PREFAŢĂ

Pragmatici, trebuie să fim pragmatici în privinţa controlului pe care îl exercităm asupra echilibrului
nostru ponderal, adică asupra greutăţii.
De prea multe ori modul de viată este răspunzător pentru rotunjirea noastră progresivă dar sigură şi,
apoi, pentru obezitatea care se instalează treptat. Dacă un anumit exces ponderal a fost considerat multă
vreme un gaj al cumsecădeniei, acum el e considerat, cel mai adesea, duşmanul eficienţei şi punctul de
plecare al unor numeroase boli. De aceea, de îndată ce a atins acest stadiu, fiecare caută săl facă reversibil,
adică să slăbească. !tunci, trebuie să găsească o cale, trebuie să opteze pentru o "metodă# sau $ poate %mai
simplu& $ instigat de 'ichel 'ontignac, să devină conştient că felul cum se hrăneşte este esenţial şi trebuie
controlat pe termen lung.
(umeroase
scurt şi mediu, metode,asemenea
dar implică deşi recunoscute dinînc)t
privaţiuni, punctdevin
de vedere
o serieştiinţific, se dovedesc
de constr)ngeri greueficace pe termen
de respectat... *i,
încetîncet, ascensiunea către înălţimea scării gradate a c)ntarului este reluată. !ceasta este o experienţă pe
care am trăito.
+alea pe care neo propune 'ichel 'ontignac pune de acord dietetica şi gastronomia, păstr)nd
avantajul unui efect durabil pe termen lung, cu condiţia să aderăm la principiile acestui nou mod de
alimentaţie. Prin urmare, trebuie să ne modificăm obiceiurile alimentare, să conştientizăm ceea ce m)ncăm,
să ne adaptăm metabolismului pentru a slăbi întro primă etapă şi, apoi, să ne stabilim la nivelul ponderal
ales. !ceastă cale nu este dec)t un compromis între acceptabil şi obligatoriu. iinţa umană nu poate fi
constr)nsă în permanenţă, ea are nevoie de diversitate, deci de o abordare gastronomică a ştiinţei de a m)nca.
Pun)nd în practică această metodă, am fost cucerit, cu at)t mai mult cu c)t ea a fost şi este eficace.
Doctor Philippe ROUGER
Conferenţiar la Universitatea PARIS VI
Director ajunct al Institutului Naţional e !ransfu"ii
CUVÂNT ÎNAINTE
Este aproape o #analitate s$ spui c$ tr$i% &ntr'o civili"aţie a contraicţiilor(
)n fiecare "i o%ul &*i e%onstrea"$ +eniul &n o%eniul *tiinţific *i sunte% convin*i c$ acest +eniu ,
ac$ e el este vor#a- nu are li%it$- &ntr'at.t e %ult *i'a e%onstrat puterea e c.teva ecenii &ncoace(
Dar aceast$ evoluţie *tiinţific$ ful+er$toare nu se prouce &n %o unifor%- eoarece e/ist$ %ulte
o%enii une %entalitatea o%ului se opune oric$rei for%e e pro+res sau , *i %ai r$u , uneori are teninţa e
a re+resa(
Nutriţia este- in nefericire- una intre aceste iscipline r$%ase &n ur%$- une %ai o%ne*te *i o total$
anarhie( 0iecare consier$ c$ are reptul e a spune ceva *i toat$ lu%ea se &nea%n$ s$ spun$ ce $ Du%ne"eu(
1i a*a vor r$%.ne lucrurile- at.t ti%p c.t pro#le%a va fi eschis$- iar soluţia efinitiv$ nu va fi
acceptat$ e toţi(
Aev$rul &n privinţa nutriţiei este cunoscut totu*i- ar el r$%.ne privile+iul c.torva oa%eni e *tiinţ$
*i %e%#ri foarte speciali"aţi ai corpului %eical( Aev$rul *tiinţific este ascuns , in rutin$ *i in ultra'
conservatoris% , e c$tre cea %ai %are parte a pseuo'profesioni*tilor &n ietetic$(
E +reu s$ accepţi aceasta realitate- eoarece ea se #a"ea"$ pe patru criterii ce se opun creinţelor
traiţionale *i "runcin$ e'a reptul ieile %o*tenite *i practicile curente ce ecur+ in ele( Aceste patru
criterii sunt ur%$toarele2
3( , -eoria caloriilor este falsă. Aceasta constituie o ipote"$ f$r$ funa%ent *tiinţific- ilu"orie &n
%$sura &n care aoptarea re+i%urilor hipocalorice uce &ntoteauna la e*ecuri(
4( , Proastele obişnuinţe alimentare *i- &n special- e/cesiva rafinare a unor ali%ente- precu% *i natura
lor &noielnic$- stau la ori+inea ere+l$rii %eta#olis%ului conte%poranilor no*tri( De aceea tre#uie s$ &nv$ţ$%
s$ ale+e% #ine &n privinţa +lucielor(
5( , De ase%enea- este foarte i%portant s$ eose#i% +r$si%ile #inef$c$toare e +r$si%ile $un$toare-
ale+.nu'le pe cele #une(
6( , -rebuie sa ne îmbogăţim alimentaţia cu fibrele pe care le conţin %ai ales fructele- le+u%ele ver"i-
le+u%ele uscate *i p.inea inte+ral$(
7Secretele nutriţiei7 constituie- &ntruc.tva- aev$rul &n aceast$ pro#le%$- esenţialul a ceea ce tre#uie s$
*ti% espre un su#iect a c$rui i%portanţ$ este %ai %are ec.t ne i%a+in$%( C$ci aceste taine &i privesc nu
nu%ai pe aceia care vor sa sl$#easc$ ori s$'*i sta#ili"e"e +reutatea , f$r$ constr.n+eri *i privaţiuni , ci *i pe
aceia care vor s$'*i re+$seasc$ vitalitatea fi"ic$ *i intelectuala opti%$(

3
 OBEZITATE ŞI CIVILIZAŢIE
)n+r$*area , *i ca ur%are o#e"itatea , este un feno%en social( Este- &ntruc.tva- su#'prousul
civili"aţiei(
Daca o#serv$% ce se petrece &n societ$ţile pri%itive- pute% constata c$- &n +eneral- aceast$ pro#le%$
nu e/ist$(
De ase%enea- o#e"itatea este ine/istent$ la re+nul ani%al- cel puţin la speciile care tr$iesc &n %eiul
lor natural- nu%ai ani%alele o%esticite e o% cunosc aceast$ suferinţ$(
Parao/al- toc%ai &n societ$ţile cele %ai evoluate se &nt.lne*te cel %ai es e/cesul poneral( Se pare
c$ acesta este corolarul nivelului e viaţ$( De altfel- feno%enul a fost constatat e'a lun+ul &ntre+ului curs al
istoriei(
Cu unele e/cesul
Deseori- e/cepţii-ecei %ai +ra*i
+reutate era inivi"i se +$seau
consierat &ntoteauna
ca o virtute( la cate+oriile
Era si%#olul reu*iteisociale
sociale-cele
ar%ai
*i al#o+ate(
s$n$t$ţii
&nfloritoare(
Nu se spunea +ras *i s$n$tos8
Ast$"i %entalit$ţile au evoluat- eoarece , &n afara faptului c$ s'au %oificat canoanele e fru%useţe ,
oa%enii au evenit con*tienţi e neajunsurile +reut$ţii prea %ari(
O#e"itatea este consierat$ un pericol- eoarece se *tie c$ repre"int$ un %are factor e risc pentru
s$n$tate(
Dac$ anali"$% pro#le%a o#e"it$ţii &n lu%e- sunte% o#li+aţi s$ constat$% c$ &n Statele Unite- cea %ai
#o+ata ţar$ in lu%e- este cea %ai catastrofal$ situaţie(
Or- ac$ lu$% &n consieraţie %oul e hran$ al a%ericanilor- este u*or s$ euce% c$ toc%ai
proastele o#i*nuinţe ali%entare stau la #a"a o#e"it$ţii lor( Iar aceast$ realitate se &nr$ut$ţe*te pe "i ce trece(
Contrariu a ceea ce las$ s$ se &nţelea+$ unii practicieni- o#e"itatea nu este o fatalitate *i- chiar aca
ori+inile sale sunt , &n %ajoritatea ca"urilor , ereitare- nu este %ai puţin aev$rat c$ ele sunt consecinţa
relelor o#i*nuinţe ali%entare(
A a#ora acest su#iect l$s.n &n ur%$ aspectul esenţial al pro#le%ei- &nsea%n$ a ne ocupa nu%ai e
si%pto%e 9+reutatea:- ne+lij.n cau"a( E*ecul ieteticii traiţionale se atorea"$ toc%ai acestei a#or$ri
trunchiate( )n loc s$ c$ut$% s$ sc$p$% e si%pto%e- prin inter%eiul unor re+i%uri e &nfo%etare- a% face
%ai #ine s$ anali"$% e ce ne &n+r$*a%( )n loc s$ aopt$% proste*te liste e %eniuri +ata f$cute- nu%$r.n
caloriile sau c.nt$rin ali%entele- %ai #ine a% &ncerca s$ &nţele+e% cu% ne funcţionea"$ or+anis%ul *i &n ce
fel va putea el s$ asi%ile"e iferitele cate+orii e ali%ente(
Sl$#irea *i sta#ili"area +reut$ţii trec- up$ p$rerea %ea- printr'o fa"$ eucativ$ o#li+atorie *i- &nainte
e a &ncepe punerea &n practic$ a %etoei escrise &n aceasta carte- eu v$ propun s$ str$#ateţi trei etape- care
constituie o aev$rat$ con*tienti"are a principiilor ei(
;ai &nt.i- con*tienti"area jalnicelor o#i*nuinţe ali%entare o#.nite &n c.teva ecenii- asociate cu
rafinarea e/cesiv$ a unor ali%ente- care stau la ori+inea esta#ili"$rii pro+resive a %eta#olis%ului nostru(
Aceast$ situaţie este cea care uce- &n consecinţa- la o#e"itate *i #oal$(
Apoi- o con*tienti"are a %oului &n care ne funcţionea"$ corpul( !re#uie s$ &nv$ţ$% efectiv cu% ne
funcţionea"$ %eta#olis%ul- ca *i siste%ul i+estiv(
)n sf.r*it- o con*tienti"are a naturii ali%entelor- a propriet$ţilor lor *i a fa%iliei in care acestea fac
parte(
)n acest fel- vo% putea construi concret o ietetic$ inteli+ent$- pe #a"a c$reia ne vo% asu%a
responsa#ilitatea propriului corp *i vo% reali"a nu nu%ai controlul ali%entaţiei- ci *i echili#rul poneral(
Iat$ ce va invit s$ escoperiţi &n capitolele care ur%ea"$(

4
 INTRODUCERE
)n ulti%ii ani- c.n era% &ntre#at cu% a% sl$#it sau cu% fac s$'%i p$stre" +reutatea- r$spunea%
invaria#il <%.nc.n la restaurant *i lu.n %ese e afaceri=- ceea ce st.rnea ".%#ete- ar nu convin+ea pe
ni%eni(
0$r$ &noial$ c$ *i u%neavoastr$ vi se pare parao/al- %ai ales aca puneţi e/cesul e +reutate pe
sea%a o#li+aţiilor fa%iliale- sociale *i- poate- profesionale- care v$ i%pun s$ onoraţi puţin ca% prea es
+astrono%ia( )n orice ca"- asta creeţi u%neavoastr$(
Cu si+uranţ$ c$ aţi &ncercat eja s$ aplicaţi un nu%$r incalcula#il e %etoe care circul$ *i fi+urea"$
e%ult printre locurile co%une( Dar &ntoteauna aţi constatat c$ , pe l.n+$ faptul c$ sunt eseori contraictorii
*i nu au ec.t re"ultate nule sau efe%ere , aceste principii erau- &n %ajoritatea ca"urilor- i%posi#il e aplicat
&ntr'unti%p(
scurt re+i% e viaţ$ nor%al( Chiar *i acas$- ele i%pun at.tea constr.n+eri- &nc.t te la*i p$+u#a* &n foarte
Prin ur%are- sunteţi a"i- ca *i acu% c.ţiva ani- preocupaţi e ceea ce- &n %o puic- a% putea nu%i
exces de greutate.
>a &nceputul anilor ?@- pe c.n trecuse% eja e trei"eci *i cinci e ani- c.ntarul &%i ar$ta vreo opt"eci
e ilo+ra%e- aic$ un plus e *ase ilo+ra%e faţa e +reutatea %ea ieal$(
)n fon- nu era ni%ic alar%ant pentru un o% cu &n$lţi%ea e 3-B3 % *i care %ai avea c. ţiva ani p.n$
s$ &%plineasc$ patru"eci(
P.n$ atunci- avusese% o viaţ$ socio'profesional$ estul e re+ulat$- iar e/cesul %eu poneral p$rea
sta#ili"at( <E/cesele ali%entare=- ac$ putea% vor#i &ntr'aev$r e e/cese- nu erau ec.t foarte oca"ionale *i
aveau- &n %o esenţial- un caracter fa%ilial( C.n te tra+i intr'o re+iune in su'vestul 0ranţei- +astrono%ia
face o#li+atoriu parte in eucaţie( Ea evine chiar un at cultural funa%ental(
A#anonase% eja- e %ult ti%p- "ah$rul- cel puţin &n cafea( Su# prete/tul unei aler+ii- nu %ai
%.nca% cartofi *i- cu e/cepţia vinului- nu %ai #ea% alcool(
Cele *ase ilo+ra%e &n e/ces le luase% &ntr'o perioa$ e "ece ani- ceea ce repre"enta o cur#$ e
pro+resie relativ %oest$( C.n %$ uita% &n jurul %eu- %$ re+$sea% &n li%ite nor%ale- %ai cur.n chiar su#
acestea(
Apoi- e la o "i la alta- a tre#uit s$'%i e/ercit profesiunea &n coniţii cu totul iferite- atunci c.n %i
s'a &ncreinţat o responsa#ilitate la nivel internaţional- &n cartierul +eneral al unei societ$ţi %ultinaţionale
a%ericane la care era% an+ajat(
Acu% c$l$torea% &n cea %ai %are parte a ti%pului- iar vi"itele f$cute la filialele pe care le controla%-
&n specialitatea %ea- erau invaria#il &nsoţite e reuniuni cu caracter +astrono%ic(
)ntors la Paris- tre#uia , &n carul funcţiilor %ele e la serviciul Relaţii Pu#lice Interne , s$ &nsoţesc
vi"itatori- &n %ajoritatea ca"urilor str$ini- la cele %ai #une restaurante in capital$( Asta f$cea parte in
o#li+aţiile %ele profesionale *i %$rturisesc c$ nu era cea %ai e"a+rea#il$ latur$ a activit$ţii(
Dar- la trei luni up$ ce &%i asu%ase% noile responsa#ilit$ţi- nu avea% %ai puţin e  + &n plus(
!re#uie spus c$ &n acea perioa$ f$cuse% un sta+iu e trei s$pt$%.ni &n An+lia- ceea ce nu aranjase eloc
lucrurile(
Se%nalul e alar%$ fusese tras( Prin ur%are- tre#uia neap$rat s$ fac ceva(
>a &nceput- a% &ncercat *i eu- ca toat$ lu%ea- s$ aplic- %ai %ult sau %ai puţin- locurile co%une
cunoscute- cu re"ultatele tot %ai ecepţionante pe care le cunoa*te%(
Apoi- foarte repee , &nt.%plarea potrivin #ine lucrurile , a% &nt.lnit un %eic +eneralist pasionat
e pro#le%ele nutriţiei acesta %i'a at c.teva sfaturi- ale c$ror principii p$reau s$ e%ole"e funa%entul
ieteticii traiţionale(
0oarte cur.n up$ aceea- o#ţinuse% re"ultate eose#it e pro%iţ$toare( Atunci- %'a% hot$r.t s$
aprofune" pro#le%a- ceea ce era estul e u*or- eoarece lucra% &ntr'un +rup far%aceutic *i avea%- astfel-
acces la infor%aţii *tiinţifice care %$ interesau(
Dup$ c.teva s$pt$%.ni- reu*ise% s$ o#ţin %ajoritatea pu#licaţiilor france"e *i a%ericane in acest
o%eniu( Chiar ac$ aplicarea unor re+uli aucea re"ultate- eu voia% s$ le &nţele+ #a"a ( *tiinţifica( Dorea% s$
*tiu c.n *i cu% &ncepeau s$ evin$ eficace *i care era li%ita lor e aplicare(
De la &nceput &%i i%pusese% s$ nu &nl$tur practic ni%ic in ali%entaţie- cu e/cepţia "ah$rului( C.n
ai ca %isiune s$'i &nsoţe*ti pe vi"itatori la restaurante- nici nu poate fi vor#a s$ nu%eri caloriile ori s$ te
li%ite"i la <un %$r *i un ou r$scopt=( !re#uia s$ +$sesc altceva(
Prin ur%are- a% pierut treispre"ece ilo+ra%e lu.n &n fiecare "i %ese e afaceri *i veţi afla *i
&nţele+e- %ai eparte- cu%(
Dar enunţarea unor principii este un lucru- iar aplicarea lor est e alta(
Dup$ c.teva luni- a% reactat pentru cei in anturajul %eu- *i la cererea lor- esenţialul %etoei- care
&nc$pea pe trei pa+ini actilo+rafiate(
)ncerca%- pe c.t posi#il- s$ stau cel puţin o or$ cu fiecare persoan$ interesat$- pentru a'i e/plica #a"ele
*tiinţifice ale %etoei(
Dar nu era &ntoteauna suficient( Gre*elile +rosolane- f$cute involuntar- co%pro%iteau prea aesea

5
re"ultatele( )n toate ca"urile- forţa cultural$ a ieilor %o*tenite- e altfel &n contraicţie cu %etoa %ea- era
prea puternic$- *i f$cea ca lucrurile s$ fie &nţelese &n %o neclar( De aceea- &n %intea %ea s'a e"voltat treptat
ieea e a reacta un ocu%ent %ai co%plet(
Cartea e faţ$ are pretenţia e a fi un ghid *i- scriin'o pentru u%neav oastr$- a% ur%$rit ur%$toarele
scopuri2
, s$ e%iti"e" ieile %o*tenite- printr'o ar+u%entaţie suficient e convin+$toare- pentru ca acestea
s$ fie a#anonate
, s$ pre"int #a"ele *tiinţifice funa%entale- inispensa#ile pentru &nţele+erea feno%enelor nutriţiei
, s$ enunţ re+uli si%ple- .n esenţialul funa%entului lor tehnic *i *tiinţific
, s$ &nf$ţi*e"- &n cele %ai %$runte etalii- toate coniţiile e aplicare a acestei %etoe
, s$ au- pe c.t posi#il- o aev$rat$ %etoolo+ie( S$ reali"e"- &ntruc.tva- un ghid practic (
)n ulti%ii ani- ajutat e sfaturile profesioni*tilor- a% o#servat- cercetat- testat- e/peri%entat *i &ncercat(
Ast$"i- a% convin+erea
Veţi &nv$ţa- inc$ a% escoperit
aceast$ carte- că *inuela#orat o %eto$
te îngraşi eficient$
pentru c$ %$n.nci*i u*or
%ult-eciaplicat(
pentru c$ %$n.nci prost(
Veţi &nv$ţa s$ v$ +estionaţi ali%entaţia a*a cu% v$ +estionaţi #u+etul(
Veţi &nv$ţa s$ v$ conciliaţi o#li+aţiile fa%iliale- sociale *i profesionale cu propria pl$cere(
Veţi &nv$ţa- &n fine- să m)ncaţi întrun mod mai sănătos, fără ca să adoptaţi o alimentaţie tristă (
Cartea e faţa nu este pre"entarea unui <re+i%=( Este e/punerea unei noi %etoe e ali%entaţie- care
const$ &n a învăţa săţi menţii echilibrul ponderal, în timp ce continui să te bucuri de plăcerile mesei,
iniferent ac$ e*ti acas$- la prieteni sau la restaurant(
Dar- ca o consecinţ$- veţi afla cu surprinere c$- aopt.n aceste noi principii ali%entare- veţi re+$si
ca prin far%ec o vitalitate fi"ic$ *i intelectual$ pe care le'aţi pierut e %ult( 1i v$ voi e/plica e ce(
Veţi afla c$ anu%ite o#i*nuinţe ali%entare stau uneori la ori+inea unei lipse e tonus *i- ca ur%are- a
unei perfor%anţe sportive sau profesionale %inore(
Veţi *ti c$- aopt.n anu%ite principii e nutriţie funa%entale- u*or e pus &n aplicare- veţi putea
eli%ina o#oseala #rusc$ ce v$ afectea"$- pro#a#il- *i veţi re+$si o vitalitate opti%$(
De aceea- chiar *i &n ca"ul c.n e/cesul u%neavoastr$ poneral este %oest ori aproape nul-
&nv$ţarea %etoei *i a principiilor pe care tre#uie sa le aoptaţi pentru un control eficient al ali%entaţiei este e
%are i%portanţ$(
Aceasta conuce- &n orice ca"- la o#.nirea unei noi ener+ii- +aranţie a unei %ai %ari eficienţe &n
toate o%eniile vieţii personale *i profesionale(
Veţi constata- pe e alt$ parte- c$ pro#le%ele +astro'intestinale- cu care v'aţi rese%nat s$ tr$iţi- vor
isp$rea total *i efinitiv- eoarece aparatul i+estiv vi se va echili#ra co%plet(
Dar- cu toate c$ &n aceasta lucrare fac apolo+ia #unei #uc$t$rii france"e- &n +eneral- *i a vinului *i
ciocolatei &n special- intenţia %ea nu era c.tu*i e puţin ca- scriin'o- s$ pla+ie" e/celentele +hiuri
+astrono%ice pe care le cunoa*teţi cu toţii( ;$rturisesc totu*i c$ era% tentat s'o fac- fiinc$ &ntoteauna %i'a
fost +reu s$ espart %.ncarea e pl$cere *i #uc$t$ria e +astrono%ie(
A% avut *ansa- e c.ţiva ani &ncoace- s$ frecvente" cele %ai #une restaurante in lu%e- iar str.n+erea
e %.n$ a unui %are #uc$tar %i'a inspirat at.t respect- c.t *i a%iraţie(
;area #uc$t$rie- care- e altfel- este e %ulte ori *i cea %ai si%pl$- a evenit o arta care nu %ai are
nevoie e alte confir%$ri( O art$ pe care a* fi tentat- &n ceea ce %$ prive*te- s'o pun &naintea tuturor celorlalte(

