Curs 1 – Neurologie

Activitatea motorie generala a fiintei umane reprezinta o componenta a comportamentului

nostru (nici un gest pe care il facem nu este intamplator, orice activitate motorie o facem pentru ca
vrem sa o facem->vointa activitate neurocognitiva; ca trebuie ca a ne aparam ex; sau alt motiv
determinat de un factor fie din mediul extern sau intern).

Activitatea noastra motorie este determinata de ceva, acel ceva nu este motor, acel ceva
trebuie perceput; Motilitate fara sensibilitate nu se poate face; Trebuie perceput mediul ( vizual,
auditiv, ofactiv etc). SNC-ul trebuie sa perceapa informatii depre starea de activitate si existentiala a
segmentelor mele corporale, care inseamna in primul rand proprioceptie (stimuli proproceptivi care
sa ii ofere creierului posibilitatea sa integreze si sa dea o imagine despre reprezntarea mea corporala-
>somatognozie). Dar in acelasi timp SNC-ul mai primeste informatii despre ceea ce nu constientizam
neaparat (deci si a tuturor organelor interne si structurilor din organism prin SNV)

Activitatea motorie

1.Miscari voluntare (constient):geneza acestui tip de comportament de tip motor implica etajul
cortical (tot ce inseamna constienta presupune neocortex)

2.Miscarile reflexe: toate reflexele sunt innascute; miscari care se realizeaza pentru ca exista niste
arcuri reflexe care sunt innascute; (arc reflex: receptori specifici, cale aferenta specifica, centru de
integrare specific, cale eferenta specifica, efector specific); Constientizarea le poate doar modula in
sens facilitator sau inhibitor;

3.Miscarile automate: clipitul, mersul; (miscari stereotipe, fac parte din activitatea noastra cotidiana,
ele pot fi oricand controlate voluntar)

->cele 3 categorii de comportamente motorii normale!!

Examinare motorie

-miscari fazice
-miscari tonice

1.Forta musculara: inspectie, examinarea musculara pe segmente (misca spontan, se opune

rezistentei si cat sau gravitatiei); cand deficititul motor este total ->plegie/paralizie, cand este prezent
dar slab(grad intermediar) ->gradam prin scara MRC ( scara pe 6 grade ); testata simetric si pe toate
grupele musculare sau macar pe grupele musculare principale pentru examenul neurologic;

Functia de distributie a unui deficit motor:

-monopareza/monplegie:afectat un membru
-hemipareza/hemiplegie: cand e afectat un membru superior si un membru inferior care cel mai
adesea sunt situate pe aceeasi parte; dar sunt situatii extrem de rare cand pot fi si contralaterale-
>hemipareza cruciata
-parapareza/paraplegie:ambele membre inferioare
-dipareza/diplegie brahiala: ambele membre superioare

1
-tripareza/triplegie:3 membre
-tetrapareza/cvadipareza:toate cele 4 membre
->toate (mai putin monopareza) pot fi simetrice sau asimetrice;

-pareza faciala unilaterala sau cand e bilaterala->dipareza/diplegie faciala;

2.Tonusul muscular: poate sa fie normal (normotonie), scazut (hipotonie musculara) cand este
extrema (atonie musculara), crescut (hipertonie musculara);

In functie de tipul de mecanism care duce la cresterea tonusului muscular:

-hipertonie piramidala (spasticitate)
-hipertonii extrapiramidale (in general sunt cunoscute si ca rigiditati->rigiditatea Parkinsoniana de ex)

3.Troficitatea: normala (muschi eutrofici->eutrofie), scazuta (hipotrofie musculara), crescute

(hipertrofie musculara->in realitate cele reale patologice sunt pseudohipertrofii-> distrofii mm
ex:Duchenne)

-hipotrofiile musculare:

 Neurogene: in care sunt consecinta unei alterari a inervatiei muschiului respectiv (cand sunt
lezate fibrele nervilor periferici care inerveaza mm )
 Musculare: in care suferinta primara este a fibrelor musculare
 Prin neutilizare (secundare, nu sunt caracteristice leziunii)
 Tulburari de troficitate de dezvoltare

4.Activitatea reflexa:

-reflexe prezente in mod normal: fiziologice, dar care in conditii patologice se pot modifica:

Clasificare in functie de natura stimulului care le determina:

a. Reflexe exteroceptive (superficiale): au ca punct de declansare stimularea unor receptori

localizati in tegumente sau mucoase externe:

- reflexe cutanate (abdominale in numar de 3 cutanat abd superior-> T6-T8, mijlociu-> T8-T10
si inferior-> T10-T12; plantar-> atunci cand stimulam cu un obiect ascutit tegumentrul de pe
marginea externa a plantei dinspre regiunea calcaneana spre baza degetelor in mod normal
mai putin NN raspund prin flexia tuturor degetelor, cand raspunsul este cu extensia halucelui
si flexia in evantai a degetelor 2-5-> poarta denumirea de reflexul lui Babinski care este N la
NN(el dispare pe la cateva luni de viata), dar patologic la adult si inseamna o suferinta a caii
piramidale de neuron motor central; cremasteriene->L1-L3); reflexe polisinaptice;
*Reflexele superficiale in raport cu calea piramidala-> relatia functionala normala (fiziologic)
calea piramidala faciliteaza conducerea reflexelor superficiale cutanate si mucoase;

-reflexe mucoase: corneean, velo-palatin (unul pe stanga si unul pe dreapta, si atingem valul
palatin si N se produce ridicarea palatului), faringian (atingem mucoasa peretelui posterior al
faringelui si asta provoaca contractia constricorului superior si mijlociu al faringelui)

2
 *prezenta reflexelor este facilitata de integritatea fibrelor NMP, care inchisandu-se prin nervi
cranieni inseamna ca ele se inchid la nivelul trunchiului cerebral si fibrele din calea piramidala
care sunt destinate neuronilori motori din nucleii motori ai nv. cranieni poarta denumirea de
fibre corticonucleare/geniculate-> pentru ca trec prin genunchiul capsulei interne de aia s.n
si geniculate)

b. Reflexe propioceptive (profunde)

-reflexele osteotendinoase(miotatice): contractia fibrelor musculare extrafusale atunci cand

sunt stimulate fusurile neuromusculare prin intindere (deci la stimularea fibrelor extrafusale
din fusurile neuromusculare se produce o reactie care se inchide la nivelul maduvii spinarii,
respectiv la nivelul nv cranieni, in special la nivelul componentei motorii a trigemenului din
nc motor al trigemenului si presupun contractia de scurtare a fibrelor musculare
extrafusuale-> a celor care formeza masa musculara) reflex monosinaptic; neuronul aferent
face direct sinapsa cu neuronul eferent fiind monosinaptic, pe neuronul eferent insa vin
niste interneuroni care mediaza activitatea unor fibre nervoase care vin de deasupra
nivelului la care se inchid reflexele miotatice
->reflex supraspinal; in raport cu reflexele miotatice calea piramidala are tendinta de a
modula inhibitor reflexele miotatice din cauza asta atunci cand exista un sindrom piramidal
deci o suferinta de cale piramidala reflexele miotatice sunt dezinhibate si devin vii
polikinetice->hiperreflectivitate osteotendinoasa;
reflexele la membrele superioare: bicipital, tricipital, stiloradial, cubitopronator; la mebrele
inferioare: patelarul(rotulian) si ahilian

-reflexele de postura: atunci cand se produce o scurtare lenta a fibrelor unui muschi, deci o
apropiere a capetelor unui muschi apare o reactie tonica la nivelul acelui muschi, care fac sa
se mentina o anumita postura a mm respectiv; reflexul de postura a muschiului tibial
anterior/gambier anterior-> inseamna ca apropii capetele distal si proximal al muschiului
tibial anterior printr-o presiune lenta pe picior in flexie dorsala si dupa se elibereaza brusc
planta; N-muschiul se relaxeaza si piciorul revine relativ rapid in pozitia initala; ex in boala
Parkinson reflexele de postura sunt exagerate deci are dificultati in a-si schimba postura si
are nevoie de realizare a unor miscari facilitatorii initial;

c. Reflexe vegetative (cele mai multe sunt reflexele viscerale)

->examenul reflexelor vegetative viscerale se bazeaza toata semiologia de medicina interna,
deci tot ce se intampla in viscere presupun de sursa vegetativa, inclusiv cardio-vasculara

-reflexul pupilar: m constrictor al pupilei (m neted) si este inervat de fibrele vegetative din
nucleul nervului oculomotorului comun, si care la lumina determina ca un reflex de aparare
determina constrictia pupilei pentru a scadea cantitatea de lumina care sa ajunga la retina),
reflex parasimaptic;

-reflexul ciliospinal: reflex simpatic, reflex pupilo-dilatator; in momentul in care aplicam un

stimul nociceptiv in regiunea tegumentelor latero-cervicale->midriaza

3
 d. Reflexele patologice: apar doar daca exista o conditie patologica dincolo de varsta la care s-a
terminat mielinizarea SNC; sunt markerul de fapt majoritatea a sd piramidal;
-reflexul Babinski: cel mai important
*la mb inf unele dau acest raspuns ca Babinski->extensia halucelui cu sau fara flexia in
evantai a degetelor 2-5

-reflexul Rossolimo: percutia bazei degetelor si apare flexia usoara; * exista si la mb

superioare un Rossolimo al mainii care se intampla la fel

-reflexul Hofmann: tot la mb superior, care inseamna pensarea falangei distale a degetului
2,3,4, N nu se intampla nimic, daca este patologic o sa apara o flexie a celorlalte degete;

-reflexul palmomentonier: markerul unei suferinte a fibrelor corticonucleare, Marinescu-

Radovici; care inseaman zgarierea pe tegumentul regiunii tenare usor cu un obiect ascutit si
pacientul tine gura intredeschisa si observam muschiul mentonier si apare o usoara
contractie in m menton, uneori chiar o deplasare a barbiei;

-reflexul Toulouse: percutia cu ciocanelul pe buza superioara si care inseamana aparitia

reflexului de supt-> contractia orbicularului gurii

-reflexul nazopalpebral: care cu ciocanelul lovim repetitiv baza nasului si patologic clipeste
indefinit (la pacientii cu suferinta piramidala sau de gg bazali cum se intampla in boala
Parkinson)

-reflexul supraspancenos:obtinem acelasi lucru ca la reflexul nazopalpebral

*reflexe care apar doar in conditii patologice (simpla lor prezenta traduce o leziune) atunci
cand raspunsul este dimpotriva->flexor
*de regula reflexele patologice apar in Sindromul Piramidal; reflexele inepuizabile de Linie
Mediana pot fi insa prezente si in sd Parkinsoniene in special in leziuni ale gg bazali

5. Miscarile involuntare: sunt intodeauna patologice si sunt diferite in functie de tipul de leziune care
le produce:

-in leziunile piramidale miscarile involuntare care pot sa apara sunt asa numitele sincinezii ( sunt de 3
feluri globale, de imitatie si de coordonare; apar in sd piramidal)

-in leziunile gg bazali apar alte miscari involunatare: tremor, coree, atetoza, pseudoatetoza, balism,
mioclonii, distonii, diskinezii;

Voluntare:cum se initiaza, se poate initia sau nu, daca da cu usurinta/dificultate/manevre facilitatorii;

odata ce se realizeaza miscarea se urmareste coordonarea miscarilor ataxie/nu are ataxie,
hipermetrie/hipometrie, o examinam pt 2 categorii de miscari: membrelor si coordonarea miscarilor
axiale-> si vedem daca pacientul are astazo-abazie (daca are sau nu ataxie tronculara si cum isi
mentine postura in ortostatism); postura si mersul (tipuri de mers, caderi cum sunt cu
constienta/incontienta); amplitudinea si viteza de realizare a miscarii;

4
I: Cine realizeaza motilitatea? R: Coamanda pleaca din SNC ( pentru miscarile voluntare obligatoriu de
la nivel cortical, pentru miscarile automate punctul de plecare este de la nivelul ganglionilor bazali de
integrare major, miscarile reflexe sunt maduva spinarii si nucleii motori din trunchiul cerebral )
pentru miscarile voluntare; NMC -> ca si concept general isi trimite axonii care fac sinapsa cu
pericarionul celui de al doilea neuron care se gaseste in cornul anterior al maduvei spinarii respectiv
in nc motori din trunchiul cerebral si care poarta denumirea de NMP, care NMP prin intermediul
radacinilor paraseste SNC intra in structura nervilor periferici si la nivelul placilor neuromusculare
(placilor motorii) fac sinapsa cu muschii ( a treia componenta care sunt efectorii); Dar exista si alte
structuri care controleaza activitatea motorie si care trebuie sa moduleze calea asta efectorie; iar
cele 2 sisteme mari motorii care imi moduleaza activitatea motorie:
-Sistemul Cerebelos: cum se coordoneaza miscarile si cum exista precizie in miscari
-Sistemul Ganglionilor Bazali
*scoarta cerebrala determina un tip de comenzi principale pentru diverse activitati dar in acelasi timp
tot ea este cea care moduleaza activitatea cerebelului, gg bazali si activitatea etajata prin intermediul
altor nuclei decat nuclei motori ai nv cranieni din trunchiul cerebral, moduleaza activitatea
supraspinala a neuronilor motori prin intermediul neuronilor motori centrali care sunt de 2 categorii:
-neuronul motor central cortical: calea corticospinala si calea corticonucleara
-neuronul motor central subcortical ( nu isi au originea in cortex, dar au activitatea modulata de niste
fb corticonuclare): calea rubrospinala (de la nivelul mezencefalului, mai putin importanta la om
pentru ca functiile ei sunt preluate de calea piramidala-> m flexoare mai ales la niv mb superioare) ,
calea nigrospinala