1

URGENŢE MEDICALE
Bibliografie:
1. Gh.Ciobanu Resuscitarea cardio-respiratorie si cerebral. Vol I-II, Chisinau, 2014.
2. A. Spînu. Chirurgie,2000
3. Protocoale Clinice Naţionale (PCN)
1. CM. Care etape include suportul vital bazal în protocolul de
ressuscitare cardio-respiratorie şi cerebrală? Ciobanu Vol.II pag.358-369
A. Intubaţie traheală 9. CS. Care semn clinic nu este caracteristic hipotermiei acute?
B. Restabilirea permiabilităţii căilor respiratore A. Pierderea foarte rapidă a mobilităţii active
C. Ventilaţie artificială cu aer expirat B. Scăderea metabolismului
D. Defibrilare C. Tulburări de vorbire
E. Compresiuni toracice D. Scăderea frecvenţei respiraţiilor
Ciobanu Vol.I pag.371 E.Nivel scăzut de conştienţă
2. CM. Care din manopere se includ în suportul vital avansat la Ciobanu Vol.II pag.369-378
adulţi? 10.CM. Care din semnele clinice sunt caracteristice pentru
A. Restabilirea permiabilităţii căilor respiratore pneumotoraxul post-traumatic?
B. Defibrilare A. Dispnee
C. Intubaţie traheală B. Cianoza
D. Perfuzii C. Mişcarea paradoxală a toracelui
E. Respiraţie automată D. Absenţa murmurului vezicular
Ciobanu Vol.I pag.371 E. Hipersonoritate la percuţie
3. CM. Care potologii respiratorii pot fi cauzele de stop Spinu, p. 120
cardiorespirator? 11. CM. Severitatea simptomatologiei în pneumotoraxul spontan
A. Traume depinde de.
B. Corpi străini în căile respiratorii A. Mecanismul de producere
C. Edemul laringian B.Statusul respirator preexistent al bolnavului
D. Astmul bronşic stabil C. Maladii organice asociate
E. Pleurezie exsudativă D. Vîrsta bolnavului
Ciobanu Vol.I pag.374 E. Dimensiunile pneumotoraxului
4. CM. Care pot fi cauzele primare de stop cardiac? Spinu, p. 120
A. Embolie pulmonară masivă 12. CS. Care din semne clinice nu este caracteristic pacienţilor cu
B. Electrocutare plăgi toracice penetrante ?
C. Dezechilibre electrolitice A. Tulburări respiratorii
D. Boala cardiacă eschemică B. Murmur abolit
E. Tulburări de ritm cardiac C. Cianoza
Ciobanu Vol.I pag.376 D. Jugulare turgescente
5. CM. Care din cele enumerate pot fi cauze secundare de stop E. Prezenţa plăgii
cardiac? Spinu,, p. 120
A. Tamponadă cardiacă 13. CS. În contuziile toracelui, la palpare se constată.
B. Înec A. Durere în punct fix
C. Embolie pulmonară masivă B. Cracmente osoase
D. Supradozări medicamentoase C. Crepitaţii osoase
E. Şoc anafilactic D. Jugulare turgescente
Ciobanu Vol.I pag.377 E. Mişcări paradoxale a cutiei toracice
6. CM Semnele principale pentru aprecierea morţii clinice sunt: Spinu, p. 120
A. Pierderea conştienţei 14. CM. Care semne clinice sunt caracteristice în fracturile costale,
B. Midriază bilaterală la un pacient cu traumatism toracic ?
C. Rigiditatea cadaverică a muşchilor A. Durere la mişcare
D. Absenţa pulsului la artera carotidă B. Sunete respiratorii absente
E. Apnee C. Crepitaţii osoase
Ciobanu Vol.I pag.91 D. Limitarea tusei
7. CS. Care din cele enumerate nu este cauza insuficienţei E. Mişcări paradoxale a cutiei toracice
respiratorii acute obstructive? Spinu, p. 120
A. Corpi străini 15. CS. Care din cele enumerate nu poate si cauza insuficienţei
B. Laringospasm respiratorii acute ?
C. Stenoză mitrală A. Obstrucţia căilor aeriene
D. Hematoame compresive B. Embolia pulmonară