6
 CAPITOLUL I

MITUL CALORIILOR
!eoria sl$#irii- care se #a"ea"$ pe o a#orare hipocaloric$ a pro#le%ei- va r$%.ne- cu si+uranţ$- cea
%ai %are <+af$ *tiinţific$= a secolului (
Aceasta este o curs$- o p$c$leal$- o <ipote"$= si%plist$ *i periculoas$- f$r$ funa%ent *tiinţific real( 1i-
totu*i- ea ne irijea"$ co%porta%entul ali%entar e peste o ju%$tate e secol(
Priviţi &n jurul u%neavoastr$ *i o#servaţi'i pe cei in anturaj veţi constata c$ oa%enii- cu c.t sunt
%ai rotofei- +ro*i- +ra*i sau chiar o#e"i- cu at.t socotesc %ai &nver*unat caloriile pe care le &n+ur+itea"$((
Cu foarte
%o esenţial rarecaloriilor(
pe teoria e/cepţii- tot ceea ce s'a nu%it <re+i%=- e la &nceputul secolului &ncoace- s'a #a"at &n
;are +re*eal$F C$ci nu s'a putut o#ţine nici un re"ultat serios *i ura#il( 0$r$ s$ %ai vor#i% e
efectele secunare cel puţin e"astruoase(
Voi reveni- la sf.r*itul acestui capitol- asupra <feno%enului socio'cultural=- cu caracter scanalos- care
a luat a%ploare- &n %aterie e calorii ali%entare( Pentru c$- &n staiul la care a ajuns ast$"i- nu este nici o
e/a+erare ac$ vor#i% e o aev$rat$ <coniţionare colectiv$=(

A. ORIGINEA TEORIEI CALORIILOR

Doi %eici a%ericani- octorul Ne#ur+ *i octorul Hohnston- e la Universitatea in ;ichi+an- au
e%is , &ntr'o pu#licaţie in 35@ , ieea c$ <o#e"itatea ar fi %ai cur.n re"ultatul unei ali%entaţii prea
<#o+ate= &n calorii- ec.t o eficienţ$ a %eta#olis%ului=(
Stuiul pe care &l f$cuser$ asupra echili#rului ener+etic se #a"a- e fapt pe un nu%$r e o#servaţii
foarte li%itat- *i , %ai ales , fusese reali"at pe o perioa$ prea scurt$ pentru a avea un funa%ent *tiinţific
serios(
)n ciua acestui fapt- chiar e la pu#licare- a fost pri%it ca un aev$r *tiinţific irefuta#il *i- e atunci- a
fost consierat rept <liter$ e evan+helie=(
!otu*i- la c.ţiva ani up$ aceea- cei oi cercet$tori- tul#uraţi , f$r$ &noial$ , e tapajul f$cut &n jurul
escoperirii lor- au e%is- cu ti%iitate- re"erve serioase asupra conclu"iilor la care ajunseser$( Dar acestea au
trecut a#solut neo#servate( !eoria lor era eja &nscris$ &n pro+ra%ul e stuii %eicale al %ajorit$ţii ţ$rilor
occientale une &*i p$strea"$ un loc e onoare chiar *i &n "ilele noastre(

B. TEORIA CALORIILOR
Caloria este cantitatea e ener+ie necesar$ pentru a riica te%peratura unui +ra% e apa e la 36JC la
3KJC(
Corpul o%enesc are nevoie e ener+ie( )n pri%ul r.n- pentru a'*i %enţine te%peratura la apro/i%ativ
5JC( )ntruc.tva- aceasta este necesitatea pri%ar$( Dar- &nat$ ce corpul intr$ &n acţiune- chiar *i nu%ai pentru
a'*i p$stra po"iţia verticala- pentru a se %i*ca- a scoate sunete etc( apare o nevoie supli%entar$ e ener+ie(
Apoi- %ai tre#uie un supli%ent e ener+ie pentru a %.nca- i+era- pentru a &neplini actele esenţiale ale vieţii(
Dar nevoia cotiian$ e ener+ie varia"$ &n funcţie e inivi- v.rst$ *i se/(

Teoria caloriilor ese !r"#oarea$

Dac$ nevoile ener+etice ale unui inivi sunt e 4K@@ e calorii pe "i *i el nu a#soar#e ec.t 4@@@- se
va crea un eficit e K@@ e calorii( Pentru a acoperi acest eficit- or+anis%ul u%an va lua o cantitate e
ener+ie echivalent$ in +r$si%ile e re"erv$- ceea ce va uce- &n consecinţ$- la o sc$ere &n +reutate(
! contrario - ac$ un inivi a#soar#e "ilnic 5K@@ e calorii- &n ti%p ce nevoile sale sunt e 4K@@- &*i
va crea un!eoria
e/ceent e eci
pleac$ 3@@@eelacalorii- care confor%
postulatul va fi stocat- &n %o
c$ruia- nici auto%at- su# for%$
&ntr'un sens- nici &n e +r$si%i
cel$lalt- nuee/ist$
re"erv$(
pierere
e ener+ie( Este %ate%aticF Iar for%ula re"ult$ intr'o ecuaţie inspirat$ irect in teoria lui >avoisier asupra
le+ilor ter%oina%icii(
)nc$ in acest staiu se poate pune &ntre#area2 cu% au reu*it s$ supravieţuiasc$ pri"onierii in la+$rele
e concentrare ti%p e cinci ani- nu%ai cu @@'B@@ e calorii pe "i8 Daca teoria caloriilor ar fi avut un
funa%ent- ei ar fi tre#uit s$ %oar$ e &nat$ ce re"ervele e +r$si%e in corp li s'au epui"at- aic$ up$
c.teva luni(
)n acela*i %o- se poate pune &ntre#area e ce oa%enii care %$n.nc$ %ult- aic$ 6@@@'K@@@ e calorii
pe "i- nu sunt %ai +ra*i 9unii r$%.n chiar %ereu sla#i:( Dac$ teoria caloriilor ar fi avut un funa%ent real-
ace*ti %ari %.nc$i ar fi tre#uit sa c.nt$reasc$- up$ c.ţiva ani- 6@@'K@@ e ilo+ra%e(
Cu% se e/plic$- pe e o parte- c$ %.nc.n %ai puţin , eci reuc.nu'*i cantitatea "ilnic$ e calorii

K
a#sor#ite , unele persoane continu$ s$ se &n+ra*e8 )n orice ca"- %ii e inivi"i se &n+ra*$- e*i ra#$ e foa%e(

C. E%PLICAŢIA
Pri%a &ntre#are este2 e ce nu se prouce piererea &n +reutate- e*i se reuce aportul e calorii8
De fapt- piererea &n +reutate are loc- ar feno%enul este efe%er( Iar acesta este- &n realitate- %otivul
pentru care octorii Ne#ur+ *i Hohnston s'au &n*elat2 o#servaţiile lor s'au &ntins pe o perioaa %ult prea
scurt$(
0eno%enul este ur%$torul2
S$ ne i%a+in$% c$ nevoile "ilnice ale iniviului sunt e 4K@@ e calorii *i c$- ti%p &nelun+at-
aportul caloric a fost reali"at &n funcţie e aceast$ nevoie( Dac$ raţia e calorii scae su#it la 4@@@- se va
utili"a- &ntr'aev$r- o cantitate echivalent$ e +r$si%i e re"erv$- pentru a o co%pensa *i se va constata o
pierere &n +reutate(
)n schi%#- ac$ aportul caloric se sta#ile*te- e acu%- la nivelul a 4@@@ e calorii- faţ$ e cele 4K@@
inainte- or+anis%ul , eter%inat e instinctul s$u e supravieţuire , &*i va ajusta foarte rapi nevoile
ener+etice la nivelul aportului( Din %o%ent ce nu i se au ec.t 4@@@ e calorii- nu va consu%a ec.t 4@@@(
Prin ur%are- piererea e +reutate va fi &ntrerupt$ rapi( Dar or+anis%ul nu se va opri aici( Instinctul e
supravieţuire &l va &%pin+e la o pruenţ$ %ai %are( Iar aceast$ pruenţ$ va fi at.t e i%portant$- &nc.t el &*i va
face in nou re"erve( Dac$ nu i se au- e aici &naintea ec.t 4@@@ e calorii- ei #ine- &*i va i%inua *i %ai %ult
nevoile ener+etice- p.n$ la- e e/e%plu- 3@@ *i va stoca iferenţa e 5@@ e calorii ca +r$si%i e re"erv$(
Se ajun+e- astfel- la un re"ultat opus celui scontat- pentru c$ , &n %o parao/al , &n ti%p ce su#iectul
%$n.nc$ %ai puţin- el &ncepe in nou s$ se &n+ra*e(
De fapt- fiinţa u%an$- ani%at$ per%anent e instinctul e conservare- nu se co%port$ eloc iferit faţ$
e c.inele care &*i &n+roap$ osul- e*i %oare e foa%e( Este- &ntr'aev$r- parao/al- ar c.inele hr$nit foarte
nere+ulat recur+e la instinctul s$u ancestral *i &*i &n+roap$ hrana- constituinu'*i- astfel- re"erve pentru c.n va
fi &nfo%etat(
C.ţi intre u%neavoastr$ nu aţi fost victi%ele &n*elate ale acestei teorii , f$r$ funa%ent , a
caloriilor8
Cu si+uranţ$ c$ aţi &nt.lnit &n anturajul u%neavoastr$ o#e"i care %ureau e foa%e( Acest fapt este
eose#it e aev$rat pentru su#iecţii e se/ fe%inin( Ca#inetele psihiatrilor sunt pline e fe%ei a c$ror epresie
nervoas$ re"ult$ prea aesea in aplicarea teoriei- caloriilor( De cu% intr$ &n aceast$ hor$ infernal$- ele &i evin
foarte repee sclave- eoarece *tiu c$ orice oprire uce la o nou$ cre*tere &n +reutate- %ai %are ec.t aceea pe
care o aveau la &nceput(
;ajoritatea %e%#rilor corpului %eical se ascun up$ e+et( Ei( &*i au foarte #ine sea%a c$
pacientele lor nu sl$#esc- ar le #$nuiesc- %ai e+ra#$- c$ nu respect$ re+ulile jocului *i c$ %$n.nc$ pe ascuns(
Unii ieteticieni profesioni*ti au or+ani"at chiar *einţe e terapie e +rup 3- une fiecare o#e" vine *i &*i eclar$
pu#lic- &n faţa cole+ilor- piererea &n +reutate- pri%it$ cu aplau"e- ori c.*ti+ul &n +reutate- sancţionat cu
fluier$turi( Cru"i%ea %ental$ a unor ase%enea practici nu este eparte e cea %eieval$(
O%ul &n halat al# 9cu e/cepţia unor anu%iţi speciali*ti: &*i va pune cu at.t %ai puţine &ntre#$ri asupra
cuno*tinţelor sale e #a"$ &n acest o%eniu cu c.t acestea in ur%$ sunt %ai cur.n si%#olice( )n afara unor
locuri co%une- cultura sa *tiinţific$ &n %aterie e nutriţie este ca% reus$(
De altfel- nutriţia nu este un o%eniu care s$'i interese"e &n %o eose#it pe %eici( A% re%arcat c$-
printre cei ou$"eci e %eici cu care a% lucrat &nainte e a scrie aceast$ carte- toţi- f$r$ e/cepţie- au fost au*i
&n situaţia e a se interesa e nutriţie- e a face cercetare *i e a reali"a e/peri%ente nu%ai pentru c$- iniţial-
avuseser$ ei &n*i*i +rave pro#le%e e +reutate pe care oreau s$ le re"olve(
Ceea ce este consternant- #a chiar scanalos- este faptul c$ , &n r.nurile %arelui pu#lic , a fost l$sat$
s$ se e"volte ieea confor% c$reia teoria caloriilor ar avea o #a"$ *tiinţific$ real$( Aceast$ teorie a o#.nit-
in p$cate- autoritate *i constituie- e acu%- un at cultural esenţial al civili"aţiei noastre occientale(
!eoria caloriilor este at.t e a.nc ancorat$ &n %entalitatea noastr$- &nc.t nu e/ist$ vreun restaurant al
unei colectivit$ţi- cafenea e cartier sau cantin$ %ilitar$ care s$ nu afi*e"e nu%$rul e calorii al fiec$rui fel e
%.ncare- pentru ca oricine s$ poat$ fi &n cuno*tinţ$ e cau"$( Nu trece o s$pt$%.n$ f$r$ ca vreuna intre
nu%eroasele
ulti%ele reviste
%eniuri pusefe%inine
la puncts$enuechipe
ai#$ pe
e pa+ina &nt.i&nunietetic$
speciali*ti articol asupra
care- &npro#le%elor e caloriilor-
lu%ina teoriei sl$#ire- &nf$ţi*.n
propun
aproape f$r$ eose#ire- <o %anarin$ la %icul ejun- o ju%$tate intr'un #iscuit la ora 33- un #o# e n$ut la
pr.n" *i o %$slin$ seara(((=(
!otu*i- se poate pune &ntre#area cu% e a reu*it aceast$ acorare hipocaloric$ a pro#le%ei s$ ne
ilu"ione"e at.ta ti%p8 E/ist$ ou$ r$spunsuri( Pri%ul este c$ un re+i% hipocaloric $ &ntoteauna re"ultate(
Privarea e hran$ pe care se #a"ea"$ uce o#li+atoriu la o oarecare sl$#ire( Dar acest re"ultat- up$ cu% a%
v$"ut- este &ntoteauna efe%er( Revenirea la situaţia iniţial$ este nu nu%ai siste%atica- ar &n %ajoritatea
ca"urilor- ilo+ra%ele puse ep$*esc pra+ul anterior( Al oilea %otiv este acela c$- &n "ilele noastre- <sc$erea
caloriilor= a evenit o for%ia#il$ %i"$ econo%ic$(
E/ploatarea acesteia se reali"ea"$ la un ase%enea nivel- &nc.t ave% e'a face cu un aev$rat lo##L- ai
3
Acestea sunt eose#it e r$sp.nite &n Statele Unite( 9n(a(:(

?
c$rui principali #eneficiari sunt inustria ali%entar$ *i c.ţiva #uc$tari 9interesaţi:- cu co%plicitatea
speciali*tilor &n ietetic$(
!eoria caloriilor este fals$ *i acu% *tiţi *i e ce- ar nu &nsea%n$ c$ sunteţi *i e#arasaţi e ea( Pentru
c$ este at.t e a.nc &nfipt$ &n %intea u%neavoastr$- &nc.t v$ veţi surprine &nc$ %ult ti%p- e aici &nainte-
co%port.nu'v$ up$ principiile sale(
C.n vo% a#ora %etoa e ali%entaţie pe care o reco%an &n cartea e faţ$- veţi fi foarte tul#uraţi-
&n %$sura &n care tot ceea ce v$ propun poate ap$rea &n total$ contraicţie cu aceast$ fai%oas$ teorie(
Dac$ este ca"ul- recitiţi acest capitol- p.n$ c.n lucrurile vor eveni perfect clare(
CA>VARU> CE>UI SUM'A>I;EN!A! SAU
;AR!IRIU> OMEU>UI
9up$ Dr( H('P( Ruasse:
sl$#ire( Aceast$ cur#$ arat$ foarte #ine c$ re+i%urile hipocalorice succesive ajun+ s$ cree"e o re"istenţ$ la
Se vee- prin ur%are- c$- pe %$sur$ ce se reuce raţia caloric$- rana%entul re+i%ului scae *i
or+anis%ul tine nu nu%ai s$'*i re+$seasc$ +reutatea iniţial$- ci *i s$'*i constituie re"erve supli%entare(


 CAPITOLUL II

CLA&I'ICAREA ALIMENTELOR
Cre c$ acest capitol este sin+urul puţin %ai co%plicat e citit *i %ai ificil e asi%ilat- in cau"a
caracterului s$u tehnic- lucru pentru care veţi avea #un$voinţa s$ %$ iertaţi( Restul c$rţii va putea fi citit- ac$
vreţi- ca un ro%an(
De'a lun+ul &ntre+ii e/puneri- voi %enţiona iverse cate+orii e ali%ente( Se cuvine s$ *tiţi espre ce
este vor#a- altfel &nţele+erea +lo#al$ a %etoei risca s$ v$ scape(
A% &ncercat s$ reuc capitolul e faţ$ la cea %ai si%pl$ e/presie a sa( Prin aceasta- &nţele+ c$ nu
conţine ec.t
Dac$-esenţialul a ceea
totu*i- veţi ce s$
&ncepe tre#uie s$ *i
c$scaţi *tiţi(
veţi aor%i up$ al "ecelea r.n- treceţi repee la re"u%atul
capitolului( Dar &nainte e a a#ora %etoa propriu'"is$- va tre#ui neap$rat s$ va &ntoarceţi la el- altfel
asi%ilarea acesteia poate fi co%pro%is$(
Ali%entele sunt su#stanţe co%esti#ile care conţin un anu%it nu%$r e ele%ente or+anice- ca2
proteinele- lipiele- +luciele- precu% *i s$ruri %inerale *i vita%ine( !otoat$- ele sunt co%puse *i in ap$ *i
%aterii nei+era#ile- ca fi#rele(

