Riscuri Transporturi

This document does not necessarily represent the Commission’s official position
MODUL DE INSTRUIRE PENTRU EVALUAREA

RISCURILOR SECTORUL
TRANSPORTURI RUTIERE
Coordonator: 1. Confederaţia lucrătorilor din Cipru, Departamentul Sănătate şi Mediu, SEK

Participanti: 2. Departamentul Inspecţiei Muncii din cadrul Ministerului Muncii şi Afacerilor Sociale din Cipru, CY
3. Asociatia pentru Sanatate si Securitate din Cipru (CY)
4. Federaţia Angajatorilor şi Industriaşilor din Cipru, CY
5. Fundaţia Arbeit und Leben, D
6. Şcoala Tehnica din Odense, Danemarca, DK
7. Institutul Elenic pentru sănătate şi securitate la locul de muncă, ELINYAE, EL
8. Colegiul KAUNO, Lituania, LT
9. Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – FRATIA (RO)
10. Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Centrul pentru Tehnologii Avansate (RO)
M5-RO.1. Descrierea generalã a sectorului transporturi rutiere
M5-RO.1.1. Tipologia locurilor de muncã din transporturi rutiere
Înainte de identificarea pericolelor tipice din companiile din sectorul transporturi rutiere, trebuie sã
aruncãm o privire asupra echipamentelor de lucru caracteristice companiilor din acest sector.
Angajaţii pot fi impartiti în doua categorii principale:
1. şoferii - angajaţii care trebuie sa-şi petreacă cel mai mult timp nu în cadrul companiei, ci la
posturi de lucru mobile. Aceştia pot fi şoferi pentru vehicule grele locale şi pe distantã
lungã, şoferi de camioane, de autobuze etc.;
2. angajaţi în cadrul companiei - funcţionari administrativi, depanatori, mecanici.
M5-RO.1.2. Tipologia echipamentului de lucru
Depinzând de tipul muncii, se disting următoarele echipamente de lucru ce pot fi utilizate în acest
sector (a se vedea tabelul 2):
Locul de munca Echipamentul de lucru

Premize administrative Calculator, echipament de birou, dispozitive
electrice
Cabina vehiculului Vehicul
Cabina vehiculului greu Vehicul greu
Cabina camionului Camion
Cabina autobuzului Autobuz
Altele Altele
Depanarea vehiculului şi service: Dispozitive portabile, bifurcate, echipamente de
sudurã, camere de vopsire şi uscare
În companiile din acest sector, majoritatea locurilor de muncã reprezintă tipuri diferite de vehicule;
deci securitatea locului de muncã este în principal influenţata de starea vehiculului. Pentru a
îndeplini cerinţele de sănătate şi securitate, companiile au început sã cumpere vehicule noi şi sigure
sau sã le modifice pe cele disponibile, atunci când specificaţiile tehnice permit modernizarea.
Totuşi, sectorul transporturilor rutiere are cele mai înalte rate de incidente ocupaţionale şi boli
profesionale.
M5-RO.1.3. Pericolele
M5-RO.1.3.1. Noţiunea de pericol
Pericolul este sursa unei potenţiale boli sau distrugeri a sanatatii. Cuvântul “pericol” este cel mai
mult utilizat alãturi ce cuvintele care descriu potenţialele boli sau distrugeri ale sanatatii: pericol de
electrocutare, de strivire, de tãiere, de intoxicare, de cădere, de arsurã, de explozie etc.
2
Adesea, pericolul este confundat cu riscul, deşi acestea douã nu pot fi confundate sau utilizate
alternative. Diferenţa dintre pericol şi risc este explicate astfel:
Pericolul este caracteristica intrinsecã a unui material sau sistem (de ex., petrolul este periculos,
deoarece se poate aprinde), în timp ce riscul tine de exterior (de ex., un camion cu petrol răsturnat
prezintã un mare risc).
Câteodată pare mai uşor sã ne protejãm de pericole decât sã gestionãm situaţia de risc. Sursele de
pericol sunt cel mai adesea eliminate prin decizii tehnice. În managementul riscului, pe lângã
decizia tehnicã, foarte importante sunt mai ales deciziile organizaţionale şi cele de management al
resurselor umane. Activitatile angajaţilor trebuie aranjate astfel încât sã fie eliminate condiţiile în
care se pot realiza acţiuni periculoase sau pot apărea variante adecvate ale unei probleme.
M5-RO.1.3.2. Clasificarea pericolelor
Un şofer lucrează într-un sector tipic, al transporturilor rutiere, deci se confruntã cu pericole tipice
la locul sau de muncã. Acestea sunt prezentate şi analizate mai detaliat mai jos.
Ele se împart în următoarele grupe:
1. Pericole mecanice
2. pericole legate de electricitate
3. substanţe periculoase
4. pericole biologice
5. pericole de foc şi explozie
6. pericole termice
7. pericole legate de efecte fizice multiple
8. pericole legate de mediul de lucru
9. conştientizare şi abilitatea de adaptare
10. alte pericole / greutati
11. amenintari la sănătatea mentalã
12. organizare.
Atunci când pericolele tipice operării în sectorul transportului rutier sunt determinate, este uşor sã
identifici şi sã analizezi riscul unui loc de muncã specific, dintr-o companie transportatoare. Astfel,
fiecare angajator sau patron poate face evaluarea riscului la un loc de muncã specific, pe baza
tipurilor de pericole prezentate mai sus.
M5-RO.1.3.3. Efectele pericolelor asupra oamenilor
Efectul fiecărui pericol din lista de mai sus, la fiecare loc de muncã din sector trebuie determinat.
O concluzie generalã este cã un şofer având un loc de muncã într-o companie de transport rutier
poate trãi experienţa unor răniri de diferite grade, inclusiv fatale. Mai întâi de toate, aria
prejudiciului depinde de tipul de pericol. Expunerea la diferite tipuri de pericol poate conduce la
prejudicii mecanice ale corpului omenesc, la arsuri de diverse grade, tulburãri de respiraţie,
blocarea canalelor sanguine, miscari necontrolate, intoxicaţii, pierderea cunostintei etc.
3
Anumite tipuri de pericol conduc mai des la boli profesionale. De exemplu, vibraţiile şi zgomotul în
sectorul transporturi sunt pericole ce cauzează adesea boli profesionale (vibraţia degetului alb şi
surzire) printre angajaţii acestui sector.
M5-RO.1.4. Evaluarea riscului ocupaţional

M5-RO.1.4.1. Scop şi beneficii
Scopul evaluării riscului ocupaţional în acest sector este:

 de a analiza riscul prezent şi potenţial la locul de muncã si
 de a estima care sunt mãsurile de prevenire, pentru a-i proteja pe angajaţi de riscurile
ocupaţionale sau pentru a micşora riscul cât mai mult posibil, de a imbunatati prevenirea
accidentelor şi bolilor profesionale.
Evaluarea riscului relevã adevărul asupra securitatii la locul de muncã şi condiţiilor de muncã.
Elementele găsite la evaluare ajutã la imbunatatirea condiţiilor, acest lucru ducând la eficientizarea
operaţiilor companiei şi la protecţia sanatatii şi securitatii angajatului. Evaluarea riscului este un
instrument de asistare al monitorizării situaţiei, în vederea evitării accidentelor la locul de muncã în
sector.
Condiţiile de munca bune şi sănătoase garantează capacitatea de o capacitate de lucru şi o

performanta a angajatului mai bune.
Trebuie notat cã eşecul implementării mãsurilor de securitate va duce, mai devreme sau mai târziu,
la accidente şi rãniri ale lucrãtorilor, în timpul riscului sau situaţiilor riscante ##G17##. Angajatorii
şi patronii trebuie sã fie constienti cã o rata micã de accidente la locul de muncã, accidente uşoare
sau absenta accidentelor nu duc la presupunerea cã acea companie are un risc scăzut şi nu trebuie sã
ne oprească din a evalua riscurile.
Complet sigur este un scop intangibil, dar scopul este sã atingem cel mai înalt nivel de securitate
posibil. Fãrã evaluarea riscului angajaţilor, sãnãtatea şi securitatea sunt imposibil de atins.
M5-RO.1.4.2. Interesul angajatorului
Seful oricărei companii din sectorul transporturi rutiere trebuie sã fie preocupat de evaluarea
riscului ocupaţional la locurile de muncã specifice, datoritã următoarelor motive:
 costuri mai scăzute legate de accidente şi boli profesionale; o parte mai mare a profitului
poate fi alocatã pentru creşterea competitivitatii companiei;
 condiţiile mai bune de lucru încurajează performanta mai mare şi asigurã calitatea muncii;
 un bun management al riscului şi mai puţine crize duc la un dialog mai bun cu angajaţii şi cu
reprezentanţii lor;
 lipsa accidentelor sau a accidentelor fatale garanteazã o bunã imagine a companiei;
4
 un management bun la riscului economiseşte bani, care altfel ar fi irosiţi în evaluarea
riscului conform principiului “ad hoc”.
M5-RO.1.5. Obligaţia studiului individual
Evaluaţi intelegerea materialului analizat din acest capitol, prin testul de auto-evaluare. Verificaţi
răspunsurile corecte prin tabelul 2. Iată testul:
TEST DE AUTO-EVALUARE
1. Numele riscurilor la care şoferii din sectorul transporturi rutiere sunt expuşi:
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
2. Amintiţi-va factorii adverşi asupra sanatatii umane, cauzaţi de riscurile menţionate mai sus
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
3. Care este beneficiul evaluării riscurilor ocupaţionale?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
5
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
4. Numiţi motivele pentru care managerul oricărei companii trebuie sã fie interesat în
evaluarea riscului ocupaţional la locul de muncã (pentru şoferi, în cazul nostru)
a) ..........................................................................................................................................
b) ..........................................................................................................................................
c) ..........................................................................................................................................
d) ..........................................................................................................................................
e) ..........................................................................................................................................
6
M5-RO.2. FACTORII DE RISC MECANIC
M5-RO.2.1. Factorii de risc mecanic în sectorul transporturi rutiere
Şoferii care lucrează în companiile de transport rutier (într-un loc de muncã obişnuit) întâlnesc un
număr de factori de risc mecanic, care se pot imparti în următoarele grupe:
 părţi mobile ale maşinilor nesupravegheate
 părţi cu suprafeţe periculoase
 vehicule mobile şi echipament de lucru
 obiecte care se mişca fãrã control
 căderi pe suprafeţe plate, alunecări şi capcane, instabilitatea mersului
 căderi.
Accidentele cauzate de factori de risc mecanic apar de obicei când şoferi fãrã experienţa, autorizaţie
sau competente fac reparaţii mecanice, prin încălcarea cerinţelor de siguranţă la locul de muncã;
atunci când vehiculele nu sunt bine pregătite pentru lucru; atunci când nu sunt indepliniti termenii
inspecţiei tehnice ale vehiculului; atunci când planul de distribuţie al încãrcãturii este ignorat; când
nu este menţinuta distantã adecvatã; atunci când drumul este îngust, obstrucţionat sau nesigur; când
drumul este poluat cu uleiuri sau lubrifianţi, alunecos, instabil, înclinat etc.; când nu sunt prevăzute
sarturi pe sau de pe suprafeţe ridicate.
M5-RO.2.2. Părţi mobile ale maşinilor nesupravegheate
M5-RO.2.2.1. Factori de risc
Se inspectează şi identificã următoarele:

 sunt părţile mobile ale mecanismelor în vehicul sau în apropierea vehiculului?
 Sunt instalate elemente de siguranţă?
 Sunt semnele de avertizare care marchează zonele periculoase clare şi vizibile?
Cel mai adesea, mãsurile de siguranţă nu sunt utilizate sau nu sunt operaţionale, deoarece sunt
insuficiente, stricate, incomode sau îndepărtate pentru a castiga timp.
M5-RO.2.2.2. Impactul asupra sanatatii omului
Poate fi foarte diferit, de la accidente uşoare, la cele fatale.
M5-RO.2.2.3. Mãsuri de siguranţă
Existã întotdeauna douã posibilitati de protecţie împotriva pericolelor:

 Stabilirea de parametrii nepericulosi
 Eliminarea influentei pericolului prin aplicarea de mãsuri de prevenire şi de protecţie.
7
Mãsuri de siguranţă:
 Utilizaţi echipament de protecţie pentru noile instalaţii
 Mentineti distanta sigurã (LST EN 294 standard);
 Evitaţi spatiile înguste (Standard LST EN 349, Partile 1-3 din Standard LST EN 547 şi
Standard LST EN 811);
 Selectaţi mãsurile corecte:
o De dezasamblare
o De obstructinoare
o De asamblare.
 Inspecţia se va face de către o persoanã competentã, cel puţin o datã pe an;
 Etichetaţi partile periculoase.
M5-RO.2.3. Părţi cu suprafeţe periculoase

M5-RO.2.3.1. Factori de risc, impact asupra sanatatii umane
Suprafeţele periculoase sunt:

 Colturi şi terminaţii
 Protuberante şi lame
 Suprafeţe rugoase
întâlnite în echipamentele fixe, suporturi şi echipamente mobile, cum ar fi vehicule, instrumente,
anexe etc.
Impactul asupra sanatatii omului. Forma şi dimensiunea suprafeţelor periculoase influenteaza
aria rănii. Suprafeţele periculoase pot cauza:
 Împunsături, intepaturi sau tăieturi
 Zgârieturi sau lãcrimãri
 Prinderi.
Incidentele sunt legate de intensitatea miscarii corpului; partea rãnitã a corpului şi rezistenta sa;
estimarea greşita datoratã vizibilitatii proaste; iluminării insuficiente; contrastului slab; aspectul
neaşteptat al suprafeţelor; spaţiu de mişcare neadecvat; traiectoria miscarii neadecvate; prea puţin
spaţiu pentru staul în picioare etc.
M5-RO.2.3.2. Mãsuri de securitate
Cea mai eficientã mãsurã de protecţie este evitarea suprafeţei periculoase.