E. Mediastinită C. Revărsat pleural moderat
Ciobanu Vol.I pag.142-144 D. Traumatism toracic
8. CS. Care din manoperele enumerate nu se include în salvarea E. Pneumotorax masiv
unei victime înecate ? Ciobanu Vol.I pag 141-153
A. Salvarea din apă 16. CM. Care pot fi cauzele hiperventilaţiei pulmonare?
B. Aspirarea apei din căile respiratorii A. Accidente cerebrovasculare
C. Suportul vital bazal B. Meningita
D. Suportul vital avansat C. Traumatisme cerebrale
E. Îngrijirea post-resuscitare D. Pleurezie masivă
 2
E. Sindromul Guillain-Barre B. Hiperpotasemia
Ciobanu Vol.I pag 149-150 C. Hipercalcemia
17. CM. Consecinţele hiperventilaţiei pulmonare pot fi: D. Infarctul miocardic acut
A. Alcaloză respiratorie E. Angina pectorală stabilă
B. Acidoza respiratorie Ciobanu Vol.I pag.30-32
C. Hipocalcemie 26. CM. Manevrele terapeutice pentru a asigura suportul vital
D. Hemoconcetraţie avansat constau în:
E. Hipoventilaţie alveolară A. Intubaţie cu sonda endotraheală
Ciobanu Vol.I pag 149-150 B. Respiraţie artificială
18. CM. Care semne clinice sunt caracteristice pentru embolismul C. Defibrilarea
pulmonar masiv? D. Asigurarea unei linii venoase
A. Confuzie E. Compresiuni toracicie
B.Oligurie Ciobanu Vol.I pag 435-437
C. Jugulare turgescente 27 CM. Tripla manevră Safar de dezobstrucţie a căilor aeriene
D. Hipertensiune arterială constă din:
E. Raluri sibilante A. Hiperextenzia capului
Ciobanu Vol.II pag 170-173 B. Intubaţie orofaringiană
19. CS.Care din semne clinice nu este caracteristic pentru C. Subluxarea anterioară a mandibulei
embolismul pulmonar? D. Îndepărtarea manuală a corpilor străini
A. Senzaţia de greutate în piept E. Aplicarea tubului obturator esofagian
B. Tahipnee Ciobanu V.I p.387-389
C. Cianoză 28. CM. Care pot fi simptomele de debut în accident vascular
D. Galop ventricular stîng cerebral ?
E. Hipotensiune arterială A. Convulsii
Ciobanu Vol.II pag 170-173 B. Tulburări de vorbire
20. CM. Care din factori determină severitatea intoxicaţiei cu C. Deteriorarea vederii
monoxid de carbon? D. Tulburări de coordonare
A. Vîrste extreme E. Cefalee severă
B. Cantitatea de CO inhalată Ciobanu Vol.II pag.216
C. Durata expunerii 29. CM. Selectaţi cele mai frecvente cauze ale accident vascular
D. Sarcina cerebral ischemic:
E. Adulţi nefumători A. Hipertensiunea arterială
Ciobanu Vol.II pag 348-349 B. Embolismul
21. CM.Care pot fi circumstanţele intoxicaţiei cu monoxid de C. Malformaţiile arterio-venoase
carbon? D. Dizritmii
A. Fumul de ţigară E. Boli vasculare cerebrale
B. Gaze de eşapament Ciobanu Vol.II pag.213
C. Instalaţii de încălzire 30.CM. Care din semnele enumerate sunt caracteristice în
D. Incendii în locuinţe hemoragii cerebrale?
E. Intoxicaţii voluntare A. Semne prodromale
Ciobanu Vol.II pag 348 B. Simptome neurologice
22. CM. Care din cele enumerate sunt semne clinice sugestive C. Apar frecvent în timpul efortului
pentru intoxicaţie cu monoxid de carbon? D. Apar în hipertensiune arterială
A. Cefalee E. Cefaleea violentă
B. Tahipnee Ciobanu Vol.II pag.224-229
C. Durere toracică 31. CS. Care este cea mai frecventă cauză a şocului hipovolemic?
D. Aritmii cardiace A. Infarct miocardic acut
E. Vărsături B. Arsuri
Ciobanu Vol.II pag 353 C. Hemoragie