A. PROTEINELE (sa! PROTIDELE)

Acestea sunt celulele or+anice ale %ateriei vii- aic$ ale %u*chilor- or+anelor- ficatului- creierului-
oaselor etc( Sunt for%ate in cei %ai si%pli co%ponenţi- nu%iţi a%inoaci"i( Unii intre ace*tia sunt fa#ricaţi
e c$tre or+anis%( ;ajoritatea celorlalţi a%inoaci"i provin &ns$ intr'un aport e/terior- reali"at prin
inter%eiul ali%entaţiei- &n care proteinele pot avea o u#l$ ori+ine2
, srcine animală cantit$ţi %ari se +$sesc &n carne- pe*te- #r.n"$- ou$- lapte
, srcine vegetală &n soia- %i+ale- alune- cereale inte+rale *i &n unele le+u%inoase(
Iealul este e a consu%a at.t proteine e ori+ine ve+etal$- c.t *i proteine e ori+ine ani%al$(
Proteinele sunt inispensa#ile pentru or+anis%2
, pentru construcţia structurilor celulare-
, ca eventual$ surs$ e ener+ie- up$ transfor%area &n +luco"a 9ciclul REMS:-
, pentru proucerea anu%itor hor%oni *i neuro%eiatori 4-
, pentru constituirea aci"ilor nucleici 9necesari reproucerii:( Un re+i% ali%entar cu eficit e
proteine poate avea +rave- consecinţe asupra or+anis%ului2 topirea %u*chilor- ofilirea pielii etc(
Raţia "ilnic$ e proteine tre#uie s$ fie e circa ?@ +ra%e la copil- *i @ e +ra%e la aolescent(
>a ault- ea tre#uie s$ repre"inte un +ra% pe ilo+ra%ul e +reutate- cu un %ini%u% e KK e +ra%e
pe "i la fe%eie- *i @ e +ra%e pe "i la #$r#at(
Altfel spus- consu%ul e proteine- pentru un ault- tre#uie s$ repre"inte cel puţin 3K in aportul
ener+etic "ilnic( Dac$ &ns$ consu%ul e proteine este- &ntr'aev$r- prea %are- iar activitatea fi"ic$ este
insuficient$- re"iuurile proteice vor persista &n or+anis% *i se vor transfor%a &n aci uric- su#stanţ$
responsa#il$ pentru &%#oln$virile e gută.
Cu e/cepţia oului- proteinele ani%ale sau ve+etale nu auc cantitatea echili#rat$ e a%inoaci"i
necesari or+anis%ului(
A#senţa unui a%inoaci poate constitui <factorul li%itativ= care s$ st.njeneasc$ asi%ilarea altor
a%inoaci"i( De aceea- ali%entaţia tre#uie s$ asocie"e proteinele e ori+ine ani%al$ cu cele e ori+ine ve+etal$(
O ali%entaţie #a"at$ nu%ai pe proteine ve+etale 9ve+etarianis%: ar fi e"echili#rat$- ar fi lipsit$- &n
special- e cistein$- ceea- ce ar provoca tul#ur$ri ale cornoaselor 9un+hii- p$r:(
)n schi%#- un re+i% ve+etarian- care inclue ou$ *i lactate poate fi echili#rat(

B. GLUCIDELE (sa! *IDRAŢII DE CARBON)

Gluciele sunt %olecule co%puse in car#on- o/i+en *i hiro+en(

Glice"ia
Gluco"a este principalul <car#urant= al or+anis%ului( Ea este stocat$- ca re"erv$- su# for%$ e
+luco+en- &n %u*chi *i ficat(
Glice%ia repre"int$ procentul e +luco"$ in s.n+e( Pe ne%.ncate- are e o#icei valoarea e un +ra%
e +luco"$ la litrul e s.n+e(
C.n se a#soar#e , pe ne%.ncate , o +luci$ 9p.ine- %iere- f$inoase- cereale- ulciuri etc(:- se o#serv$
4
Neuro%eiator- aic$ su#stanţ$ chi%ic$ eli#erat$ e celulele nervoase- su# influenţa unei e/citaţii *i care
prouce un efect #iolo+ic aaptat 9n(a(:

B
o variaţie a procentului e +luco"$ in s.n+e- up$ cu% ur%ea"$2
, &ntr'un pri% ti%p- +lice%ia cre*te 9%ai %ult sau %ai puţin- &n funcţie e natura +luciei:-
, &ntr'un al oilea ti%p 9up$ secretarea insulinei- e c$tre pancreas:- +lice%ia scae- iar +luco"a
p$trune- astfel- &n celule-
, &ntr'un al treilea ti%p- +lice%ia revine la nor%al 9vezi schema de mai jos:(
;ult$ vre%e- +luciele au fost &ncarate &n ou$ cate+orii #ine iferenţiate- &n funcţie e capacitatea
lor e a fi asi%ilate e c$tre or+anis%2 "aharuri rapie pe e o parte- *i "aharuri lente- e cealalt$(
>a ru#rica zaharuri rapide - fi+urau "aharurile si%ple *i "aharurile u#le- ca2 +luco"a *i "aharo"a- care
se +$sesc &n "ah$rul rafinat 9in trestie e "ah$r sau in sfecl$:- %iere *i fructe(
Denu%irea e <"aharuri rapie= se #a"a pe creinţa confor% c$reia , av.n &n veere si%plitatea
%oleculei e hirat e car#on , asi%ilarea lor e c$tre or+anis% se f$cea rapi- la puţin ti%p up$ in+erare(
)n schi%#- se &ncarau &n cate+oria zaharurilor lente toate +luciele a c$ror %olecul$ co%ple/$ tre#uia
s$ fac$
cu% o#iectul
este- unei ca"ul
&n special- transfor%$ri chi%ice
a%ionului in &n "aharuricare
f$inoase- si%ple 9+luco"$:
eli#erea"$ &n cursul
+luco"a procesului&ne%o
&n or+anis%e- i+estie-
lent *ia*a
pro+resiv.
Aceast$ clasificare este co%plet epa*it$- &n pre"ent- eoarece corespune unei creinţe eronate(
E/peri%ente recente oveesc- efectiv- c$ %olecula e hirat e car#on nu coniţionea"$ prin
co%ple/itate rapiitatea cu care +luco"a este eli#erat$ *i asi%ilat$ e c$tre or+anis%(
Se constat$ c$ v.rful +lice%ic al tuturor +lucielor 9aic$ a#sor#ţia lor %a/i%$:- luat &n %o i"olat- pe
ne%.ncate- survine &n acela*i interval e ti%p 9up$ circa o ju%$tate e or$ e la in+erare:(
Astfel c$- &n loc s$ vor#i% e vite"a e asi%ilare- este %ai aecvat s$ stuie% +luciele &n funcţie e
cre*terea +lice%iei pe care o inuc- aic$ in funcţie e cantitatea e +luco"a prous$(
Este a%is- prin ur%are- e c$tre toţi oa%enii e *tiinţ$ 9ve"i #i#lio+rafia: c$- e acu%- clasificarea
+lucielor tre#uie s$ se fac$ &n funcţie e puterea lor +lice%ic$- efinit$ prin conceptul e indice glicemic(
aharuri si%ple 9+luco"a *i fructo"a in fructe *i %iere:
aharuri co%ple/e 9cereale- f$in$- cartofi- le+u%e uscate:
aharuri u#le 9"ah$r al#- %alto"a in #ere- lacto"a in lapte:

I+,icele -lice"ic
Puterea +lice%ic$ a fiec$rei +lucie este efinit$ prin inicele +lice%ic- care a fost aoptat &n anul
3?( El Se
corespune
a ar#itrarsuprafeţei
+luco"eitriun+hiului
inicele 3@@-ecare
pe cur#a hiper+lice%iei
repre"inta inuse e c$tre
suprafaţa triun+hiului +lucia
e pe cur#ain+erata(
hiper+lice%iei
corespun"$toare( Inicele +lice%ic al altor +lucie este- astfel- calculat upa ur%$toarea for%ula2
Inicele +lice%ic este cu at.t %ai riicat- cu c.t hiper+lice%ia inusa e +lucia testata este %ai %are(
S$ re%arc$% c$ prelucrarea inustrial$ a +lucielor %$re*te inicele +lice%ic al acestora 9corn'
flaes Q BK- poru%# Q @- ful+i e cartofi instant Q K- cartofi fierţi Q @:(
Se *tie- e ase%enea- c$ nu nu%ai cantitatea- ci *i calitatea p$rţii fi#roase a +luciei &i $ acesteia un
inice %ic sau %are 9p.ine foarte al#$ , fran"el$ Q K p.ine al#$ , #a+het$ Q @ p.ine inte+ral$ Q K@ p.ine
+raha% Q 5K ore" al# Q @ ore" neprelucrat Q K@:(

INDICE G>ICE;IC RIDICA! INDICE G>ICE;IC SCU!

;alto"$ 33@ 0ul+i
e
ov$" K@
Gluco"$ 3@@ Cerealecut$r.ţe K@
P.inefoarteal#$ K Ore"co%plet K@
0ul+iecartofiinstant K P.inee+r.uinte+ral$ K@
;iere-ulceaţ$ @P asteinf$in$,cernut$ 6K
Cornflaes BKP .ineesecar$co%plet$ 6@
;orcov BK ;a"$revere 6@
aharo"$9"ah$ral#: K 0asoleal#$ 6@
P.ineal#$ @ P.ineinte+ral$ 5K
Ore"
al# @ >actate 5K
Cartofi @ 0ructeproaspete 5K
Poru%# @ >inte 5@
Sfecl$ @ N$ut 5@
Miscuiţi @ 0asole
uscat$ 4K
Paste9f$in$al#$: ?KC iocolat$a%$ruie 44
Manane ?@ 0ructo"$ 4@
Stafie ?@ Arahie 3K
>e+u%ever"i 3K


 Din orinţa e a si%plifica- propun ca +luciele s$ fie clasificate &n ou$ cate+orii2 <+lucie #une= 9cu
inice +lice%ic sc$"ut: *i <+lucie rele= 9cu inice +lice%ic riicat:- eoarece aceast$ istincţie v$ va per%ite
s$ escoperiţi- printre altele- &n capitolele ur%$toare- cau"ele e/ceentului u%neavoastr$ poneral(

Gl!ci,ele rele
Acestea sunt +luciele a c$ror asi%ilare provoac$ o cre*tere %are a +luco"ei in s.n+e 9hiper+lice%ie:(
Este ca"ul "ah$rului e %as$- su# toate for%ele sale 9pur sau co%#inat cu alte ali%ente- ca pr$jiturile:-
ar este *i ca"ul tuturor +lucielor rafinate inustrial- ca f$ina al#$ *i ore"ul al#- sau al alcoolului 9&n special
alcoolul istilat:- precu% *i al cartofului *i al poru%#ului(

Gl!ci,ele !+e
Contrar celor pre"entate %ai sus- acestea sunt +luciele a c$ror asi%ilare e c$tre or+anis% este sla#$
*i provoac$- prin ur%are- o cre*tere reus$ a +luco"ei in s.n+e(
Este ca"ul cerealelor #rute 9f$in$ cu t$r.ţe:- al ore"ului inte+ral *i al unor f$inoase ca lintea *i #o#ul-
ar %ai ales ca"ul %ajorit$ţii fructelor *i al tuturor le+u%elor- pe care le inclue% *i &n cate+oria fi#relor
ali%entare 9pra"- nap- salat$- fasole vere: *i care conţin- toate- o cantitate reus$ e +lucie(

C. LIPIDELE (sa! GR/&IMILE)

Acestea sunt %olecule co%ple/e- nu%ite , &n %o o#i*nuit , corpi +ra*i(
)n funcţie e ori+inea lor- se eose#esc ou$ %ari cate+orii e lipie2
, lipidele de srcine animală sunt lipiele pe care le conţin carnea- pe*tele- untul- #r.n"a- s%.nt.na
proasp$t$ etc(
, lipidele de srcine vegetală sunt lipiele in uleiul e arahie- %ar+arina etc(
Se pot clasifica lipiele *i &n ou$ cate+orii e aci"i +ra*i2
, acizii graşi saturaţi, care se +$sesc &n carne- %e"eluri- ou$ *i lactate 9lapte- unt- s%.nt.n$-
#r.n"$:
, acizii graşi mononesaturaţi sau polinesaturaţi/ acestea sunt +r$si%ile care r$%.n lichie la
te%peratura a%#iental$ 9uleiul e floarea'soarelui- e rapiţ$ *i %$sline:- e*i unele pot fi
soliificate prin hiro+enare 9fa#ricarea %ar+arinei:( !otoat$- &n aceast$ cate+orie tre#uie incluse
toate +r$si%ile e pe*te(
>ipiele sunt necesare &n ali%entaţie( Pe l.n+$ aceasta ele conţin nu%eroase vita%ine 9A- D- E- : *i
aci"i +ra*i esenţiali 9aciul linoleic *i aciul linolenic: *i servesc la ela#orarea unor hor%oni(
Nu%ai +r$si%ile presate la rece , o#ţinute in pri%a presare , +arantea"$ conţinutul e aci"i +ra*i
esenţiali(
Asi%ilarea +r$si%ilor este pertur#at$ c.n acestea sunt a%estecate cu +luciele rele- ceea ce are rept
consecinţ$ o i%portant$ stocare e ener+ie- su# for%a +r$si%ilor e re"erv$(
)n +eneral- %.nc$% prea %ulte +r$si%i( Pr$jelile- +o+o*ile- sosurile inutile *i preparatele cu +r$si%e
ne'au invaat ali%entaţia- c.n- e fapt- pute% prepara foarte #ine %.nc$rurile cu %ult %ai puţine +r$si%i- ar
la fel e elicioase- f$r$ a a#u"a e acestea in ur%$(
Anu%ite lipie sunt responsa#ile pentru e/cesul e colesterol- ar , &n realitate , e/ist$ ou$ tipuri e
colesterol2 cel <#un= *i cel <r$u=- o#iectivul nostru fiin %enţinerea colesterolului total la cel %ai sc$"ut nivel
posi#il- prin reunirea tuturor coniţiilor pentru ca procentul e colesterol #un s$ fie cel %ai %are 5(
!re#uie s$ *ti% c$ nu toate lipiele favori"ea"$ cre*terea colesterolului <r$u=( Di%potriv$- sunt unele
care au teninţa e a'l face s$ sca$ si%ţitor(
De fapt- pentru a fi o#iectivi- +r$si%ile tre#uie &%p$rţite &n trei cate+orii2

3( grăsimile care măresc colesterolul

Acestea sunt +r$si%ile saturate care se re+$sesc &n carne- %e"eluri- unt- #r.n"$- untur$- lactate

4( grăsimile care nu au dec)t o mică influenţă asupra colesterolului

Acestea sunt conţinute e crustacee- ou$- carnea e pasare , 9f$r$ piele:

5( grăsimile care scad colesterolul

Acestea sunt uleiurile ve+etale2 %$sline- rapiţ$- floarea'soarelui- poru%# etc( C.t espre pe*te-
5
Ve"i capitolul VIII- cu privire la supercolesterol( 9n(a(:

3@
+r$si%ea acestuia nu intervine cu aev$rat &n %eta#olis%ul colesterolului- ci constituie un %o e prevenire a
#olilor cariovasculare- f$c.n s$ sca$ tri+liceriele *i &%pieic.n tro%#o"ele( Prin ur%are- tre#uie s$
%.nc$% pe*te +ras 9so%on- ton- scru%#ie- herin+- sarin$:(
;etoa e sl$#ire pe care o propun se #a"ea"$- &n parte- pe ale+erea f$cut$ &ntre +luciele <#une= *i
cele <rele=( De ase%enea- tre#uie s$ ale+eţi &ntre +r$si%ile <#une= *i cele <rele=- ac$ aveţi un colesterol cu
teninţ$ e cre*tere sau ac$ oriţi s$ fiţi asi+uraţi &%potriva riscului #olilor cario'vasculare 6(

D. 'IBRELE ALIMENTARE
Acestea sunt su#stanţele conţinute &n special e le+u%e- le+u%inoase- fructe *i cereale &n stare #rut$(
De*i ele nu au nici o valoare ener+etic$ a priori- fi#rele ali%entare joac$ un rol e/tre% e i%portant &n
i+estie- &n special atorit$ celulo"ei- li+ninei- pectinei *i a %ucila+iilor pe care le conţin( Ele asi+ur$ un #un
tran"it intestinal- iar a#senţa lor st$ la ori+inea %ajorit$ţii ca"urilor e constipaţie( 0i#rele fiin- totoat$-
foarte #o+ate &n vita%ine- oli+oele%ente K *i &n s$ruri %inerale- insuficienţa lor poate uce la +rave carenţe(
Ele &%pieic$ a#sor#ţia- pe cale i+estiv$- a lipielor- i%inu.n astfel riscul e aterosclero"$(
Pe e alt$ parte- fi#rele au avantajul e a li%ita efectele to/ice ale anu%itor su#stanţe chi%ice- cu%
sunt aitivii *i coloranţii( Dup$ opinia unor %eici +astro'ener+olo+i- anu%ite fi#re ar avea capacitatea e a
proteja colonul &%potriva a nu%eroase riscuri *i- %ai ales- &%potriva cancerelor i+estive(
)n ulti%ii ani- cre*terea nivelului e viaţ$ in ţ$rile inustriali"ate a avut ca ur%are sc$erea
consu%ului e fi#re(
0rance"ii consu%$- actual%ente- su# 4@ e +ra%e e fi#re pe "i)n 34K- consu%ul e le+u%e uscate
9eose#it e #o+ate &n fi#re: era e -5 + anual- pe cap e locuitor( Ast$"i nu %ai este ec.t e 3-5 +(
Ma"a hranei italienilor a fost at$ &ntoteauna e paste f$inoase( Dar acu% 5@ e ani esenţialul hranei
lor era &nc$ alc$tuit in le+u%e 9#o+ate &n fi#re: *i paste f$cute in f$in$ inte+ral$- aic$ f$in$ #rut$- care
conţinea fi#rele e celulo"a in +r.u(
Ast$"i- o at$ cu cre*terea nivelului e viaţ$- carnea a &nlocuit &n cea %ai %are %$sur$ le+u%ele- iar
pastele sunt fa#ricate cu f$in$ al#$- cernut$- aic$ f$in$ in care au fost eli%inate fi#rele( )n acest %o e/plic$
autorit$ţile %eicale in Italia nu nu%ai frecvenţa %ai %are a o#e"it$ţii- ci- &n special- proliferarea alar%ant$ a
cancerelor i+estive(?

&UR&ELE DE 'IBRE (CELULOZ/)

0i co+ce+ra1ia lor la 233 - ,e ali"e+e

Produse cerealiere 0egume uscase ructe uscate oleaginoase

!$r.ţe 6@+ 0asoleuscat$ 4K+ Nuc$ecocosuscat$ 46+
P.ine inte+ral$ 35+ ;a"$re uscat$ 45+ S%ochine uscate 3B +
0$in$necernut$ 3+ >inte 34+ ;i+ale 36+
Ore"inte+ral +K N$ut +4 Stafie +
Ore"al# 3+
P.ine
al#$ +3 Cur%ale +
Arahie +

0egume verzi ructe proaspete

;a"$re vere fiart$ 34 Var"$ +
6 %eur$ +B
+
P$trunjel + Riichi 5+ Perecucoaj$ 5+
Spanacfiert + Ciuperci 4-K+ ;erecucoaj$ 5+
0etic$ +K ;orcovi +4 C$p*uni +4

6
Un capitol &ntre+ este consacrat hipecolesterolului ca *i influenţei sale asupra riscurilor cario'vasculare( V$
reco%an$% s$'l citiţi cu atenţie- pentru a fi si+uri c$ ale+erea ali%entelor pe #a"a acestei %etoe va fi cea
aecvat$( 9n(a(:
K
Oli+oele%ente , aic$ %etale sau %etaloi"i aflate &n cantit$ţi infinite"i%ale &n corpul u%an *i care sunt
necesare pentru anu%ite reacţii chi%ice in or+anis%- &neplinin un rol e catali"ator( 9n(a(:
?
Ve"i pu#licaţiile Profesorului Giacosa- 1eful Serviciului e Nutriţie in Centrul Naţional e Cercetare a
Cancerului- Genova( 9n(a(:

0etic$- lat( Valerienella olitoria- plant$ folosit$ pentru salat$( 9n( tr(:

33
 An+hinare 6+ Salat$vere 4+ Piersici 4+
9l$ptuc$:
Pra" +6

S'a e%onstrat c$ fi#rele 9celulo"a: au o acţiune #enefic$ &n ca"ul o#e"it$ţii( Introucerea lor &n
ali%entaţie are ca efect sc$erea +lice%iei- ca *i a insuline%iei 9aic$ a secreţiei e insulin$:- care sunt
r$spun"$toare , up$ cu% vo% veea &n capitolul ur%$tor , pentru constituirea +r$si%ii e re"erv$(
Dintre cele patru %ari fa%ilii e su#stanţe ali%entare- proteinele sunt a#solut necesare or+anis%ului-
eoarece conţin a%inoaci"i cu at.t %ai inispensa#ili- cu c.t corpul nostru nu *tie s$'i fa#rice( !ot a*a stau
lucrurile &n privinţa unor anu%ite +r$si%i care conţin vita%ine *i a oi aci"i +ra*i esenţiali 9aciul linoleic *i
aciul linolenic:-
consierate pe puţin
cel %ai care celulele
necesare-noastre
pentrusunt incapa#ile *tie
c$ or+anis%ul s$ les$sinteti"e"e( Nu%ai in
prouc$ +luco"$ +luciele ar putea
+r$si%ile fi
e re"erv$(
Dar tre#uie *tiut c$ lipiele *i proteinele se +$sesc eseori co%#inate &n acelea*i ali%ente- cu% este
ca"ul c$rnii(
Pe e alt$ parte- nu%ai +luciele *i lipiele au o putere ener+etic$ %are(
De aceea , pentru ca e/punerea noastr$ s$ fie clar$ , vo% 9l$sa eoparte- &n %are %$sur$- proteinele(
Astfel- e fiecare at$ c.n vo% vor#i e un ali%ent- &l vo% efini prin apartenenţa sa la oar trei cate+orii2
, +lucie sau hiraţi e car#on 9f$c.n preci"area --#une= sau --rele=:
, lipide
, fibre alimentare
C.n un ali%ent va conţine- &n acela*i ti%p- *i +lucie *i lipie- ca &n ca"ul arahielor- vo% spune c$
este glucidolipidic.