Dacã acest lucru este imposibil, se recomandã urmãtoarele:
 Reducerea impactului periculos pânã la limite sigure (de ex., colturi rotunjite, suprafeţe
polizate, lame acoperite cu material moale etc.)
8
 Organizaţi muncã şi aranjaţi spatiile în aşa fel încât sã micsorati posibilitatea unei persoane
în mişcare de a fi în contact cu suprafeţe periculoase.
 Asiguraţi o bunã vizibilitate a suprafeţelor periculoase (iluminare)
 Utilizaţi instrumentele periculoase cu mare grijã (tineti-le în locuri sigure şi în cutii)
 Nu duceţi instrumente tăioase şi ascuţite în buzunare şi nici în vehicule
 Furnizaţi angajaţilor EPP (echipament personal de protecţie) şi verificaţi cã este utilizat:
o Caşti
o Cizme
o Manuşi etc.
M5-RO.2.4. Vehicule în mişcare şi echipamentul de lucru

M5-RO.2.4.1. Factorii de risc, impactul asupra sanatatii umane
Următorii factori de risc trebuie identificaţi şi verificaţi:

 Sunt luate în calcul miscarile întâmplãtoare sau neautorizate ale vehiculelor sau
echipamentelor de lucru?
 Sarcina este distribuitã corect în vehicul (pericol de supraîncărcare)?
 Sunt asigurate inspecţiile periodice de către persoane competente?
 Semnalizarea este corectã?
 Parcarea este fãcutã în locuri special amenajate şi cu o vedere clarã a zonei?
 Sunt folosite pneuri adecvate?
 Vehiculul nu este supraaglomerat?
 Vehiculul este pregătit pentru iarnã? Etc.
Dupã inspecţie, se decide dacã trebuie sã luãm mãsuri adiţionale speciale, se definesc scopurile, se
selectează mãsurile de eliminare a pericolelor şi sunt identificate nevoile consultărilor adiţionale de
către specialişti.
Impactul accidentelor cauzat de vehicule în mişcare asupra sanatatii umane poate fi dureros şi pot
rezulta răniri de diferite grade sau chiar decesul.
M5-RO.2.4.2. Mãsuri de siguranţa
 Utilizaţi vehicule sigure şi echipament de lucru auxiliar

 Preveniţi utilizarea neautorizatã a vehiculelor şi echipamentelor
 Inspectarea periodicã a siguranţei vehiculului utilizat
 Respectarea termenelor de verificare a vehiculului
 Inspectarea vehiculului şi echipamentelor de lucru de cãtre persoane competente
9
 Pregãtirea unui plan de distribuţie al încãrcãturii
 Specificarea numărului de pasageri admişi în vehicul
 Pregătirea din timp a vehiculului pentru perioada de iarnã
 Treptele şi scările mobile trebuie sã fie sigure şi uşor de folosit.
M5-RO.2.5. Obiecte care se mişca fãrã control

M5-RO.2.5.1. Factori de risc, impactul asupra sanatatii umane
Obiectele care se deplasează fãrã control sunt cele care pot:

 Sã cadã sau sã se legene
 Sã se rostogolească sau alunece
 Sã se desfacă, imprastie sau întindă.
Trebuie identificate următoarele:

 Obiectele sunt încărcate în aşa fel încât sã nu cadã sau sã se piardã?
 Este rostogolirea evitatã?
 Rezerva de aer şi energie este în regulã?
 Platformele, corpul vehiculului şi echipamentul de încãrcare sunt în ordine (potrivite pentru
vehiculul respectiv)?
 Partile laterale şi portierele se deschid pe aceeaşi parte?
Impactul asupra sanatatii umane. În funcţie de mărime, greutate şi forma obiectului care se mişca
fãrã control şi de partea corpului lovitã, oamenii pot suferi diverse rãniri, inclusiv fatale.
10
M5-RO.2.5.2. Mãsuri de siguranţă pentru prevenirea expunerii în fata obiectelor ce cad sau se
balansează
Sunt recomandate următoarele mãsuri de protecţie:

 A se evita forţele generate de accelerare, de exemplu de schimbări bruşte de direcţie, frânãri
sau porniri bruşte;
 A se evita încărcarea pe o singurã laturã
 Încãrcãtura se va aranja, încãrcă şi descărca într-o manierã sigurã (în funcţie de planul de
încărcare şi distribuţie etc.)
 Încãrcãtura se va distribui uniform
 Lucrurile din cabina şoferului sau a pasagerilor vor fi ţinute în locuri sigure şi special
amenajate;
 Ne vom asigura cã este menţinuta distantã corespunzătoare fatã de obiectele în mişcare
 Se va utiliza echipament de protecţie al capului şi picioarelor.
M5-RO.2.5.3. Mãsuri de siguranţă pentru a preveni expunerea la rostogolirea, alunecarea,

căderea, pierderea sau imprastierea obiectelor
 Mãsuri adiţionale de protecţie în caz de rostogolire:

- Semnalizatoare şi bariere
- Propteli, sprijinitoare, rame, ziduri despartitoare
- Cabluri de tensiune şi centuri; curele, încãrcãturi în formã de piramidã, casete
despartitoare.
 Atunci când aceste mãsuri nu sunt eficiente, obiectele care se pot rostogoli sau aluneca
trebuie ridicate sau prinse, utilizând:
- suporturi de ridicare, devieri
- plase de prindere, pânze, coşuri, garduri
- capace, îngrădituri.
 Trebuie menţinuta o distantã sigurã fatã de vehicule. (Standard LST EN 294:1997);
Următoarele masuri de siguranţă sunt recomandate pentru a preveni expunerea în fata obiectelor în
cădere:
 Lucrurile din cabina şoferului sau a pasagerilor trebuie asigurate cu benzi etc.
 Forma şi dimensiunea rafturilor trebuie sã prevină căderea obiectelor
 Partile de sprijin ale echipamentului din depozit trebuie instalate într-o manierã sigurã şi
trebuie indicatã încãrcãtura permisã
11
 A se evita staţionarea sub încãrcãturi suspendate; se vor marca şi împrejmui zonele
periculoase.
Următoarele mãsuri de siguranţă sunt recomandate pentru a preveni expunerea în fata obiectelor ce
se pot pierde sau imprastia:
 A se evita forţele dinamice (impacturi, presiuni)
 A se controla lacătele şi suporturile
 A se limita presiunea în echipamentele hidraulice sau cu aer, în eventualitatea pericolului
care poate apărea la ciocniri, imprastieri sau pulverizări de lichid
 Utilizaţi echipament de retenţie (de exemplu, pereţi protectori);
În toate cazurile menţionate se vor utiliza:
 echipament de protecţie al capului şi picioarelor
 controlul regulat al platformei de încărcare şi a condiţiei vehiculului.
M5-RO.2.6. Căderi pe suprafeţe plate, alunecări şi piedici, paşi instabili

Pericol de cădere: alunecare, împiedicare, ezitări, instabilitate pe suprafeţe alunecoase.
 A SE CONSTRUI DRUMURI ŞI TRECERI PIETONALE ASTFEL ÎNCÂT SÃ

FIE ASIGURAT UN TRAFIC ÎN SIGURANTA
 Se menţin drumurile CURATE în orice condiţii de vreme, pentru a se evita
alunecările
 A se evita suprafeţele de sprijin fãcute din materiale cu diverse rezistente la
alunecare
 Trepte nu prea înalte sau prea joase
 Atunci când suprafeţele devin alunecoase, aplicat imediat mãsuri pentru reducerea
derapajului
 Instalaţi bare sau alte suporturi pe suprafeţele plane pe care se merge greu.
 Purtaţi incaltaminte corespunzătoare
 Protejaţi-va de căderi în suprafeţe (prin împrejmuiri).
M5-RO.2.7. Căderi
M5-RO.2.7.1. Factori de risc asupra sanatatii umane, mãsuri de siguranţa
Riscul de cădere apare atunci când se lucrează la inaltime sau pe suprafeţe ridicate.
Trebuie făcute următoarele verificãri:
12
 Se ajunge în siguranţa la locul de muncã (cabinã, suprafaţa pentru încărcare), prin trepte,
scări sau scări mobile?
 Sărirea neautorizatã înăuntru sau în afarã este prevenitã?
 Este asiguratã spălarea parbrizului în siguranţa?
 Ieşirile sunt sigure?
Efectele căderii asupra sanatatii omului depind de inaltime şi de suprafaţa atinsã în urma căderii.
De exemplu, chiar şi căderi de la inaltimi mici pot cauza răniri grave sau deces, dacã suprafaţa pe
care cădem e durã sau cu vârfuri.
 Achizitionati vehicule şi echipament auxiliar adecvate şi controlaţi-le starea;
 Instruiţi-va angajaţii în legãturã cu parcarea corectã şi şofatul în siguranţa
 Indepliniti-va muncã, dacã este posibil, de pe podea sau din altã poziţie sigurã
 Utilizaţi echipamentul corect
 Parcaţi vehiculul în siguranţa la rampã, în timpul încãrcãrii şi descărcării.
M5-RO.2.8. Evaluarea studiului individual
Pe baza informaţiilor prezentate în acest capitol, intocmiti o listã a factorilor de risc mecanic,
prezenţi într-un loc de muncã tipic pentru un şofer. Dacã este cazul, numiţi reglementarea legatã de
factorul de risc şi instrucţiunile care trebuie îndeplinite.
Alegeţi mãsurile adecvate (tehnice, organizaţionale, de personal) pentru eliminarea factorilor de risc
şi determinaţi dacã este necesarã consultarea de specialişti suplimentari. Dacã existã reglementãri,
precizaţi-le.
Specificaţi persoana responsabilã pentru implementarea mãsurilor selectate şi termenul de
implementare.
Completaţi tabelul 3.
Tabel 3
Companie:
Persoana responsabilã:
Activitatea:
Data:
Tipul muncii, Factori de risc Factorii legaţi Reglementãri Mãsuri: Implementare:

echipament, / termene / de explicaţii şi şi tehnice, Cine Când
loc de muncã sarcini referinţe instrucţiuni organizaţionale,
(factor) personale
13
14
M5-RO.3. FACTORI DE RISC LEGATI DE ELECTRICITATE
M5-RO.3.1. Noţiunea de dispozitive electrice şi măsuri de siguranţă la lucrul cu

instalaţiile electrice
Noţiunea de dispozitive electrice este definitã în Glosarul Electrotehnic Internaţional al Comisiei

Electrotehnice Internaţionale (IEC).
Fiecare element utilizat pentru producţia, conversia, transmisia, distribuţia sau utilizarea curentului,
de exemplu:
 Maşini
 Transformatoare
 Aparate
 Măsurătoare
 Angrenaje de protecţie
 Materiale pentru instalaţii
 Instrumente.
Mãsurile de siguranţă la lucrul cu instalaţiile electrice se iau pentru a evita:

 Scurgerea curentului electric prin corpul uman sau
 Efectele arcului electric.
În afarã de acestea, noţiunea include efectele care duc la pericole indirecte, cum ar fi:
 Incendii sau explozii; sau
 Pericole ce rezulta din operaţii efectuate nesigur.
M5-RO.3.2. Etichetarea
Întrerupătoarele şi siguranţele electrice trebuie clar etichetate, cu semnale de avertizare

asupra potenţialului pericol şi cu instrucţiuni privind acţiunile de întreprins. Mai jos sunt
date câteva exemple de etichetare.
15
M5-RO.3.32. Curenţi electrici periculoşi (pentru sănătatea umanã)
Curentul electric poate afecta sănătatea umanã, dacã trece prin corp (atunci când voltajul este la un
nivel periculos). Se poate întâmpla ca:
 Sã intrãm în contact cu parţi având un potenţial diferit
 Sã ne apropiem de zone cu voltaj înalt, cu pasajul de arc electric primar între om si sursa de
curent.
De aceea, atunci când evaluãm manifestările acestui factor de risc, următoarele aspecte trebuie
inspectate şi identificate:
 Izolarea este suficientã (izolare, scutul terminalelor, distanta sigurã)?
 Cablurile sunt în bunã stare?
 Instrumentele utilizate sunt fãrã defecte?
Curentul poate avea urmãtoarele efecte asupra omului:
 Poate lăsa urme
 Arsuri de diferite grade
 Oprirea respiraţiei
 Deteriorarea vaselor sanguine
 Fibrilaţie ventricularã
 Miscari necontrolate
 Pierderea cunostintei
 Moarte subitã.
 Asiguraţi utilizarea în siguranţa la contactul direct

 Asiguraţi utilizarea în siguranţa la contactul indirect
16
 Utilizaţi încuietoare sigure
 Utilizaţi doar instrumente fãrã defect şi verificate
 Conformaţi-va regulilor generale de utilizare a instrumentelor şi echipamentelor electrice
 Mentineti o distantã de siguranţa
 Verificaţi echipamentele înainte de utilizare
 Verificaţi şi monitorizaţi în mod regulat starea echipamentelor electrice
 Organizaţi formarea şi instruirea angajaţilor
 Faceţi o introducere angajaţilor în operarea şi intretinerea echipamentelor electrice
 Etichetaţi locurile periculoase cu semne de avertizare.
M5-RO.3.4. Arcul electric
Inspectaţi şi verificaţi:
 Este făcut instructajul utilizării cablurilor?
 Este menţinută distanţa sigurã faţã de sursa de curent şi de liniile cu aer comprimat în
locurile în care se face încărcarea?
Efectul arcului electric asupra sanatatii umane. Existã efecte termice, dinamice şi toxice, care
pot cauza următoarele:
 Efect termic: arsuri de diferite grade.
 Efect dinamic: răniri atunci când parţi şi pereţi se sparg, în urma presiunii, în spatii închise.
 Efect toxic: intoxicaţii cu gaz sau CO.
 Efect luminos: orbire.
Arcul electric poate avea efecte indirecte asupra corpului uman, în eventualitatea:
 Unui incendiu cauzat de supraîncălzire
 Unei explozii cauzate de o scânteie.
Aşadar, rezultatele arcului electric pot consta în răni de diferite grade, inclusiv fatale.
M5-RO.3.4.2. Arcul electric - mãsuri de securitate la locul de muncã
 Asiguraţi utilizarea în siguranţa la contactul direct

 Asiguraţi utilizarea în siguranţa la contactul indirect
 Utilizaţi încuietoare sigure
 Utilizaţi doar instrumente fãrã defect şi verificate
17
 Conformaţi-va regulilor generale de utilizare a instrumentelor şi echipamentelor electrice
 Mentineti o distanta de siguranţa
 Verificaţi echipamentele înainte de utilizare
 Verificaţi şi monitorizaţi în mod regulat starea echipamentelor electrice
 Organizaţi formarea şi instruirea angajaţilor
 Faceţi o introducere angajaţilor în operarea şi intretinerea echipamentelor electrice
 Etichetaţi locurile periculoase cu semne de avertizare.

Pe baza informaţiilor prezentate în acest capitol, intocmiti o listã a factorilor de risc electric,
prezenţi într-un loc de muncã tipic pentru un şofer. Dacã este cazul, numiţi reglementarea legatã de
Alegeţi mãsurile adecvate (tehnice, organizaţionale, de personal) pentru eliminarea factorilor de risc
şi determinaţi dacã este necesarã consultarea de specialişti suplimentari. Dacã existã reglementãri,
precizaţi-le.
Specificaţi persoana responsabilã pentru implementarea mãsurilor selectate şi termenul de
implementare.
Completaţi tabelul 4.
18
Tabel 4
Companie:
Activitatea:
Data:

(factor) personale
19
M5-RO.4. SUBSTANTE PERICULOASE
M5-RO.4.1. Clasificarea substanţelor periculoase
Substanţele chimice periculoase şi pregãtirea lor sunt clasificate pe baza caracteristicilor fizice şi
chimice şi intrã în una din următoarele categorii:
 Explozive;
 Oxidanţi
 Uşor inflamabile
 inflamabile
 Combustibile.
Substanţele chimice periculoase mai pot fi clasificate în funcţie de efectul lor asupra sanatatii
omului şi mediului:
 Foarte toxice
 Toxice
 Periculoase
 Corozive
 Iritante
 Sensibilizatoare
 Carcinogene
 Mutagene
 Toxice pentru sarcină
 Periculoase pentru mediu
 Periculoase pentru stratul de ozon.
20
M5-RO.4.2. Etichetarea substanţelor periculoase
Containerele cu substanţe periculoase vor avea următoarele etichete:
Foarte toxic sau toxic
Coroziv (caustic)
Periculoase pentru mediu
Explozive
Inflamabile sau foarte inflamabile
Iritante sau periculoase
Oxidante
21
M5-RO.4.3. Factori de risc major cu influenta asupra sanatatii umane
Următorii factorii având legãturã cu substanţele chimice pot avea un efect nefavorabil
pentru sănătatea angajaţilor:
 Pericol de substanţele chimice
 Cantitatea de substanţele riscante din aerul înconjurător care poate inspirat sau să
afecteze pe piele sau în ochi;
 Praf şi substanţele riscante chimice volatile.
Apar pericole atunci când:
 Substanţele periculoase sunt inspirate sau intră contactul cu pielea;
 Pielea sau mucoasa este în contactul direct cu substanţa periculoasã
 În timpul accidentele (foc, explozie), când substanţele riscante sunt
eliberate.
M5-RO.4.4. Gazul şi mãsurile de siguranţa
În evaluarea efectelor gazului, următorii factori de risc vor fi inspectaţi şi identificaţi:

 A fost prevenitã inhalarea de gaze toxice?
 Existã suspensii?
 Este eliminatã influenţa negativã a fumului înăuntrul cabinei?
 Substanţele periculoase au fost îndepărtate din materialele din interiorul cabinei?
 Substanţele periculoase sunt transportate într-un mod sigur?
 Este respectatã regula de a conduce vehiculul cu uşa din spate închisã?
Influenţa asupra sănătatii umane. Otrăvirea cu negrul de fum (CO), rezultând din
incompleta ardere a combustibilului, ca de exemplu benzină, gazul lampant, ulei, propan,
cărbune, sau lemn, influenteaza sistemul nervos central. Simptomele iniţiale ale otrăvirii
sunt durerea de cap, oboseala, ameţeala, somnolenţa, sau greaţa. În timpul unei expuneri
prelungite acestea ajung sã se înrăutăţească şi sã includă starea de vomã, de confuzie,
ducând la leşin, pierderea conştiinţei şi slăbiciunea muşchilor, fata devine roz şi persoana
îşi pierde cunoştinţa şi se sufocă.
Următoarele măsuri de protecţie sunt recomandate pentru evitarea efectului negativ al
benzinei:
 Daţi instrucţiuni
 Preveniţi pătrunderea gazelor toxice
 Instalaţi filtre de carbon active, cu blocare mecanicã şi conectate la debitul de aer
de intrare;
 reglaţi fumatul înăuntrul cabinei;
 Instalaţi echipament de transport corespunzător sau mijloace auxiliare;
 Furnizaţi şoferului documente;
 Conduceţi cu uşa de la încãrcãtura închisã;
 Utilizaţi echipament personal de protecţie.
22
M5-RO.4.5. Vaporii şi mãsurile de protecţie
 Este împiedicatã inhalarea fumului otrăvitor?

 Este prevenitã formarea de vapori de la lichide în răcire, combustibil sau spălări?
 Substanţele periculoase sunt îndepărtate din materialele noi din cabina
vehiculului?
 Substanţele periculoase sunt transportate într-un stil sigur?
 Este respectatã regula de a conduce vehiculul cu uşa din spate închisã?
Influenţa asupra sănătatii umane. Concentraţiile mici ale aburului de benzină pot sã
irite ochii şi sistemul respirator, cauzând somnolenţă şi ameţeală.
Următoarele măsuri de protecţie sunt recomandate pentru evitarea efectului negativ al

vaporilor pentru sănătatea umană:
 Identificaţi substanţele periculoase;
 Absorbţia aburului se face în loc în care este generat;
 Pregatiti instrucţiuni de lucru;
 Instalaţi filtre de carbon active, cu blocare mecanicã şi conectare la debit de aer;
 Furnizaţi şoferului documente;
 Instalaţi un echipament de transport corespunzător sau mijloace auxiliare;
 Conduceţi cu uşa din spate închisã
 Protejaţi sistemul respirator şi pielea cu echipamentul personal de protecţie.
M5-RO.4.6. Aerosolii, lichidele şi mãsurile de protecţie
 Este împiedicatã inhalarea de aerosolii otrăvitori?

 Este prevenitã emisia de gaz?
 Acizii şi substanţele alcaline sunt în containerele etanşe?
 Este garantatã încărcarea în siguranţa a bateriilor?
 Este prevenit contactul pielii cu combustibil, lichidul de spălare sau acidul din
baterie?
 Substanţele periculoase sunt transportate într-un stil sigur?
 Este respectatã regula de a conduce cu uşa din spate închisă (în furgonete şi
camioane) ?
Impactul asupra sănătatii umane. Acizi alcaloizii pot sã cauzeze arsuri chimice.
Contact cu combustibilul lichid iritã pielea şi ochii.
Următoarele măsuri de protecţie sunt recomandate, pentru a evita efectul negativ al

aerosolilor şi lichidelor asupra sănătatii umane:
 Invatati instrucţiunile de la locul de muncã;
 Instalaţi filtru pentru substanţe solide în sistemul de climatizare / de ventilaţie al
vehiculului;
 Instalaţi echipament de transport corespunzător sau mijloace auxiliare;
 Furnizaţi şoferului documentele corespunzătoare;
 Tineţi uşa pentru încărcare închisã;
23
 Utilizaţi echipament personal de protecţie şi spalati-va la ochi.
M5-RO.4.7. Echipamentul personal de protecţie (EPP)
M5-RO.4.7.1. Tipuri de EPP
EPP este ultima barierã între substanţele periculoase şi angajat.

 Echipament de protecţie a sistemului respirator (vizor cu filtru, mascã întreagã sau
jumãtate, aparat de respiraţie )
 Echipament de protecţie a ochilor (mascã pentru fata, ochelarii de soare, ochelari
de protecţie incasabili)
 Echipament de protecţie a pielii (mănuşi, costume rezistente la substanţe chimice
sau salopetã)
M5-RO.4.7.2. Haine de protecţie
Substanţele periculoase se inflamează spontan sau prezintă pericolul de explozie, în

consecinţă îmbrăcămintea de protecţie ar trebui să fie purtatã, pentru preveni riscul de
inflamare a amestecului exploziv prezent în aer, datorat scânteilor care generează arcul
electric, descărcare statică sau impact. În asemenea cazuri speciale, sunt necesare haine
descărcătoare electro-statice. O astfel de ţesătură împiedică generarea scânteilor, ce
cauzează spontan inflamarea sau explozia.
Oricum, trebuie remarcat faptul cã ţesătura de protecţie nu protejează deplin dacă hainele
obişnuite, ca de exemplu vestele etc., sunt purtate deasupra. Tipul de haine purtate sub
ţesătura de protecţie de ESD este nu foarte important, oricum cerinţa obligatorie este ca
ţesătura de protecţie ESD sã aibã contact cu pielea gâtului şi încheieturile. Este necesarã
purtarea hainelor rezistente la foc, pe perioada în care lucrãm în mediu cu potenţial de
expunere al substanţe periculoase. Se remarcã faptul cã este important şi modelul
hainelor. Dacã acesta nu se încadrează în cerinţele echipamentelor de protecţie, ele nu vor
fi folositoare.
Hainele antistatice trebuie sa aibă o eticheta CE şi un desen cu numerotarea

corespunzătoare:
LST EN 1149-1 Haina ce întârzie aprinderea,
LST EN 531 A şi măcar unul dintre următoarele: B1, C1, D1, E1

LST EN 470-1.
Imbracamintea antistatică sau care întârzie aprinderea trebuie să fie inscripţionată cu
semnul CE şi cu un număr
:
24
LST EN 1149-1, LST EN 531 A şi măcar unul din următoarele B1, C1, D1, E1
LST EN 470-1.
M5-RO.4.8. Livrarea încarcaturilor periculoase
Transportarea mărfurilor periculoase pe şosele este reglementată prin Acordul European

privind Transportul Internaţional al mărfurilor periculoase pe şosele (ADR), semnat la
Geneva în 1957. In prezent, 40 de ţări sunt parte ale acestui acord.
În general, mărfuri periculoase înseamnă articolele periculoase şi substanţele care pot

cauza răniri oamenilor, mediului sau proprietatii.
Comisionarul trebuie să se asigure ca şoferul are un certificat care să confirme că acesta

are calificările necesare şi abilităţile pentru a transporta mărfurile periculoase, conform
cerinţelor ADR şi este răspunzător pentru vehicul şi echipamentele necesare transportului
mărfurilor periculoase. El trebuie să furnizeze şoferului informaţii despre rutele pe care
va duce transportul periculos şi care drumuri sunt interzise sau recomandate. Şoferul va
verifica dacă i s-au furnizat toate documente, cele de expediţie, declaraţia, instrucţiunile
scrise (sau instrucţiunile pentru transport internaţional). Firma este responsabilă şi pentru
etichetarea vehiculului, siguranţa echipamentului în vehicul şi pentru modalitatea de
încărcare.
M5-RO.4.9. Etichetarea vehiculelor cu mărfuri periculoase
Vehiculele sunt marcate cu

 Dreptunghi portocaliu
 Dreptunghi portocaliu cu număr
 Romb cu inscripţia de pericol mare
 Alte semne de avertizare
Dreptunghiul portocaliu şi fixarea sa:
– trebuie să fie portocaliu
– reflectorizant
– dimensiunea de cel puţin 40x30 cm (poate fi redusa pana la 30x12 cm)
– Chenar negru, lat pana la 15 mm
– fixat în fata şi în spate
Dreptunghiul portocaliu cu numere:
– trebuie să fie portocaliu
– reflectorizant
– dimensiunea de cel puţin 40x30 cm
– Chenar negru, lat pana la 15 mm
– desenul negru, de 10 cm înălţime
– numărul de identificare a pericolului înscris la începutul dreptunghiului
– numărul UN înscris la sfarsitul dreptunghiului
– după 15 minute de ardere, numărul de identificare trebuie să rămână lizibil
25
–se fixează pe ambele părţi ale vehiculului, pe bateria vehiculelor care au unul sau mai
multe tancuri cu mărfuri periculoase; pe ambele părţi ale fiecărui tanc ce conţine
substanţe solide; poate fi fixat şi în fata sau pe lateralele unităţii de transport.
Numărul de identificare a pericolului constă în două sau trei cifre, după cum urmează:
2. Emisie de gaze datorită presiunii sau reacţiei chimice

1. inflamare a lichidelor (vaporilor) şi gazelor sau lichide ce se auto-încălzesc
2. solide inflamabile sau solide ce se auto-aprind
3. efect antioxidant
4. toxicitate sau risc de infecţie
5. Radioactivitate
6. Corozivitate
7. Riscul unei reacţii spontane şi violente (incluzând riscul potenţial datorat naturii
unei substanţe cu risc de explozie, dezintegrare şi reacţie de polimerizare, urmată
de eliberarea de gaze fierbinţi sau inflamabile si/sau toxice).
Dublarea unei figuri indică intensificarea pericolului respectiv. Când pericolele se pot
indica adecvat cu un singur desen, acesta va fi urmat de un zero. Dacă numărul de
identificare al pericolului are ca prefix litera „X”, aceasta indică faptul că substanţa va
reacţiona periculos cu apa. Pentru asemenea cazuri, apa se va utiliza numai cu aprobarea
experţilor.
Specimene de etichete:
PERICOLE CLASA I
Substanţe sau articole explozive
(No. 1) (No. 1.4) (No. 1.5) (No. 1.6)

Diviziunea 1.1, 1.2 Diviziunea 1.4 Diviziunea 1.5 Diviziunea 1.6
şi 1.3
PERICOLE CLASA II
Gaz
(No. 2.1) (No. 2.2) (No. 2.3)

Gaze inflamabile Gaze neinflamabile, Gaze toxice
netoxice
26
PERICOLE CLASA 4.1 PERICOLE CLASA 4.2
PERICOLE CLASA 3 Solide inflamabile, auto-reactive si Substanţe ce fac
Lichide inflamabile şi explozivi neutralizanţi combustie spontana
(No. 3) (No. 4.1) (No. 4.2)
PERICOLE CLASA 4.3

Substanţe care, in contact cu apa, PERICOLE CLASA 5.1 PERICOLE CLASA 5.2
Emit gaze inflamabile Substanţe oxidante Peroxizi organici
(No. 4.3) (No. 5.1) (No. 5.2)
PERICOLE CLASA 6.1 PERICOLE CLASA 6.2

Substanţe toxice substanţe infecţioase
(Nr. 6.1) (Nr. 6.2)
PERICOLE CLASA 7
Materiale radioactive
(Nr. 7A) (Nr. 7B) (Nr. 7C) (Nr. 7D) (Nr. 7E)
Categoria I-Alb Categoria II-Galben Categoria III-Galben Clasa 7 Materiale care duc
la fisiune
PERICOLE CLASA 8 PERICOLE CLASA 9

Substanţe corozive Diverse articole şi substanţe periculoase
(Nr. 8) (Nr. 9)
27
Alte pericole sau semnale de avertizare:
Eticheta No. 11
Eticheta nr. 11 trebuie fixată pe ambele ale părţi următoarelor pachete, cu

excepţia pachetelor care conţin substanţe din clasa 1 şi 7:
– Lichide în containere cu capace invizibile de la exterior
- Containere cu capacele de ventilaţie sau containerele cu capace
de ventilaţie neîmpachetate
- Gaze lichefiate
Substanţe transportate la temperaturi înalte / Semnal de avertizare pentru fumigaţii
Eticheta pentru codul IMDG.
Pe baza informaţiei prezentate în acest capitol, schiţaţi o listă de substanţele periculoase,

prezente la un loc de muncă pentru conducători auto, tipic pentru compania dvs.
Dacă factorul de risc este definit cu parametrii standard, menţionaţi dispoziţiile legate de
Alegeţi măsurile corespunzătoare (tehnice, organizatorice, de personal) pentru eliminarea

factorilor de risc şi determinaţi dacă este necesara consultaţia adiţională a specialiştilor.
Dacă sunt necesare documente, subliniaţi acest lucru.
Specificaţi cine este răspunzător de îndeplinirea măsurilor selectate şi termenul de

implementare.
Completaţi tabelul 5:
28
Tabelul 5
Companie:
Persoana responsabilă:
Activitatea:
Data:
Tipul muncii, Factori de risc Factorii legaţi Reglementari Măsuri: Implementare:

loc de muncă sarcini referinţe instrucţiuni organizaţionale,
(factor) personale
29
M5-RO.5. FACTORI DE RISC BIOLOGICI, LEGATI DE INCENDIU, EXPLOZII ŞI
TERMALI
M5-RO.5.1. Factorii de risc biologici şi mãsurile de siguranţa
Factorii de risc biologic întâlniţi într-un spaţiul de lucru din sectorul transporturi terestre pot duce
la pericol de infecţie cauzat de microorganisme şi viruşi.
În consecinţă, o evaluare a manifestării următorilor factorilor de risc biologici trebuie luatã în

calcul:
 Este prevenitã acumularea de spori şi ciuperci în echipamentul de climatizare?
 Echipamentul de aer condiţionat este folosit conform cu indicaţiile?
Următoarele măsuri de protecţie sunt recomandate, pentru evitarea efectului nefavorabil

al factorilor de risc biologici:
 Întreţinerea regulate a echipamentului de filtrare (curăţare şi înlocuire)
Respectarea manualului de instrucţiuni furnizat de fabricantul de vehiculului;
 Spălarea cu dezinfectant atunci când mirosul este eliberat din sistemul de
încălzire.
M5-RO.5.2. Pericolul de incendiu şi explozie
 Este garantatã absenta sursei de incendiu, atunci când vehiculului intrã în zone cu pericol de
foc sau explozie?
 Se constientizeaza faptul cã un amestec foarte exploziv de oxigen cu hidrogen este eliberat
în timpul încãrcãrii bateriei?
 Este îndepãrtatã pata de ulei de sub vehicul?
 Containerele sunt bine închise?
 Este respectat numărul de containere la transport?
 În timp ce se alimentează vehiculul, motorul este oprit?
 Se respectã interdicţia de fumat în timpul alimentãrii cu benzinã?
 Cârpele îmbibate cu benzinã şi ţin departe de motor?
 Hainele pătate cu benzinã sunt schimbate imediat?
 Aparatele electrice nu sunt utilizate în mediu exploziv?
30
 Coordonaţi operaţia în zonele de cu pericol de incendiu sau explozie