23. CM. Selectaţi asistenţă de urgenţă în intoxicaţie cu monoxid de D. Tamponadă cardiacă
carbon: E. Vărsături
A. Dezobstrucţie bronşică Ciobanu Vol.II pag.439-444
B. Evacuare de mediu 32. CM. Manifestările clinice în şocul hipovolemic sunt
C. Oxigenoterapie prin mască următoarele:
D. Oxigenoterapie hiperbarică A. Tahicardie
E. Intubaţie oro-traheală B. Poliurie
Ciobanu Vol.II pag 353-355 C.Tahipnee
24. CM. Care din cele enumerate sunt factori de risc major pentru D. Diaforeză
moarte subită? E. Hipotensiune arterială
A. Disfuncţie ventriculară cu FE˂40% Ciobanu Vol.I pag.446
B. Cardiopatie hipertrofică 33. CS. Care din cei enumeraţi nu este factorul decisiv care
C. Stenoze coronariene determină scăderea perfuziei tisulare în şocul hipovolemic?
D. Tulburări de ritm ventriculare camplexe A. Debitul cardiac scăzut
E. Tulburări de conducere intraventriculară B. Creşterea tonusului musculaturii netede arteriolare
Ciobanu Vol.I pag 68 C. Scăderea tonusului musculaturii netede arteriolare
25. CS. Care din cele enumerate nu este cauza stopului cardiac? D. Eliberare de vasopresină
A. Contuzia cardiacă E. Deformabilitatea scăzută a eritrocitelor
 3
Ciobanu Vol.I pag.439-443 C. Cocaină
34. CM. Asistenţa de urgenţă în şocul hipovolemic prevede D. Etanol
următoarele intervenţii ambulatorii: E. Paracetamol
A. Masă eritrocitară Ciobanu Vol.II pag.317-334
B. Plasmă proaspăt congelată 43. CM. Contraindicaţii pentru lavag gastrice sunt următoarele
C. Perfuzii cu cristaloizi situaţii:
D. Oxigenoterapie A. Ingestia de caustice
E. Agenţi vasopresori B. Ingestia de hidrocarburi volatile
Ciobanu Vol.II pag.451-452 C. Coma în lipsa posibilităţilor de intubare
35.CM. Care din cele enumerate pot fi cauzele insuficienţei D. Ingestia de barbiturice
respiratorii acute? E. Ingestia de strihnină
A. Coma hepatică Ciobanu Vol.II pag.318-330
B. Pneumonie 44. CM. Managementul terapeutic al copilului critic necesită
C. Infarct miocardic acut cunoaşterea următoarelor particularităţi anatomo-fiziologice:
D. Edemul laringelui A. Masa corporală
F. Politraumatism B. Forma şi mărimea organelor
Ciobanu Vol.I pag.142-144 C. Particularităţi cardio-vasculare
36.CM. Care mecanisme compensatorii se includ în cadrul şocului D. Particularităţi digestive
hipovolemic? E. Particularităţi respiratorii
A. Vasocostricţia arterială Ciobanu Vol.II pag.531
B. Bradicardia 45. CM. Care pot fi cauzele de stop cardiorespirator la copii:
C. Creşterea debitului cardiac A. Mucoviscidoza
D. Scăderea reîntoarcerii venoase B. Malformaţii congenitale
E. Eliberarea hormonului diuretic C. Sepsis
Ciobanu Vol.II pag.447 D. Gastroenterită
37. CM. Care din enumerate sun semnele clinice în intoxicaţie cu E. Rahitism
opioide? Ciobanu Vol.II pag.537
A. Mioză 46. CM.Selectaţi din cele enumerate triunghiul de evaluare a
B. Hipertensiune arterială copilului critic:
C. Edem pulmonar A. Examen general
D. Halucinaţii B. Teste de diagnostic
E. Convulşie C. Efortul respirator
Ciobanu Vol.II pag.320-322 D. Tulburări neurologice
38. CM. Asistenţa ambulatorie de urgenţă în intoxicaţii acute cu E. Culoarea tegumentelor
opioide include: Ciobanu Vol.II pag.539
A. Ventilaţie artificială 47. CM.Care din enumerate se include la examenul primar al
B. Antidot în doze crescînde copilului critic:
C. Profilaxia aspiraţiei A. Permeabilitatea căilor aeriene
D. Intubaţie traheală B. Statusul mental
E. Bicarbonat de sodiu C. Efortul respirator
Ciobanu Vol.II pag.320-322 D. Parametrii circulatorii
39. CM. Sindromul de abstinenţă la opioide se poate manifesta E. Tulburări neurologice
prin: Ciobanu Vol.II pag.540-549
A. Mioză 48. CM.Care din cauzele enumerate pot provoca insuficienţă
B. Vomă respiratorie acută la copii:
C. Agitaţie A. Corpi străini
D. Febră B. Inhalări de fum
E. Crampe abdominale C. Aritmii cardiace
Ciobanu Vol.II pag.320-322 D. Traumatisme ale SNC
40. CM. Care din cele enumerate sunt intervenţii specifice în E. Înecul
intoxicaţii acute? Ciobanu Vol.II pag.570
A. Dezobstrucţia căilor respiratorii 49.CM.Selectaţi sindroamele clinice caracteristice pentru
B. Decontaminarea gastrică insuficienţa respiratorie acută:
C. Intubaţie endotraheală A. Renal
D. Creşterea eliminării toxicului B. Respirator
E. Antidot specific C. Neuropsihic
Ciobanu Vol.II pag.318 D. Cardiovascular
41. CM. Lavajul gastric are următoarele caracteristici: E. Digestiv
A. Este eficientă în primele 4 ore de la ingestia substanţei toxice Ciobanu Vol.II pag.616-617
B. Se administrează în bolus o cantitate mare de lichid de spălătură 50 . CM. Care din metodele de dezobstrucţie a căilor respiratorii
C. Elimină o parte din cantitatea de toxic ingerată superioare la copii se efectuiază de către medicul de
D. Se poate face şi după 4 ore dacă au fost ingerate barbiturice familie?
E. Se poate complica cu pneumonie de aspiraţie A. Aşezarea copilului în decubit dorsal
Ciobanu Vol.II pag.318-330 B. Subluxarea anterioară a mandibulei
42. CM. În care intoxicaţii acute apar pupile dilatate: C. Îndepărtarea corpilor cu pensa Kocher
A. Atropină D. Tripla manevră Safar
B. Monoxid de carbon E. Întubaţie nasofaringiană
 4
Ciobanu Vol.II pag.631-641 B. Colaps cardiovascular
51. CS. Care din remedii este contraindicat în tratamentul anginei C. Manifestări digestive
pectorale instabile? D. Manifestări cutanate
A. Heparină E. Manifestări neurologice
B. Hidralazină Ciobanu, V.IIp.420-421
C. Nitroglicerină 60. CM. Asistenţa de urgenţă în şocul anafîlactic de gradul II
D. Aspirină include următoarele:
E. Propanolol A. Epinefrină
Ciobanu, p B. Perfuzii i/v
52. CS. Care din manifestările clinice nu este caracteristic pentru C. Difenhidramina
tromboembolism pulmonar: D. Prednisolon
A. Tahicardie E. Amiodarona
B. Erupţii cutanate Ciobanu, V.Ii p. 427-429
C. Jugulare turgescente 61. CM. La pacientul cu sindromul WPW, complicat cu tahicardie
D. Tahipnee paroxistică supraventriculară (hemodinamică stabilă şi complexe
E. Accentuarea componenţei pulmonare a zgomotului II QRS până la 0,10 sec), pentru înlăturarea disritmiei se
Ciobanu, V.I p. 170-177 administrează:
53. CM. Asistenţa de urgenţă în tromboembolismul pulmonar la A. Chinidina
etapa prespital include: B. Amiodaron
A. Heparină C. Verapamil
B. Încarcare volemică D. Procainamidă
C. Dobutamina E. Digoxină
D. Oxigenoterapie Ciobanu, V-II p. 101-107
E. Betablocante 62. CM. Medicamentele contraindicate în cazul şocului anafilactic
Ciobanu, V.II p. 188 sunt:
54. CM. Care din sindroame clinice sunt caracteristice în A. Epinefrina
tromboembolismul pulmonar masiv: B. Dopamina
A. Cord pulmonar acut C. Hidrocortizon