REZUMAT
Proteinele sunt su#stanţe care se afl$ &n nu%eroase ali%ente e ori+ine ani%al$ *i ve+etal$2 carne-
pe*te- ou$- lactate *i le+u%inoase( Sunt inispensa#ile or+anis%ului *i nu &n+ra*$(
1lucidele sau hidraţii de carbon sunt su#stanţe care sunt transfor%ate &n +luco"$( Se +$sesc &n
ali%ente care- la ori+ine- conţin fie "ah$r 9fructe- %iere:- fie a%ion 9f$in$- cereale- f$inoase:( A#sor#ţia
+lucielor se face pe sto%acul +ol- la un interval e ti%p e+al cu in+erarea lor( Sunt clasificate &n funcţie e
puterea lor +lice%ic$- %$surat$ prin inicele +lice%ic( Se poate face- e ase%enea- iferenţa &ntre <+luciele
#une=- cu inice sc$"ut- *i --+luciele rele=- cu inice +lice%ic riicat(
0ipidele sunt su#stanţe a c$ror ori+ine poate fi at.t ani%al$- c.t *i ve+etal$( Acestea sunt +r$si%i
9carne- %e"eluri- pe*te- unt- ulei- #r.n"eturi:( Unele intre ele pot %$ri colesterolul 9carne- lactate:- altele-
i%potriv$- contri#uie la sc$erea lui 9uleiul e %$sline etc(:(
ibrele alimentare %celuloza& &n aceast$ cate+orie intr$ toate le+u%ele ver"i 9salate- anive- pra"-
spanac- fasole vere:- ar *i unele le+u%e uscate- fructele *i cerealele &n stare #rut$- care conţin fi#re &n %are
cantitate( !re#uie s$ fie consu%ate frecvent- eoarece insuficienţa lor uce la carenţe +rave(

CLA&I'ICAREA LIPIDELOR4 GLUCIDELOR4 GLUCIDO5LIPIDELOR ŞI A 'IBRELOR

ALIMENTARE

>IPIDEB G>UCIDE A>I;EN!E 0IMRE A>I;EN!ARE

G>UCIDO'
>IPIDICE
CARNE 0IN >AP!E SPARANGTE>
, OAIE PINE NUCI SA>A! VERDE
, VAC MISCUII A>UNE SPANAC
, VIE> ORE ARATIDE VINE!E
, CA> CAR!O0I ;IGDA>E RO1II
, PORC PAS!E CREIER DOV>ECEI
;EE>URI GRI1 0ICA! E>IN
PASRE CU1'CU1 SOIA9f$in$: VAR
IEPURE !APIOCA GER;ENIDE CONOPID

B
!oate ali%entele care fi+urea"$ &n aceast$ coloan$ 9cu e/cepţia untului- uleiurilor *i %ar+arinelor: conţin *i
proteine 9protie:( 9n(a(:

Conţin o foarte sla#$ proporţie e +lucie( 9n(a(:

34
 GRU
PE1!E 0ASO>E PAS!E CU OU VARACR
USCA!
CRAM ;ARE NUCDECAHOU 0ASO>EVERDE
CREVE!E >IN!E NUCDECOCOS PRA
>ANGUS! NU! CIOCO>A! ARATIDE
>ANGUS! ;ORCOVI ATR ARDEIGRAS
OU ;IERE ;S>INE ANDIVE
UN! A>COO> CAS!ANE CIUPERCI
MRNE!URI PORU;M CAS!ANE DU>CI NAPI
U>EIURI 0RUC!E SCOICI SA>ASI0I3@
;ARGARINE 0RUC!E S!(HAWUES 0RUC!E
USCA!E S!RIDII >EGU;EUSCA!E
AVOCADO

CLA&I'ICAREA GLUCIDELOR

GLUCIDR EELE GLUCIDB EUNE

ATR DIN !RES!IE CEREA>E MRU!E
9al# sau ro*cat: 9+r.u- ov$"- or"- %ei etc(:
ATRDINS0EC> 0AINMRU!9necernut$:
ATRMRUNNERA0INA! PINEinte+ral$
;IERE PINE e
secar$-
inte+ral$
SIROP DE
ARAR PINEcu
t$r.ţe
DU>CIURI ORE inte+ral
;E>AS PAS!E in
f$in$
inte+ral$
DU>CEURI-
)NGTEA! HE>EURI
DE 0RI1C GER;ENE
MOMVERDE DEGRU
MU!URI DU>CI >IN!E
9sucuriaciulate-cocacola: 0RUC!E
0INRA0INA! E>IN
9pentru#a+hete-fran"el$-pes%eţi: NAP
PRHI!URI DIN 0IN A>M 1I ATR 1I ATR GER;ENI DE SOIA
PIA ;UGURI
DE
MA;MUS
MRIO1E-CORNURI-MISCUII INI;DEPA>;IER
0OIE!AHE-SU0>EURI SA>SI0I
PAS!E
A>ME VINE!E
9spa+hete-raviolietc(: DOV>ECEI
ORE A>M 9rafinat: CAS!RAVEI
A;IDON DINCAR!O0I RO1II
;ORCOVI RIDICTI
PORU;M CIUPERCI
A;IDON DINPORU;M VAR
GRI1-
CU1'CU1 CONOPID
A;IDON 0ASO>E
VERDE
,CEREA>E
0U>GIcernute
DE PORU;M PRA
ANGTINARE
, PE!A>E DE PORU;M ARDEI GRAS
, ORE SU0>X SA>A! VERDE
A>COO>9&nspecialistilat: SPANAC
NU!
;ARE USCA!
0ASO>E USCA!
CIOCO>A! cu %ini%u% ?@ cacao

3@
Salsifi- lat( 2corzonera hispanica 9n(tr(:

35
 CAPITOLUL III

CUM &E PRODUC 6ILOGRAMELE ÎN E%CE&7

A% v$"ut &n capitolul I c$ solul po"itiv intre <caloriile a#sor#ite= *i <caloriile arse= nu putea e/plica
e/cesul poneral( Cu alte cuvinte- el nu justific$ +r$si%ile e re"erv$( Prin ur%are- e/ist$ o alt$ e/plicaţie- pe
care o propun spre stuiu &n acest capitol(

A. IN&ULINA
Procesul e constituire sau e neconstituire a +r$si%ii e re"erv$ fiin le+at irect e secreţia e
insulin$- este necesar s$ &ncepe% capitolul e faţ$ cu c.teva cuvinte asupra acestui hor%on( 3nsulina 33 este un
hor%on secretat e pancreas- rolul ei fiin vital &n %eta#olis%( 0uncţia sa este aceea e a acţiona asupra
+luco"ei aic$ asupra "ah$rului: in s.n+e- astfel &nc.t aceasta s$ intre &n ţesuturile or+anis%ului( )n acest
staiu- +luco"a este folosita fie pentru a satisface nevoile ener+etice i%eiate ale corpului- fie , ac$ e/ist$ &n
cantitate %are , s$ constituie re"erve e +r$si%e(
Vo% pre"enta- acu%- iverse ipote"e- pentru a eter%ina &n ce coniţii- cu ce tip e ali%entaţie *i &n ce
proporţii se constituie re"ervele e +r$si%e(

B. INGERAREA UNEI GLUCIDE

De e/e%plu- o felie e p.ine- %.ncata singură 9f$r$ alt aaos:(
P.inea este o +luci$ al c$rui a%ion transfor%at &n +luco"$ trece irect &n s.n+e( Or+anis%ul se afl$-
su#it- &n hiper+lice%ie34 9cre*terea procentului e "ah$r in s.n+e:( Pancreasul se ecie- atunci- s$ secrete
insulin$( Aceast$ secreţie e insulin$ are- e fapt- ou$ o#iective2
3( , S$ fi/e"e +luco"a &n ţesuturile or+anis%ului- fie pentru a constitui o re"erv$ e ener+ie pe ter%en
scurt- folosit$ pentru nevoile vitale i%eiate ale corpului 9+lico+en:- fie pentru a constitui un stoc pe ter%en
%ai lun+- ca re"erv$ e +r$si%e
4( , S$ sca$ procentul e "ah$r in s.n+e 9ve"i capitolul asupra hipo+lice%iei:(

C. INGERAREA UNEI GLUCIDE ŞI A UNEI LIPIDE

De e/e%plu- o felie e p.ine cu unt(
)n ceea ce prive*te feno%enul %eta#olic- ne afla% &n faţa unui proces ientic celui escris la
para+raful preceent(
Glucia se transfor%$ in +luco"$ procentul e "ah$r in s.n+e cre*te pancreasul secret$ insulin$(
Diferenţa funa%ental$- &ns$- este aceea c$- &n acest ca"- lipia se re+$se*te &n s.n+e- transfor%at$ in
aci +ras(
Dac$ pancreasul se afl$ in perfect$ stare- o"a e insulin$ pe care o va secreta va fi e/act &n raport cu
cantitatea e +luco"$ ce tre#uie prelucrat$( Dac$ pancreasul are o funcţionare efectuoas$- cantitatea e
insulin$ pe care o va eli#era va fi %ai %are ec.t cea necesar$ pentru prelucrarea +luco"ei *i- astfel- o parte in
ener+ia lipiei 9care- &n %o nor%al- ar fi fost evacuat$:- va fi stocat$ anor%al- ca re"erv$ e +r$si%e(
)nţele+eţi- acu%- c$ starea pancreasului este aceea care &l eose#e*te pe iniviul cu teninţ$ la &n+r$*are e cel
care poate %.nca orice- f$r$ s$ se &n+ra*e- pri%ul fiin afectat e hiper'insulinis%(

D. INGERAREA LIPIDELOR &INGURE

De e/e%plu- o #ucat$ e #r.n"$ %.ncata singură 9f$r$ alt- aaos:(
;eta#olis%ul unei lipie sin+ure nu are nici un efect +lice%ic- aic$ nu are loc nici un fel e eli#erare
e +luco"$ &n s.n+e( )n consecinţ$- pancreasul nu secret$ practic insulin$(
4n absenţa
Ceea ce nuinsulinei
&nsea%n$nuc$există, prinrespectivelor
in+erarea urmare, stocare denu
lipie energie.
folose*te la ni%ic( C$ci- &n cursul procesului
e i+estie- or+anis%ul ia in ali%entul &n cau"$ toate su#stanţele care sunt necesare %eta#olis%ului s$u
ener+etic *i- &n special- vita%inele- aci"ii +ra*i esenţiali- precu% *i s$rurile %inerale 9calciul in lactate:(
Aceast$ e%onstraţie este voit sche%atic$ *i- cu toate c$ %i'a fost f$cut$ e oa%eni e *tiinţ$
e%inenţi- &i face pe %ulţi s$ ".%#easc$ in cau"a si%plit$ţii ei( C$ci realitatea- v$ aţi sea%a- f$r$ &noial$-
este puţin %ai co%plicat$(
)n schi%#- ea preci"ea"$ esenţa feno%enului care ne interesea"$- esenţa in ceea ce tre#uie cunoscut
pentru a &nţele+e re+ulile funa%entale pe #a"a c$rora vo% lucra(
Dar- cu toate c$ acest capitol este cel %ai i%portant , up$ p$rerea %ea , pentru c$- efine*te procesul
33
Insulina este un hor%on secretat e un %ic +rup e celule in pancreas- nu%ite insulele >an+erhans( 9n(a(:
34
Ve"i capitolul VI asupra hipo+lice%iei( 9n(a(:

36
funa%ental al constituirii +r$si%ilor e re"erv$- el este &nc$ insuficient pentru ca s$ &nţele+eţi e ce-
continu.n s$ %.ncaţi a#solut nor%al- ar < diferit =- puteţi piere , &ntr'o pri%$ etap$ , toate ilo+ra%ele
e/ceentare- iar , &ntr'o a oua etap$ , s$ v$ %enţineţi la un nivel ieal(

Not$2 Pancreasul este- &ntruc.tva- *eful e orchestr$ al %eta#olis%ului( Dac$ este &n #un$ stare-
&*i va &neplini nor%al funcţia care const$ &n sc$erea +lice%iei prin proucerea o"ei
aecvate e insulin$( Dac$ este afectat- eci ac$ sufer$ e hiperinsulin$- va avea teninţa
s$ eclan*e"e o stocare anor%al$ e aci"i +ra*i- aic$ +r$si%i e re"erv$( De aceea-
pancreasul , prin funcţia sa insulinic$ , va fi responsa#il pentru ilo+ra%ele e/ceentare(
Vo% veea %ai eparte c$ o ali%entaţie hiper+luciic$ uce- &n ti%p- la o isfuncţie
pancreatic$(

3K
 CAPITOLUL IV

GE&TIONAREA DEPOZITELOR DE GR/&IME

)n capitolul preceent a% pus &n evienţ$ cau"a principal$ a for%$rii +r$si%ilor e re"erv$( Acesta
este- e fapt- r$spunsul la &ntre#area <e ce ne &n+r$*$%8=(
Aţi &nţeles c$ asociaţia lipideglucide, în cadrul unei funcţionări pancreatice detectuoase, poate sta la
srcinea 5ilogramelor excedentare. )n realitate &n loc s$ vor#esc espre +lucie- ar tre#ui s$ preci"e" c$ %$
refer la <+luciele rele=- pentru c$- a*a ((cu% a% v$"ut &n Capitolul II- cau"a +r$si%ii ar fi %ai e+ra#$
calitatea- ec.t pre"enţa acestora in ur%$ &n ali%entaţie(
Poate c$ *tiţi eja acest lucru( Dar ceea ce poate c$ nu cunoa*teţi este %ecanis%ul *tiinţific al
feno%enului(
Pro#a#il c$ nu cunoa*teţi nici %etoa prin care se pun &n aplicare principiile e #a"$ ale modului de
alimentaţie special, care v$ poate per%ite re+$sirea *i %enţinerea echili#rului poneral(
S$ ne i%a+ina% c$ sunteţi un #$r#at &n +reutate e B +- c.n- e fapt , ţin.n cont e &n$lţi%ea pe
care o aveţi , +reutatea u%neavoastr$ ieal$ ar tre#ui s$ fie e 4 e ilo+ra%e( Aveţi- prin ur%are- o +reutate
e/ceentar$ e 3K ilo+ra%e( Unii oa%eni au avut intoteauna o corpolenţ$ *i o +reutate %ai %are ec.t cea
<nor%al$=- ar acesta nu este ca"ul cel %ai frecvent( Oricu%- asta nu &nsea%n$ c$ noul %oel ali%entar pe
care vi'l propun nu va fi eficace( Di%potriv$F
Ca *i &n ca"ul unui %are nu%$r e conte%porani e'ai no*tri- +reutatea u%neavoastr$ era aproape
ieal$- pe c.n aveaţi 4@'4K e ani( Dar- puţin c.te puţin- f$r$ ca s$ v$ aţi sea%a- aţi luat c.teva ilo+ra%e- &n
%o pro+resiv(
;otivele se pare c$ sunt aproape acelea*i pentru toat$ lu%ea2 seentaris% *i schi%#area re+i%ului
ali%entar(
Pri%a schi%#are i%portant$ e re+i% ali%entar are loc up$ c$s$torie *i prin avansarea pe scara
social$( Pentru fe%ei- aceasta poate fi *i consecinţa %aternit$ţii(
Dar ceea ce %$re*te cel %ai %ult circu%ferinţa taliei sunt , &n +eneral , o#i*nuinţele ali%entare
o#.nite &n carul vieţii profesionale *i sociale(
Deci aveţi %ai %ulte ilo+ra%e &n plus *i se pune pro#le%a cu% s$ sc$paţi e ele(
)n cele ce ur%ea"$ ne vo% %$r+ini s$ lua% &n consieraţie nu%ai aspectul tehnic al feno%enului(
Principiul e #a"$ al noului %o e ali%entaţie escris &n cartea e faţ$ se #a"ea"$- &n parte- pe faptul
c$- &n %ajoritatea ca"urilor- se evit$ a%estecarea lipielor cu +luciele rele- av.n +rij$ s$ prefer$% lipiele
#une- &n scopul prevenirii #olilor cario'vasculare(
>ipiele vor fi &nsoţite e iferite le+u%e- &n special e fi#re 9ceea ce vo% veea- %ai eparte- &n
etaliu:(
Iat$ e/e%ple e %eniuri &n care +luciele rele nu fi+urea"$2
Nr. 2.
2ardele 9lipie #une Y proteine:
6mletă cu ciuperci 9lipie Y fi#re:
2alată verde 9fi#re:
7r)nză 9lipie Y proteine:

&a! Nr. 8
+rudităţi 9fi#re:
Pulpa de berbec cu fasole 9lipie Y proteine Y fi#re:
verde
2alată verde 9fi#re:
8meură 9+lucie #une Y fi#re:

&a! Nr. 9
2alată de roşii 9fi#re:
-on cu vinete 9lipie #une Y proteine Y fi#re:
2alată verde 9fi#re:
7r)nză 9lipie Y proteine:

Nici unul intre aceste trei %eniuri nu conţine +lucie rele( Este evient c$ fiecare intre aceste feluri
va n %.ncat f$r$ p.ine( Atenţie la #r.n"eturile e vaci- care conţin K + e +lucie la 3@@ e +ra%e( Este %ai
#ine sa le consu%aţi la %icul ejun sau la +ustare- evit.n s$ le %.ncaţi la sf.r*itul unei %ese care conţine

3?
lipie(35
S$ ne opri% c.teva clipe la aspectul tehnic- pentru a escoperi Zcu% are loc piererea &n +reutate(
)n capitolul preceent a% v$"ut c$- ac$ ali%entaţia ar fi lipsit$ e +lucie- pancreasul nu ar secreta
insulin$ *i c$- &n consecinţ$- nu s'ar constitui +r$si%i e re"erv$(
Deoarece or+anis%ul are nevoie e ener+ie pentru a'*i %enţine echili#rul vital 9%enţinerea
te%peraturii corporale la aproape 5 oC *i consu%ul ener+etic pentru %i*care:- el va recur+e la +r$si%ile e
re"erv$ pentru a o#ţine ener+ia care &i este necesar$(
Astfel- ali%ent.nu'se a#solut nor%al 9aport e vita%ine- s$ruri %inerale etc(:- or+anis%ul &*i va
reuce e la sine +r$si%ile e re"erv$- care constituie e/cesul e +reutate( )ntruc.tva- el va are- cu prioritate-
stocurile e +r$si%e acu%ulate &n preala#il(
Poate cunoa*teţi re+ula e +estionare aplicat$ stocurilor in &ntreprineri2 <ulti%ul intrat , ulti%ul
ie*it- pri%ul intrat , pri%ul ie*it=(
a% v$"ut)n&npre"enţa
capitolul+lucielor
preceent-rele- re+ula
&n acest ca"stocurilor nu este
se constituie nicioat$
re"erve respectat$-
pe ter%en in %o%ent
scurt pentru nevoilece-i%eiate
up$ cu%
9ulti%ul intrat , pri%ul ie*it:- iar ac$ este un surplus- acesta este &n%a+a"inat su# for%$ e +r$si%e e
re"erv$- f$r$ nici o speranţ$ e ie*ire(
Eli%in.n +luciele rele in #olul ali%entar- or+anis%ul &*i re+$se*te eci una intre funcţiile sale
pri%are- care este aceea e a folosi cu prioritate stocurile- pentru a se aprovi"iona cu ener+ie(
Dar &ntre#area pe care v'o puneţi cu si+uranţa- &n +.n- este2 ce se &nt.%pl$ c.n nu %ai e/ist$
+r$si%i e re"erv$8
Atunci c.n acestea au fost co%plet utili"ate *i ne +$si%- &ntruc.tva- &n <lichiare e stoc=- atunci
c.n or+anis%ul *i'a re+$sit practic +reutatea nor%al$- el hot$r$*te s$ p$stre"e un <stoc ta%pon %ini%=- pe
care *i'l va ali%enta treptat- el &nsu*i- pe %$sura nevoilor(
Or+anis%ul- ase%enea celui %ai perfor%ant orinator- va pune la punct o +estiune opti%$ a stocurilor
sale e +r$si%e( 1i aceasta- at.ta ti%p c.t pro+ra%ul nu va fi pertur#at prin interferenţa +lucielor rele(
Dar- e aici- nu ar tre#ui s$ faceţi eucţia pre%atura c$ aplicarea principiilor noului nostru %o e
ali%entaţie v$ va inter"ice pe vecie s$ %.ncaţi cartofi pr$jiţi- pr$jituri *i alte ulciuri( Gluciele rele vor putea
face parte &ntoteauna in ali%entaţie- cu coniţia e a nu le in+era ec.t &n %o e/cepţional *i- pe c.t posi#il-
&ntoteauna separat e lipie- ceea ce va constitui- totu*i- o a#atere e care va tre#ui s$ ţineţi cont &n +estiunea
u%neavoastr$ ali%entar$( Vo% veea &n capitolul ur%$tor cu% s$ aplicaţi aceast$ re+ul$ cu u*urinţ$(
Vo% veea- %ai ales- c$ , up$ ce surplusul e +r$si%i e re"erv$ a fost resor#it , atunci c.n veţi
intra &n fa"a e sta#ili"are- veţi putea inclue iar- &n %esele care conţin lipie- o anu%it$ cantitate e +lucie
rele( Dar va tre#ui s$ fiţi prudenţi şi selectivi (
Deoarece afecţiunea e care suferiţi- pentru a folosi un ter%en %eical- este o proastă toleranţă la
glucoză. Aceasta este sin+ura iferenţ$ intre u%neavoastr$- care v$ hr$niţi nor%al- ar < depuneţi grăsimea=
*i vecinul- care este uscat ca un #.ţ- e*i <#a+$ &n el ca &ntr'un spital=(
Aveţi o intoleranţ$ la "aharuri- poate e natur$ ereitar$- ar sunteţi- cu si+uranţ$- una intre %ult'
prea'nu%eroasele victi%e ale eplora#ilelor o#i*nuinţe ali%entare proprii civili"aţiei noastre(
!otul &ncepe chiar in copil$rie2 apa &nulcit$- piureurile- pr$jiturelele- #o%#oanele *i acaelele( Apoi-
pastele *i ore"ul( Sunt cu %ult %ai u*or e preparat ec.t o spu%$ e ţelin$ sau o %.ncare e pra"( Au fost-
up$ aceea- +ust$rile- tartinele +roase e p.ine cu unt- chiflele cu lapte- #rio*ele- ulceţurile *i turta ulce e la
#unica( ;ai t.r"iu- la internat *i la ar%at$- &n ca"ul #$r#aţilor- au "ai fost cartofii- %acaroanele *i ore"ul( Era
nevoie e lucruri hr$nitoare- care s$ u%ple #urta( 1i- &ntoteauna- %ult$ p.ine *i "ah$r( Vi se spunea c$ "ah$rul
este #un pentru %u*chi(
)n continuare- pe vre%ea stuenţiei- era fie <haleala= e la cantina Universit$ţii- fie vreun fast'foo ori
un sanvici %.ncat la #irtul in colţ( ;icile <chiolhanuri si%patice=- la cole+i acas$- sau or+ani"ate pe
neprev$"ute &n <o+eacul= u%neavoastr$- nu erau- &n realitate- ec.t ni*te <hiraţi e'car#on'partL=(
Iar e c.n aţi intrat &n activitate- chiar ac$ ali%entaţia u%neavoastr$ este %ult %ai e calitate-
sunteţi %ereu victi%a jalnicelor o#i*nuinţe ali%entare ale anturajului(36
Acas$- %.ncaţi ca #e#elu*ii eternele paste- ore"ul- cartofii- a$u+.n uneori *i un sos al#( Este rapi *i
u*or e f$cut- %ai ales c$- &n "ilele noastre- f$ina nu %ai face cocoloa*e(
Nici la serviciu nu e %ai #ine( Nu ai &ntoteauna ti%p s$ %er+i la cantin$( Este %ult %ai u*or s$
%$n.nci un sanvici( E %ai rapi *i %ult %ai si%plu(
1i- apoi , prouctivitatea o#li+$ , &ncerci s$ c.*ti+i ti%pul care &ţi lipse*te &n per%anenţ$( Pe urata
orei e pau"$ pentru %asa &ţi aranje"i iverse tre#uri- e e/e%plu- te uci la coafor sau profiţi- 'pur *i si%plu-
ca s$ %er+i la cu%p$raturi( Aceasta &ţi per%ite s$'ţi re"olvi unele pro#le%e- ar te o#li+$ s$ sari peste %asa e

35
;ai %ult- ale+eţi e preferinţ$- #r.n"$ e vaci cu @ %aterii +rase- #ine scurs$ 9&n seil$:- pentru a eli%ina
"erul care conţine +lucie 9lacto"$:( 9n(a:
36
Un stuiu , pu#licat la 45 ianuarie 3B?- &n <Ne'En+lan Hournal of ;eicine= , f$cut asupra unui nu%$r
e K6@ e aulţi- toţi aoptaţi in copil$rie- arat$ c$ o#e"itatea are- &n pri%ul r.n- o ori+ine ereitar$ 9p$rinţii
#iolo+ici:( 9n(a:

3
pr.n"( 1i- pentru c$ tre#uie s$ re"i*ti- #ei cafea(3K Cafea tare- pe c.t posi#il- *i cu %ult "ah$r- #ine&nţeles- "ah$r
nor%al- fiinc$ este #un pentru %u*chi- chiar *i c.n ace*tia nu lucrea"$(
S.%#$ta *i u%inica ave% <p$pic$ #un$= sau un <couscous'partL= &%preuna cu prietenii- sau- in nou-
%esele traiţionale e fa%ilie( Cartofii copţi &n spu"$ , la ţar$- la %a%[%are , sau +ratinaţi *i pe care ar fi o
cri%$ s$ nu'i %$n.nci cu o pulp$ e #er#ec a*a e #un$(
1i iat$ cu%- &ntoc%ai ca <Mi#enu%=- o%uleţul lui ;ichelin- v$ fa#ricaţi propriul pneu- o roat$ e
re"erv$ e care n'o s$ v$ folosiţi nicioat$ *i care evine cu at.t %ai +reoaie- cu c.t cre*te v$".n cu ochii(
Dar- %ai ales- iat$ cu% aţi fost sau sunteţi into/icaţi cu +lucie e proast$ calitate- aic$ +lucie care
eli#erea"$ +luco"a &n cantitate %ult prea %are(
De aceea- va tre#ui s$ faceţi o cur$ e e"into/icare- ceea ce- e altfel- va coincie cu piererea
e/ceentului e +r$si%e(
)ntruc.tva- va tre#ui să vă ridicaţi pragul de toleranţă la zaharuri. Pentru c$- pe %o%ent- &l aveţi
foarte sc$"ut(
+lucie rele , Ceea ce &nsea%n$
pancreasul c$- e &nat$
u%neavoastr$ ce a#sor#iţi
se pune pe trea#$cea %ai reus$
*i prouce cantitate
o o"$ e +lucie
anor%al$ , *i- &n special- e
e insulin$(
Cu alte cuvinte- o"a e insulin$ prous$ e pancreasul u%neavoastr$ nu se %ai raportea"$ la
cantitatea e +luco"$ eli#erata &n s.n+e( 1i- pentru c$ este e/ceentar$- ea are ca efect recuperarea unei p$rţi
in aci"ii +ra*i pentru a'i stoca su# for%$ e +r$si%i e re"erv$( 0aceţi pur *i si%plu- hiperinsulinis%(
Dar aceste fai%oase o#i*nuinţe ali%entare $un$toare- care vi s'au i%pri%at sau pe care le'aţi aoptat
in u*urinţ$- nu au rept sin+ur$ consecinţ$ +r$si%ea u%neavoastr$( Ele %ai sunt r$spun"$toare *i pentru un
%are nu%$r e afecţiuni e care aţi suferit *i suferiţi &nc$- intre care- cele %ai i%portante sunt oboseala *i
tul#ur$rile i+estive- cu toate i%plicaţiile cunoscute( Aceste ou$ aspecte speciale vor fi stuiate etaliat &n
capitolele espre hipo+lice%ie *i espre i+estie(
)n acest staiu- ţin s$'%i lini*tesc i%eiat cititorul( Ori+inalitatea principiilor pe care vi le reco%an
nu const$ &n aceea c$ vi se las$ cu% se &nt.%pl$ &n %ajoritatea re+i%urilor traiţionale , un spaţiu e %anevr$
nese%nificativ(
Di%potriv$( A% preci"at lucrul acesta &nc$ e la introucere( Veţi putea pune &n practic$- foarte u*or-
re+ulile enunţate &n capitolul ur%$tor eoarece sunt foarte si%ple *i au o latur$ practic$ rar &nt.lnit$(
Chiar la &nceput- c.n va tre#ui s$ supri%aţi cate+oric unele ali%ente sau co%#inaţii- v$ va fi cu at.t
%ai u*or s'o faceţi- cu c.t veţi lua %asa &n ora*(
Acas$ poate c$ va fi %ai +reu s$ schi%#aţi e la o "i la alta principiile o#i*nuite( Pentru c$ nu poţi
pre+$ti fiec$ruia un %eniu( Dar- c.n +ospoina casei va &nţele+e 9v$".n re"ultatele *i citin aceast$ carte: c$
noile re+uli ali%entare sunt #une *i eficace pentru toat$ lu%ea- inclusiv pentru copii- ea &*i va schi%#a repee
p$rerea *i v$ va &nt.%pina cererile cu %ai %ult entu"ias%(
)n +eneral- &n viaţ$- un principiu , oricare ar fi el , este relativ u*or e a%is( Ceea ce riic$
&ntoteauna pro#le%e este aplicarea lui( 1i poate c$- e*i unele re+uli pre"entate &n cartea e faţ$ nu v$ sunt
necunoscute- aceasta este raţiunea pentru care %ulţi intre u%neavoastr$- lipsiţi e un +hi- nu au putut
nicioat$ s$ le aplice &n %o eficient(
Prin ur%are- stuiaţi &n a%$nunt capitolul ur%$tor- pentru c$- %ulţu%it$ lui- veţi c.*ti+a *i <#$t$lia
pneului=- ar veţi o#.ni *i o e/celent$ for%$ fi"ic$ *i intelectual$(

3K
Cafeaua- up$ cu% vo% veea &n Capitolul V- are ca efect sti%ularea secreţiei e insulin$ *i %$re*te- astfel-
sensi#ilitatea la hiraţii e car#on( 9n(a(:

3B
 CAPITOLUL V

METODA
Iat$'ne ajun*i &n %ie"ul pro#le%ei( Capitolele preceente vi s'au p$rut- poate- puţin ca% lun+i- at$
fiin ner$#area pe care o aveaţi e a ajun+e la %etoa propriu'"is$- pentru a aplica- f$r$ &nt.r"iere- noile
principii care tre#uie s$ v$ &nlesneasc$ reali"area o#iectivului2 pierderea în greutate, fără ca să vă mai
îngrăşaţi vreodată *i aceasta- continu.n s$ uceţi o viaţ$ social$- fa%ilial$ *i profesional$ neschi%#at$(
Dar insist foarte %ult , ares.nu'%$ &n special celor care ar avea teninţa s$ nu'i ea i%portanţ$ ,
asupra faptului c$ lectura capitolelor preceente este a#solut inispensa#il$ pentru ca aplicarea &n practic$ a
acestor principii
%ecanis%e s$ fies$#ine
*i- astfel- &nţeleas$pentru
v$ scoateţi *i s$ evin$ un succes(
toteauna Este-
in %inte ieicupri%ite
aev$rat-
e'aesenţial
+ata- cas$aceasta
cunoa*teţi
careanu%ite
se refer$
la calorii(
A*a cu% a% ar$tat %ai sus- escrierea %etoei se va face &n ou$ etape2
3( , pierderea propriuzisă în greutate/
4( , menţinerea echilibrului ponderal- aic$ fa"a e sta#ili"are sau <rit%ul e croa"ier$=(

A. PIERDEREA ÎN GREUTATE : 'AZA I

Pri%ul lucru care tre#uie f$cut c.n &ncepi s$ pui &n aplicare un proiect , care %ai este *i un proiect
a%#iţios , este s$'ţi fi/e"i un o#iectiv(
Prin ur%are- tre#uie s$ eter%inaţi care este nu%$rul e ilo+ra%e pe care le aveţi &n e/ces- fiin
con*tienţi e faptul ca fiecare or+anis% are o sensi#ilitate proprie( E/ist$ %ai %ulţi factori care pot e/plic
iferenţa2 se/ul- v.rsta- trecutul ali%entar- istoricul ietetic- ereitatea( De aceea- este +reu e spus c.te
ilo+ra%e veţi putea piere &ntr'o s$pt$ %.n$( Pentru unii- va fi un ilo+ra%- pentru alţii- %ai puţin( )n alte
nu%eroase ca"uri- s'ar putea o#ţine o sc$ere i%portant$ la &nceput- apoi una %ai lent$( Nu fiţi nelini*tiţi ac$-
pentru u%neavoastr$- acest proces va fi %ai lent ec.t la o alt$ persoan$ in anturaj( Poate c$ v'aţi f$cut eja
o iee %ai %ult sau %ai puţin precis$ espre ilo+ra%ele pe care oriţi s$ le piereţi( 1tiu- e e/e%plu- c$-
ac$ aţi putea sc$pa e 6'K + 9in cele 3@'34- pe care le aveţi &n e/ces:- aţi fi foarte fericiţi(
)n ceea ce %$ prive*te- eu v$ &ncuraje" sa fiţi %ai e/i+enţi( 0$r$ &noial$ c$ sunteţi a%#iţio*i &n viaţa
profesional$( 0iţi- prin ur%are- *i &n privinţa +reut$ţii u%neavoastr$(

a. ALIMENTELE &UB &TRICT/ &UPRAVEG*ERE

1tiu in e/perienţ$ c$- in punct e veere psiholo+ic- nu este #ine s$ &ncepi prin a ne+a( 1i- foarte
%ult ti%p- a% &ncercat s$ insist- %ai &nt.i- asupra aceea ce este per%is- &nainte e a se%nala ce nu este( Dar- &n
realitate- este estul e co%plicat- eoarece lista lucrurilor per%ise este at.t e lun+$- &nc.t nu s'ar %ai
ter%ina( )n schi%#- ce este inter"is se afl$ pe o list$ %ult %ai scurt$- ar %ult %ai i%portant$- a*a c$ este %ai
#ine s$ ne ocup$% e ea- &n pri%ul r.n(

a. ZA*/RUL
Este ca%pion la toate cate+oriile e +lucie rele(
ah$rul ar tre#ui s$ fie &nsoţit &ntoteauna e si%#olul pericolului( Pentru c$ este un produs care
poate fi periculos, c.n este consu%at &n cantitate %are- a*a cu% este- in p$cate- ca"ul %ajorit$ţii
conte%poranilor no*tri *i- %ai ales- al copiilor(
I'a% consacrat un capitol &ntre+- pentru c$ este inispensa#il s$ fiţi convin*i o at$ pentru toteauna
e rolul s$u nefast &n ali%entaţie *i e consecinţele sale- nu nu%ai &n privinţa e/cesului poneral- ci %ai ales &n
privinţa o#oselii 9ve"i capitolul asupra hipo+lice%iei:- a ia#etului- +astritelor- ulcerelor- cariilor entare *i
%alaiilorDar
coronariene(
"ah$rul este inispensa#il- poate c$ v$ +.niţi u%neavoastr$( Ei #ine- nuF nu este inispensa#il(
Dovaa este c$- ti%p e "eci e %ii e ani- o%ul nu 3'a avut la ispo"iţie *i nu i'a fost r$u in cau"a asta- ci
i%potriv$(
ah$rul- cu %ai puţin e ou$ secole &n ur%$- era &nc$ un prous e lu/- puţin accesi#il pentru
%ajoritatea oa%enilor( Ast$"i- "ah$rul face acelea*i rava+ii c.t alcoolul *i ro+ul la un loc(
Dar- veţi &ntre#a- ac$ supri%$% "ah$rul &n totalitate- cu% &i vo% putea p$stra procentul %ini%
inispensa#il in s.n+e8
Mun$ &ntre#areF
Aflaţi c$ or+anis%ul nu are ce face cu un aport e/terior e "ah$r 9e altfel- toc%ai &n acest ca" este
pertur#at- la nivelul +lice%ic: c$ci el *tie s$ *i'l fa#rice sin+ur- su# for%$ e +luco"$- c.n are nevoie- *i asta *i
prefer$- +luco"a fiin- &ntr'aev$r- sin+urul car#urant al or+anis%ului(

3
 Pe %$sur$ ce or+anis%ul &*i eter%in$ nevoile e "ah$r- acesta in ur%$ este fa#ricat irect in
re"ervele e +r$si%e( Gr$si%ile sunt- pur *i si%plu- transfor%ate &n +luco"$(
De aceea- nu %ai consu%aţi "ah$rF
Din ou$ una2 ori v$ lipsiţi e el- *i eu v$ felicit- ori &l &nlocuiţi cu un &nulcitor e sinte"$ 3?(

. PÂINEA
P.inea ar fi putut face o#iectul unui capitol &ntre+- c$ci sunt %ulte e spus espre ea( De #ine- &n ca"ul
<p.inii #une=- at.t e rar$ &n "ilele noastre- ar %ai ales e r$u- &n ca"ul prousului e proast$ calitate- care
este v.nut &n %area %ajoritate a #rut$riilor(
P.inea o#i*nuit$ este fa#ricat$ cu f$ina cernut$ 9f$r$ s$ %ai vor#i% e aluaturile inustriale con+elate:
*i- e aceea- este total lipsit$ e ceea ce este necesar unui %eta#olis% nor%al( Pe plan nutritiv- ea nu auce
ni%ic altceva ec.t ener+ie su# for%$ e +luco"$(
Pe plan i+estiv- p.inea nu auce ec.t tul#ur$ri- at fiin c$ toate ele%entele care ar fi tre#uit s$'i
asi+ure o #un$ i+estie au isp$rut &n procesul e rafinare a f$inii(
De altfel- cu c.t o p.ine este %ai al#$- cu at.t este %ai <rea=( Pentru c$ al#eaţa inic$ un +ra &nalt e
cernere a f$inii(
P.inea cu t$r.ţe3 sau p.inea inte+ral$- fa#ricat$ up$ %oa veche- cu f$ina necernut$- este %ult %ai
accepta#il$- pentru c$ ea conţine fi#re 9celulo"$:( Cantitatea e +luco"$ pe care o eli#erea"$ este cu %ult
inferioar$ celei in p.inea al#$( Deci <&n+ra*$= %ai puţin(
Dar- oric.t ar fi e #un$- *i aceast$ p.ine va fi supri%ata e la %as$( )n schi%#- va tre#ui sa %.ncaţi
p.ine- &n cantitate nor%al$- la %icul ejun- a*a cu% vo% veea- &n etaliu- %ai t.r"iu(
V$ &n+rijorea"$ cu%va supri%area p.inii8 Dac$ a- v$ voi lini*ti i%eiat(
Dac$ sunteţi un consu%ator o#i*nuit cu p.ine al#$ cu% este ca"ul pentru 6K in populaţie- nu aveţi
ni%ic e pierut- ac$ nu o %ai %.ncaţi 9cu e/cepţia ilo+ra%elor:( )n schi%#- aveţi totul e c.*ti+at- pentru
c$ este at.t e $un$toare s$n$t$ţii u%neavoastr$- &nc.t hot$r.rea luat$ este foarte &nţeleapt$(
Dac$ &ns$ %.ncaţi exclusiv p.ine nea+r$ sau p.ine inte+ral$- fa#ricat$ in f$in$ necernut$ 9ceea ce
ovee*te c$ aveţi eja o #un$ cultur$ ietetic$:- riscaţi- &ntr'aev$r- s$ piereţi ceva- %ai ales la nivelul
tran"itului intestinal(
Dar fiţi pe pace- nu nu%ai c$ veţi putea s'o %.ncaţi la %icul ejun- &n continuare- ar v$ vo%
reco%ana- &n co%pensaţie- consu%ul e le+u%e #o+ate &n fi#re- al c$ror rol &n tran"itul intestinal este la fel
sau chiar %ai i%portant(

c. '/INOA&ELE
0$inoasele sunt constituite in a%ion( Acestea sunt- &n %ajoritate- +lucie rele- iar unele vor tre#ui s$ fie
e/cluse(

+artoful
Pri%ul intre f$inoase este cartoful( Ca anecot$- v$ relat$% c$- &n 3K6@- c.n a fost aus in lu%ea
nou$- e c$tre navi+atori- france"ii au aruncat cu #un$ *tiinţ$ aceast$ r$$cin$ #un$ e at oar la porci( Au
consierat'o at.t e rea- &nc.t au refu"at s'o consu%e- ceea ce- nu s'a petrecut cu popoarele norice , +er%ani-
scaninavi- irlane"i((( care au aoptat'o( !re#uie s$ %$rturisi% c$ nu prea aveau &ncotro- fiinc$ eseori
altceva e %.ncare nici nu prea +$seau(
0rance"ii au tratat cu ispreţ acest <tu#ercul pentru porci=- ti%p e peste ou$ secole(
Au tre#uit s$ a*tepte pu#licarea- &n 3B- a -ratatului privind cultivarea şi folosirea cartofului - scris
e Par%entier- pentru ca s$ se eci$ s$ consu%e tu#erculul &n chestiune(
;ai t.r"iu s'a escoperit c$ acesta era plin e vita%ine *i e s$ruri %inerale- ar c$ &*i pierea
%ajoritatea calit$ţilor prin fier#ere *i- %ai ales- prin cur$ţarea cojii(
E/peri%ente recente e%onstrea"$ c$ +luco"a eli#erat$ e cartof &n carul proceselor %eta#olice este
foarte %are(
Dieteticienii traiţionali clasific$- &n +eneral- cartoful ca <"ah$r lent=- ceea ce este o eroare( )n raport
cu un inice 3@@- care este cel al +luco"ei pure- s'a putut e%onstra c$ inicele cartofului este @- ceea ce face
in el unul intre +luciele rele- &n ciua co%ple/it$ţii %oleculei sale e hirat e car#on 9ve"i capitolul II:( )n
afar$ e aceasta- s'a putut verifica faptul c$ prelucrarea inustrial$ a cartofului 9piureul instant: &i face s$
creasc$ inicele +lice%ic la K(
Prin ur%are- uitaţi'v$ la cartoful a#urin- in farfuria u%neavoastr$- cu cel %ai a.nc ispreţF
Dar cartoful se poate *i pr$ji- iar aici si%t cu% hot$r.rea u%neavoastr$ se "runcin$(
Cartoful pr$jit- &n sine- este un ali%ent +lucio'lipiic- &ntru'c.tva ca p.inea cu unt( El nu poate fi
consu%at f$r$ riscul e a v$ &n+r$*a- eoarece uleiul e pr$jit care &l &%#i#$ va fi stocat su# for%a e +r$si%e
3?
Ve"i capitolul I- asupra "ah$rului( 9n(a:
3
>a 3@@ + e p.ine- sunt @ %+ e %a+ne"iu &n p.inea inte+ral$( *i oar 4K %+ &n p.inea al#$( 9n(a(:

4@
e re"erv$(
0riptura cu cartofi pr$jiţi este eci o ere"ieF
Alun+aţi'v$ in %inte i%a+inea aceasta- care este a celei %ai proaste co%#inaţii ali%entareF >ipiele
in carne *i +luciele rele in cartofii pr$jiţi constituie un a%estec contra naturii(
Eu *tiu c.t v$ cost$ a#anonarea acestui fel <naţional=- ar este preţul care tre#uie pl$tit pentru a v$
atin+e o#iectivul( C.n veţi fi ajuns la re"ultat- nu veţi re+reta(
Citin capitolul asupra i+estiei- veţi &nţele+e *i %ai #ine pericolul repre"entat e a%estecul e carne
*i +lucie *i v$ veţi a sea%a pentru c.t e %ulte tul#ur$ri intestinale *i efecte secunare este r$spun"$tor( Aţi
putea face *i sin+uri acest joc e cuvinte2 <Nici un cartof- ac$ vrei sa nu fii o cartoaf$=(
De vreo ou$ ori pe an- %i se %ai &nt.%pl$- totu*i- nu s$ cee" &n faţa unor cartofi pr$jiţi- ci s$
hot$r$sc eli#erat s$'i %$n.nc 9atunci c.n nu %ai ai nici un +ra% e at jos- poţi hot$r& orice:- ar nu oricu%(
Pentru c$- ac$ tot te a#aţi- %$car s$ #ei cupa pl$cerii p.n$ la fun *i s$ ale+i tot ce e %ai #un( Dac$ vreţi s$
li%itaţi consiera#il
celulo"$ pa+u#a-
in salat$ per%it- atuncifel-
&ntr'un %.ncaţi cartofii
captarea pr$jiţi cu
a%ionului salat$(
*i fac in Este
aceste/celent$-
a%estec oar- %ai ales-
+luci$ fi#rele e
care eli#erea"$
+luco"a &ntr'o cantitate e/tre% e li%itat$(
Atunci c.n v$ co%anaţi friptura- la restaurant- for%aţi'v$ refle/ul e a &ntre#a i%eiat cu ce
+arnitur$ este servit$( E/ist$ &ntoteauna *i altceva &n afara cartofilor( >uaţi fasole vere- ro*ii- spanac- vinete-
ţelin$- conopi$- ovlecei( Iar ac$- in nefericire- nu sunt ec.t +arnituri care conţin +lucie rele atunci luaţi
nu%ai salat$ vere(
Acas$- folosiţi'v$ e acela*i refle/- c.n tre#uie s$ ale+eţi le+u%ele cu care veţi servi carnea(

asolea uscată
Unii se a*teapt$- esi+ur- s$ cona%n f$r$ re"erve fasolea uscat$- pentru c$ a% spus cele %ai e sus-
cu privire la cartof( Ei #ine- se &n*al$F In pri%a versiune a c$rţii e faţa- nu cruţ$% nici fasolea *i nici cel %ai
no#il %o e a o prepara2 iahnia(
Ast$"i- &%i recunosc +re*eala *i &%i cer iertare e la locuitorii in CastelnauarL- ar- %ai ales- e la
fraţii Span+hero- pentru i+noranţa %ea(
De atunci- a% escoperit cu surprinere *i %are satisfacţie virtuţile #o#ului e fasole( Acesta tre#uie
clasificat printre +luciele #une- at fiin c$ pre"int$ un incie +lice%ic foarte sc$"ut(3B
!otu*i- v$ reco%an s$ evitaţi fasolea uscat$ &n 0a"a I- cu e/cepţia ca"ului &n care v$ hot$r.ţi s'o
consu%aţiVo%&n e/clusivitate-
reveni ulteriorla asupra
%icul ejun-
acestui&nele%ent-
locul p.inii
care ne+re(
va putea face o#iectul unui consu% , &n li%ite
raţionale , &n 0a"a II(

6rezul
Ore"ul- la ori+ine *i a*a cu% era consu%at- prin traiţie- e c$tre asiatici- este , &n sine , un ali%ent
co%plet- eoarece conţine toate ele%entele nutritive inispensa#ile pentru %enţinerea vieţii(
)n schi%#- ore"ul al#- consu%at , &n +eneral , ast$"i- este foarte rafinat( 1i asta &ntr'o ase%enea
%$sur$- &nc.t nu'i %ai r$%.ne aproape nici un fel e ele%ente nutritive- cu e/cepţia unuia e care te'ai lipsi
#ucuros2 a%ionul(
Ore"ul o#i*nuit 9ecorticat: tre#uie- prin ur%are- e/clus- pentru c$ , la fel ca *i f$ina cernut$ , este o
+luci$ rea- care eli#erea"$ o %are cantitate e +luco"$(
Di%potriv$- ore"ul co%plet *i- chiar %ai #ine- ore"ul s$l#atic canaian vor putea intra &n %eniul
u%neavoastr$- cu coniţia e a nu le %.nca &%preun$ cu lipiele 9unt sau #r.n".:( Asociat cu ro*iile 9sc$"ute
prin fier#ere: *i cu ceapa- poate constitui un fel co%plet- #un pentru &ntrea+a fa%ilie *i apreciat e toat$ lu%ea
9ve"i reţeta in ane/$:(
>a restaurant se &nt.%pl$ s$ +$se*ti foarte rar ore" neprelucrat- ceea ce este- cu aev$rat- un %are
p$cat(
Pro#a#il c$ aceast$ a#senţ$ se atorea"$ aspectului s$u +ri'%aroniu(

Prorumbul
Poru%#ul este cultivat e secole *i- totu*i- este %.ncat oar e c.teva ecenii(
Acu% patru"eci e ani- nu +$seai o cutie cu poru%# &n toat$ Europa- pentru c$ era un ali%ent re"ervat
e/clusiv ani%alelor(
)n Statele'Unite- poru%#ul a fost folosit , p.n$ &n 34 , la &n+r$*atul ani%alelor(
Dar seceta in acel an a eci%at tur%ele *i i'a ruinat pe fer%ierii in ;ile'\est( A ur%at o
perioa$ e aev$rat$ foa%ete *i pentru c$ nu se %ai puteau %.nca vitele- care %uriser$- populaţia &nfo%etat$
a %.ncat hrana acestora sau ceea ce %ai r$%$sese in ea(
3B
Ve"i capitolul II 9n(a(:

43
 Astfel- A%erica a &nceput s$ consu%e poru%#- o#i*nuinţ$ care a fost aus$ *i &n Europa- o at$ cu
ocupaţia a%erican$ e up$ r$"#oi(
Cu% s$ te %ai %iri- ast$"i- c$ poru%#ul are un inice +lice%ic riicat ceea ce'l clasific$ printre
+luciele rele , e vre%e ce a folosit secole &ntre+i la &n+r$*atul vitelor8 Dar %ai interesant e *tiut este faptul
c$ prelucrarea inustrial$ a poru%#ului &i %$re*te consiera#il inicele +lice%ic- ceea ce face ca pop'corn'ul *i
corn'flaes'urile s$ ai#$ o putere hiper+lice%ic$- altfel spus- e --supra&n+r$*are=(

Pastele
Chiar ac$ este vor#a e paste f$inoase proaspete- este %ai #ine s$ le e/clueţi in ali%entaţie( Prin
natura lor- pastele sunt +lucie rele- fa#ricate- aproape &ntoteauna- in f$in$ cernut$- cu aaos e lipie2 unt-
ou$( #r.n"$- uleiuri etc( 1i- s$ ne scu"e creatorii fai%oaselor slo+ane pu#licitare- ar- cu- c.t sunt %ai <#o+ate=-
cu at.t pastele evina%$r$ciunea
V$ &nţele+ %ai +lucio'lipiice
la +.nul*i-c$astfel-
tre#uiecontrarii principiilor
s$ supri%aţi pastele-noastre(
pentru c$ , atunci c.n sunt
proaspete *i #ine f$cute , sunt e'a reptul elicioase(
!otu*i- ac$ in nefericire sunteţi serviţi cu paste proaspete 9pentru c$ celelalte nu %erit$ ec.t un
profun ispreţ:- aveţi forţa e a nu v$ atin+e e ele- c.t ti%p sunteţi &n 0a"a I- aic$ &n fa"a e pierere &n
+reutate( Atunci c.n aţi atins <rit%ul e croa"ier$= in 0a"a II- +ustaţi'le- ac$ sunteţi si+uri c$ %erit$ acest
sacrificiu(
C.t espre pastele inte+rale- aic$ acelea fa#ricate in f$in$ necernut$- vor putea face parte in
ali%entaţia nor%al$ a 0a"ei II *i v$ voi spune %ai t.r"iu &n ce %o%ent al "ilei este %ai convena#il s$ le
%.ncaţi(
Pastele co%plete sunt clasificate &n cate+oria +lucielor #une- &n %$sura &n care inicele lor +lice%ic
este nu%ai e 6K(
!re#uie- totu*i- s$ epl.n+e% faptul c$ acest prous este clasificat 9&n 0ranţa:- &n %o a#u"iv- printre
prousele ietetice( Co%ercianţii pot- astfel- s$ le v.n$ e 4'5 ori %ai scu%p ec.t pastele nor%ale- ceea ce
este cu at.t %ai scanalos- cu c.t preţul lor e cost este %ai %ic- at fiin c$ %ateria pri%a sufera %ai puţine
prelucr$ri inustriale(
)n ţ$rile norice- *i %ai ales &n Ger%ania- pastele inte+rale sunt v.nute la acela*i preţ ca *i celelalte(
Pute% eci spera c$ eschierea efinitiva a frontierelor europene s$ re+le%ente"e aceast$ situaţie &ntr'un %o
fericit(

+elelalte "glucide rele#

;'a% e/tins- &n %o eli#erat- asupra celor %ai i%portante- a celor pe care le consu%aţi cu
re+ularitate *i la care va tre#ui s$ renunţaţi cel puţin te%porar(
E/ist$ *i alte +lucie rele2 veţi +$si o list$ e/haustiv$ la sf.r*itul capitolului II( Este %ai #ine s$ le
cunoa*teţi- ca s$ le puteţi evita c.t nu e prea t.r"iu- c.n le &nt.lniţi &ntr'un %eniu- &ntr'o %.ncare sau &n
farfuria u%neavoastr$( S$ cit$%- la +r$%a$ cu*'cu*ul- ca *i toate celelalte cereale prelucrate *i &%#o+$ţite cu
+r$si%i- "aharuri *i cara%el- pe care le %.ncaţi eseori la %icul ejun- ca s$ ave% con*tiinţa &%p$cat$(
C.t espre linte- n$ut- %a"$re uscat$- v'aţi fi a*teptat s$ le veeţi fi+ur.n &n aceea*i lista( >e vo%
re"erva &ns$ un trata%ent e favoare- pentru c$- e*i sunt f$inoase- au avantajul e a nu eli#era ec.t o cantitate
reus$ e +luco"$( Vor fi e/cluse- totu*i- in 0a"a I- ar vor putea fi inte+rate up$ aceea &n %eniu- &n carul
fa"ei e sta#ili"are(
)n afar$ e acestea- %ai e/ista un fel eose#it e +lucie- espre care vreau s$ vor#esc &n continuare2
fructele(

,. 'RUCTELE
0ructul este un su#iect ta#u *i- ac$ , in st.n+$cie , a* &nr$"ni s$ spun c$ este %ai #ine s$'l
supri%aţi in ali%entaţie- %ulţi intre u%neavoas tr$ ar &nchie cartea la aceas t$ pa+in$ *i nu ar %ai continua
lectura- at.t ar fi e scanali"aţi e o ase%enea su+estie(
Pentru c$- &n cultura noastr$- fructul este un si%#ol( Un si%#ol e viaţ$- e <#o+$ţie= *i e s$n$tate(
0ructul este- &nainte e toate- o surs$ e vita%ine- &n orice ca"- a*a se consier$( ;$ +r$#esc s$ v$ au toate
asi+ur$rile nu vo% supri%a fructele( Ins$ va tre#ui s$ le %.ncaţi &ntr'un %o iferit *i s$ v$ #ucuraţi e
#inefacerile lor f$r$ a suferi *i inconvenientele lor( Pentru c$ sunt %ult %ai +reu e asi%ilat ec.t aţi cree(
0ructul este alc$tuit in celulo"$- ar este *i o +luci$- eoarece conţine <"ah$r= su# for%$ e
fructo"$( Iar fructo"a tre#uie s$ fac$ o#iectul unei atenţii cu totul speciale- pentru c$ se transfor%$ &n +lico+en
9ener+ie isponi#il$ rapi:( Din fericire- cantitatea e "ah$r in fructe nu este prea %are *i- oricu% este
eli#erat$ &n cantitate %ic$- atorit$ fi#relor pe care le conţin acestea( Cantitatea e ener+ie transfor%at$ nu
constituie o pro#le%$( )n orice ca"- este o ener+ie care va fi folosit$ pentru nevoile i%eiate( Re+ula i%portant$
9*i ac$ ar tre#ui s$ reţineţi oar una- atunci pe asta s'o reţineţi: este c$ fructele , &n +eneral , nu pot fi
combinate cu nimic altceva/ nici cu lipie *i nici cu proteine(

44
 Aceast$ o#servaţie nu este f$cut$ oar &n lu%ina piererii &n +reutate care ne interesea"$( Ea se
#a"ea"$ pe le+ile chi%iei i+estiei( C.n sunt %.ncate &ntr'o co%#inaţie- fructele pertur#$ i+estia altor
ali%ente i+erate *i- cu aceea*i oca"ie- &*i pier %ajoritatea propriet$ţilor 9vita%ine etc(: pentru care au fost
%.ncate( De aceea- cea %ai +rav$ +re*eal$ pe care o puteţi face este s$ consu%aţi fructe la sf.r*itul %esei(
Pentru c$ v$ +hicesc sceptici- v$ voi a chiar aici c.teva e/plicaţii- e*i acesta este su#iectul
capitolului espre i+estie(
A%ionul tre#uie obligatoriu , pentru a fi i+erat , s$ fie &nsoţit e o en"i%$- nu%ita ptialin$- *i care
este secretat$ la nivelul salivei( ;ajoritatea fructelor au proprietatea e a istru+e ptialina( De aici- re"ult$ c$
a%ionul nu %ai este i+era#il &n pre"enţa fructel or( Molul ali%entar r$%.ne- prin ur%are- --&n suferinţ$= &n
sto%ac- une va fer%enta su# acţiunea c$lurii *i a u%iit$ţii( Consecinţa irect$ a acestui feno%en va fi o
anu%it$ #alonare atorat$ +a"elor precu% *i tul#ur$rile i+estive- &n +eneral( Poate c$ eja &nţele+eţi %ai #ine
unele si%pto%e care v$ sunt fa%iliare(
C.n un
r$%.n #locate fructele
ti%p sunt
anu%econsu%ate
&n sto%ac-&%preun$
&n loc s$cutreac$
lipiele *i proteinele-
, a*a e ,e/e%plu
cu% ar tre#ui carne
&n intestin- sausunt
une #r.n"eturi-
i+erateele
nor%al( Dar carnea are proprietatea e a r$%.ne %ai %ult$ vre%e &n sto%ac- une sufer$ cea %ai i%portant$
fa"$ in i+estia sa- %ulţu%it$ unor en"i%e aecvate(
0ructele vor r$%.ne pri"oniere &n sto%ac- une- su# efectul c$lurii *i al u%iit$ţii- vor fer%enta-
prouc.n chiar *i alcool( Deci toat$ i+estia va fi pertur#at$(
)n acela*i ti%p- fructele &*i vor piere toate propriet$ţile 9vita%ine:- ar , cu% o nenorocire nu vine
nicioat$ sin+ur$ , %eta#olis%ul proteinelor va fi *i el tul#urat- e aici ap$r.n #alon$rile atorate putrefacţiei
anor%ale(
ructele trebuie deci consumate singureF Iat$ o re+ul$ care ar tre#ui &nv$ţat$ la *coal$( Copiii no*tri ar
avea %ai puţine pro#le%e +astrice( Dar- la v.rsta lor- or+anis%ul are alte resurse pentru a reacţiona( )n schi%#-
pentru un ault , *i &n special- o persoan$ v.rstnic$ , fructele la sf)rşitul mesei sunt o adevărată otravă
1i- atunci- c.n tre#uie %.ncate8
De fiecare at$ c.n sunteţi pe sto%acul +ol( Di%ineaţa- e e/e%plu- &nainte e %icul ejun( Dar-
up$ aceea- va tre#ui s$ a*teptaţi- p.n$ s$ &ncepeţi s$ %.ncaţi- astfel2 o ju%$tate e or.- ac$ %icul ejun este
+luciic 9aic$ pe #a"$ e cereale- e e/e%plu: *i o or$- ac$ este lipiic 9ou$- *unc$- #r.n"eturi:(
De ase%enea- veţi putea %.nca fructe seara- t.r"iu- &nainte e culcare( Aic$- la cel puţin 4'5 ore up$
ce aţi luat cina(
Pentru cei care au pro#le%e e inso%nie 9care- e altfel- ar tre#ui s$ se re"olve &n parte atorit$
%etoei e ali%entaţie e/puse &n aceast$ carte:- se reco%an$ s$ nu consu%e portocale la culcare- vita%ina C
av.n un efect care sti%ulea"$ starea e tre"ie(
Un fruct poate'fi consu%at- eventual- *i la %ijlocul up$'a%ie"ii( Dar va tre#ui s$ v$ asi+uraţi c$ a
trecut suficient ti%p e la pr.n" 9circa trei ore: *i c$ %ai este estul$ vre%e p.n$ la cin$ 9cel puţin o or$:(
Puteţi chiar s$ luaţi %ese co%puse nu%ai in fructe( Cu coniţia s$ nu %.ncaţi ec.t at.ta(
>$%.ia aproape c$ nu conţine "ah$r- e aceea- puteţi s$'i #eţi sucul 9ne&nulcit: &n orice %o%ent sau
s$'l folosiţi la %.ncare(
!otoat$- evitaţi pepenele +al#en la &nceputul %esei- pentru c$ el ar provoca o %ic$ secreţie e
insulin$ suscepti#il$- e a <capta=- up$ aceea- lipiele in felul principal(
Voi &ncheia aceste r.nuri cu privire la fructe printr'o preci"are supli%entar$( Pe c.t posi#il- %.ncaţi
fructul &%preun$ cu coaja( Ea conţine celulo"$- ceea ce v$ ajut$ &n tran"itul intestinal &n coaj$ se afl$ cea %ai
%are cantitate e celulo"$ 9*i- uneori- chiar vita%ine:(
Coaja fructelor li%itea"$ puterea lor +lice%ic$( Deci veţi sl$#i %ai %ult 9sau v$ veţi &n+r$*a %ai
puţin:- ac$ respectaţi aceast$ re+ul$(
Dintre ali%entele pe care tre#uie s$ le suprave+heaţi cu cea %ai %are stricteţe- ne'au %ai r$%as e
pre"entat #$uturile *i- &n pri%ul r.n- alcoolul(

e. ALCOOLUL
Alcoolul &n+ra*$F A*a creeţi- pentru c$ a*a vi s'a spus( Poate c$ aţi avut *i re%u*c$ri la +.nul c$
toate ilo+ra%ele
nevoie u%neavoastr$
s$ c$utaţi %ai eparte( Vo% e/ceentare
&ncerca s$ tre#uie
sta#ili%-puse pe sea%a alcoolului-
cu o#iectivitate- care estea*a cu% se
situaţia &n insinuea"$( Nu era
aceast$ privinţa(
Este aev$rat c$ alcoolul &n+ra*$( Dar mult mai puţin ec.t "ah$rul- p.inea al#$- cartofii *i ore"ul( De
aceea- up$ ce aţi pierut ilo+ra%ele &n e/ces- puteţi reintrouce rapi vinul- &ntr'o cantitate a#solut
accepta#il$ 9circa o ju%$tate e litru pe "i:( Alcoolul &n+ra*$ pentru c$ este o +luci$ rapi %eta#oli"at$ *i pus$
&n re"erv$ i%eiat$- up$ ce a sti%ulat secreţia e insulin$( Dar aceasta se &nt.%pl$ &n special c.n sunteţi pe
sto%acul +ol( C.n este eja plin- %ai ales cu protie'lipie 9carne- pe*te- #r.n"eturi:- alcoolul se
%eta#oli"ea"$ %ai puţin rapi- prin co%#inarea sa cu ali%entele- *i prouce- astfel- o cantitate reus$ e
+r$si%i e re"erv$(
Cele care tre#uie s$ fie eli%inate hot$r.t sunt #$uturile aperitive( Dac$ nu puteţi altfel- *i tre#uie s$
ţineţi co%panie invitaţilor u%neavoastr$- atunci luaţi o #$utur$ nealcooli"at$- un suc e ro*ii sau un Perrir(
Sin+ura #$utur$'aperitiv no#il$- este- up$ p$rerea %ea- *a%pania sau un vin #un- &n special al#( Dar-

45
pentru Du%ne"eu- nu acceptaţi s$ vi se pun$ &n ea 9&n %ajoritatea ca"urilor- pentru a ascune calitatea
%eiocr$ a *a%paniei sau a vinului: lichiorul e coac$"e sau alt sirop #i"ar- pe care se c$"ne*te c.te unul s$'l
invente"e pentru a'*i ovei ori+inalitatea(
Dac$ nu puteţi altfel- acceptaţi ca aperitiv un pahar e *a%panie #un$- ar &n nici un ca" să nu o beţi
pe stomacul golF )ncepeţi- %ai &nt.i- s$ %.ncaţi niste ant reuri(
Dar fiţi atenţiF Antreul f$r$ +lucie( Veţi &nv$ţa foarte repee s$ le recunoa*teţi(
Sunt accepta#ile2 %$slinele- #r.n"a- %e"elurile 9sala% sau c.rnat uscat- e e/e%plu: sau chiar pe*tele(
!otu*i- &n 0a"a I va tre#ui s$ &ncercaţi s$ supri%aţi co%plet #$uturile'aperitiv- eoarece aceasta este o
fa"$ ri+uroas$- &n care re+ulile e #a"$ ale %etoei tre#uie s$ fie aplicate cu a#solut$ stricteţe- pentru a avea
eficienţ$ &n procesul e sl$#ire(

B/UTURILE DIGE&TIVE
C.t espre #$uturile i+estive- tre#uie s$ le puneţi cruce( Coniacurile- ar%a+nacul sau rachiurile e
pere sunt elicioase- ar $un$toare in toate punctele e veere- pentru echili#rul u%neavoastr$ poneral(
>$saţi prouc$torilor naţionali +rija e a'*i vine proucţia la e/port( Este #ine pentru #alanţa 9co%ercial$: a
0ranţei- &ns$ r$u pentru a u%neavoastr$(
Dar poate c$ sunteţi aepţi ai #$uturilor tari eoarece aţi cre"ut c$ v$ ajut$ la i+estie( Ei #ineF n'aveţi
nici o tea%$- up$ ce veţi aopta cu succes principiile ali%entare pre"entate &n aceast$ carte- nu veţi %ai avea
eloc pro#le%e e i+estie- chiar- *i up$ o %as$ copioas$F

BEREA
Nici &n privinţa #erii nu a% s$ fiu %ult %ai #l.n( Pentru c$ eu o consier o #$utur$ care tre#uie
consu%at$ cu foarte %ult$ %oeraţie(
Dup$ cu% cunoa*teţi sl$#$no+i care se &noap$ cu +lucie rele- f$r$ s$ pun$ pe ei un +ra%- tot a*a aţi
&nt.lnit , cu si+uranţ$ , %ari #$utori e #ere al c$ror sto%ac este la fel e uscat <ca o pensie e #$tr.neţe=
9acesta este ca"ul soţiei unuia intre prietenii %ei cei %ai #uni:(
Nu este necesar s$ fi stat %ult &n Ger%ania- pentru a *ti care sunt efectele secunare ale #erii2
#alonare- cre*tere &n +reutate- respiraţie ur.t %irositoare- ini+estie- &n ciua pre"enţei iasta"elor- %icile
en"i%e a c$ror %enire este toc%ai e a ajuta i+estia( S'o spune% e'a reptul2 f$r$ iasta"e- re"ultatul ar fi
catastrofal(
cantitate Merea
intr'oconţine
+luci$tot ce e %ai96
, %alto"a r$u2
+ laalcool
litru:9esi+ur-
, al c$rei&ninice
cantitate %oerat$:-
+lice%ic aci-aic$
este 33@- ar- %ai ales-
*i %ai o %are
riicat ec.t al
+luco"ei( De altfel- asocierea intre alcool *i "ah$r favori"ea"$ hipo+lice%ia- care st$ la ori+inea o#oselii- eci
a perfor%anţelor sc$"ute 9ve"i capitolul espre hipo+lice%ie:( Prin ur%are- #erea este o #$utur$ cu o %are
putere ener+etic$- ac$ ne referi% la constituirea +r$si%ilor e re"erv$( De aceea- a#anonaţi #erea- %ai ales
&ntre %ese( Dac$ nu puteţi re"ista- faceţi ca *i &n ca"ul cartofilor pr$jiţi( )nepliniţi'v$ aceast$ orinţ$ e vreo
ou$ ori pe an- #.n 3'4 hal#e- &ntr'una in cele %ai #une c.rciu%i in ora*ul u%neavoastr$- up$ ce v'aţi
asi+urat- cel puţin- c$ este o #ere e calitate(
)n 0a"a I- v'a* reco%ana s$ eli%inaţi efinitiv #erea( )n 0a"a II- &n schi%#- a*a cu% veţi reintrouce
o cantitate re"ona#il$ e vin- puteţi , in ti%p &n ti%p , s$ #eţi un pic e #ere la o %as$ 9%a/i%u% 55 e
centilitri:(

VINUL
A% p$strat vinul la ur%$- eoarece este sin+ura #$utur$ alcoolic$ in privinţa c$reia re"ervele %ele vor
r$%.ne %ai nuanţate(
Nu se face nici o istincţie &ntre vinul al# *i vinul ro*u- cu e/cepţia %enţiunii c$ vinul ro*u- conţine ,
&n +eneral , %ai %ult tanin( !aninul are- &ntr'aev$r- virtuţi terapeutice speciale- &n %$sura &n care
procianiina pe care o conţine per%ite li%itarea for%$rii e ateroa%e(
De aici *i p.n$ la a spune c$ vinurile #o+ate &n tanin contri#uie- &ntr'o oarecare %$sur$- la prevenirea
#olilor cariovasculare- nu este ec.t un pas- pe care nu%ero*i oa%eni e *tiinţ$- ca profesorul ;as]uelier3 l'
au f$cut(
)n 3- o anchet$ foarte serioas$- reali"at$ &n An+lia , *i referinu'se la 3B ţ$ri , a evienţiat faptul
c$ %ortalitatea prin infarct %iocaric este eose#it e sc$"ut$ la populaţiile care consu%$ e o#icei vin 9e 5'K
ori %ai reus$ &n 0ranţa *i Italia- ec.t &n Europa e nor:(
Prin ur%are- vinul va putea face parte in ali%entaţia nor%al$ in carul %etoei- cu coniţia e a
ra%.ne la o cantitate re"ona#il$ 9circa o ju%$tate e litru pe "i: *i e a fi #$ut- pe c.t posi#il- la sf.r*itul %esei-
aic$ atunci c.n sto%acul s'a u%plut eja cu hran$(
In 0a"a I- este #ine s$ renunţaţi la vin c.t %ai repee posi#il( )n 0a"a II- vinul va putea fi consu%at
"ilnic- f$r$ prejuicii pentru %enţinerea +reut$ţii( !otu*i- cantitatea #$ut$ va tre#ui s$ fie a%inistrat$ a#il- cu

3
Ve"i cartea octorului ;aurL- ;eicina cu ajutorul vinului- Eitura AR!U>EN( 9n(a(:

46
celelalte +lucie 9%$ +.nesc &n special la ciocolat$ sau la eserturi- &n +eneral:( Dar acesta va face o#iectul
unui para+raf etaliat- puţin %ai eparte(
C.n veţi fi &n 0a"a I- aic$ aceea &n care tre#uie s$ fiţi foarte fer%i- poate c$ o s$ v$ fie +reu s$ luaţi
%asa &n fa%ilie sau cu prietenii- f$r$ s$ #eţi o pic$tur$ e vin( Pentru c$- ac$ anunţaţi in capul locului c$ nu
#eţi- ceilalţi pot fi jenaţi(
Sfatul %eu este acesta2 l$saţi s$ vi se u%ple paharul *i luaţi'l &n %.n$ la fel e es ca *i atunci c.n aţi
#ea nor%al( )n%uiaţi'v$ #u"ele- &n loc s$ #eţi(
A% practicat aceast$ %eto$ %ai %ulte s$pt$%.ni *i v$ ro+ s$ %$ creeţi c$ ni%eni nu a o#servat c$
nu #ea% ni%ic(
)n acela*i %o- ni%eni nu a re%arcat vreoat$ c$ nu %.nc$% nici o f$r.%itur$ e p.ine( Pentru a a
aceast$ ilu"ie- &%i &ncep &ntoteauna #ucata e p.ine- ar r$%.ne rupt$- pe %as$( Nicioat$ nu %'a% <atins= e
ea s'o %$n.nc(

;. CA'EAUA
Aev$rata cafea- tare e tot- espresso italienesc- a c$rui o"$ e cofein$ ar scula *i un %ort- tre#uie
proscris$( Meţi cafea ecofeini"at$ sau cafea ara#ic$ sla#$- care conţine %ult %ai puţin$ cofein$( Acu%- se
+$se*te practic peste tot cafea ecofeini"at$ *i este &n +eneral- #un$( Chiar *i acas$ puteţi face o cafea
ecofeini"at$ foarte #un$( Iar %arii a%atori e cafea nici nu #a+$ e sea%$(
Dac$ sunteţi un #$utor &nr$it e cafea foarte tare- f$r$ &noial$ c$ si%ţiţi nevoia s'o #eţi ca pe un
e/citant- pentru a v$ tre"i(
Dac$ aveţi- e o#icei- %o%ente e o#oseal$ #rusc$ *i- %ai ales- spre ora 33 i%ineaţa sau pe la
%ijlocul up$'a%ie"ii- &n ti%pul i+estiei- aceasta este in pricina hipo+lice%iei 9ve"i capitolul care &i este
consacrat:(
Cofeina este inter"is$ pentru c$- e*i nu este o +luci$- are ca efect sti%ularea pancreasului *i
+enerea"$ o secreţie e insulin$(
Dac$ aţi luat o %as$ f$r$ +lucie rele- a c$rei ener+ie este pe punctul e a fi eli#erat$- ar fi o prostie s$
co%pro%iteţi aceast$ situaţie #un$- provoc.n o secreţie e insulin$ <%o#ili"atoare= printr'o cea*c$ e cafea
tare( Dac$ sunteţi #$utori e cafea- nu v$ va fi eloc +reu s$ treceţi la cafeaua ecofeini"at$- e &nat$ ce veţi
&ncepe s$ aplicaţi %etoa( >a puţin ti%p up$ aceea- veţi fi surprin*i s$ constataţi c$ aţi *i uitat e nevoia e
cafea(
Este i%portant e su#liniat- totoat$- c$ %arii #$utori e cafea 9cu sau f$r$ cofeina: se e/pun unui risc
supli%entar2 cre*terea procentului e colesterol in s.n+e 9ve"i capitolul asupra hipercolesterolului:(
Atenţie- e ase%enea- la ceai teina are acelea*i efecte ca *i cofeina *i- &n plus- afectea"$ a#sor#ţia
fieruluiF

-. LIMONADELE ŞI B/TURILE ACIDULATE

Aceste #$uturi sunt preparate- &n +eneral- in e/tracte aproape &ntoteauna sintetice e fructe sau e
plante *i toate au acela*i efect %ajor2 conţin %ult "ah$r(
Deci sunt $un$toare *i- ca ur%are- tre#uie total e/cluse- nu nu%ai pentru c$ au &n co%po"iţie %ult
"ah$r- ci *i pentru c$ aciul in ele are ca efect iritarea sto%acului- +astrita *i aerofa+ia(
Chiar ac$ sunt f$cute pe #a"$ e e/tracte naturale- tre#uie s$ v$ feriţi e ele- pentru c$ pot fi to/ice(
S'a o#servat c$ e/tractele naturale e citrice conţin- &ntr'aev$r- ur%e i%portante e su#stanţe nocive- cu% sunt
terpenele(
C.t espre cele %ai rele intre aceste #$uturi- cele pe #a"$ e cola- ar tre#ui s$ fie ori inter"ise- ori
se%nalate printr'o eticheta special$- cu% sunt pachetele e ţi+$ri &n SUA2 <Acest prous este periculos(((=(
Este- oricu%- re+reta#il c$ &n Europa consu%ul e cola a luat o ase%enea a%ploare( )i las octorului
E%ile'Gaston Peeters sarcina e a face co%entariile asupra acestei pro#le%e 4@2
-->a ora actual$- #$uturile nu%ite <pe #a"$ e cola=- pre"entate pe piaţa european$- conţin- la 3
centilitri 9conţinutul %eiu al unei sticle %ici:- circa 43 %+ e cofein$ *i 3@4 %+ e aci fosforic( Cofeina are
propriet$ţi e/citante( Aciul fosforic este un aciifiant intens- iar %area lui concentraţie e fosfor risc$ s$
e"echili#re"e raportul calciu^fosfor in ali%entaţie- cu un +rav pericol e eficit &n privinţa fi/$rii calciulul &n
oase( )n sf.r*it- ar tre#ui s$ e/iste asi+urarea c$ aciul fosforic utili"at nu conţine ur%e prea #$t$toare la ochi
e %etale to/ice +rele( Conclu"ia este si%pl$( M$uturile nu%ite <pe #a"$ e cola= , av.n co%po"iţia actual$ ,
trebuie să fie categoric interzise copiilor şi adolescenţilor( Ele nu sunt #inef$c$toare pentru ni%eni(=
Cre c$ aceast$ eclaraţie nu %ai are nevoie e co%entarii(
Iniferent ac$ este vor#a e copii sau e u%neavoastr$- reco%anarea %ea fer%$ este aceea*i2 f$r$
li%ona$- f$r$ #$uturi aciulate- f$r$ colaF

<. LAPTELE

4@
1hidul de dietetică - Eitura ;ara#out( 9n(a(:

4K
 >aptele natural este un ali%ent +lucio'lipiic- aic$ are &n co%po"iţie at.t +r$si%i- c.t *i +lucie(
Prin ur%are- este %ai #ine s$'l evitaţi *i s$ nu cu%p$raţi ec.t lapte e+resat(
Gluciele se afl$ &n "er *i sunt eli%inate &n %o%entul fa#ric$rii #r.n"eturilor- care nu %ai p$strea"$
ec.t lipiele *i proteinele 9cu e/cepţia #r.n"ei <Cantal= *i a #r.n"eturilor e capr$:(
)n #r.n"a e vaci cu @ %aterii +rase- nu %ai r$%.n ec.t proteinele *i puţine +lucie 9K + la 3@@ e
+ra%e e #r.n"$:(

i. &UCURILE DE 'RUCTE
Nu %$ voi e/tine asupra acestui su#iect- eoarece co%entariul +eneral cu- privire la fructe este
vala#il- up$ cu% #$nuiţi- *i &n ca"ul sucurilor e fructe(
V$ reco%an- totu*i- s$ preferaţi fructele pentru a #eneficia- astfel- e celulo"a in pulpa acestora(
Mine&nţeles c$ nu%ai sucurile e fructe pe care le veţi face sin+uri in fructele proaspete sunt acceptate( Nu
consu%aţi nicioat$ a*a'"isele sucuri e fructe in fer%erţi- lipsite co%plet e vita%ine- prea acie *i &n care se
aau+$ siste%atic "ah$r(

PUNEREA ÎN APLICARE A 'AZEI I

PIERDEREA ÎN GREUTATE
0a"a I a %etoei noastre nu este- &n %o o#li+atoriu- cea %ai ificil$- pentru c$- &n +eneral- va fi e
ajuns s$ supri%aţi total oar unele lucruri( Dar- pentru a reu*i cu aev$rat- va tre#ui- totu*i- s$ v$ &nsu*iţi
perfect elementele de bază ale sistemului.
Dac$ ar fi s$ %$ &ncre &n e/perienţa %ea- toc%ai la acest nivel se &nre+istrea"$ unele rateuri(
Departe e %ine ieea e a %$ &noi e capacit$ţile u%neavoastr$ intelectuale e a asi%ila un nou
concept( Dar- &n ca"ul e faţ$- tre#uie s$ eli%in$% %ai &nt.i ieile %o*tenite- care sunt cu %ult %ai
&nr$$cinate &n su#con*tientul nostru- cu c.t ele sunt &n e aproape le+ate e <cultura= noastr$( Ieile estul e
si%ple e/puse aici , al c$ror funa%ent *tiinţific este opera unor %eici *i a unor cercet$tor i43 , nu au ie*it- in
p$cate- intre pereţii unor ca#inete( Nu tre#uie eci s$ contaţi pe cei in anturajul u%neavoastr$ s$ va sprijine
&n ceea ceVaveţi &ntreprine(
tre#ui- e e/e%plu- s$ &nţele+eţi c$- ac$ luaţi o %as$ proteino'lipiic$ 9co%pus$ in carne sau
pe*te cu le+u%e:- veţi putea s$ %.ncaţi- ac$ oriţi s%.nt.n$ 44 f$r$ a a#u"a *i f$r$ nici un prejuiciu pentru
noile re+uli ali%entare pe care le respectaţi(
)n schi%#- aca vreţi s$ %.ncaţi #r.n"$ e vaci &n cursul unei %ese pe #a"$ e +lucie- sin+ura #r.n"$
care v$ este &n+$uit$ este cea cu @ %aterii +rase(
Iata- %ai jos- un fel e +hi pentru punerea &n practic$ a 0a"ei I(