 Parcaţi vehiculul doar în locurile adecvate (garaje cu ventilaţie)
 Lasati loc pentru depanare
 Nu uitaţi stingătoarele de incendiu operaţionale
 Pãstrati motorul şi carterul complet curate
 Containerele de rezervã sunt permise; la nevoie, se abandonează
 Asiguraţi încărcarea în condiţii de siguranţa
 Asiguraţi ventilaţia suficientã şi utilizaţi semnalele de avertizare
 Realimentaţi în siguranţa
 Tineti cârpele murdare de ulei şi benzina departe de motor
 Nu utilizaţi echipamentele electrice în mediu exploziv
 În eventualitatea pericolului de electrocutare, eliminaţi diferentele de potenţial.
M5-RO.5.3. Factorii de risc termal
M5-RO.5.3.1. Contactul cu substanţe fierbinţi
În evaluarea manifestării contactului cu substanţele fierbinţi, se vor inspecta şi verifica

următoarele:
 Este asiguratã prevenirea oricărui contact cu suprafaţa fierbinte de metal (de exemplu,
motorul, instalaţia de evacuare) sau lichidã, în timpul serviciului sau inspecţiei?
Efectul asupra sanatatii umane: contactul cu substanţele fierbinţi solide, lichide sau
gazoase pot sã cauzeze arsuri sau opăriri. Gradul de arsuri sau se opărire poate sã depindă
de temperatura substanţelor fierbinţi, durata contactului, tipul de suprafaţa, partea
corpului uman care este expusã, suprafaţa expusã, caracterul echipamentului personal de
protecţie.
Nivelele acceptabile de contact cu substanţele fierbinţi sunt definite în standardul LST

563 + AC + A1 2000: securitatea maşinilor, temperatura suprafeţelor de contact şi
informaţii ergonomice pentru determinarea valorilor limitã evaluează a temperaturii
suprafeţelor fierbinţi.
 Reduceţi temperatura suprafeţei (de ex., răcind componente unitãtii), izolaţi;

 închide zonele riscante;
 Utilizaţi echipament de lucru adecvat
 marcaţi zonele riscante instalând semnalizarea de alarmã, semnale optice şi
acustice
 pregatiti un curs de instruire şi regulile, formaţi personalul
31
 utilizaţi echipament personal de protecţie
 dacã este posibil, apelaţi la ateliere mecanice.
M5-RO.5.3.3 Contactul cu substanţe reci, mãsuri de siguranţa
În evaluarea contactului cu substanţele reci se vor inspecta şi identifica:

- Este prevenirea oricărui contact cu suprafeţele reci (produse, lichidele etc.) asiguratã?
Efectul nefavorabil de contact cu substanţele reci este inghetarea pielii pe suprafaţa de
contact. Gradul de frig depinde de temperatura suprafeţei substanţelor reci, durata
contactului, tipul stratului exterior al substanţei, partea corpului uman care este expusã la
pericol, aria suprafeţei afectate din corp, adecvarea echipamentului personal de protecţie.
Următoarele măsuri de protecţie sunt recomandate pentru a evita sau reduce efectul
nefavorabil de contact cu substanţele reci:
 Realizarea podelelor, locurilor de muncã şi scaunelor cu izolaţie;
 Imprejmuiti şi inchideti zonele cu risc;
 Utilizaţi mãsuri auxiliare pentru încărcarea şi transportarea de produsele reci;
 Utilizaţi echipamentul corespunzător de protecţie
 Marcaţi zonele periculoase
Instalaţi premise pentru încălzire şi schimbare a hainelor, care sã aibă cel puţin 21
grade C.
M5-RO.5.4. Evaluarea individualã a studiului

Schitati o listã de factori de risc biologici, de incendiu, explozie şi termali, numiţi reglementările şi
instrucţiunile legate de ei. Alegeţi cele mai potrivite mãsuri (tehnice, organizatorice, de personal)
pentru eliminarea factorilor de risc. Specificaţi persoana responsabilã pentru implementarea
mãsurilor. Completaţi tabelul:
Tabelul 6
Companie:
Activitatea:
Data:

(factor) personale
32
33
M5-RO.6. FACTORII DE RISC LEGATI DE EFECTUL FIZIC
MULTIFORM
M5-RO.6.1. Tipuri de factori de risc ce produc efectul fizic multiform
 zgomot
 vibraţia întregului corp
 vibraţia mâinilor
 ultrasunete
 radiaţii non-ionizante
 radiaţii ionizante
 câmpuri electromagnetice
 Lucrul la presiuni joase sau ridicate etc.
M5-RO.6.2. Zgomotul
M5-RO.6.2.2. Impactul asupra sănătăţii umane
Nivelurile ridicate de zgomot pot sã aibă influenţă negativă asupra sănătatii umane şi
eficienţei perfomantei. Dacă nivelele de zgomot nu sunt controlate sau dacă angajatul nu
foloseşte echipament de protecţie, sănătatea sa poate fi afectatã, în primul rând auzul si,
de asemenea, pot apărea alte probleme de sănătate neînrudite cu auzul.
Efecte nefavorabile asupra auzului
 Deteriorarea auzului rezultă din expunerea la zgomot îndelungat şi poate deveni
cronicã şi ireversibilã (recunoscut precum boalã profesională)
 Deteriorarea acutã a auzului poate fi datoratã impulsurilor sonore înalte (peste 140
Db).
Efecte colaterale:
 Creşterea riscului de accident rezultând din eşecul perceperii semnalelor de
alarmă sau sperieturii;
 Slabe performante, în special în ocupaţii necesitând abilităţile mintale ca de
exemplu concentrarea, atenţie, memorie;
 Obstacolele de comunicare verbalã
 Stres (supărare, proastã dispoziţie), tulburări oculare, schimbarea ritmului
respirator, pulsului, tensiunea arterială crescutã.
34
 Alegeţi echipamente cât mai puţin zgomotoase

 Reduceţi distribuţia sunetului în premise, utilizând absorbante de sunet
 Utilizaţi echipament tehnic de protecţie la sursa zgomotului, în ariile de
răspândire a zgomotului şi la locul de muncã, de exemplu, capsule, materiale,
partiţii, învelitoare.
 Pregatiti şi implementaţi programe de reducere a zgomotului în companie
 Utilizaţi echipamentul personal de protecţie
 Verificaţi regulat la medic starea auzului dvs.
 Etichetaţi suprafeţele cu zgomot, folosiţi semnalizarea şi notificarea, imbunatatiti
procedurile de alarmã.
35
M5-RO.7. FACTORII DE RISC LEGATI DE MEDIUL DE LUCRU
M5-RO.7.1. Microclimatul
M5-RO.7.1.1. Notiuni
Microclimatul ariei de lucru poate fi clasificat în arii:

 reci
 cu microclimat neutru, confortabil
 calde şi fierbinti.
Microclimatul în premise este definit şi evaluat pe baza a patru parametrii de efect termal:
 temperatura aerului
 umiditatea relativã
 viteza aerului ventilat
 radiatia termalã.
Nivelurile senzitive de climat sunt:
 nivel confortabil
 nivel suportabil
 nivel insuportabil.
În evaluarea manifestarior microclimatului la locul de muncã, urmãtoarele aspecte trebuie

identificate şi verificate:
 Este posibilã reglarea termperaturii cabinei sofeului şi spatiului pentru pasageri în limitele
confortului?
Când microclimatul ajunge la nivelul de frig insuportabil, efectul nefavorabil pentru fiinţa
umană se manifestă în următoarele moduri:
 Starea sanatatii se deteriorează
 Mobilitatea, sensibilitate şi agilitatea devin limitate, datorită circulaţiei
mai lente a sângelui la expunere la rece şi riscul de incidente sporeşte;
 Ţesuturile sunt afectate
 În cazuri extreme, temperatura corpului scade dramatic, ducând la starea
de inconştienta.
Şi expunerea la cald are efecte negative asupra corpului, amândouã ducând la neefectuarea în bune
conditii a muncii şi la pericol de îmbolnãvire.
În ambele cazuri, se iau mãsuri de protectie la locul de muncã.
36
M5-RO.7.2. Iluminarea
Iluminarea adecvatã la locul de unca asigurã obtinerea de bune rezultate şi permite recunoasterea şi
evitarea riscurilor în timp util.
Calitatea echipamentului de iluminat este definitã prin nivelul iluminãrii, de exemplu:
 prin intensitatea nominalã a luminii în comparatie cu tipul activitati si
o locul şi durata
o distributia densitatii luminii şi limitãrile
o directia şi umbrele
o culoarea
o cantitatea de lumina naturalã.
În evaluarea iluminãrii, urmãtoarele aspecte trebuie identificate şi inspectate:
o este vehiculul echipat cu luminile necesare (faruri pentru ceata, parcare etc.)
o echipamentele sunt verificate regulat?
o Dimensiunile vehiculului Are clar desluşit se pot vedea clar în întuneric?
o Spaţiul de lucru din vehicul şi vehiculul sunt suficient iluminate?
o Functioneaza toate indicatoare ?
o Sunt indicatoarele suficient de strălucitoare, fãrã lumina întreruptã sau orbitoare?
o Imaginile de pe panou au dimensiunea corespunzătoare, au contrast si strălucire ?
M5-RO.7.2.2. Mãsuri de siguranta
 Utilizaţi sisteme de iluminare înalt calitative

 Instalaţi lumini suplimentare şi pentru ceata
 Întreţinerea regulatã
 Marcaţi conturul vehiculului cu film contrastant sau reflectorizant
 Asiguraţi suficienta iluminare naturalã şi de veghe
 Asiguraţi protecţia eficientã în fata luminii solare directe, orbitoare sau radiaţiilor
calorice
 Asiguraţi furnizarea de “lămpi de lucru”
 furnizaţi panourile de navigaţie corespunzătoare, înlocuiţi panourile nepotrivite.
Limitarea iluminarii locului de muncã este reglementatã de norma de higienã a muncii HN 98:2000
privind iluminarea naturalã şi artificialã a locului de muncã. Valorile limitã ale radiatiei şi cerintele
generale pentru mãsurare sunt aprobate prin decretul nr. 227/24.05.2000 (Lituania).
37
M5-RO.7.3. Spatiul necesar şi rutele de trafic
M5-RO.7.3.1. Factorii de risc, mãsurile de siguranta
 Vehiculele sunt conduse numai pe drumurile şi în zonele în care condiţiile de

siguranţă sunt asigurate şi având încãrcãtura adecvatã?
 Vehiculele sunt conduse pe pante doar sub condiţii sigure, pentru a evita
alunecarea şi răsturnarea?
 Vehiculele sunt parcate unul fata de celalalt la distante corespunzătoare?
 Sunt vehiculele expuse la pericolul miscarii, căderii şi întoarcerii sau al pierderii
încãrcãturii?
Mãsuri de siguranta recomandate:

 planificati cãlãtoria astfel încât sã fie asigurate conditiile conducerii în siguranta
 mentineti distantele adecvate de alte obstacole
 utilizati camioanele având mãrimea cea mai potrivitã încãrcãturii.

Schitati o listã de factori de risc biologici, de incendiu, explozie şi termali, numiţi reglementările şi
instrucţiunile legate de ei. Alegeţi cele mai potrivite mãsuri (tehnice, organizatorice, de personal)
pentru eliminarea factorilor de risc. Specificaţi persoana responsabilã pentru implementarea
mãsurilor. Completaţi tabelul:
Tabelul 8
Companie:
Activitatea:
Data:

(factor) personale
38
M5-RO.8. ÎNCÃRCÃTURA FIZICÃ, DIFICULTATILE LA LOCUL
DE MUNCÃ, CONSTIENTIZAREA ŞI ABILITATEA DE A
NE ADAPTA
M5-RO.8.1. Munca grea şi dinamicã

Munca grea şi dinamicã poate fi descrisã ca fiind orice manipulare, ridicare sau coborâre,
împingere, tragere, cãrare sau mutare cu ajutorul forţei umane.
În cazul manipulărilor, pericolul poate apărea datoritã utilizării prelungite si/sau frecvente a forţei
fizice.
Efecte adverse asupra sanatatii umane. Munca grea şi dinamicã prelungitã sau frecventa nu
numai cã poate supraîncărca inima şi sistemul circulator, dar poate distorsiona sistemul de echilibru
şi mişcare al organismului. Pot rezulta afecţiuni:
Existã întotdeauna douã posibilitati de a proteja angajaţii de munca grea şi dinamicã:

 sã evitãm manipularea greutatilor, deoarece sănătatea umanã este pusã în pericol
 dacã reducerea manipulării este imposibilã, angajatorul trebuie sã implementeze mãsuri
adecvate, pentru a reduce efectele adverse asupra sanatatii oamenilor. Acest lucru se
realizează prin următoarele mãsuri de protecţie:
1. utilizaţi ridicarea şi manipularea mecanicã
2. planificaţi-va muncã
3. delegaţi operaţia încãrcãrii muncitorilor instruiţi, nu şoferului
4. aranjaţi adecvat locul de muncã şi mediul de muncã
5. aranjaţi încãrcãtura (de exemplu, reduceţi-o, evitaţi caracteristicile periculoase, evitati
încãrcãtura incomodã şi prost centratã; încãrcãtura sã fie uşor accesibilã, sã se poată ataşa
uşor cârligul pentru ridicare)
6. etichetaţi încărcăturile grele care sunt imposibil de redus (de exemplu, indicaţi
greutatea, centrul de greutate, marcând punctele de cuplaj)
7. pregatiti mijloacele de sprijin (de exemplu, centuri pentru corp pentru cărarea
obiectelor grele, mânere, roabe manipulare saci etc.)
8. reduceţi ritmul de muncã
9. refaceţi secvenţa activitatilor
10. suficiente pauze
11. aveţi grijã de angajaţi.
39
M5-RO.8.2. Munca dinamicã monotonã, mãsuri de siguranţa
Munca dinamicã şi monotonã este cea care implicã miscari repetate ale braţelor, picioarelor,
umerilor şi muşchilor spatelui. Acest tip de muncã duce rapid la stres, deoarece omul este nevoit sa-
şi suprime activitatea emoţionala şi mentalã. O muncã prelungitã de acest tip poate duce la urã fatã
de munca în sine.
În evaluarea muncii dinamice şi monotone următoarele aspecte trebuie identificate şi examinate:
 dacã anumite grupe de muşchi sunt supuse unei încãrcãturi repetitive.
Se recomandã următoarele mãsuri de protecţie:
* folosiţi mecanisme ajutătoare, transmiterea automatã etc.
M5-RO.8.3. Postura la lucru, lucrul într-o singurã poziţie, mãsuri de siguranţă
Se identificã şi examinează:
 dacã existã o posibilitate de schimbare a poziţiei, de exemplu sã alternãm poziţia sezand cu
cea în picioare;
 postura la lucru:
o existã perioade lungi în care corpul stã forţat timp îndelungat în anumite poziţii?
o Scaunul poate fi reglat, astfel încât umerii sã nu se forţeze?
 lucrul într-o singurã poziţie:
o anumite grupe de muşchi sunt supuse unor perioade lungi de solicitare?
Urmãtoarele mãsuri de siguranţă sunt recomandate pentru a reduce efectul negativ al posturii la
locul de muncã şi al muncii într-o singurã poziţie asupra sanatatii umane:
 furnizaţi angajatului posibilitatea de a-şi schimba poziţia corpului
 intercalaţi şofatul cu alte activitati
 mãsuri auxiliare
 timp de lucru limitat
 pauze regulate
 exerciţii fizice
 odihna braţelor.
40
M5-RO.8.4. Munca staticã şi dinamicã - mãsuri de protecţie la locul de muncã
Trebuie identificate şi examinate:

 Sarcina şoferului este sã încarce şi sã descarce obiecte grele, inclusiv bagajele pasagerilor?
 Şoferul trebuie sã pună şi sã îndepărteze prelata?
 Şoferul ridicã şi carã obiecte grele?
 Încãrcãtura este foarte înclinatã? etc.
Se recomandã următoarele mãsuri de siguranţa, pentru a reduce efectele negative asupra sănătăţii
umane:
 utilizaţi echipament de ridicare şi manipulare mecanic
 delegaţi sarcina încãrcãrii personalului instruit (nu şoferului)
 alocaţi suficient timp pentru încărcare şi descărcare
 instruiţi personalul şi indepliniti normele de protecţie a muncii etc.
M5-RO.8.5. Conştientizarea şi abilitatea de adaptare, mãsuri de siguranţă
În evaluarea capacitatii de procesare a informaţiei şi abilitaţii de adaptare, următoarele aspecte

trebuie identificate şi examinate:
 este abundenta de informaţii şi munca auxiliarã (telefon, fax etc) prevenitã în timpul
condusului?
 Şoferul poate fi atent la semnalizare atunci când utilizează radio-ul sau telefonul?
 Abilitatile cognitive şi intelectuale ale şoferului sunt adaptate şofatului în trafic?
 Este şoferul informat asupra atenţiei speciale pe care trebuie s-o aibă atunci când conduce
sub influenta medicamentelor? etc.
 nu efectuaţi sarcini auxiliare atunci când conduceţi
 vã recomandãm sã aveţi instalat un sistem de navigaţie în vehicul
 faceţi-va un control regulat al sanatatii etc.
41
Pe baza informaţiilor furnizate, schitati o listã de factori de risc legaţi de încãrcãtura fizicã,
dificultati la lucru, conştientizare şi abilitatea de adaptare, într-un loc de muncã tipic pentru un
şofer, în cadrul companiei în care lucraţi.
Dacã existã legislaţie în acest sens, specificaţi.
Alegeţi cele mai potrivite mãsuri (tehnice, organizatorice, de personal) pentru eliminarea factorilor
de risc. Specificaţi persoana responsabilã pentru implementarea mãsurilor. Completaţi tabelul.
Tabelul 9
Companie:
Activitatea:
Data:

(factor) personale
42
M5-RO.9. AMENINTARI LA SÃNÃTATEA MENTALÃ, PLANIFICAREA ŞI
ALTE PERICOLE
M5-RO.9.1. Amenintari asupra sanatatii mentale
M5-RO.9.1.1. Activitati, condiţii sociale, mãsuri de securitate
În cadrul evaluării se iau în calcul următorii factori:

 şoferul poate conduce în trafic?
 Şoferul are suficiente informaţii despre munca sa şi este informat în mod regulat despre
potenţialele pericole?
 Sunt relaţiile şi comunicarea cu colegii bune?
 Existã conflicte între angajaţi?
 Îmbolnăvirile şi demisiile au o ratã mare?
Mãsuri de siguranţa:
 control regulat al sanatatii
 informarea regulatã a conducătorilor auto
 instruire
 cursuri formare şofat în siguranţa
 discuţii regulate, care sã încurajeze cooperarea între angajaţi
 conversaţii fatã în fatã, pentru evitarea conflictelor mocnite
 planificare, organizarea muncii.
M5-RO.9.1.2. Planificarea muncii
Se anticipează situaţii legate de trafic şi se iau mãsuri în vederea reducerii stresului

şoferilor.
43
M5-RO.9.2. Planificarea
Factorii de luat în considerare:

 Progresul muncii
 Timpul de lucru
 Calificarea
 Instructajul şi
 Responsabilitatile.
În evaluarea factorilor de risc ai planificării muncii, se identificã şi examinează următoarele:
 Se efectuează munci adiţionale (de exemplu, se dau tichete pasagerilor, se încărcã şi
descãrca, se efectuează depanarea autovehiculului de către şofer)?
 Se respectã programul de lucru, pauzele şi timpul de odihnã?
 Şoferul are permis de transport al pasagerilor?
 Se face instructajul? etc.
 Organizarea muncii într-o manierã expeditivã, pentru evitarea muncii adiţionale, în afara
fisei postului şoferului;
 Stricta respectare a programului de lucru
 Respectarea regimului şofatului şi cerinţelor de pauze şi odihnã
 Formare şi instruire
 Controlul regulat al permiselor
 Asigurarea securitatii prin instruire
 Folosirea echipamentului de protecţie
 În eventualitatea apariţiei unor probleme, se notificã persoana de contact din companie
 Instrucţiuni de prim ajutor
 Se explicã angajaţilor responsabilitatile lor legale, pentru evitarea accidentelor şi rănirilor.
44
M5-RO.9.3. Alţi factori de risc
Sunt legaţi de:

- echipamentul personal de protecţie
- condiţiile tehnice ale vehiculului.

Pe baza informaţiilor furnizate, schitati o listã de factori de risc legaţi de presiunea nervoasã,
planificare şi alţi factori de risc, într-un loc de muncã tipic pentru un şofer, în cadrul companiei în
care lucraţi.
Dacã existã legislaţie în acest sens, specificaţi.
Alegeţi cele mai potrivite mãsuri (tehnice, organizatorice, de personal) pentru eliminarea factorilor
de risc. Specificaţi persoana responsabilã pentru implementarea mãsurilor. Completaţi tabelul.
Tabel 10
Companie:
Activitatea:
Data:

(factor) personale
45
M5-RO.10. MANAGEMENTUL RISCULUI ÎN SECTORUL TRANSPORTURI
RUTIERE
M5-RO.10.1. Mãsuri preventive
O selectare atentã a mãsurilor de prevenire este de importantã majorã în cadrul procesului de

management al riscului. Importanta comportamentului şoferului, siguranţei vehiculului,
încãrcãturii şi protecţiei mediului trebuie evaluate, pentru o selecţie adecvatã a mãsurilor de
siguranţă şi eliminarea sau diminuarea riscurilor inerente, în cadrul analizei accidentelor şi bolilor
profesionale specifice locului de muncã al şoferului.
Trebuie implementate mãsuri de prevenire, tinand cont de secvenţa prioritatilor şi de recomandările
în ceea ce priveşte mãsurile de siguranţă din acest material:
 identificarea pericolului şi riscului aferent şi care trebuie eliminat
 identificarea pericolului şi riscului aferent şi care trebuie controlat prin mãsuri organizatorice
şi tehnice
 în cazul în care pericole şi riscuri aferente nu pot fi eliminate cu ajutorul echipamentelor
colective de protecţie, angajatorul trebuie sã-i furnizeze angajatului echipament personal de
protecţie şi sã se asigure cã acesta este menţinut şi utilizat în bune condiţii.
Prevenirea pericolului, procedurile de control şi mãsurile în companiile de transporturi rutiere
trebuie sã fie:
 acordate cu pericolele identificate şi riscurile aferente
 revizuite şi imbunatatite regulat, dacã este necesar
 pregătite în functei de cerinţele legislative şi bunele practici în materie de sănătate şi
securitate la locul de muncã
 pregătite în funcţie de datele colectate.
M5-RO.10.2. Prevenirea urgentelor
Un domeniu important al managementului riscului este prevenirea, alertarea şi răspunsul la

urgente:
 mãsurile trebuie sã asigure:
o furnizarea informaţiilor necesare în cadrul companiilor şi serviciilor externe de
urgentã şi coordonare a acţiunii, în cazul situaţiilor de urgentã, pentru protejarea
persoanelor prezente la locul posibilului accident;
o prim ajutor, stingerea incendiului şi acţiune de evacuare prompte.
* Angajaţii companiei trebuie sã ia la cunostinta mãsurile de prevenire în caz de urgenta, planurile de
răspuns şi de evacuare.
46
M5-RO.10.3. Beneficiile managementului riscului
Managementul riscului în cadrul unei companii din sectorul transporturi rutiere are beneficii
evidente. În primul rând, ajutã la controlarea costurilor, cheltuielilor de asigurare, cererile angajatilor
si tertilor. Ajutã si la luarea unor decizii rezonabile în probleme cum ar fi instruirea soferilor,
achizitionarea vehiculelor si imbunatatirea situatiei existente în companie în materie de sãnãtate si
securitate. Conform Serviciilor în caz de Risc din Zurich, posibilele beneficii ale managementului
riscului sunt:
 mai putin timp pierdut datorat accidentelor la locul de muncã
 reducerea riscului aparitiei bolilor profesionale
 reducerea stresului si ridicarea moralului
 reducerea nevoii de investigare si hartogariei
 mai puþin timp pierdut datorat suspendãrii unor operatii
 mai puþine vehicule în garaje la momente inoportune
 reducerea costurilor de operare a vehiculelor, datoritã instruirii soferului în operarea
vehiculelor moderne
 se pierd mai putine contracte ale companiei, deoarece compania are credit în fata clientilor
 mai putine sanse ca soferii sa-si piardã carnetul.
M5-RO.10.4. Exemple de bunã practicã

În timpul evaluării riscului şi managementului riscului la un loc de muncã specific,
trebuie sã faceţi referire la exemple de bunã practicã legate de:
 sănătatea şi securitatea în cazul operaţiilor de transport rutier
 prevenirea căderii
 operarea în siguranţa a vehiculelor la un loc de muncã
 condusul cu spatele
 încărcarea în siguranţa a încãrcãturii (hotel etc.)
 transportarea în siguranţa a încãrcãturii
 parcarea în siguranţa a camioanelor mari.
M5-RO.10.5. Analiza accidentelor şi bolilor profesionale

Sperãm ca exemplele prezentate sã vã ajute sã constientizati potenţialele pericole ce duc la
incidente, cât şi cauzele bolilor profesionale şi sã vã încurajeze sã luaţi mãsuri de prevenire ale
incidentelor sau vãtãmãrilor ireparabile ale sanatatii angajaţilor.
47
M5-RO.11. SFATURI PRIVIND SÃNÃTATEA ŞI SECURITATEA ŞI
ETICHETELE DE SIGURANTA LA LOCURILE DE MUNCÃ
M5-RO.11.1. Sfaturi pentru angajator
Este responsabilitatea angajatorului sã asigure sănătatea şi securitatea condiţiilor de lucru

în companiile de transport rutier:
 operaţi în vehicule sigure, cu centuri de siguranţă pentru şoferi şi pasageri, air-
bag-uri, sistem ABS, filtre anti-reflectorizante etc.
 planificaţi orarul şi limitaţi viteza
 luaţi în considerare starea vremii şi a drumurilor
 respectaţi timpul de odihnã; dacã are de efectuat incarcari-descarcari, timpul de
odihnã al şoferului va fi mai mare
 alocaţi munca şoferului în funcţie de calificarea sa
 organizaţi cursuri de formare în mod regulat
 implementaţi mãsuri de control pentru consumarea de băuturi alcoolice
 implementaţi coduri de siguranţa, în funcţie de condiţiile locale
 incurajati şoferii sã poarte echipament de protecţie.
M5-RO.11.2. Sfaturi pentru siguranţa şoferului
 utilizaţi centura de siguranţă şi acordaţi viteza cu drumul şi condiţiile meteo

 conformaţi-va regulilor locale
 aranjaţi scaunul astfel încât sã staţi confortabil
 trebuie sã cunoasteti sistemul de control al vehiculului
 nu conduceţi sub influenta alcoolului sau tranchilizantelor, urmaţi sfaturile
doctorului
 evitaţi sã fumaţi în cabinã, deoarece din fumul de ţigara rezultã un nivel înalt de
monoxid de carbon în sângele şoferului
 nu utilizaţi sisteme de încălzire sau de fierbere, pentru cã genereazã monoxid de
carbon
 utilizaţi echipament de protecţie
 asiguraţi o poziţie corectã şi o asigurare a încãrcãturii şi aveţi grijã la operaţiile de
încãrcare-descãrcare
 dacã vã e somn, culcaţi-va în timp ce asociatul dvs. conduce.
48
M5-RO.11.3. Echipamentul personal de protecţie
EPP este utilizat atunci când riscul în mediul de lucru este imposibil de evitat sau
prevenit, prin echipament colectiv de protecţie, mãsuri organizaţionale sau alte mijloace
şi metode. Exemple de asemenea riscuri sunt cele legate de pericole termice, substanţe
periculoase, pericole mecanice etc.
În sectorul transporturilor rutiere, EPP este gratuit, în funcţie de riscurile de la locul de
muncã. Sunt obligatorii: costumul de lucru, incaltamintea de lucru, casca şi manusile.
EPP trebuie:
 sã protejeze de potenţialele pericole prezente în mediul de lucru al şoferului
 sã fie adaptate cerinţelor ergonomice şi condiţiilor sanatatii şoferului şi sã nu fie
uzate.
 sã fie potrivite persoanei.
Atât angajatorul cât şi angajatul au obligaţii legate de EPP.
M5-RO.11.4. Semne şi etichete legate de siguranţă şi sănătate

M5-RO.11.4.1. Necesarul şi tipurile de etichete
Semnele de siguranţă şi sănătate trebuie afişate în care este imposibil sã evitãm sau sã
prevenim riscul mediului de lucru, prin echipamente colective de protecţie, mãsuri
organizaţionale sau alte mijloace şi metode. Aceste semne sunt obligatorii, deoarece
servesc ca avertizare iniţiala asupra pericolului potenţial al unor situaţii, din care pot
rezulta răniri sau deces.
Angajatorii trebuie sã furnizeze angajaţilor formare şi sã le prezinte intelesul semnelor de
securitate şi sănătate utilizate în companie şi sã le explice acţiunile care se iau în zonele
marcate.
Semnele şi etichetele privind securitatea şi sănătatea dau informaţii şi instrucţiuni prin
imagine, culoare, iluminare, sunt, anunţ verbal sau semnale manuale, în ceea ce priveşte
obiecte, activitati, situaţii specifice şi cerinţe de sănătate şi siguranţa.
49
M5-RO.11.4.2. Semne de interzicere şi avertizare
1. Caracteristici ale semnelor prohibitive (acţiuni interzise, care pot cauza pericol):
Au forma unui cerc roşu, cu un desen negru pe fond alb şi o linie diagonalã roşie.
Exemple:
Fumatul interzis Intrarea interzisa pietonilor
2. Caracteristici ale semnelor de avertizare (ne avertizează asupra potenţialului risc sau
pericol):
Au forma de triunghi negru, un desen negru pe fond galben. Câteva exemple:
Substanţa toxica Instalaţii şi maşini in lucru
Curent electric
Daca aceste semne sunt lângă cele de trafic, ele pot avea o forma pătrata şi fond
portocaliu. Exemple:
Substanţe inflamabile Substanţe explozive
50
M5-RO.11.4.3. Semne de reglementare, evacuare şi prim ajutor
1. Caractersticile semnelor de reglementare, care definesc un comportament obligatoriu:

Au forma unui cerc, cu desen alb pe un fond albastru (culoarea albastra trebuie sa acopere
cel puţin 50% din suprafaţa semnului). Exemple:
Protecţia obligatorie a ochilor Protecţia obligatorie a capului
Protecţia obligatorie a urechilor Viziera este obligatorie
Incălţăminte obligatorie de protecţie
2. Caracteristicile semnelor de evacuare şi prim ajutor (care arata direcţia spre ieşirile de
evacuare sau furnizează informaţii privind mijloacele de prim ajutor):
Au forma dreptunghiulara, un desen alb pe fond verde. Exemple:
Cale de evacuare, ieşire de evacuare
M5-RO.11.4.4. Echipament de stingere a incendiilor şi alte semne
Caracteristicile semnelor de direcţie indica locaţia echipamentului de stingere a

incendiilor:
Au forma dreptunghiulara, un desen alb pe fond roşu. Exemple:
51
Telefon de urgenta in caz de incendiu Stingător de incendiu
Semnal de incendiu – un semnal acustic fix, produs şi transmis de un dispozitiv care nu

imita vocea umana
Anunţ verbal – un mesaj fix, livrat verbal, imitând vocea umana
Semnal manual – mişcare fixa si/sau poziţie a braţelor si/sau a mâinilor, dând
instrucţiuni angajaţilor care efectuează manevre ce implica risc sau pericol.
Locurile periculoase (de exemplu, locurile in care oamenii aluneca, cad sau pasesc
nesigur) in mediul de lucru trebuie marcate cu semne şi etichete de securitate şi sănătate
potrivite. Drumurile şi caile de acces trebuie şi ele marcate. Zonele periculoase se
marchează cu acest semn:
52
M5-RO.11 Forme de evaluare a riscului
Cine ( tip de
Pericol Accidentări Măsuri de siguranţă
angajat)
Sursa Descriere
Contactul cu părţile Şoferi şi Accidente (cele mai  Folosiţi un echipament

Părţi mobile ale flexibile ale vehiculelor angajaţi des întâlnite la mâini, corespunzător pentru noile
vehiculelor ( ex., roţi, tijă, axe) picioare, cap, piept), instalaţii
nesupravegheate uneori fatale  Observaţi distanţa corectă
 Evitaţi spaţiile înguste
 Alegeţi echipamentele
potrivite în locurile expuse
zdrobirii, tăierii, strângerii:
renunţarea la dispozitivele
de prevenire a accidentelor (
ex., scuturi şi adăposturi),
dispozitive de prevenire
staţionare sau limitatoare
(de ex., rame).
 Evaluaţi vehiculele de
către o persoană competentă
( cel puţin o data pe an)
 Etichetarea locurilor
primejdioase
Contact cu margini  Diminuaţi impactul riscului
Părţi cu ascuţite sau elemente Şoferi şi Accidente provocate prin crearea suprafeţelor de
suprafeţe aspre, abrazive în angajaţi de o vizibilitate contact cât mai mari sau/şi
periculoase interiorul vehiculului sau proasta, lumina cât mai fine posibil
în afara lui (ex., uşi cu insuficientă, apariţia  Folosiţi adaposturi sau
proeminente sau neaşteptată a unor masuri de siguranţa
exteriorul cauciucurilor). suprafeţe periculoase,  Înlocuiţi pârghiile de
spaţiu insuficient, depanare şi operare
spaţiu de mişcare  Planificaţi şi aranjaţi spaţiile
insuficient, traiectorie astfel încât să permită
de mişcare trecerea unei persoane în
neadecvata, prea toate direcţiile, diminuând
puţin spaţiu pentru posibilitatea contactului cu
statul in picioare etc. suprafeţele primejdioase
 Asiguraţi o bună
vizibilitate suprafeţelor
primejdioase
 Oferiţi tuturor angajaţilor
echipamente de protecţie
(cască de protecţie, încălţări
rezistente cu găuri în tălpi,
mănuşi, îmbrăcăminte cu
găuri) şi verificaţi utilizarea
53
Cine ( tip de
angajat)
Sursa Descriere
acestora.
Răniri de diferite  Preveniţi folosirea
Echipamente de Accidente legate de Şoferi şi alţi grade, câteodată neautorizată a vehiculelor şi
muncă şi echipamentele de muncă participanţi la fatale a echipamentului
vehicule mobile şi mobilitatea vehiculelor trafic  Folosiţi vehicule şi
echipamente auxiliare de
muncă; echipamente de
prevenire şi de semnalizare
 echipamente de protecţie a
spaţiului din spatele
vehiculelor; sisteme de
alarmă ce limitează unghiul
vehiculului, momentul de
încărcare sau viteza de
conducere etc.
 Conformarea cu termenii de
depanare ai vehiculului
 Asiguraţi efectuarea unor
inspecţii periodice de către
o persoană competentă;
 Stabilirea unei persoane
desemnată pentru
conducerea înapoi (retur)
 Controlaţi periodic
siguranţa vehiculului
 Pregătiţi un plan de
distribuire a încărcăturii
 Pregătiţi vehiculul pentru
condiţiile de iarnă
 Treptele şi scările trebuie sa
fie uşor de găsit
Obiecte mobile Contactul cu obiecte care Şoferi sau alţi Răni de diferite  Evitaţi forţarea acceleraţiei,
scăpate de sub cad, se clatină, se angajaţi, grade, uneori fatale ex. schimbările bruşte ale
control rostogolesc, aluneca, se oameni care se direcţiei, frânările sau
împrăştie ocupa cu opririle bruşte, remorcarea
încărcarea laterală în cazul în care
încărcătura se balansează
 Evitarea deplasării
încărcăturii doar într-o
direcţie, ex., scufundarea în
pământ, în gropi, cavităţi
etc.
 Realizarea încărcării şi
54
Cine ( tip de
angajat)
Sursa Descriere
descărcării în condiţii de
siguranţă;
 Distribuirea încărcăturii în
siguranţă;
 Păstrarea lucrurilor din
cabina sau din vehiculul
pasagerilor într-un loc
special amenajat şi sigur;
 Asigurarea unei distanţe
faţă de obiectele mobile;
 Folosirea măsurilor
suplimentare de protecţie
(semnale, bariere, suporturi,
stâlpi, cadre, perete, cabluri
şi centuri de siguranţă,
curea-punte de siguranţa,
încărcarea sub forma de
piramida, folosirea
despartitoarelor);
 Dacă măsurile nu sunt
eficace, obiectele care se
rostgolesc sau alunecă
trebuie să fie aşezate la un
anumit nivel, sa se utilizeze
canelurile de interceptare,
coşurile, îngrăditurile.
 Instalarea în siguranţă a
unor părţi - suport ale
echipamentului din depozit
şi indicarea unor încărcături
acceptabile;
 Evitarea zonelor unde se
află încărcături suspendate ,
marcarea şi îngrădirea
zonelor primejdioase;
 Evitarea forţelor dinamice
externe (ex. impact,
presiune);
 Controlarea închizătoarelor
şi opritoarelor
 Diminuarea presiunii în
echipamentele hidraulice
sau în cele cu aer în scopul
evitării unui pericol, care ar
produce zgomot prin
spargerea unor tuburi,
55
Cine ( tip de
angajat)
Sursa Descriere
împrăştierea unor spray-uri
lichide;
 Folosirea echipamentului de
rezervă (ex. pereţi
protectori)
 Efectuarea unui control
regulat pentru a verifica
dacă platforma de încărcare
şi vehiculul sunt în bune
condiţii;
 Folosirea echipamentului de
protecţie pentru cap şi
picioare.
Şoferi, angajaţi  Asigurarea unor condiţii
Alunecarea, Alunecarea, împiedicarea şi alţi vizitatori Accidente cu o bine de conducere şi mers
împiedicarea, pe o suprafaţă alunecoasă gravitate variată pe străzile spre serviciu;
instabilitatea pe  Păstrarea străzilor şi aleilor
o suprafaţă curate în toate condiţiile de
alunecoasa vreme;
 Evitarea contactului a unor
suprafeţe cu alte suprafeţe
care au rezistenţe diferite la
blocare
 Asiguraţi-vă că inaltimea
paşilor este egală (suprafaţa
trebuie să fi adecvată)
 Asiguraţi o curăţare uşoară
a suprafeţelor şi protejaţi-le
de contactul cu uleiul;
 Aplicaţi un tratament
suplimentar chimic sau
mecanic pentru a asprii
suprafeţele;
 Atunci când suprafeţele
devin alunecoase să luaţi
imediat măsuri de reducere
a derapării (ex. rumeguş,
nisip)
 Instalaţi balustrade, mânere
sau alte suporturi în locurile
unde mersul ar fi
împiedicat;

 Purtaţi încălţăminte
adecvată;
56
Cine ( tip de
angajat)
Sursa Descriere
 Protejaţi locurile unde
există de riscul de a cădea
Şoferi şi  Dobândirea unui
Căderi Căderi de la înălţime angajaţi Accidente severe sau echipament de protecţie
chiar fatale pentru propriile vehicule
 Instruirea angajaţilor în
legătura cu întreţinerea şi
încărcarea precum şi în
legătură cu conducerea în
condiţii de siguranţă;
 Îndeplinirea muncii, daca
este posibil, de pe podea sau
din alta poziţie stabila (de
exemplu, schela mobila)
 Controlaţi cu regularitate
scara şi încercaţi să o
folosiţi corect;
 Controlaţi cu regularitate
modalitatea de încărcare a
paletilor precum şi folosirea
corectă a podurilor
 Parcaţi vehiculele în
siguranţă, în rampa de
descărcare şi încărcare
Riscuri de Contactul cu părţile Şoferi şi Existenţa unor urme  Asiguraţi utilizarea
curentare electrice riscante ale angajaţi ce în urma contactului cu masurilor de protecţie la
vehiculului sau cu verifică şi curent electric contactul direct / indirect
dispozitivele electrice repară Arsuri la grade  Studiaţi cablurile pentru
vehiculele diferite de temperatură lucrul la inaltime, folosind
Oprirea respiraţiei. instrucţiunile
Blocarea vaselor  Asiguraţi conectarea şi
sanguine. deconectarea lor corecta
 Folosiţi încuietori sigure.
Fibrilare ventriculară.  Folosiţi numai dispozitive
Mişcări necontrolate. evaluate.
Inconştienţă.  Conformare regulilor
generale de a foloşi
Moarte subita. echipamente şi dispozitive
electrice;
 Menţinerea unei distanţe
sigure;
 Controlaţi dispozitivele
electrice înainte de a le
folosi;
 Verificaţi şi monitorizaţi cu
57
Cine ( tip de
angajat)
Sursa Descriere
regularitate starea de
funcţionare a
echipamentului electric;
 Organizarea unui training
de instruire pentru angajaţi;
 Acomodarea angajaţilor cu
echipamentele electrice şi
cu partea de depanare (cu
instrucţiunile de folosire ale
cablurilor)
 Realizarea unor semne de
avertizare.
Arderea la grade  Utilizarea scuturilor la
Arc electric Folosirea incorectă a Şoferi, angajaţi, diferite de temperatură. contactul direct / indirect
cablului de start, oamenii care se Accidente provocate  Porniţi şi reporniţi motorul,
contactului şi a liniilor cu ocupă cu de părţi mobile ale accelerând corect.
aer comprimat pentru încărcarea. pereţilor la închiderea clădirilor
 Acomodarea angajaţilor cu
încărcarea site-ului. prin forţare acestora. echipamentele electrice şi
Intoxicare cu gaz şi CO. cu partea de depanare
Orbire;  Folosiţi încuietori sigure.
Incendiu provocat  Folosiţi numai dispozitive
de căldură excesivă. evaluate.
Explozii provocate de  Conformare regulilor
scântei. generale de a foloşi
echipamente şi dispozitive
electrice;
 Menţineţi o distanţă de
siguranţă;
 Controlaţi dispozitivele
electrice înainte de a le
folosi;
 Verificaţi şi monitorizaţi cu
regularitate starea de
funcţionare a
echipamentului electric;
 Organizarea unui training
de instruire pentru angajaţi;
 Realizarea unor semne de
avertizare
Inhalarea gazelor toxice Afectarea sistemului  Daţi instrucţiuni
Gaz ( CO) Şoferi, pasageri central nervos.  Împiedicaţi pătrunderea
şi alţi Simptome iniţiale: gazelor toxice (ex.
Fumatul în interiorul participanţi la dureri de cap, verificarea supapei)
cabinelor trafic oboseală, ameţeală,  Instalaţi filtre mecanice de
somnolenţă, greaţă. carbon pentru închiderea şi
58
Cine ( tip de
angajat)
Sursa Descriere
Existenţa unor substanţe În timpul prelungirii deschiderea circulării
periculoase în interiorul mai îndelungate: stare aerului înăuntru
cabinei vehiculelor de vomă, confuzie,  Reglaţi circularea fumului
Transportarea stare de leşin, de ţigări în cabină;
substanţelor periculoase pierderea conştiinţei  Instalarea echipamentului
în condiţii de nesiguranţă. şi slăbirea muşchilor. propriu de transport sau cel
suplimentar;
 Înmânarea şoferului a unor
documente de transport
 Transportaţi încărcătura cu
uşile închise;
 Folosirea echipamentului
personal de protecţie;
Inhalarea unor aburi .  Identificarea substanţelor
Vapori/ aburi nocivi Şoferi, pasageri Mici concentraţii de periculoase;
şi alţi vapori de petrol au  Pompaţi vaporii în loc de a-i
Existenţa unor substanţe participanţi la ca efect iritarea genera
periculoase în interiorul trafic ochilor, a  Pregătiţi instrucţiunile de
cabinei vehiculelor sistemului folosire;
respirator, provoacă  Instalaţi filtre mecanice de
Transportarea ameţeală şi somnolenţă. carbon pentru închiderea şi
substanţelor periculoase deschiderea circulării
în condiţii de nesiguranţă. aerului înăuntru
 Înmânarea şoferului a unor
documente de transport
 Instalarea echipamentului
propriu de transport sau cel
suplimentar;
uşile închise
 Folosiţi echipamente pentru
protecţia respiraţiei şi a
pielii;