B. Hipertensiune pulmonară severă D. Amoxicilina
C. Debit cardiac scăzut E. Diclofenac
D. Hipertensiunea arterială Ciobanu, V.II p. 422-423
E. Insuficienţă ventriculară stângă 63. CM La pacienţi cu infarct miocardic acut, complicat cu edem
Ciobanu, V.II p. 171-177 pulmonar, sunt contraindicate:
55. CM. Care sunt cele mai frecvente cauze de instalare a morţii A. Nitroglicerina
subite coronariene: B. Metoprolol
A. Asistolie ventriculară C. Dexametazon
B. Tahicardie ventriculară, cu frecvenţa de peste 220/min D. Morfina
C. Disociaţie electromecanică E. Furasemid
D. Fibrilaţie ventriculară Ciobanu, V. I p. 679-682
E. Tahicardie supraventriculară 64. CM Care sunt preparatele de elecţie în resuscitarea
Ciobanu, V.I p.69-72,84 cardiopulmonară :
56. CM. Pentru profilaxia tulburărilor de ritm cardiac, în perioada A. Metoprolol
precoce postresuscitară se administrează: B. Epinefrina
A. Amiodarona C. Dexametazon
B. Verapamil D. Amiodaron
C. Procainamidă E. sulfat de magneziu
D. Propranolol Ciobanu, V.II p. 96-101
E. Lidocaină 65. CS. Care este simptomul prodromal specific cel mai frecvent
Ciobanu, V.Ip. 71-73 cu risc de moarte subită cardiacă:
57. CM. Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală se începe cu: A. Fatigabilitate
A. Respiraţie artificială B. Palpitaţii
B. Intubaţia indotraheală C. Durerea precordială
C. Lovitură precordială D. Dispnee
D. Şoc electric extern E. Ameţeli
E. Compresiuni sternale Ciobanu, V.I p. 89
Ciobanu, p. 386-395 66. CM. La pacienţi cu infarct micardic acut, în mod obligator se
58. CM. Selectaţi modificările electrocardiografice ale anginei administrează:
instabile : A. Nitroglicerină
A. Bloc complet de ramură a f. Hiss B. Aspirină
B. Subdenivelare de segment ST C.Morfină
C. Unde T negative D.Lidocaină
D. Supradenivelare de segment ST E. Heparină
E.Extrasistole supraventriculare Ciobanu, V.I p. 673
Ciobanu, V.I p. 597-610 67. CM. Care din semnele clinice sunt suficiente pentru a iniţia
59. CS. Care este cea mai frecventă manifestare clinică în şocul resuscitarea cardiorespiratorie:
anafilactic: A. Pierderea cunoştinţei
A. Insuficienţă respiratorie B. Midriază
 5
C. Atonie musculară A. Captopril
D. Absenţa pulsului la artera carotidă B. Lizinopril
E. Lipsa zgomotelor cardiace C. Flux de oxigen
Ciobanu, V.I p. 382 D. Sulfat de magneziu
68. CM. Care din manifestările clinice pot fi în urgenţe E. Furosemid
hipertensive extreme cu afectarea organelor ţintă: PCN- N5
A. Durerea precordială 71. CS. Care din disritmiile cardiace nu este fatală
B. Dispnee A. Tahicardia supraventriculară
C. Epistaxis B. Tahicardia paroxistica ventriculară
D. Cefalee intensă C. Fluterul ventricular
E. Defecte vizuale D. Fibrilaţia ventriculară
PCN – N5 E. Asistolia ventriculară
Ciobanu, V IIp. 81,101-105
69. CM. Care din remedii se administrează în urgenţa hipertensivă 72. CM. Pentru înlăturarea disritmiei, în caz de tahicardie
extremă cu infarct miocardic acut: paroxistică cu complexe QRS lărgite şi cu rit regulat , se
A. Captopril administrează:
B. Flux de oxigen A. Verapamil
C. Nitroglicerină B. Amiodaronă
D. Morfină C. Lidocaină
E. Metildopa D. Procainamidă
PCN – N5 E. Digoxina
70. CM. Care din preparate se administreză în urgenţe Ciobanu, V II p. 109
hipertensivă comună: