
B. Preparate fermentative 55. CM. Salmoneloza septică afectează mai frecvent:
C. Preparate antibacteriene A. Nou-născuţii
 B. Prematurii D. Copii din familii asociale, din colectivităţi de tip închis
C. Preşcolarii E. Convalescenţi
D. Sugarii alimentaţi artificial G.Rusu pag.181, F.Uciaikin pag.400-402
E. Copiii de vârstă şcolară 65. CS.Aciclovirul este preparatul de elecţie în:
G.Rusu pag.191-192, F.Uciaikin pag.421 A. Rujeolă
56. CM. Salmonelele pot fi depistate în: B. Gripă
A. Materii fecale, mase vomitive, spălături gastrice C. Adenoviroze
B. Sânge, urina D. Rotaviroze
C. Resturi de alimente contaminate E. Varicelă
D. Lapte matern G.Rusu pag.63
E. Secreţii orofaringiene 66.CS.Erupţiile variceloase vor fi mai abundente pe:
G.Rusu pag.193-194, F.Uciaikin pag.424 A. Pielea feţei
57. CM. Principii de tratament formelor generalizate în B. Părţile flexorii ale membrelor
salmoneloză: C. Părţile extensorii ale membrelor
A. Antidiareice D. Palme şi tălpi
B. Antivomitive E. Nu există zone preponderente
C. Tratamentul antibacterian conform antibiogramei G.Rusu, pag. 58-59
D. Tratamentul de detoxicare şi rehidratare 67.„Polimorfismul fals” al elementelor eruptive este caracteristic
E. Imunoterapia (plasmă, imunoglobuline) unei maladii din următoarele:
G.Rusu pag.194-195, F.Uciaikin pag.426-427 A. Herpes simplu
58.CS.Enantemul în scarlatină prezintă: B. Herpes zosterian
A. Semnul Koplic-Filatov C. Rubeola
B. Angină eritematoasă sau eritemopultacee“ în flăcări”, D. Varicela
delimitată E. Rujeola
C. Microabcese sublinguale Rebedea, pag.111
D. Hiperemia şi tumefacţia orificiului canalului Stenon 68.CM.În care maladii infecţioase cu exantem erupţia va
E. Stomatită aftoasă evolua cu formarea de cruste?
G.Rusu pag.25 A. Varicelă
59.CS.Nu se utilizează în tratamentul scarlatinei la copii: B. Rujeolă
A. Penicilina G C. Rubeolă
B. Penicilina V D. Herpes simplu
C. Benzatinpenicilina E. Herpes zosterian
D. Tetraciclina F.Uciaikin pag.238, 244, 251
E. Eritromicina 69.CM.Tratamentul cu acyclovir în varicelă se va face în caz de:
G.Rusu pag.29 A. Copii de 2-4 ani
60.CM.În scarlatina extrafaringiană sunt prezente: B. Septicemie
A. Angina lacunară C. Gravide
B. Limba “zmeurie” D. Pacienţi cu infecţia HIV/SIDA
C. Febra E. Nou-născuţi
D. Limfadenita regională G.Rusu, pag. 63
E. Erupţii rozeoloase la poarta de intrare 70.CS.Enterocolita stafilococică primară mai frecvent se întâlneşte la
G.Rusu pag.27 copii de vârstă:
61.CM.Exantemul scarlatinos prezintă următoarele caracteristice: A. Preşcolară
A. Apare după 24-36 ore de la debutul bolii B. Şcolară
B. Debutează pe gât şi torace şi se generalizează rapid în 24 C. Sub 6 luni
ore D. Adolescenţi
C. Este un eritem difuz, aspru, punctat cu mici papule roşii E. Adulţi
D. Aspect de erupţie ulcero-veziculoasă Galina Rusu p.214
E. Confluează în pete mari 71.CM.În perioadă prodromală a campilobacteriozei la copii sunt:
G.Rusu pag.24 A. Tuse în accese
62.CS.Diagnosticul de shigeloză se confirmă prin: B. Scaune sanguinolente
A. Coprocultură C. Febră, frisoane
B. Hemocultură D. Cefalee
C. Urinocultură E. Mialgii, artralgii
D. Probe biochimice Galina Rusu ,p.224
E. Ecografia organelor abdominale 72. CM.Diagnosticul diferenţial al campilobacteriozei la copii se face
G.Rusu pag.179-180, F.Uciaikin pag.397-399 cu:
63.CM.Forma uşoară în shigeloză la copii se caracterizează prin: A. Shigeloza
A. Debut acut, brusc, brutal B. Boala Crohn
B. Subfebrilitate (37,5-38°c) de scurtă durată C. Apendicita acută
C. Vome unice sau absente D. Pancreatita acută
D. Scaune de 5-10 ori/zi, fecaloide cu mucus E. Infecţia enterovirală
E. Semne de deshidratare pronunţată Galina Rusu, p.225
G.Rusu pag.174, F.Uciaikin pag.395 Literatura:
64.CM.Indicaţii de spitalizare a copiilor cu shigeloză: 1. В.Ф.Учайкин. Руководство по инфекционным болезням у
A. Forme uşoare (inaparentă, frustă) детей. Москва, 1999.
B. Forme grave, cu febră, vome repetate, scaune 2. Galina Rusu şi coaut. Boli infecţioase la copii. Curs
sanguinolente manual.Chişinău, 2000. Rebedea
C. Trataţi la domiciliu fără ameliorare timp de 2 zile