Lichide şi Acizii şi bazele pot
aerosoli Transportarea Şoferi, pasageri crea arsuri chimice.  Pregătiţi instrucţiunile de
substanţelor periculoase şi alţi Contactul cu folosire
în condiţii de nesiguranţă. participanţi la combustibil provoacă  Instalaţi filtre ale
Încărcarea incorectă a trafic iritări ale pielii şi substanţelor solide în
bateriilor ochilor; sistemul de aer condiţionat;
Contactul pielii cu  Instalarea echipamentului
combustibil, lichide de propriu de transport sau cel
curăţat sau acid suplimentar
 Posesia unor documente
pentru substanţele
59
Cine ( tip de
angajat)
Sursa Descriere
respective;
uşile închise
 Folosiţi echipament propriu
de protecţie şi cilindrii de
ridicare a ochilor;
Echipament de Acumularea unor ciuperci spori şi  Întreţinerea periodică a
aer condiţionat fungusi Şoferi, pasageri Infecţie cauzată de filtrării echipamentului
în echipamentul viruşi (curăţarea şi înlocuirea)
de aer  Acordul dintre cel care a
condiţionat; editat manualul şi fabricantul
vehiculului;
Folosirea  Spălarea cu dezinfectante
echipamentului de aer condiţionat atunci când aerul
altul decât cel condiţionat elimină anumite
desemnat. mirosuri;
Expunerea vehiculelor la Arsuri grave .  Coordonarea activităţii în
Explozii incendii sau existenţa Şoferi, zonele periculoase expuse
periculoase anumitor zone pasageri şi alţi exploziei sau incendiilor
periculoase participanţi la  parcaţi vehiculele deasupra
trafic, angajaţi, pământului
Încărcarea bateriilor vizitatori  Menţineţi o distanţă
adecvată faţă de gropi;
Conducerea vehiculelor  Parcaţi numai în garaje cu
pe gaz, o acţiune ventilaţie corespunzătoare;
nepotrivită  Furnizaţi extinctoare cu gaz
Pătarea cu ulei a şi verificaţi validitatea
motorului şi manivelei acestora;
Transportarea în  Evitaţi murdărirea
nesiguranţă a motorului cu substanţe
recipientelor cu lichide uleioase
inflamabile şi cu gaz
 Daca este posibil,
vehicule
containere-rezerva ar trebui
Alimentarea greşită a
abandonate
vehiculelor cu
 Asiguraţi transportul în
combustibil
condiţii de siguranţă;
A fuma în timpul  Asiguraţi o ventilare
alimentării cu corespunzătoare sau folosiţi
combustibil semne de avertizare;
 Verificaţi care sunt limitele
Purtarea unor haine pătate privind cantitatea a unui
de combustibil recipient;
 Conformarea regulilor
Folosirea unor aparate generale de siguranţă
electrice suplimentare privind alimentarea cu
60
Cine ( tip de
angajat)
Sursa Descriere
într-un mediu exploziv combustibil;
 Nu ţineţi lavetele de ulei
Şocuri electrice aproape de motor;
 Verificarea şi interzicerea
folosirii dispozitivelor
electrice într-un mediu
exploziv;
 Inversarea polilor în cazul
unui şoc electric periculos;
Contactul cu Contactul cu părţile sau Şoferi, angajaţi Arsuri de diferite grade  Reduceţi temperatura
substanţe lichidele substanţelor ce verifică suprafeţei (ex. răciţi, izolaţi
fierbinţi fierbinţi în timpul vehiculele agregatele vehiculului)
folosirii sau verificării  Instalaţi scuturi de protecţie
sau delimitaţi zonele
periculoase;
 Reduceţi contactul prin
reamenajarea suprafeţei;
 Folosiţi materiale
corespunzătoare;
 Marcaţi zonele periculoase
prin instalarea unor semnale
de alarmă de avertizare,
optice, acustice
 Stabilirea unor instrucţiuni,
recomandări şi instruiri ale
angajaţilor:
personal de protecţie;
 Dacă este posibil, folosiţi
atelierele mecanice
specializate.
 Instalaţi fire de căldură sub

Contactul cu Contactul cu suprafeţe Şoferi, angajaţi, Îngheţarea mâinilor, podea, sub scaunele
substanţele reci reci în special cei grade diferite de răceală şoferilor şi la locul de
care se ocupă muncă.
cu încărcarea  Folosiţi mijloace auxiliare
pentru încărcarea şi
transportarea produselor
reci;
 Instalaţi scuturi de protecţie
sau delimitaţi zonele
periculoase;
61
Cine ( tip de
angajat)
Sursa Descriere
 Puneţi straturi termice pe
suprafeţele unde va aşezaţi,
echipamente şi dispozitive
pe care le manuiti;
 Folosiţi echipamentul de
protecţie personal adecvat;
 Marcaţi zonele periculoase;
 Înfiinţaţi anumite sedii
pentru schimbare şi pentru
încălzire,
 Conformarea cu expunerea
maximă la frig precum şi
cea minimă la căldură;
temperatura recomandată
este de cel puţin 21 C.)
Expunerea la zgomote Scăderea auzului, o  Alegerea echipamentului
Zgomot are impact negativ asupra Şoferi, angajaţi scădere acută a împotriva zgomotului
auzului. auzului, creşterea  (folosiţi vehicule
(nivelul depăşeşte 87 dB ( riscului la accidente, silenţioase) ;
A), un zgomot mediu este rezultate din scăderea  Reducerea distribuirii
de 80 dB ( A), auzului la semnalele de zgomotului în anumite sedii
desfăşurarea muncii în avertizare, în special în prin membrane sau dubluri
condiţii zgomotoase joburile care cer absorbante.
( nivelul este de 85 dB anumite abilităţi  Folosirea echipamentului de
( A). cum ar fi: protecţie tehnic ca o soluţie
concentrare, atenţie, împotriva surselor de
memorie, stres, zgomot extinse împrejur
slăbirea vederii, precum şi la locurile de
schimbarea ritmului, muncă, ex. capsule, fulare,
schimbarea pulsului, creşterea
despărţituri, ghete care
tensiunii. diminuează zgomotul;
 Implementarea unor
programe de diminuarea a
zgomotului în interiorul
companiei;
personal de protecţie
precum şi a unor măsuri de
conservare a auzului;
 Întărirea măsurilor de
verificare a auzului;
 Suprafeţe zgomotoase;
 Întărirea procedurii de
semnale acustice, semne de
avertizare şi situaţii de
62
Cine ( tip de
angajat)
Sursa Descriere
urgenţă, îmbunătăţirea
sistemului de avertizare;
Conducerea vehiculului Şofer Starea de sănătate slabă,  Evitaţi străzile cu dificultăţi
Vibrarea sub influenţa unei doze durerile de spate datorită sau folosiţi-le mai rar;
întregului corp ridicate de vibraţie încărcării, expunerea  Folosiţi vehiculele cu un
verticală îndelungată nivel de vibrare acceptabil;
au ca efect  Asamblaţi în interiorul
îmbolnăvirea, efecte maşinii anumite scaune şi
adverse asupra organelor cabine de protecţie
digestive sau împotriva vibraţiei;
asupra sarcinii,  Reparaţi suspensia
suprasolicitarea vehiculului, amortizarea
angajaţilor şi influenţa zdruncinării scaunului
negativă asupra muncii 
presupun o mai mare  Planificaţi munca în aşa fel
concentrare. încât sa fiţi cât mai puţin
expuşi vibraţiilor (ex. rotirea
şoferilor).
În timpul expunerii la frig:
Microclimat Temperatură Şoferi, angajaţi, Creşterea accidentelor  Reduceţi numărul
necorespunzătoare în pasageri şi slaba circulaţie a incarcaturilor reci
cabina şi în spaţiul sângelui datorită expunerii
 Frigul reduce puterile
pasagerilor prelungite  Evitaţi curentul;
la frig, afectarea  Instalaţi surse de căldură
ţesuturilor (degerături (folosirea aerului condiţionat);
de diferite grade),  Reduceţi schimbările dese
îngheţarea întregului ale microclimatului la locul
corp, în cele mai de muncă; ( cabine încălzite
multe cazuri, ale şoferilor)
temperatura scade foarte mult
 Conformaţi-vă expunerilor
având ca efect pierderea recomandate la căldură şi la
conştiinţei, frig;
productivitatea este
 Folosiţi îmbrăcăminte
din ce ce mai slabă,
corespunzătoare;
numărul greşelilor creşte.
 Înfiinţaţi anumite sedii
Expunerea îndelungată
specifice pentru schimbatul
la o temperatută înaltă
hainelor şi pentru încălzire
influneţează sitemul de
(21C fără a exista curenţi de
circulaţie şi inima,
aer);
respiraţia percum şi

tulburarea apei şi echilibrul Propuneţi pauze speciale
electroliţilor. pentru a vă putea încălzi;
În cele mai multe  Purtaţi haine rezistente la
cazuri, căldura frig şi asiguraţi posiblităţi de
cauzează îmbolnăvirea uscare a acestora;
(căldura deformează şi În timpul expunerii la
63
Cine ( tip de
angajat)
Sursa Descriere
irită) căldură:
 Luaţi anumite măsuri pentru
a vă proteja de lumina
soarelui (draperii, izolante
ce resping căldura)
 Folosirea unor ventilatoare
naturale (evantaie) în cazul
folosirii excesive a aerului
condiţionat)
 Instalarea unor aparate de
aer condiţionat
 ( folosirea aerului
condiţionat al vehiculului)
 Reduceţi radiaţiile termice
(pături, ecrane de protecţie);
 Reduceţi cantitatea de lucru,
care necesită folosirea
musculaturii ( braţe,
picioare, muşchii)

 Folosiţi pauze speciale
pentru a vă putea răcori;
Iluminarea Accidente întâmplătoare, Folosiţi sisteme de
Iluminarea insuficientă, Şofer, pasageri, uneori fatale iluminare de calitate
Absenţa echipamentelor participanţi la superioară;
necesare iluminării trafic, angajaţi,  Instalarea unor lumini şi
vizitatori lămpi de altitudine mai
înaltă sau mai joasa;
 Asiguraţi întreţinerea
acestora cu regularitate

 Marcaţi conturul
vehiculului cu un film
reflectorizant sau
contrastant
 Asiguraţi şi supravegheaţi o
iluminare naturală şi clară

 Asiguraţi o protecţie
corespunzătoare faţă de
lumina soarelui, radiaţii de
căldură.
 for reading of maps);
 Furnizarea unor “lămpi de
lucru” adiţionale (de
64
Cine ( tip de
angajat)
Sursa Descriere
exemplu, pentru citit)

 Înlocuirea panelurilor
necorespunzătoare
Accidente întâmplă-
Nevoia de Inexistenţa unor condiţii Şoferi, toare, uneori fatale  Planificaţi ruta astfel încât
spaţiu, rute de de siguranţă în timpul pasageri, traficul să se realizeze în
trafic condusului, nepăstrarea participanţi al condiţii de siguranţă;
unei distanţe în timpul trafic, angajaţi,  Menţineţi o distanţă sigură
condusului, încărcării faţă de gropi, pante şi creste;
vizitatori
 Furnizarea unor remorci de
mărime apropiată pentru
autocamioanele cu o
greutate foarte mare.
Muncă  Folosirea echipamentelor
dinamică şi grea Încărcarea sau Şoferi, angajaţi, Suprasolicitarea mecanice de ridicare şi
descărcarea obiectelor vizitatori inimii şi a mânuire ( ex. ridicarea
grele, operaţia de sistemului de circulaţie, meselor).
încărcare realizându-se cu slăbirea sistemului  Delegarea sarcinii de
foarte mari diferenţe, imunitar. încărcare persoanelor
obiectele grele fiind Durere acută (ex. instruite corespunzător ( nu
mânuite manual. încordarea muşchilor, rezultata şoferului).
din ridicarea  Asiguraţi-vă că obiectul
greutăţilor, fracturarea poate fi uşor apucat şi
oaselor în timpul ridicat ;
deplasării  Prevederea unei înălţimi
încărcăturii corespunzătoare pentru
pe suprafeţe nestabile, prinderea şi înlocuirea
dislocarea oaselor obiectelor între 70 şi 110 cm
datorită ridicării greutăţilor. deasupra pământului;
Îmbolnăvire cronică  Oferirea unui spaţiu
cauzată de încărcarea suficient pentru mânuirea
exagerată (ruptură obiectelor grele;
de disc, luxarea  Evitaţi suprafeţele nestabile,
ligamentelor, alunecoase, şubrede;
inflamarea
 Evitaţi pragurile, scările,
ligamentelor,
pantele;
contractarea muşchilor).
 Purtaţi încălţăminte
corespunzătoare;
 Evitaţi slaba vizibilitate,
nivelul de temperatură
extremă şi umiditatea;
 Aranjarea încărcăturilor (ex.
reducerea încărcăturilor,
65
Cine ( tip de
angajat)
Sursa Descriere
evitarea caracteristicilor
riscante ale încărcăturilor,
evitarea încărcăturilor
necorespunzătoare, forme
corespunzătoare pentru
prinderea acestora,
realizarea unor semne de
indicare a locului de
ridicarea a obiectului).
 Etichetarea încărcăturilor
prea grele, care sunt
imposibil de a fi reduse.
 Stabilirea mijloacelor de
muncă (ex. curele speciale
pentru transportarea
obiectelor grele, umeraşi,
mânere, lifturi, roabă pentru
transportarea sacilor).
 Reduceţi ritmul de muncă.
 Rearanjarea activităţilor
(înlocuirea activităţilor
obositoare cu activităţi mai
puţin istovitoare).
 Acordarea unor pauze
pentru relaxare.
 Oferiţi instrucţiuni pentru
corectarea mânuirii
obiectelor grele;
 Protejaţi angajaţii (training-
uri, verificări ale stării de
sănătate)
Muncă Asupra anumitor grupe de  Folosirea vehiculelor cu
monotonă muşchi se exercită o Şofer transmisie automata
presiune repetitivă Cauzează stres la locul de
(condusul frecvent prin munca, dureri
oraş, în trafic aglomerat, musculare
schimbarea direcţiilor
fără o transmitere
automată, fără a pune în
mişcare unitatea de
schimbare)
Poziţia de Poziţia în care lucrezi nu Cauzează stres, dureri de Creaţi alternative pentru
lucru / munca iţi permite să-ţi schimbi Şofer muşchi schimbarea poziţiei
intr-o singura poziţia corpului, ex. jos corpului;
poziţie sau în picioare.  Alternaţi condusul cu alte
Anumite grupuri de
66
Cine ( tip de
angajat)
Sursa Descriere
muşchi sunt supuse unor activităţi;
tensiuni fără posibilitatea  Măsuri suplimentare;
de a schimba poziţia  Limitarea timpului de lucru;
(conducerea îndelungată  Pauze regulate;
pe autostrăzi fără a  Compensaţi cu exerciţii
schimba poziţia de mers.) fizice;
 Odihna braţelor
Combinaţie Încărcarea sau Şoferi, angajaţi, Durere acută (ex.  Folosirea echipamentelor
între munca descărcarea obiectelor vizitatori încordarea muşchilor, mecanice de ridicare şi
dinamică şi cea grele, ridicarea şi mutarea rezultata din ridicarea mânuire (ex. ridicarea
statică cortului, transportarea greutăţilor, fracturarea meselor)
încărcăturii cu o înclinare oaselor în timpul deplasării
 Delegarea sarcinii de
a corpului (ex. în încărcăturii pe suprafeţe încărcare persoanelor
portbagajul maşinii). nestabile, dislocarea instruite corespunzător ( nu
oaselor datorită ridicării şoferului).
greutăţilor.  Formarea personalului
Accidente întâmplătoare, suplimentar;
uneori fatale  Oferiţi timp suficient pentru
Îmbolnăvire cronică descărcare şi încărcare
cauzată de încărcarea  Instruirea conformă cu
exagerată ( ruptură de cerinţele corespunzătoare de
disc, luxarea realizare a sarcinilor
ligamentelor,  Folosiţi o bandă de
inflamarea imobilizarea a mijlocului.
ligamentelor,
contractarea muşchilor
Conştientizarea Bogăţia de informaţii şi Şoferi, Accidente  Evitaţi efectuarea altor
şi capacitatea de munca auxiliară pasageri, ati întâmplătoare, uneori acţiuni auxiliare în timp ce
a te adapta (folosirea telefonului, a participanţi la fatale conduceţi;
faxului, citirea planificării trafic  Instalaţi sistemul de
etc.) navigare în vehiculul
Cugetarea şi aptitudinile respective;
intelectuale nu sunt  Verificaţi frecvent starea de
compatibile în timpul sănătate;
conducerii în trafic.  Deţinerea permisului de
Şoferul nu este informat conducere;
de starea de veghe în  Luaţi în considerare
urma administrării rezultatele terapeutice şi
medicaţiei. efectele medicaţiei folosite;
.  Verificaţi frecvent starea de
Activităţi şi Şoferul s-ar putea sa nu Şoferi, alţi Încărcarea mentală, sănătate;
condiţii sociale poată conduce în trafic; angajaţi stresul la locul de  Informarea şoferilor despre
Şoferul nu are suficiente muncă poate provoca regulile de bază;
informaţii despre postul accidente, uneori  Instruirea
67
Cine ( tip de
angajat)
Sursa Descriere
pe care îl ocupă şi nu este fatale  Curs de a conducere în
informat în mod frecvent condiţii de siguranţă.
de posibilele pericole.  Discuţii frecvente care să
O relaţie şi o comunicare încurajeze munca dintre
slabe cu colegii. colegi.
 Conversaţii faţă în faţă care
Conflicte între angajaţi. să evite conflictele
Creşterea ratei de  Planificarea, metode de
îmbolnăvire a angajaţilor. îmbunătăţirea a muncii
Conducerea în orele de Şoferi, Încărcarea mentală,  Preveniţi oboseala datorata

