Sunteți pe pagina 1din 19

Traseu gastronomic: „Bachus şi bucatele din Balcani”

„Dintre toate părţile Europei, Tracia a fost poate cea mai veche şi mai respectată
pentru vinurile sale şi care şi-a mai mult timp prestigiul.”
Raymond Billiard

Ziua 1
Se porneşte din Craiova către Staţiunea de cercetări „Banu Mărăcine” pe drumul
european E70.

Craiova – Staţiunea de cercetări „Banu Mărăcine” (Craiova, jud. Dolj)

Centrul viticol Banu Mărăcine este situat la


extremitatea sudică a Podişului Getic, în
spaţiul unitar central al Olteniei. Amplasat
la 44019' latitudine nordică şi 23048'
longitudine estică şi la o altitudine de 190
m, Banu Mărăcine aparţine zonei
oenoclimatice A3 care include centrele
viticole producătoare în principal de vinuri
roşii şi aromate de înaltă clasă şi, în
secundar, de vinuri de masă de calitate.
Staţiunea didactică Banu Mărăcine este
situată în centrul viticol cu acelaşi nume, preţuit pentru renumitele sale vinuri roşii,
albe şi aromate, dar şi prin mirificul vinars "Roua plaiului".
Banu Mărăcine a devenit în ultimii 30 de ani unul dintre cele mai reputate centre
viticole ale României, producătoare de alese vinuri roşii şi albe, dar şi de distilate din
vin cu un pronunţat caracter de autenticitate.
Preţuirea acestor produse se datorează potenţialului horticol al arealului dar mai ales
tehnologiilor de vârf aplicate de specialiştii instituţiei sub coordonarea ştiinţifică a
reputatelor cadre didactice din cadrul Universităţii din Craiova.
Personalitatea vinurilor roşii de Cabernet Sauvignon, Merlot şi Fetească neagră vă
oferă şansa să fiţi în posesia unui tezaur preţios care are darul să vă înlăture
oboseala şi să vă încânte simţurile.
Vinurile albe seci şi demiseci de Sauvignon, Fetească regală şi Riesling italian,
medaliate la concursurile naţionale şi internaţionale, se numără printre bijuteriile
vinurilor în România.
De peste 35 de ani colecţia de vinuri albe şi roşii de la Banu Mărăcine numără peste
300.000 de butelii şi mai mult de 15 tipuri de vin.
Vinarsul "Roua plaiului" s-a bucurat repede de aprecierea specialiştilor şi
consumatorilor. La Geneva în 1996 a fost recompensat pentru calităţile sale cu
medalia de aur.
Din delicioasele fructe de prune obţinem veritabila "Ţuică de prune" ce aminteşte de
aroma autentică a acestor podoabe.
Adresa: Craiova, str. Calea Bucureşti, nr. 166 ; tel.: +40 251 435926, +40 251
438730; +40 744 799006; fax: +40 251 438210.

Se merge pe E70 până la Şimian (jud. Mehedinţi), apoi se continuă pe DN56A până
la Vânju Mare.

119
Domeniile Vânju Mare (Vânju Mare, jud. Mehedinţi)

Vie-Vin Vânju Mare a fost înfiinţată prin


achiziţionarea a 240 ha de plantaţii de viţă de vie
în podgoria Plaiurile Drancei, centrul viticol Vânju
Mare de către acţionari care au crezut
întotdeauna că această zonă viticolă este “inima
ţinuturilor vinurilor roşii din România şi nu numai”
cu scopul de a păstra această bogăţie naturală
care face posibilă obţinerea de vinuri roşii de cea
mai înaltă calitate.
Vinurile sunt produse numai din strugurii atent
cultivaţi şi selecţionaţi în cele 4 ferme proprii
Oreviţa, Bucura, Nicolae Bălcescu şi Poroiniţa şi
sunt vândute atât prin reţeaua proprie de
magazine cât şi prin intermediul unor importanţi
distribuitori specializaţi.
Fermentaţia se realizează în rezervoare din oţel
inoxidabil cu temperatura controlată pentru
asigurarea regimurilor de fermentaţie atât pentru
vinurile roşii cât şi pentru vinurile albe. Maturarea
vinului se realizează în butoaie de stejar de 225
litri tip Bordeaux (barrique-uri).
Întregul edificiu viti-vinicol al acestor zone a fost
distrus de atacul filoxerei de la sfârşitul secolului
al XIX-lea. Pentru refacerea patrimoniului distrus
s-au importat, la începutul secolului XX soiuri noi
ca Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir pentru
vinuri roşii şi Riesling Italian, Muşcat Ottonel,
Sauvignon Blanc, Pinot Gris pentru vinurile albe,
cultivându-se în paralel şi soiurile româneşti Fetească Regală, Fetească Albă şi
Feteasca Neagră.
Din dorinţa de a păstra şi a duce mai departe bună tradiţie a vinurilor deosebite
obţinute atât din soiuri autohtone cât şi internaţionale Vie Vin Vânju Mare a început în
2007 un amplu program de reconversie/ restructurare care vizează replantarea până
în 2014 a 220 ha. Până în prezent, s-au replantat deja 120 ha, urmând ca în acest an
să se replanteze încă 100 ha.
Domeniile Vânju Mare au trei game de vinuri:
 „5 Motive” HoReCa şi Classic: Gama reuneşte vinuri albe, roze şi roşii tinere,
proaspete, fructuoase
 „Domeniile Vînju Mare”: Tămâioasă românească, Merlot rose, Merlot
 Medaliat „Prince Vlad”: Grande Reserve, Merlot 2003
Distincţii: De-a lungul timpului, calitatea deosebită a vinurilor obţinute în aceste
podgorii a fost confirmată prin numeroasele distincţii. Prima a fost în 1898 la
Expoziţia Economică de la Bordeaux - Medalie de Aur, când vinurile roşii de Orevita
şi Golul Drancei au primit Diploma de Onoare.
În 2006, la Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti - Medalia de Argint -Merlot
- 2006 Concursul Naţional de Vinuri VINVEST Timişoara, Medalia de Aur - Cabernet
Sauvignon şi Medalia de Bronz – Merlot

120
Date de contact: str. Unirii nr. 2, Vânju Mare, Mehedinţi, Tel/Fax: 0252 350547;
Birou Craiova: tel/fax: 0351 409154, e-mail: office@vvm.ro; www.vvm.ro

Se continuă drumul către Oprişor

Crama Oprişor (comuna Oprişor, jud. Mehedinţi)

Pasiune, intuiţie, grijă pentru detalii,


responsabilitate. Sunt cele patru ingrediente simple
pe care Carl Reh, fondatorul Reh-Kendermann, le-a
pus la baza afacerii sale cu vinuri, în 1920, într-o
Germanie care se regăsea pe sine după un război
devastator. Moştenirea lui e prezentă şi azi, după
nouă decenii, compania devenind cel mai mare
exportator de vinuri germane (şi una dintre cele mai
mari din lume) şi reuşind să rămână, totodată, o
afacere de familie, care pune preţ pe aceleaşi
principii ca la început.
În 1995, Reh-Kendermann a făcut în România şi
primul pas pentru extinderea spre Europa de Est,
prin cumpărarea cramei de la Oprişor şi apoi prin
replantarea a 240 de hectare de viţă de vie într-una
dintre cele mai bune regiuni viticole din această
parte a lumii.
La Crama Oprişor vinul este prezentat în strânsă
legătură cu desenul, pictura, sculptură şi fotografia.
Fiecare artă îşi are propriul vin şi propriul nume:
Erotikon, Fragmentarium, Nenumita, Sherpium.
La Cetate – Miracol face parte din conceptul “Oltenia profundă”, iar dacă asculţi
atent povestea lui, îţi dai seama că este expresia mentalităţii olteneşti. Acolo ori
iubeşti ori urăşti! Aşa e şi cu vinul: ori îţi place ori nu! Se numeşte „Miracol”, pentru că
„La Cetate”, este în cel de-al zecelea an prezent pe piaţă şi sunt vinuri apreciate în
continuare. Asta se datorează probabil şi faptului că la Cramele Oprişor se aplică
seriozitatea nemţească, din vie şi până în cramă.
Date de contact: comuna Oprişor, 227335, jud. Mehedinţi; tel: +40 252 390 907;
email: oprisor@crama-oprisor.ro; /www.crama-oprisor.ro

De la Oprişor se merge până la Punghina şi apoi se intră pe DN56A până în comuna


Cetate (jud. Dolj), unde se serveşte prânzul la „La conacul lui Dinescu”.

Pastramă din piept de gâscă


Ingrediente
piept de gâscă, pulpe de gâscă, 1 lingură
boabe de piper pisat (roșu, verde, alb,
negru), 2 lingurițe boia dulce, 1 linguriță
boia ardei iute, 1 lingură cimbru uscat, 3
căţei de usturoi, vin alb, oțet de mere,
suc natural de mere, suc natural de
gutui, sare grunjoasă

121
Mod de preparare
Se dezosează pieptul şi pulpele. Dacă păstraţi oasele, trebuie să ţineţi carnea în
saramură mai mult timp. Amestecaţi condimentele cu puţină apă (vin alb, oţet de
mere, suc proaspăt de fructe – mere sau gutui). La 1 kg carne se adaugă 25 g (1
lingură mare) sare grunjoasă. Cu pasta (baiţul) obţinută ungeţi peste tot bucăţile de
carne. Aşezaţi-le apoi îndesat, suprapuse, într-un vas, preferabil din lemn. Puneţi
vasul în loc întunecat, rece, uscat. În fiecar zi întoarceţi bucăţile de carne în aşa fel
încât cele de deasupra să ajungă dedesubt şi invers, pentru a fi cuprinse uniform de
baiţ. După o săptămână, scoateţi carnea şi lăsaţi-o la zvântat 24 de ore în loc rece,
eventual în curenţi de aer rece. Puneţi carnea la fum (este preferabil fumul rece din
lemn de pomi fructiferi). Afumarea să se facă treptat, timp de maximum 1 săptămână.
Păstraţi pastrama obţinută agăţată în loc răcoros, uscat, în curenţi de aer rece.

Crap la proţap

Ingrediente: 1 crap

Mod de preparare:
Crapul la proţap se poate pregăti numai în aer liber, ca şi carnea la frigare. În
marginea gropii se înfige un par înclinat înspre jăratic în vârful căruia se agaţă un
cârlig (proţap) care să atârne chiar în mijlocul jăraticului. Un crap mai mare, de circa
3-4 kg, curăţat de solzi şi intestine, se despică pe burtă până jos. Un băţ ascuţit la
ambele capete se înfige în mijlocul burţii, ca să ţină părţile distanţate (circa 30 cm).
Crapul se unge bine cu untdelemn şi pe dinăuntru şi pe dinafară şi se înfige cu capul
în cârlig astfel că partea de jos a lui să fie la o distanţă de 30-40 cm deasupra
jăraticului, să nu se ardă. Se frige încet până când se rumeneşte peste tot, circa 30-
40 minute, apoi se serveşte cald, cu mujdei de usturoi, în sos tomat sau cu bucăţele
de unt şi felii de lămâie.

Cetate – „La conacul lui Dinescu”.


Amintind de pivniţele castelelor medievale
existente odinioară, vinoteca lui Dinescu
este o mică bijuterie.
Povestea vinului din Portul Cetate, începe
“cu un deal împădurit cu viţă de vie,
deasupra căruia soarele se plimbă de

122
mâna cu briza Dunării şi se încheie cu mărturia acelui prieten care, după ce a băut
seara două pahare, s-a trezit dimineaţa mai frumos şi mai deştept” - spune poetul şi
agricultorul Mircea Dinescu. ”Prea des mireasma Balcanilor s-a asociat cu mireasma
excluderii identităţii naţionale aşa încât am considerat că podurile culturale peste
Dunăre ar însufleţi menirea istorică a celor două popoare Bulgaria şi România”.
Producţia de vin este de 100.000 de sticle din via care a aparţinut boierilor Bibescu -
50 de ha la Cetate şi 50 de ha la Galicea Mare.
Podgoriile produc 8 soiuri de vin, preferate fiind Feteasca neagră şi Tămâioasa
Românească. Dar marca minunatului vin Sauvignon Blanc obținut din viile oltenești
ale lui Mircea Dinescu de la Galicea Mare este Șató Falit.
În 2009 a scos prima tranșă de vin, circa 80.000 de litri, atât soiuri tradiționale
românești, cât și franțuzești sau italienești.
Multiculturalismul între cele două ţări l-a determinat pe poet şi deţinător de podgorii
de vie să organizeze la conacul său din comuna Cetate, Festivalul degustărilor de
film şi arta culinară. La festival, invitaţii sunt serviţi cu preparate tradiţionale din
bucătăria conacului de la Cetate: sărmăluţe în foi de viţă fierte în vin, cârnăciori de
capră afumaţi, plăcintă cu varză şi ciuperci, berbecuţi la proţap, sarmale din gaşca,
prazul cu măsline, fasole bătută, mâncare de urzici, măcriş, dragavei, saramura de
peşte, ciulama de ciuperci cu mămăligă, pastrama, piftie de curcan, zacuscă. Pe
lângă vin şi bucate, invitaţii au ocazia să vizioneze filme, expoziţii de sculptură şi
fotografie, concerte de muzică balcanică veche.
Conacul de la Cetate dispune de 30 de locuri, iar turiştii au inclus în preţul de 50 de
euro pe noapte 3 mese pe zi şi băutură .

Se merge pe DN56A până la intersecţia cu E79, apoi se continuă pe E79 până în


portul Calafat. Se traversează Dunărea pe la Calafat-Vidin. Se merge pe E79 până în
Dimovo, apoi se face dreapta spre Rabisha.

Crama Măgura (sat Rabisha, Belogradchik, dist. Vidin)

"Prin caracteristicile climatice şi compozitia


solului, zona din apropierea satului
Rabisha poate fi comparată cu provincia
Champagne din Franţa. Peştera Măgura
oferă o mare oportunitate de afaceri cu vin
local. Temperatura interioară este de 12
grade Celsius în permanenţă.
Într-una dintre ramificaţiile peşterii, de
altfel, se află o pivniţă pentru producerea
de vinuri naturale si spumante prin
tehnologia clasică veche. Această pivniţă este singurul de acest gen din Bulgaria.
Înainte ca şampania să fie gata pentru piaţă, aceasta rămâne în peşteră timp de trei
ani.
Aici se produc cea mai buna şampanie şi cele mai bune vinuri din Bulgaria, dar, de
asemenea, si cele mai scumpe.
Personalul de la Crama Măgura oferă degustări de vin, în diverse momente şi zile ale
săptămânii, inclusiv în weekend. Pachetul include o plimbare în jurul cramei şi
degustare de vinuri alese în Galeria Liliecilor din peşteră, precum şi şansa de a
cumpăra produsele cramei. Combinaţia dintre atmosfera unică a acestui loc “bântuit”
de miturile şi legendele din cele mai vechi timpuri, completată prin placerea de a

123
savura unele dintre cele mai bune vinuri din Bulgaria - toate acestea se transformă
într-o experienta de neuitat... Din acest motiv, toti cei care au venit o dată se reintorc
negresit aici.
Un ghid aranjează pentru turişti şi vizitatori o degustare de vinuri de neuitat, într-un
mediu unic - în adâncul peşterii, înconjurat de sunetul monoton al unei stalactite
active, unde sticle de vin spumant sunt depozitate pentru procesul de învechire.
Crama Măgura oferă pachete speciale de degustare. Pachetul este valabil pentru un
grup de 10 persoane sau mai mult, cu rezervare făcută cu o săptămână în avans:
• Curs şi degustare de vin, acompaniate de o selecţie de platouri cu brânză şi
aperitive reci. Preţ: 18 leva de persoană, TVA inclus;
• Curs şi degustare VIP de 3 vinuri selecţionate şi un vin spumant natural,
acompaniate de o selecţie de platouri cu brânză şi aperitive reci. Preţ: 21 leva de
persoană, TVA inclus;
• Curs şi degustare selecţie de 5 vinuri acompaniate de o selecţie de platouri cu
brânză şi aperitive reci. Preţ: 23 leva de persoană, TVA inclus;
Date de contact: tel.: +359 (02) 857 00 15/ +359 (02) 95716 23; email:
office@magurawinery.bg; www.magurawinery.bg

Se întoarce în Dimovo, apoi se merge pe E79 până în Rujintsi, apoi se face dreapta
spre Belogradchik şi se ajunge în Falkovets, unde se serveşte cina şi se înnoptează
la Han Madona (Belogradchik, sat Falkovets)

Shopska salata (Salata bulgărească)

Ingrediente:
4 roşii, 1 ceapă mică, 1 ardei gras copt,
4 castraveţi potriviţi , 100 g brânză de
vaci, 1 lingură oţet , 1 lingură ulei,
măsline negre (fără sâmburi), brânză de
oaie rasă, 1 ou fiert tare

Mod de preparare:
După spălarea, în prealabil, a legumelor, se taie roşiile, castraveţii (curăţaţi de coajă)
cubuleţe, ceapa solzişori şi ardeii. Se adaugă oţetul şi uleiul, se amestecă, apoi
deasupra se rade brânza sau se sfarâmă puţin, în cazul în care este proaspătă.

Gyuvech (Ghiveci bulgăresc)

Ingrediente:
250 g brânză (gen feta), 1 ou, 1 lingură
pătrunjel verde tocat, 150 g şuncă
afumată, 150 g cârnat picant, 1 roşie, 1
ardei, 100 g ciuperci fierte, 3 cartofi fierţi, 1
lingură mărar verde tocat, un vârf de cuţit
oregano uscat, un vârf de cuţit busuioc
uscat, frunze de ţelină, sare, măsline

124
Mod de preparare:
Se toacă toate ingredientele menţionate şi se aşază în straturi: brânză, carne,
legume, brânză. Deasupra se presară condimentele. Se coace totul 20 de minute la
foc mediu, până ce brânza se înmoaie, apoi, se unge cu ou şi se coace încă 10
minute.
Se serveşte fierbinte, cu pâine prăjită.

Ziua 2
Localitatea Borovitsa este imediat lângă Falkovets, în direcţia Belogradchik.

Crama Borovitsa (sat Borovitsa, Belogradchik, dist. Vidin)

Ca fabrică de vin artizanal, Crama este


orientată în principal spre producerea unor
volume limitate de vinuri cu caracter
expresiv şi care poartă specificul terenului.
Nord-vestul Bulgariei este o regiune care
oferă oportunităţi bune pentru cultivarea
strugurilor şi producerea vinurilor cu
caractere distincte.
La Borovitsa se produc Chardonnay,
Sauvignon blanc, Rikat, Gamza, Merlot,
Cabernet Sauvignon şi Pinot Noir.
Strugurii au fost cultivaţi în podgorii selectate din regiune, iar vinurile poartă
mineralitatea lor atât de specifică.
În 2008, după 5 ani de îmbătrânire în butoaie, crama a scos pe piaţă sortimentul
DUX, un alt vin fin, deja considerat de o înălţime aparte, astfel concentrându-se mai
mult pe siturile originale şi neglijate din această parte a ţării.
În plus, seria limitată de vinuri spumante originale Ognyan Tzvetanov Premiere a
fost lansată.
Date de contact: tel. +359 878 510 619; +359 887 410 619; e-mail:
info@winwines.net; www.winwines.net

Se merge până în Rujintsi, apoi pe continuă pe E79 până în Vratsa, unde se


serveşte masa de prânz la unul dintre localurile tradiţionale din zona Vratsata.

Aperitiv: lukanka şi sirene


Lukanka este un salam picant bulgar unic din
bucătăria bulgară. Este similar cu sujuk, dar de
multe ori mai puternic aromat. Lukanka este
semi-uscat, are o formă cilindrică aplatizată şi
este brun-roşu într-un interior de piele, care este
în mod normal, acoperit cu o ciupercă albă.
Amestecul de bucăţi mici de carne şi grăsime dau
interiorului o structură granulată.
În mod tradiţional, salamul lukanka este făcut din
carne de porc, carne de vită şi condimente (piper negru, chimen, sare) tocate
împreună şi umplute într-un intestin de vacă uscat. După procesul de umplere,
salamul cilindric este atârnat la uscat pentru aproximativ 40 la 50 de zile într-un loc
bine ventilat. În timpul procesului de uscare, salamul este presat pentru a obţine

125
forma sa tipica plată. Lukanka este, de obicei, fin
feliat şi se serveşte rece, ca aperitiv sau starter.

Sirene este un tip de brânză sărată foarte


populară în special în Bulgaria, Republica
Macedonia şi alte ţări balcanice. Aceasta a fost
iniţial făcută din lapte de capră, dar variaţia
predominantă astăzi este produsă din laptele de
vacă mai ieftin, lapte de oaie sau o combinaţie a
acestor tipuri de lapte. Este uşor friabilă, cu un
conţinut de grăsimi de aproximativ 40-45%. Acesta este de obicei produsă în blocuri
şi are o textură uşor granulată. Aceasta este utilizată ca o brânză de masă, precum şi
în salate şi la coacere. Se aseamănă cu Brânza telemea românească.

Tarator

Ingrediente:
1 kg castraveţi, 1 l iaurt gras, 1 căpăţână
de usturoi, 250 ml apă, 50 ml ulei de
măsline, zeama de la o lămâie, sare,
piper, mărar, mentă, miez de nucă

Mod de preparare:
Se rade castravetele pe răzătoarea mare. Se pune într-un vas iaurtul, apa şi se
amestecă bine. Se amestecă iaurtul cu castravetele, usturoiul tocat, zeama de
lămâie, uleiul de măsline, sare, piper, mărarul tocat, menta şi miezul de nucă.
Se dă la rece pentru 2 ore, după care se serveşte.

Miş-maş

Ingrediente
3 roşii, 3 ardei roşii, 1 ceapă, 2-3 linguri
ulei, 250 grame brânză feta, 3 ouă,
pătrunjel tocat, sare şi piper

Mod de preparare
Se coc ardeii. Se taie restul ingredientelor în bucăţi mici. Se încălzeşte uleiul într-o
tigaie, se adaugă ceapa, apoi roşiile şi se fierb timp de 3-5 minute.
Se pun ardeii şi brânza cu ouăle care au fost amestecate în prealabil şi se fierb încă
2-3 minute.

126
Se presară pătrunjel, sare şi piper.

Se merge pe drumul 15 până în Borovan, apoi se intră pe drumul 13, se trece prin
Kneja şi se continuă pe E83 până în Pleven, apoi se iese pe drumul 35 până la
Grivitsa unde se serveşte cina şi se cazează la Motel-Park Grivitsa. Tot aici se va
organiza şi o degustare de vin.

Kavarma

Ingrediente:
carne de porc fraged, carne de miel,
cârnaţi, 1/2 ceaşcă de untură, 2 roşii,
250 g ciuperci, 1 linguriţă de piper roşu,
1 linguriţă de piper negru, 1/3 ceaşcă de
vin, 1 ceapă, pătrunjel, 1 ardei mic iute

Mod de preparare:
Carnea se înăbuşă cu ceapă, ciuperci, roşii în ulei sau untură. Se adaugă vinul. Se
presară condimentele şi se coc într-un vas de lut.
Garniturile cele mai potrivite sunt orezul sau cartofii prăjiţi.

Baniţa (plăcinta bulgărească cu brânză)

Ingrediente:
1 pachet foi de strudel preferabil rotunde
(5 foi), 350-400g telemea de vacă, 750g
iaurt, 3-4 ouă, 1/2 pachet unt topit, 1/2
linguriţă bicarbonat de sodiu, sare, piper,
unt sau margarină pentru tavă

Mod de preparare:
Se rade brânza sau se striveste cu furculiţa. Se adaugă iaurtul, ouăle bătute,
bicarbonatul, sarea şi piperul. Se unge cu unt o tavă mare. Pe fiecare foaie de
strudel se întind 1-2 polonice din compoziţie, se rulează şi se pun în tavă (eventual
indoind marginile). După ce au fost puse toate ruladele în tavă, se acoperă cu unt
topit. Se încălzeşte cuptorul la foc mare (200°C) şi se coace aproximativ 25-30 de
minute, până când prinde o culoare aurie. Se poate servi atât caldă, cât şi rece.

Crama Motelului „Grivitsa”

Crama nu are foarte multă vechime, dar


este deja renumită pentre cunoscătorii de
vin. Vinurile bio de calitate sunt producţie
proprie, obţinute pe o podgorie situată în
apropiere de Pleven. Predomină soiurile

127
Cabernet Sauvignon şi Muscat. Cel mai vechi vin are 10 ani.
În comparaţie cu alte crame, la Grivitsa, degustarea se face direct din butoi şi nu din
sticlă. Proprietarul susţine că „aşa se simte cel mai bine gustul vinului”.
Date de contact: Pleven, sat Grivitsa, tel: +359 0888 005555, 0885 131813, 064
804747

În ziua următoare se întoarce în Pleven.

Ziua 3
Institutul de viticultură şi enologie Pleven (Pleven)
Adresa: str. Kala Tepe nr. 1

Institutul de viticultură şi enologie din Pleven a fost înfiinţat în 1902 la recomandarea


profesorului francez Pierre Viala, fiind singurul de acest gen din Bulgaria. Institutul
are o pivniţă ce datează din 1892, cea mai veche din Bulgaria. Crama dispune de
anumite vinuri cu adevărat vechi, produse chiar în anul când s-a deschis. Unele
dintre vinuri au fost produse din soiuri care au fost modificate de către experţii
institutului.

Alte vinuri au fost făcute din soiuri de viţă


tradiţionale din Bulgaria. Ca cele mai multe
beciuri, aceasta are o selecţie de vinuri de la
Cabernet Savignon, Chardonnay, Rkaciteli,
Rielsing, Ugni Blanc, Misket şi Aligote.
În pivniţă se păstrează, de asemenea, diferite
tipuri de cognac şi vermouth. Vizitatorii pot
vedea, de asemenea, numeroase daruri pe care
Institutul le-a primit de la diplomaţi, oameni de
ştiinţă şi delegaţii care au trecut pragul acestuia.
Toate sticlele vechi sunt acoperite cu ceva care
arată ca praful. De fapt este putregai nobil, un tip
de mucegai utilizat în producţia de vinuri Tokay.
Mucegaiul produce gustul specific al acestor
vinuri.
Exemplarele vechi din cramă au valoare istorică
şi de colecţie. Acestea nu pot fi gustate,
deoarece vinul din interiorul sticlelor deja
seamănă cu sedimente. În afară de aceste sticle vechi, institutul produce diferite
vinuri excelente pe care turiştii le pot incerca. Institutul are patentate 15 soiuri noi de
struguri şi în întreaga activitate a primit 250 de diplome internaţionale pentru diferite
tipuri de vin.
O vizită în institut în timpul unei zile fierbinţi de vară este o aventură minunată. Veţi fi
întâmpinat de mirosul de butoaie vechi şi de răcoarea pivniţei lui. Încercarea unui
pahar de vin alb rece într-o astfel de zi este o adevarată plăcere. Degustările care se
organizează includ trei, patru sau cinci tipuri de vinuri. În cazul în care vizitatorii sunt
interesati, se poate degusta şi răchie.
Preţul include o scurtă prezentare despre istoria vinului şi despre producţia de vin din
Pleven, instrucţiuni cu privire la normele de degustare de vinuri şi o prezentare a
tipurilor de struguri şi vin, pe regiuni. Un expert conduce întotdeauna procesul de
degustare.

128
Date de contact: 5800 Pleven, str. Kala Tepe nr. 1; tel. +359 64 822161; fax. +359
64 826470; email: ilv@el-soft.com; web.hit.bg/ilv

Muzeul vinului (Parcul Naţional Kailaka, Pleven)


Localizare: 5 km de Pleven
Muzeul Vinului este singurul muzeu de acest tip din Bulgaria. Se află în oraşul
Pleven, la 5 km de centrul oraşului, în mijlocul Parcului Natural Kaylaka. Oraşul nu a
fost ales întâmplător – în Plevna pentru prima dată în Bulgaria, în anul 1980, s-a
deschis prima şi singura şcoală profesională de viticultură şi producerea vinurilor, iar
în anul 1902, tot aici, a fost înfiinţat primul şi singurul Institut Naţional de Viticultură şi
Producerea vinurilor.

Muzeul se află într-o formaţiune tip peşteră,


alcătuită din cinci galerii cu o suprafaţă de
650 kmp şi reprezintă rodul unei munci de
ani de zile a unei echipe formate din
specialişti bulgari şi francezi, arhitecţi,
enologi şi experţi de la muzeele Panorama
şi Muzeul Istoric din Pleven.
Muzeul dispune de 2 săli pentru degustări
de vinuri, secţia de istorie şi o sală de
exponate de vinuri din întreaga Bulgarie.
Vizitarea muzeului este însoţită de o
prezentare despre istoria vinului, tehnologia de producţie, tehnici de degustare ş.a.
Muzeul oferă şi o bogată selecţie de vinuri vechi – de la 30 până la 90 de ani si este,
în acelaşi timp, locul de unde se pot achiziţiona vinuri din cele peste 6.000 de tipuri
de vinuri din toate regiunile Bulgariei.
Preţurile practicate pentru degustare sunt următoarele :
 Curs: 6 leva / per persoană
 Curs + mică degustare – 2 vinuri albe şi 2 vinuri rosii: 10 leva / per persoană
 Curs + mare degustare - 4 vinuri albe şi 4 vinuri roşii: 14 leva. / per persoană.
Date de contact: Pleven, Parcul Naţional Kailaka, Totleben Val nr. 1; email:
winemuseum@mail.bg; www.winemuseum-bg.com

Prânzul se va servi la Taverna Kasata din Pleven.

Ciorbă de peşte

Ingrediente:
1 peşte mare, 1 ceapă, 2 morcovi, 1
lingură delikat, 2 roşii proaspete sau roşii
în bulion, leuştean, sare

Mod de preparare:

129
Se pune la fiert o bucată de peşte şi o căpăţână (de obicei se foloseşte peşte mare:
fitofag, amur, somn). Cantitatea de apă care se pune trebuie să fie exact cea care
doriţi să rămână la final. Nu trebuie să se adauge pe parcurs pentru că ciorba îşi
pierde gustul.
Dupa ce fierbe aprox.10-15 min, se scoate peştele şi se curăţpă de oase.
În apa care s-a fiert, se pune ceapă, morcovi şi o lingură de delikat. După ce s-au
fiert, se adaugă roşii în bulion sau roşii proaspete (2 buc.) şi peştele. După încă 10
minute de fiert, oala se dă la o parte de pe foc şi şi se pune leuştean (ceva mai mult
ca de obicei, pentru că leuşteanul face ciorba).

Luchnik

Ingrediente:
Pentru umplutură: 1 kg ceapă, 1 cartof
mediu, 1 ardei roşu, pastă de tomate,
cimbru, oregano, piper, pătrunjel, mărar
Pentru aluat: făină, drojdie, un vârf de cuţit
de sare, un vârf de cuţit de zahăr

Mod de preparare:
Ceapa se taie mărunt. Într-o tigaie adâncă se toarnă puţin ulei, se pune ceapa după
care se adaugă mai mult ulei. Se fierbe la foc mic ceapa timp de 5 minute şi se
adaugă cartoful ras şi ardeiul roşu.
Se fierbe la foc mic încă 10 minute şi se adaugă 2 linguri boia de ardei pulbere.
Se continuă fierberea la foc mic, amestecând constant timp de 5 minute şi se adaugă
1 lingură de pastă de tomate.
Se adaugă şi restul condimentelor şi se fierbe înca 5 minute. Apoi se lasă compoziţia
să se răcească.
Se frământă aluatul, se împarte în trei părţi şi se întinde. O parte trebuie să fie mai
mare decât celelalte. Aceata se pune în partea de jos a vasului. Peste ea se pune
jumătate din umplutură, apoi alt strat de aluat şi se repetă operaţiunea.
La final se unge cu ou şi se bagă la cuptor unde se coace.
Aluatul se poate pune şi rulat în straturi, nu neapărat întins.

Kiselo mlyako (Iaurt cu miere şi nuci)

Ingrediente:
150 g iaurt gras, 20 g miere, 30 g nuci şi
migdale crude

Mod de preparare:

130
Se toarnă iaurtul într-un castron şi se amestecă bine, apoi se adaugă mierea lichida.
Cantitatea de miere care se pune depinde de gust, dar un strat de miere deasupra
iaurtului este de ajuns.
Într-un vas de ceramică se toarnă compoziţia cu nucile şi eventual migdale. Gustul
amărui al migdalelor şi cel dulce al mierii merg de minune împreună. Deasupra se
pune un strat subţire de miere.
Se bagă la congelator şi se serveşte rece.

Se merge pe E83 şi după 17 km se intră pe drumul 13 şi se merge până în Kneja


unde se face dreapta pe drumul 306 până în Oryahovo.

Crama Burgozone (Oryahovo, dist. Vratsa)

Ruine ale cetăţii romane Burgozone, au fost găsite pe locul în care se plantează
astăzi şi se cultivă viţa de vie, pe malul sudic al Dunării, aproape de oraşul Oryahovo.
Din vechea podgorie de 100 de hectare, în urmă cu câţiva ani au fost replantată viţă
de vie pe 20 ha. Aceasta cetate romană a dat şi numele vinăriei.
Tradiţia veche de 1000 de ani, constă în folosirea vaselor şi cănilor de ceramică
pentru producerea vinului Burgozone. Solul are caracteristici deosebite şi permite
cultivarea soiurilor de viţă de vie pentru vinurile albe şi roşii de calitate superioară.

Buchetul este captivant şi dominat de mireasma


de fructe tropicale .Vinul are un gust catifelat,
moale şi elegant, iar aroma sa este intensă şi
proaspătă asemeni fructelor şi nuanţelor florale.
Tipuri de vin: Vinurle de la Burgozone sunt
comercializate sub două mărci:
- Chateau Burgozone: Chardonay,
Sauvignon blanc, Viognier, Cabernet
franc.
- Cote de Danube: Chardonay, Sauvignon blac, Viognier, Syrah, Marselan,
Cabernet franc
Distincţii obţinute:
- Chardonay Chateau Burgozone – câştigător al marii Medalii de Aur la
Concursul Mondial de la Bruxelles – 2010
- Viognier Chateau Burgozone – câştigător al Medaliei de Argint la Concursul
Mondial de la Bruxelles - 2010
- Sauvignion Blanc Chateau Burgozone - câştigător al Medaliei de bronz la
Concursul de la Decanter Londra – 2010
Date de contact: Chateau Burgozone, 3300 Oryahovo, P.O. Box 30, tel: + 359 885
338 604; www.burgozone.com

Se trece graniţa pe la Oryahovo-Bechet. Se merge pe DN54A,şi după 2 km se face


stânga pe DN55A până la Goicea, apoi se face dreapta spre Segarcea.

131
Crama „Domeniul Coroanei” Segarcea (Segarcea, jud. Dolj)

Dintre cele 12 mari proprietăţi ale familiei regale a


României, singura acoperită cu viţă de vie era la
Segarcea. Proprietatea “Domeniul Coroanei
Segarcea” i-a fost dat regelui Carol de către
Brătianu în 1884.
În afară de producţia pentru casa regală, se
vindeau vinuri din cei peste un milion de butasi.
Plantaţia a fost pusă la punct între 1903 si 1906,
iar între 1906 si 1908 a fost construită crama.
Este o cramă pentru vinificaţie prin scurgere
gravitaţională, pe patru niveluri, făcută de lucrători
italieni, după un proiect francez.
Într-un terroir binecuvântat de soare, la 100 de ani
după ce crama locului a fost dată în folosinţă,
după replantări masive si investiţii enorme,
Domeniul Coroanei Segarcea, şi-a redeschis
porţile. Ea se află acum în proprietate privată, iar
noii stăpâni au investit milioane de euro în
încercarea de a-i da strălucirea de odinioară.
Crama este prima clădire din beton armat din România, de dinaintea Ateneului chiar.
Are pereţi dubli si este construită în aşa fel încât aerisirea şi dezumidificarea se fac în
mod natural. Crama este în formă de cruce, fiecare dintre laturi având un anumit
scop.
La începutul secolului trecut, Crama Segarcea era unda dintre cele mai frumoase
carme din ţară, una care respecta principiile moderne ale producerii vinului de la
acea vreme.
În Crama „Domeniul Coroanei Segarcea” se găsesc numeroase soiuri de vin,
împărţite în trei categorii:
- Linia Prestige: Cabernet Sauvignon sec, Merlot sec, Sauvignon Blanc,
Fetească Albă, Riesling Italian
- Linia Elite: Cabernet Sauvignon sec, Merlot sec, Sauvignon Blanc, Fetească
Albă, Riesling Italian
- Tămâioasă Roză
Date de contact: Segarcea, str. Dealul viilor nr. 108; tel. +40 251 210516; email:
info@domeniulcoroanei.com; www.domeniulcoroanei.com

Se merge spre Craiova până la Podari, apoi se intră pe E79 / DN56 şi se ajunge în
Craiova, apoi se merge pe E70 spre Timişoara, până în satul Beharca, unde se
serveşte cina şi se înnoptează, la Pensiunea „Carul din stele”.

132
Carne la găleată

"Carnea la găleata" se face din spată


sau pulpă de porc. Mâncare specific
oltenească, ea vine din timpurile în care
ţăranul nu avea curent electric şi frigider,
să pună carnea la congelat.

Mod de preparare:
Se taie carnea în bucăţi mai mari şi se pune într-un tuci mare, la scăzut, cu untură.
Din când în când, i se pune puţină apă. Când e gata, se băgă la untură, într-o gârniţă
(găleata cu capac) şi se lăsă la rece câteva luni. În garniţă se mai pun straturi de
cârnăciori şi coaste de porc afumate. Se toarnă grăsime topită deasupra. Păstrată în
felul acesta, carnea ţine şi un an.
Se serveşte cu iahnie de fasole sau cartofi, cu mămăligă şi murători. Nu poate să
lipsească nici ţuica fiartă (dacă este iarnă).

Papanaşi olteneşti

Ingrediente:
2 ouă, 4 linguri faină, 8 linguri gris, 400 g
brânză dulce, 50 g smântână, 50 g iaurt
dulceaţă de mure/ afine, 500 ml ulei,
sare (dacă brânza nu este sărată deloc)

Mod de preparare:
Cu mâna, se sfarmă brânza şi se amestecă apoi cu ouăle, grisul şi făina. Dacă se pot
face „găluşte” din aluat, se poate trece la etapa următoare; dacă brânza este prea
zemoasă, se adaugă faină până când aluatul are consistenţa necesară.
Se pune uleiul la încins. Când este foarte bine încins, se pun în tigaie „găluştele”, de
două mărimi, 6 mari şi 6 mici. Se prăjesc la foc mediu, până se rumenesc.
Se aşează pe o farfurie întâi „găluşca” mare, se pune iaurt peste ea, apoi cea mică,
se "înveleşte" cu smântâna şi se ornează cu dulceaţă.

Ziua 4
Se pleacă spre comuna Dobroteasa (jud. Olt) pe E70 până în Craiova, apoi pe E574
/ DN65 până la Găneasa şi se trece pe DN64 până la Drăgăşani şi de acolo se face
dreapta spre comuna Dobroteasa, pe DN67B.

133
Crama „Domeniile Sâmbureşti” (sat Câmpu Mare, com. Dobroteasa, jud. Olt)

Vintilă Brătianu, boier de viţă nobilă şi unul dintre


cei mai importanţi oameni politici pe care i-a avut
România, mândru de viile sale, l-a invitat la moşia
lui din Sâmbureşti pe August Joseph Ville, unul
dintre cei mai vestiţi oenologi francezi. Spre
uimirea lui, Ville i-a recomandat călduros să
defrişeze toate viile şi să le înlocuiască cu soiuri
nobile franţuzeşti. Şi astfel, Brătianu a început
replantarea moşiei. După numai câţiva ani
hotărârea i-a fost răsplătită cu medalia de aur la
Expoziţia Universală de la Paris din 1926.
Aşa a pornit în lume legenda vinului de
Sâmbureşti, legendă care a reînceput în 2005,
când Jean Valvis, a preluat podgoria Sâmbureşti
şi a reînviat tradiţiile locului.
La Sâmbureşti se găsesc nu doar cele mai
renumite soiuri internaţionale, soiuri pentru care
Sâmbureştiul şi-a câştigat faimă, ci şi cele mai vechi şi mai nobile soiuri româneşti:
Fetească Regală, Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc, Feteasca Albă, Feteasca
Neagră, Chardonnay, Merlot.
Vinurile de Sâmbureşti s-au bucurat de o mare faimă peste hotare, fiind apreciate
drept unele din cele mai bune vinuri roşii ale lumii. Prima oară au fost recunoscute în
1891 la Paris. Pierre Andrieux în "Les vins de France et d'ailleurs", Paris, 1939,
spunea că vinul roşu de Cabernet de Sâmbureşti este că "sângele de taur".
De-a lungul timpului, vinurile de la Sâmbureşti au obţinut numeroase distincţii, ultima
fiind în 2009, când Domeniile Sâmbureşti au primit Medalia de aur pentru faimosul
Cabernet Sauvignon.
Crama are o colecţie impresionantă de vinuri vechi de peste 15 ani. Podgoria
Sâmburesti are cea mai mare altitudine dintre podgoriile judeţului.
Colecţia cuprinde:
- „Sâmburel de Olt”: Burgund - demidulce 2005, Burgund - demisec 2005,
Fetească Regală - demisec 2005, Fetească Regală - demidulce 2007
- „Domeniile Sâmbureşti”: Cabernet Sauvignon - sec 2007, Sauvignon Blanc -
sec 2007, Fetească Albă - demisec 2006
- „Chateau Valvis”: Cabernet Sauvignon - private reserve 2002
Pomiviticola Sâmbureşti S.A., comuna Dobroteasa, telefon 0249 439 487, acces pe
DN67 B, între Piteşti şi Drăgăşani, la 15 kilometri de ultima localitate menţionată.
Date de contact: Viti-Pomicola Simburesti SA, sat Câmpu Mare, com. Dobroteasa,
jud. Olt; tel: +40 249 469180: fax: +40 249 469181; Eemail: office@samburesti.com;
http://samburesti.com/

Iată o reţetă din zona viticolă Dobroteasa:


 un mănunchi de pelin uscat;
 un kilogram cartofi tăiaţi;
 un kilogram pere tăiate;
 48 litri vin, din care jumătate roşu şi jumătate alb, demisec;
 un mănunchi de flori de artemisie;
 un kilogram de felii de gutuie.

134
Se pune totul la macerat 15 zile, agitând amestecul de mai multe ori pe zi. După
câteva zile se aruncă pelinul şi artemisia şi se lasă 3 luni.

Masa de prânz se serveşte pe drumul de întoarcere către Craiova.

Ciorbă de raci olteneşti


Ingrediente:
10-12 raci ( ardei ) uscaţi, zarzavat de
ciorbă (morcov, păstarnac, ţelină, ceapă), 1
fir de praz, roşii, 4-5 linguri faină, 4-5 linguri
ulei, cimbru uscat, 1 lingura orez, 1 lingura
gris, 1 legătura pătrunjel, un fir leuştean,
condimente, sare, piper, 1 l borş sau zeamă
de varză sau zeamă de castraveţi acriţi la
soare
Mod de preparare:
Se curăţă zarzavatul, se toacă şi se căleşte în 2 linguri de ulei. Se adaugă 1,5 l de
apă şi orezul. Se lasă să fiarbă în continuare. Se curăţă ardeii cu grijă (să nu se rupă)
de cotoare şi seminţe, se opăresc pentru a deveni elastici, apoi se umplu cu o
compoziţie pregătită în felul următor: într-o tigaie cu pereţii groşi se pune faina şi
grisul să se călească împreună cu 4 linguri de ulei. Se toarnă câte puţină zeamă de
supă şi se amestecă mereu până când se obţine o cocă elastică. Se potriveşte coca
de sare şi piper şi cu ea se umplu ardeii. Ardeii astfel umpluţi se pun în ciorbă şi se
fierbe totul la foc mic.
Se adaugă roşiile tocate mărunt şi zeamă de varză sau borşul. La sfârşit se presară
pătrunjel tocat şi puţin cimbru.

Sărmăluţe olteneşti fierte în vin

Ingrediente:
1 kg carne de porc, 400 g cârnaţi de porc
proaspeţi, 100 g orez, 2 cepe, 2 linguri
pastă de tomate, 1 varză mare murată, 1
l vin alb sec, 2 linguriţe vegeta.

Mod de preparare:
Carnea de porc se toacă şi se amestecă cu ceapa tăiată mărunt şi călită. Se adaugă
orezul spălat, pasta de tomate şi 2 linguriţe de vegeta.
Se omogenizează bine compoziţia şi se fac sărmăluţele, potrivite ca mărime.
Se aşează câte 3 bucăţi într-o frunză mare, dreptunghiulară, de varză, în care se
pune şi câte o bucăţică de cârnat proaspăt.
Pe fundul unei cratiţe se aşează un rând de varză tocată mărunt, peste care se
aşează cuiburile de sarmale, pe mai multe straturi, cu varză tocată între ele.
Se acoperă totul cu varză tocată şi se umple cratiţa cu vin şi 500 ml de apă.
Se pune vasul in cuptor şi se lasă să fiarbă circa 2-3 ore, la foc potrivit, până scade
aproape tot lichidul.

135
Sarmalele se servesc fierbinţi cu mamaligă, fără smântână şi fără cimbru, deoarece
la aceste sarmale trebuie să se păstreze savoarea vinului.

Plăcintă cu osânză şi umplutură de mere


Ingrediente
Pentru aluat:
2 ouă, 8 linguri zahăr, 250 g osânză
proaspătă, 400 g făină, 1 linguriţă
bicarbonat, oţet, zahăr pudră pentru ornat
Pentru umplutură:
1-1,5 kg mere, 1 cană zahăr, scorţişoară,
zahăr vanilat

Mod de preparare:
Ouăle se freacă cu zahărul până devin cremoase, apoi se adăugă osânza proaspătă
şi dată de două ori prin maşina de tocat, bicarbonatul stins cu oţet şi faina. Se face
un aluat moale care să se desprindă de mână. Se împarte în două părţi: prima se
face foaie şi se întinde în tavă, peste care se adăugă merele râse şi călite bine cu
zahărul, vanilia şi scorţişoară Celalaltă parte se face tot foaie sau se râde pe
deasupra. Se ţine la cuptorul încălzit circa 30 min la foc potrivit.
După ce se răceşte puţin se cerne zahărul pudră deasupra.

Tradiţii:
Turiştii care optează pentru acest traseu pot să ia parte şi la diferite tradiţii şi
festivaluri culinare sau închinate vinului, în funcţie de perioada din an. Iată câteva
dintre acestea...

Trifan Zarezan (Bulgaria)


Bulgaria are o traditie a vinului de peste 5000 de ani. Vechii traci au fost primii
producători de vin din Europa. În Iliada lui Homer se vorbea despre vinurile tracilor,
iar pământul bulgăresc a permis cu prisosinţă cultul lui Dionysos.
Tradiţia de a sărbători Vinul este păstrată la bulgari prin ziua de 14 februarie, “Trifan
Zarezan”, sărbatoare aşteptată de cei care încă păstrează şi cultivă spiritul şi
simfonia Vinului bulgăresc.

Festivalului zaibărului şi prazului, municipiul Băileşti (jud. Dolj)


Primăria oraşului Băileşti, în colaborare cu Asociaţia pentru Turism Rural Ecologic
şi Cultural din Oltenia (ATRECO), organizeaza la mijlocul lunii octombrie "Festivalul
zaibărului şi prazului", o manifestare ce se doreşte a fi marcă a comunităţii locale.
Manifestările debuteaza cu pelerinajul unui grup de localnici care, îmbrăcaţi
tradiţional şi învestiţi "cavaleri ai zaibărului", pornesc din casă în casă, pentru a
răspândi oltenilor vestea: "Lume! Lume! Toată lumea să vină la Casa de Cultură!
Începe Festivalul zaibărului şi prazului, aici, la Băileşti... Vine primarul şi notarul,
vine lume luminată din toată ţara... Avem pastramă şi vin de toate modele... şi
veselie şi muzicanţi vestiţi".
Un "juvete" acompaniat de o tobă uriaşă, sprijinită de burtă, împrăştie vestea pe
străzile din Băileşti. În jurul prânzului, localnicii sunt invitaţi pe aleile parcului central
din Băileşti să servească bucate tradiţionale de toamnă.

136
Standurile cu produse amenajate în parcul central sunt luate cu asalt de clienţi, in
fiecare an. Fiecare expozant are câte un produs special, cu care se mândreste:
tocăniţa de porc în coajă de dovleac, turta de mălai, pastramă de oaie şi oaie tocată
la ceaun, cârnaţi afumaţi, mămăliguţă cu brânză, sarmale, fasole bătută, peşte
uscat, pastramă cu mămăliguţă, cârnăciori olteneşti, mititei la grătar, dovleac copt,
plăcinte de toate felurile, inclusiv cu praz, murături, prăjituri şi zaibăr cât cuprinde.
In cadrul festivalului se organizează şi "Ziua Recoltei", în piaţa centrală a
municipiului Băileşti, în cadrul căreia micii producători se întrec să ofere clienţilor
bucate tradiţionale din gospodăria proprie. Apoi, invitaţii la eveniment pornesc
"Acasă la Nea Mărin" - la casa memorială a îndrăgitului actor Amza Pellea, unde
are loc o slujbă religioasă şi se sfinţeste zaibărul, iar celor prezenţi li se împart gutui
şi mere, plăcinte, colăcei, colivă şi gogoşi. Butoaiele cu zaibăr din curtea lui Nea
Mărin sunt încărcate în trăsuri frumos împodobite si sunt plimbate pe străzile
oraşului către parcul central, unde se da startul la petrecere şi concursuri:
băileştenii se întrec pentru cel mai bun zaibăr, cel mai mare fir de praz, cel mai
vârstnic participant, cel mai frumos stand şi cea mai originală reţetă.
Fără îndoială, atracţia zilei o constituie concursul de vinuri. Se cunosc 11 soiuri de
zaibăr, iar la Băileşti se cultivă patru dintre ele. Spre deosebire de alte sortimente
de struguri, cu predilecţie cele franţuzeşti, zaibărul este un hibrid nobil, pe care nu
s-au mai făcut experimente din anul 1915. În funcţie de cât timp a stat pe tescovină,
el îşi ia mai multe culori, de la roşu la negru intens, când devine vâscos, cu
densitate mare. Când îl deguşti trebuie să-ţi clăteşti gura cu pâine fără sare şi felii
de măr, care reduce aciditatea vinului. La început, se face aprecierea după culoare.
Zaibărul trebuie să aibă densitate şi limpezime. Se miroase, ca să îi afli buchetul,
iar numai apoi este înghiţit. Zaibărul de Băileşti este, din 2008, marcă înregistrată.

Festivalul Vinului, comuna Leu (jud. Dolj). Oaspeţii sunt întâmpinaţi cu pastramă
de oaie şi oaie tocată la ceaun, cârnaţi afumaţi, mămăliguţă cu brânză, sarmale,
fasole bătută, peşte uscat, mici la grătar, plăcinte de toate felurile, inclusiv cu praz,
murături, prăjituri şi zaibăr cât cuprinde.
Puctul de atractie al sarbatorii il reprezinta expozitia de vinuri si concursul "CEL MAI
BUN VIN", la care jurizarea este asigurata de degustatori specialisti. Evenimentul
este punctat si cu alte premii si concursuri inedite, un specatacol sustinut in aer liber,
care se bucura, in fiecare an, atat de participarea intregii comunitati Leu cat si a
zonelor invecinate comunei.
Festivalul vinului, Bechet (jud. Dolj)
De obicei are loc sâmbătă în cadrul Târgului săptămânal de la Bechet. Festivalul ne
încântă prin tradiţiile şi obiceiurile localnicilor. Defilarea pe stradă cu fanfara, convoiul
şi carul alegoric împodobit cu flori, struguri, bostănoase, ştiuleţi de porumb şi în care
se află un butoi cu vin, un localnic îmbrăcat în straie albe cu coroniţă pe cap,
reprezentându-l pe zeul Bachus, acesta fiind înconjurat de fetele îmbrăcate în alb ce
poartă coroniţe din flori naturale. De asemenea, participanţii îmbrăcaţi în costume
populare joacă în ritmurile muzicii tradiţionale, în timp ce alţii care participă la
concursul de vinuri şi produse gastronomice îşi aranjează merindele, urmând ca
acestea să fie testate şi premiate de către un juriu format din autorităţi locale şi alte
personalităţi. După festivitatea de premiere are loc “joc şi voie bună” până seara
târziu, unde toată lumea se distrează şi se înfruptă din bucătele aduse, alături de
turişti şi vizitatorii curioşi care rămân cel puţin cu gândul la acest port la Dunăre numit
Bechet.

137