Planificarea vârf, conducerea pe pasageri, aţi stresul la locul de concentraţiei prelungite a
muncii distanţe mari, participanţi la muncă poate provoca atenţiei
întâmpinarea obstacolelor trafic accidente, uneori  Reduceţi sau eliminate
(ex., trafic aglomerat) şi fatale condusul intr-un stil agresiv,
conformarea unor care poate duce la accidente,
termene stricte, reduceţi incarcatura psihica
îndreptarea spre o şi emoţionala (nefolosirea
destinaţie necunoscută, telefonului mobil, timp
luarea unor decizii rapide suficient pentru calatorie,
în locul angajatorilor( ex. metode de relaxare şi de
de a refuza sau accepta gestionare a stresului)
anumite comenzi  Reduceţi riscul cauzat de
neaşteptate), conducerea activitati colaterale sau
în condiţii dificile ( ex personale, cresteti atenţia la
ploaie, zăpada, alunecări, evenimentele din trafic
ceaţă sau întuneric),  Evitaţi conflictele ce pot
conducerea în condiţii apărea din discuţii.
necorespunzătoare  Reduceţi pericolul potenţial
(căldura din timpul verii). cauzat de vreme, misiune,
oboseala (de ex., sa aveţi
Verificarea suficient timp pentru
necorespunzătoare a calatorie, sa utilizaţi
vehiculului. cauciucuri adecvate
condiţiilor de vreme, sa
aveţi sistem de aer
condiţionat in vehicul, frâne
etc.)
 Instruire
 Numirea unei persoane
responsabile cu inspecţia şi
intretinerea vehiculului
 Implicate angajaţii in
procesul de planificare
 Discutaţi cu angajaţii,
primiţi propuneri,
68
Cine ( tip de
angajat)
Sursa Descriere
imbunatatirea continua a
calitatii
Alt tip de muncă cu Încărcătura  Organizaţi munca într-o
Organizare scopul de a conduce Şoferi, psiho-emoţională, maniera oportună pentru a
corect.(ex. încărcătură, pasageri, alţi stresul la locul de evita atribuţiile care nu
vinderea biletelor la participanţi la muncă poate provoca corespund meseriei de şofer,
pasageri, menţinerea trafic. accidente, uneori  Conformarea cu planul de
vehiculului). fatale. lucru;
Neconformarea cerinţelor  Conformarea cerinţelor
cu programul de lucru, pentru pauza de relaxare;
regimul de conducere,  Training şi instruire
pauza de relaxare (training corespunzător)
Conducerea  Efectuarea unui controlul
autovehiculelor sau regular (permis de
folosirea echipamentelor conducere, autorizaţie de a
de lucru fără autorizaţie., transporta substanţe
fără a avea abilitaţi pentru periculoase, de a transporta
folosirea acestora, fără a călători )
deţine permis  Efectuarea unei instruiri
(autobuze ), corespunzătoare ( instruirea
neinstruirea angajaţilor in prin chestionare)
mode regulat, i timpul * Deţinerea şi folosirea unor
perioadei de lucru, veste reflectorizante, lumini de
privind pericolele avertizare şi triunghiuri în caz
potenţiale şi masurile prin de pericol;
care le putem evita
 În cazul unei pene, anunţaţi
persoana de contact a
companiei;
 Instrucţiuni de prim ajutor
 Explicaţi angajaţilor
responsabilităţile în cazul
unui accident cu scopul de a
le putea evita (cerinţele
clare)
Echipament Echipament personal de Şoferi, alţi Accidente de diferite  Selecţia atenta a
personal de protecţie inadecvat şi angajaţi grade echipamentului personal de
protecţie ineficient protecţie, in concordanta cu
tipul muncii şi cerinţele
normative.
Condiţiile Nereguli in corpul Şoferi, Accidente de diferite  Eliminaţi orice defect al

tehnice ale vehiculului, pierderi de pasageri, alţi grade vehiculului, altfel condusul
vehiculului lichid, probleme cu participanţi la este interzis.
frânele, murdărie, sistem trafic
de iluminare stricat,
69
Cine ( tip de
angajat)
Sursa Descriere
semnalizarea nu
functioneaza bine, uşile
nu se închid bine,
bateriile nu sunt in regula,
stergatoarele nu
functioneaza corect,
presiunea incorecta in
cauciucuri, rotile nu sunt
fixate corect, ladita cu
scule nu este completa,
nu toate unelte sunt
operaţionale, vehiculul nu
are trusa de prim ajutor,
stingător de incendii,
centura de siguranţa. Nu
exista încălzire in cabina
pe perioada iernii.
70
Lista site-urilor web de referinta:
Nr Legături Internet Scurta descriere a paginii web

1. http://www.vdi.lt/risk/sm/mechanik/mech.doc
Sumarul seminarului „Incărcăturile
mecanice”
2. http://www.vdi.lt/risk/annex_1.html Sumarul seminarului „Riscurile de
electrocutare”.
3. http://osha.vdi.lt/PDF/Topics/chemija/vezimosauga.pdf „Transportul substanţelor
periculoase”
4. http://www.vdi.lt/risk/annex_1.html „Substanţele periculoase”

5. http://osha.vdi.lt/PDF/Topics/chemija/faktai33.pdf Substanţele periculoase la locul de
muncă - introducere
6. http://www.vdi.lt/risk/annex_1.html Riscuri fizice, suprafeţe reci şi
fierbinţi, microclimatul,
iluminarea, zgomotul şi vibraţiile
7. http://www.vdi.lt/risk/docs/qlists/Pavojai_automobiliu_v Un catalog al sarcinilor şi
airuotojams.htm prejudiciilor, realizat pe baza
riscurilor intrinseci ale muncii
şoferilor
8. https://www.infobaRO.lt/docs/04_Rizika_pranes..ppt Riscurile ocupaţionale şi munca în
condiţii de siguranţa
9. http://www.vdi.lt/risk/2_4_steps.html Managementul riscurilor
ocupaţionale şi ghid de evaluare,
recomandări pentru stagiile de
management al riscurilor
10. http://www.vdi.lt/risk/2_1_1_aspect.html Managementul riscurilor
ocupaţionale şi ghid de evaluare,
aspecte generale ale evaluării
11. http://www.zurich.co.uk/RiskServices/latestnews/ Informaţii ale Ştirilor privind
articles/2005/Managing_work_related_road_safety_are_ serviciile cu risc din Zurich
business_ drivers_insured_and_safe_to_drive.htm
12. http://www.hse.gov.uk/pubns/indg312.pdf Exemplu de bune practici
13. http://www.hse.gov.uk/pubns/indg395.pdfhttp://www.hs Exemplu de bune practici
e.gov.uk/ pubns/indg395.pdf
71
20. http://www.vkti.lt/aktai/MOK050719_2.doc Pliant privind transportul
incarcaturilor periculoase
21. http://www.safetyshop.com/products/productcategoria.a Semne şi semnalizări de siguranţă
sp?topgroupcode=SA
22. http://www.hse.gov.uk/pubns/indg184.htm Semne şi semnalizări de siguranţă
23. http://www.hse.gov.uk/pubns/indg382.pdf#search='man Sofând la muncă
aging%%20at%20work%20for%20drivers'
24. http://www.ogp.org.uk/pubs/365.pdf Practici recomandate pentru
siguranţa transporturilor rutiere
25. http://www.zurich.co.uk/RiskServices/latestnews/article Serviciile pentru combaterea

s/2005/Managing_work_related_road_safety_are_busin riscurilor din Zurich
ess_drivers_insured_and_safe_to_drive.htm
26. http://www.gpmu.org.uk/hs/health/msg00014.html Gaze de eşapament Diesel
27. http://www.hse.gov.uk/pubns/indg286.htm Emisii de gaze de eşapament de la
motoarele Diesel
28. http://www.mastercrafttires.com/us/en/safety/tireSafetyI Idei pentru siguranţa şi
nstructions.asp#item8 performanţa optimă a cauciucurilor
29. http://www.hse.gov.uk/pubns/indg362.pdf Zgomotul la locul de muncă
30. http://www.hse.gov.uk/pubns/indg363.pdf Protejaţi-vă auzul sau pierdeţi-l
31. http://www.hse.gov.uk/pubns/indg387.pdf Lucrul în siguranţă In cazul
vehiculelor cu motor alimentat cu
LPG
72

Riscuri Transporturi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Riscuri Transporturi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

This document does not necessarily represent the Commission’s official position

MODUL DE INSTRUIRE PENTRU EVALUAREA

Coordonator: 1. Confederaţia lucrătorilor din Cipru, Departamentul Sănătate şi Mediu, SEK

M5-RO.1.1. Tipologia locurilor de muncã din transporturi rutiere

M5-RO.1.2. Tipologia echipamentului de lucru

Locul de munca Echipamentul de lucru

M5-RO.1.3.2. Clasificarea pericolelor

M5-RO.1.3.3. Efectele pericolelor asupra oamenilor

M5-RO.1.4. Evaluarea riscului ocupaţional

Scopul evaluării riscului ocupaţional în acest sector este:

Condiţiile de munca bune şi sănătoase garantează capacitatea de o capacitate de lucru şi o

M5-RO.1.4.2. Interesul angajatorului

M5-RO.1.5. Obligaţia studiului individual

M5-RO.2.1. Factorii de risc mecanic în sectorul transporturi rutiere

M5-RO.2.2. Părţi mobile ale maşinilor nesupravegheate

M5-RO.2.2.1. Factori de risc

Se inspectează şi identificã următoarele:

M5-RO.2.2.2. Impactul asupra sanatatii omului

Poate fi foarte diferit, de la accidente uşoare, la cele fatale.

M5-RO.2.2.3. Mãsuri de siguranţă

Existã întotdeauna douã posibilitati de protecţie împotriva pericolelor:

M5-RO.2.3. Părţi cu suprafeţe periculoase

Suprafeţele periculoase sunt:

M5-RO.2.3.2. Mãsuri de securitate

Cea mai eficientã mãsurã de protecţie este evitarea suprafeţei periculoase.

M5-RO.2.4. Vehicule în mişcare şi echipamentul de lucru

Următorii factori de risc trebuie identificaţi şi verificaţi:

M5-RO.2.4.2. Mãsuri de siguranţa

 Utilizaţi vehicule sigure şi echipament de lucru auxiliar

M5-RO.2.5. Obiecte care se mişca fãrã control

Obiectele care se deplasează fãrã control sunt cele care pot:

Trebuie identificate următoarele:

Sunt recomandate următoarele mãsuri de protecţie:

M5-RO.2.5.3. Mãsuri de siguranţă pentru a preveni expunerea la rostogolirea, alunecarea,

 Mãsuri adiţionale de protecţie în caz de rostogolire:

M5-RO.2.6. Căderi pe suprafeţe plate, alunecări şi piedici, paşi instabili

Pericol de cădere: alunecare, împiedicare, ezitări, instabilitate pe suprafeţe alunecoase.

M5-RO.2.6.2. Mãsuri de siguranţa

 A SE CONSTRUI DRUMURI ŞI TRECERI PIETONALE ASTFEL ÎNCÂT SÃ

M5-RO.2.8. Evaluarea studiului individual

Tipul muncii, Factori de risc Factorii legaţi Reglementãri Mãsuri: Implementare:

M5-RO.3.1. Noţiunea de dispozitive electrice şi măsuri de siguranţă la lucrul cu

Noţiunea de dispozitive electrice este definitã în Glosarul Electrotehnic Internaţional al Comisiei

Mãsurile de siguranţă la lucrul cu instalaţiile electrice se iau pentru a evita:

Întrerupătoarele şi siguranţele electrice trebuie clar etichetate, cu semnale de avertizare

M5-RO.3.3.1. Factori de risc, impactul asupra sanatatii umane

M5-RO.3.3.2. Mãsuri de siguranţă

 Asiguraţi utilizarea în siguranţa la contactul direct

M5-RO.3.4. Arcul electric

M5-RO.3.4.1. Factori de risc, impactul asupra sanatatii umane

M5-RO.3.4.2. Arcul electric - mãsuri de securitate la locul de muncã

 Asiguraţi utilizarea în siguranţa la contactul direct

M5-RO.3.5. Evaluarea studiului individual

Tipul muncii, Factori de risc Factorii legaţi Reglementãri Mãsuri: Implementare:

M5-RO.4.1. Clasificarea substanţelor periculoase

Containerele cu substanţe periculoase vor avea următoarele etichete:

Foarte toxic sau toxic

Periculoase pentru mediu

Inflamabile sau foarte inflamabile

Iritante sau periculoase

M5-RO.4.4. Gazul şi mãsurile de siguranţa

În evaluarea efectelor gazului, următorii factori de risc vor fi inspectaţi şi identificaţi:

 Este împiedicatã inhalarea fumului otrăvitor?