MICUL DE=UN

Mic!l ,e>!+ +r. 2$

Este un %ic ejun glucidic (
, 9n fruct 9%.ncat cu %ini%u% 4@ e %inute &naintea restului e ali%ente:
, cereale prelucrate 9ful+i:
, p)inea neagră sau integrală
, br)nză de vaci cu :; materii grase
, cafea decofeinizată sau ceai sla#
, lapte degresat
, îndulcitor sintetic 9la nevoie:(
Caracteristica acestui %ic ejun este faptul c$ este alcatuit pe #a"$ e +lucie #une- ceea ce &nsea%n$
o eli#erare e +luco"$ %oerat$ *i- %ai ales- a#senţa oricărui lipid(
Prin ur%are- el cuprine succesiv2
9( <9+-2 Acesta poate fi e orice fel( Personal- a* reco%ana %ai e+ra#$ o portocal$- ou$
%anarine sau un ii- eoarece- pe ne%.ncate- a#sor#ţia vita%inei C este foarte eficace(
Dac$ vreţi un %$r- %.ncaţi'l foarte &ncet- cu coaj$(
Manana- prea #o+at$ &n +lucie- nu ne interesea"$(
43
Ve"i #i#lio+rafia(
44
Acest fapt fiin vala#il oar &n ipote"a c$ aveţi un colesterol nor%al 9ve"i capitolele II *i VIII:- o s%.nt.n$
%ai sla#$ e per%is$( 9n(a(:

4?
 Respectaţi cu stricteţe cele 4@ e %inute sau %ai %ult e la in+erarea , pe ne%.ncate , a acestui fruct
*i p.n$ la &nceputul %icului ejun propriu'"is( Reco%anarea %ea este s$ %.ncaţi fructul la sculare- apoi s$ v$
faceţi toaleta *i s$ nu luaţi %icul ejun ec.t up$ ce v'aţi &%#r$cat- ceea ce v$ va lua- chiar ac$ sunteţi foarte
rapi"i- cel puţin o ju%$tate e or$(
A %.nca un fruct la %icul ejun- &n 0a"a I nu este o o#li+aţie *i nici o coniţie e reu*it$( Este
opţional( Dac$ nu %.ncaţi nicioat$ fructe- ceea ce este re+reta#il la ur%a ur%ei- nu le %.ncaţi siste%atic- oar
pentru c$ le %enţione" aici( )n schi%#- pentru cei care %$n.nc$ fructe &n fiecare "i *i care ar fi foarte frustraţi
ac$ ar fi lipsiţi co%plet e ele- a% inicat- %ai sus- c$ i%ineaţa- pe ne%.ncate- este unul intre rarele
%o%ente per%ise c.n le pot %.nca( De altfel- puteţi- ac$ oriţi- s$ luaţi un %ic ejun co%pus e/clusiv in
fructe( Dac$ ale+eţi %icul ejun nr( 4- care este proteino'lipiic- nu veţi putea %.nca fructul ec.t ac$
respectaţi intervalul e cel puţin o or$(
P=3(>! (>!1<?2 Cu%p$raţi e la #rut$rie p.ine nea+r$( )n +eneral- se +$se*te peste tot- ar este
f$cut$ %ai %ult sau %ai puţin #ine- pentru c$- eseori- este prous$ intr'un a%estec e sorti%ente e f$in$- &n
care f$ina co%plet$ nu repre"int$ ec.t 4K'5@( Pentru a'i recunoa*te calitatea- asi+uraţi'v$ c$ te/tura ei este
relativ +rosier$( 0eriţi'v$ e p.inea nea+r$ care nu are ec.t nu%ele *i culoarea acesteia( Ieal este s$
consu%aţi p.ine nea+r$ <inte+ral=- aic$ av.n toate co%ponentele #o#ului e +r.u 93@@ in fi#rele lui:- ceea
ce face in aceast$ o +luci$ #un$- cu inice +lice%ic foarte sc$"ut( P.inea +er%an$ sau suee"$ are- &n
+eneral- aceste caracteristici- ar tre#uie s$ fiţi atenţi- c$ci i se aau+$ eseori "ah$r sau +r$si%i(
P.inea nea+r$ se &%#i#$ %ai rapi cu lichiele in sto%ac( Deci veţi avea %ai repee sen"aţia e
saţietate( Pentru c$ noi nu vo% %$sura nicioat$ cantitatea- a* fi tentat s$ v$ spun c$ puteţi %.nca tot ce oriţi(
)n realitate- %'a* %ulţu%i s$ spun- &n privinţa p.inii2 %.ncaţi'o --raţional=(
Puteţi consu%a- e ase%enea- chifle pr$jite 9eseori e provenienţ$ suee"$:- ca si craeri fa#ricaţi in
f$in$ necernut$( E/ist$ %ai %ulte %$rci- ar este i%portant , &nainte e a ale+e una , s$ o verificaţi #ine- ca s$
nu conţin$ "ah$r sau +r$si%i(
>a fel- ac$ luaţi pes%eţi- nu'i ale+eţi ec.t pe cei care sunt f$cuţi in f$in$ necernut$- &n %o
inte+ral- *i care nu conţin nici "ah$r- nici +r$si%i- lucru eose#it e rar(
Dar ce veţi pune pe p.ine8 )n 0a"a I este- cu aev$rat e/clus s$ puneţi unt sau %ar+arin$- spre
eose#ire e ceea ce veţi putea face &n 0a"a II( E/clus- totoat$- s$ puneţi %iere sau ulceaţ$( ;ierea *i
ulceaţa sunt +lucie rele- cu o foarte %are concentraţie e "ah$r( De aceea- tre#uie eli%inate cu desăv)rşire.
Prin ur%are- v$ propun s$ puneţi #r.n"$ e vaci cu @ %aterii +rase- pe felia e p.ine( Dac$
a%estecul vi se pare ca% fa- puteţi pres$ra pe easupra un &nulcitor , ar puteţi ec.t foarte puţin- eoarece
puterea saDar
e puteţi
a &nulci este foarte
s$ ale+eţi riicat$
*i ful+ii , sau- ac$
e cereale- preferaţi-
pentru sare(
%icul ejun(
Pentru aceasta- ar tre#ui s$'i preferaţi pe cei +rosieri- care nu conţin nici un aaos ine"ira#il- ca
"ah$rul- +r$si%ile- cara%elul- %ierea( Verificaţi #ine co%po"iţia- care tre#uie s$ fie %enţionat$ pe cutie( Va
tre#ui- &n orice ca"- s$ e/clueţi tot ceea ce este prous pe #a"$ e ore" *i poru%#(
+!>!9! D>+6>3(38!-? 2!9 +>!390 20!7 452 Nu voi %ai reveni aici asupra necesit$ţii
i%perative e a nu #ea cafea tare( )n schi%#- ac$ aveţi o cafea sla#$- %er+e( Dar- ac$ v'aţi putea o#i*nui cu
cafea ecofeini"at$- a%estecat$- eventual- cu cicoare 9--este e/celent$ pentru s$n$tatea u%neavoastr$=: ar fi *i
%ai #ine( Dac$ #eţi ceai- nu'l faceţi prea tare( 1i ceaiul conţine cofein$(
0!P->0> D>1<>2!-2 Dac$ puneţi lapte &n cafea sau &n ceai- folosiţi nu%ai lapte e+resat( Chiar *i
laptele se%i'+ras este inter"is- pentru c$ are- &n conţinut- lipie( Cel %ai #ine este s$ luaţi lapte e+resat'praf-
pentru c$ puteţi reali"a- &n acest %o- un a%estec %ai concentrat(
Mine&nţeles c$ nu veţi %.nca "ah$r o#i*nuit 9eja vi l'aţi alun+at co%plet in %inte:( 0olosiţi
"aharina(

Mic!l ,e>!+ +r. 8

;icul ejun nr( 4- in 0a"a I- este s$rat 9proteino'lipiic:- aic$ nu va conţine nici un fel e +lucie-
fie ele <#une=
&ntoteauna saue--rele=(
u*or luat &nEste cel pe
e/terior (46 care vi'l reco%an c.n sunteţi la hotel- eoarece nr( 3 nu este
Prin ur%are- %icul ejun nr( 4 conţine- la ale+ere2
, ouă
, şuncă şi@sau jambon, c)rnaţi
, br)nză
, cafea decofeinizată, cafea sla#$ sau ceai sla#
, sm)nt)nă sau lapte 9e preferinţ$ s%.nt.n$:

45
Dac$ oriţi s$ #eţi cacao- asi+uraţi'v$ ca aceasta s$ nu conţin$ "ah$r(
46
)n ipote"a c$ aveţi hipercolesterol- acest %ic ejun nu v$ este reco%anat( Pentru cei care nu au astfel e
pro#le%e- este necesar s$'*i echili#re"e #ine consu%ul e lipie 9ve"i cap( II *i VIII:( 9n(a(:

4
 , zaharină 9la nevoie:(
Acesta este- &ntruc.tva- un %ic ejun an+lo'sa/on- cu sin+ura iferenţ$ c$ nu are nici p)ine prăjită,
nici fulgi de cereale, nici dulceaţă *i #ine&nţeles- nici "ah$r(
E/cluerea oric$ror +lucie in acest %ic ejun este capital$(

PRÂNZUL
Pr.n"ul- luat acas$ sau &n ora*- va fi &ntoteauna proteino'lipiic- ceea ce nu &nsea%n$ c$ tre#uie s$
conţin$ o %are cantitate e +r$si%i 9ve"i capitolul II- asupra lipielor <#une= *i <rele=:(V$ voi a &ns$ c.teva
e/e%ple- pentru ca s$ fiu si+ur c$- nu veţi face nici o +re*eal$(
V$ reco%an s$ consultaţi- %ai ales- lista +lucielor 9ve"i Ane/a nr( 3: *i s'o copiaţi- ca s'o aveţi
%ereu la u%neavoastr$( Dar o s'o &nv$ţaţi repee pe inafar$(

,'eniul tip pentru pr)nz va fi următorul

cruit$ţi
, pe*te *i^sau ca%e
, le+u%ele per%ise 9ve"i lista:
, salat$
, #r.n"$
, #$utur$2 ap$ neaciulat$(

A+re!ri
Sunt per%ise toate salatele- cu coniţia ca printre co%ponentele sale s$ nu fie +lucie( Este- &n special-
ca"ul salatei <_ la Nisa=(
De aceea- asi+uraţi'v$- &nainte e a co%ana un fel e %.ncare- c$ nu conţine nici cartofi- nici
poru%#- nici %orcovi- nici sfecl$(
Evitaţi- totoat$ 9nu%ai &n 0a"a I:- ali%entele +lucio'lipiice- cu% sunt nucile( Daca sunteţi la
restaurant- nu co%anaţi salat$ cu nuci- ci %ai e+ra#$- o salat$ cu sl$ninuţa( !otu*i- fiţi atenţi2 va tre#ui s$
preci"aţi foarte #ine- &n %o%entul c.n faceţi co%ana2 salata s$ nu ai#$ crutoane- pentru c$- e %ulte ori-
#uc$tarii au supr$toarea %anie e a le a$u+a(
0iţi vi+ilenţiF Nu &ncepeţi prin a tolera aceste <%ici +re*eli= care sunt- e fapt- enor%e- ac$ aveţi &n
veere o#iectivul
poru%#=- ur%$rit(--e
nu le acceptaţi Ar$taţi'v$ e/i+enţi
ata asta=- nu%ai&npentru
faţa chelnerilor(
c$ au %ulţiDac$ aţi preci"at
oa%eni <f$r$ crutoane= sau --f$r$
e servit(
Dac$ oriţi ca *eful e sal$ sau chelnerul s$ v$ ia &n serios- tre#uie s$ fiţi convin+$tori- insist.n
asupra faptului că este absolut exclus să accep taţi chiar şi cea mai mică urmă din ceea ce nu doriţi, în felul
care vi se va servi
)n ceea ce %$ prive*te- a% +$sit c$ cel %ai #un %o e a %$ face respectat pe acest plan este s$ spun
c$ sunt aler+ic( 1i %er+e e fiecare at$( At.ta ti%p c.t veţi +$si &n salat$ fasole vere- pra"- an+hinare- var"$-
conopi$- ro*ii- anive- sparan+hel- ciuperci- riichi- #r.n"$ sau %e"eluri- %.ncaţi c.t vreţi( Veţi e/clue in
aceast$ list$ salata e sfecl$ ro*ie- eoarece conţine "ah$r- precu% *i %orcovii(
C.t espre ou$- nu e/ist$ , up$ cu% *tiţi , nici o restricţie- chiar ac$ au %aione"$(4K Ei- aF
;aione"a *i s%.nt.na sunt per%ise la %esele proteino'lipiice( Dar nu este nici un %otiv s$ faceţi in asta o
or+ie( Dac$ v$ place %aione"a- %.ncaţi &n %o nor%al( Dar ar fi %ai #ine s'o evitaţi- &n ca"ul &n care aveţi
teninţa la hipercolesterol 9ve"i capitolele II *i VIII:(
Puteţi lua- ca antreuri- *i ton- sarele &n ulei- cra#- lan+ustine- so%on afu%at sau %ar%at( Evitaţi-
totu*i- &n 0a"a I- striiile- scoicile Saint Hac]ues sau pateul e ficat e +.sc$( Acestea conţin o cantitate e
+lucie *i- astfel- risc$ s$ v$ &nt.r"ie re"ultatele f$r$ a le co%pro%ite( Nu v$ fie tea%$ &ns$- &n 0a"a II le veţi
putea %.nca up$ cu% oriţi(

'el!l ?ri+ci?al
0elul principal va putea fi co%pus- &n special in carne sau pe*te( Nu e/ista nici o restricţie &n acest
o%eniu , poate oar &n privinţa prepar$rii , e*i ar fi e orit s$ preferaţi pe*tele(
Carnea *i pe*tele nu vor fi preparate panA. Pes%etul face parte intre +lucie( Pe*tele nu va fi at prin
f$in$( 0eriţi'v$ e li%#a'e'%are <%euniere=( Co%anaţi &ntoteauna pe*tele la grătar. Evitaţi- e ase%enea-
+r$si%ile pentru pr$jit- <saturate= e c$lur$- nu &ntoteauna u*or e i+erat- *i periculoase in cau"a
colesterolului(
Atenţie la sosuriF Daca sunteţi aepţii <noii #uc$t$rii=- sosurile sunt- &n +eneral- foarte u*oare- &n
%$sura &n care nu conţin f$in$( )n %ajoritatea ca"urilor- sosul este re"ultat prin co%#inarea cu o s%.nt.n$
av.n conţinutul e +r$si%i foarte reus(

4K
Dac$ este %aione"$ in tu# sau in #orcan- verificaţi'i co%po"iţia( Pro#a#ilitatea e a conţine "ah$r- +luco"$
sau f$in$ este foarte %are( 9n(a(:

4B
 C.n %.ncaţi carne- puteţi s$ luaţi- eventual- un sos #earne" 4?- ac$ v$ place *i nu aveţi pro#le%e e
colesterol( Dar evitaţi muştarul, în aza 3. Acesta este f$cut cu f$in$ e/tras$ in planta cu acela*i nu%e *i este o
+luci$( )n cantitate %ic$ nu eranjea"$ prea %ult( De aceea- &l reintrouce% &n 0a"a II(
)n ceea ce prive*te +arniturile- veţi ale+e cu prioritate le+u%ele #o+ate &n fi#re( De la ro*ii la ovlecei-
trec.n prin fasole vere- vinete sau conopia- aveţi e une ale+e( Consultaţi lista in ane/$- pentru ca s$ le
cunoa*teţi pe toate- eoarece sunt nu%eroase(
A*a cu% v'a% reco%anat %ai &nainte- ac$ nu +$siţi altceva la restaurant- %.ncaţi pur *i si%plu
salat$ vere- fetic$- salat$ creaţ$- cicoare sau p$p$ie( 1i o puteţi %.nca at.t c.t oriţi- ca antreu- fel principal-
precu% *i &nainte sau o at$ cu #r.n"a(

Br@+a

De c$
up$ aceea- acu%- tre#uie%ai
o savuraţi s$ va o#i*nuiţi
#ine( s$ %.ncaţi
De altfel- #r.n"acufără
o veţi aprecia at.tp)ine. Nu este
%ai %ult- eloc
cu c.t veţii%posi#il *i cur.n
putea , &n veţi veea-
, s$ o
&nsoţiţi *i cu puţin vin(
)n orice ca"- oa%enii #ine crescuţi %$n.nc$ #r.n"a e/clusiv cu cuţitul *i cu furculiţa( De aceea- nu
%ai este loc *i pentru p.ine ca suport( Dac$- totu*i- v$ eranjea"$ prea %ult- &ncercaţi s$ %.ncaţi #r.n"a cu
salat$( lat$ *i o alt$ tehnic$2 &ntre#uinţaţi ca*cavalul ca suport pentru alte #r.n"eturi(
)n 0a"a I- v$ vor fi per%ise aproape toate #r.n"eturile( !otu*i veţi fi re"ervaţi &n privinţa #r.n"ei e
Cantal 4- ca *i a #r.n"eturilor e capr$- care conţin o cantitate %ic$ e +lucie( Este %ai #ine s$ le evitaţi &n
perioaa e &nceput(

Deser!rile
Unele eserturi pot fi preparate cu "aharin$ &n %$sura &n care prepararea nu i%plic$ %ult ti%p e
coacere sau fier#ere , e e/e%plu- tarta cu cre%$ en+le"easc$ 4B sau laptele e pas$re(

B#!!rile
A% spus eja c$- &n 0a"a I- tre#uie s$ evitaţi orice #$utur$ alcoolic$- inclusiv vinul( Deci #eţi ap$- ceai
rusesc sau ceai e plante- ac$ v$ place( Dar evitaţi apele +a"oase- pentru c$ v$ u%fl$ *i v$ pertur#$ i+estia(
Oricu% *i
sucurile +astrice v$s$reco%an s$ nu
v$ eranjaţi #eţi ec.t
i+estia( foarte
Dac$- puţin
totu*i- &n ti%pul
tre#uie %esei-&ncepeţi
s'o faceţi- eoarece riscaţiup$
nu%ai s$ v$ <&necaţi=
a oua ju%$tate
a %esei( Nu #eţi in %o%entul &n care v$ a*e"aţi s$ %.ncaţi( Acesta este un o#icei $un$tor- pe care &l au prea
%ulţi se%eni ai no*tri( 1i este responsa#il pentru o parte intre tul#ur$rile e %eta#olis% ce se reflect$ asupra
i+estiei( 7eţi mai bine între mese 9%ini%u% un litru e ap$:(
Dac$ %er+eţi la %ese festive- &n 0a"a I- v$ rea%intesc c$ tre#uie s$ v$ sustra+eţi e la consu%area
#$uturilor'aperitiv alcoolice( >uaţi un suc e ro*ii( Dac$ nu aveţi &ncotro- acceptaţi o #$utur$ alcoolic$ 9un ir4-
e e/e%plu- pre+$tit pentru toat$ lu%ea:- pri%iţi'o- ar nu o #eţi( ;uiaţi'v$ in c.n &n c.n #u"ele- pentru a
<participa=- ar nu o consu%aţi( Apoi- o puteţi <face uitat$= pe uneva- &ntr'un %o%ent &n care ni%eni nu #a+$
e sea%$( )n anu%ite &%prejur$ri- poate o s$ fie %ai +reu s$ v$ e#arasaţi e ea( Atunci- aţi ova$ e
i%a+inaţie( Puneţi paharul la &ne%.na a%atorilor e #$utur$- care se aranjea"$ ei- cu%va- s$ ia <in
neatenţie= paharul altora- %ai ales ac$ este plin2 Dac$ aceast$ Z specie nu %ai e/ist$ &n anturajul
u%neavoastr$ apropiat , ceea ce %'ar %ira , atunci v$ r$%.ne posi#ilitatea +hiveciului e flori- a frapierei e
*a%panie- a ferestrei- ac$ este var$- sau chiuvetei(
Dacă sunteţi în aza 3 şi vă aflaţi la o recepţie, iată c)teva sfaturi
Acceptaţi paharul e *a%panie care vi se pune &n %.na( ineţi'l &n %.n$ o #ucat$ e vre%e( ;uiaţi'v$
#u"ele &n el- in c.n &n c.n- ac$ aveţi si+uranţa c$ nu'l veţi #ea( Apoi- puneţi'l- cu iscreţie- jos(
;.ncarea servit$ la o recepţie constituie- &n schi%#- o aev$rat$ pro#le%$( Dar nu e/ist$ pro#le%$
f$r$ soluţie(
Este e/clus s$ %.ncaţi sanvi*uri- oric.t ar fi ele e %ici( Dar ce se afl$ pus pe p.ine este foarte #un
pentru u%neavoastr$2 o felie e so%on- sala%- o ronel$ e ou- sparan+hel etc( Dac$ sunteţi estul e isteţ ca
s$ separaţi partea e easupra e suportul e p.ine- #ravo vou$F Dar la recepţii e/ist$ &ntoteauna lucruri
confor%e cu re+i%ul nostru ali%entar(
+ăutaţi br)nzaB &ntoteauna veţi +$si *i #r.n"$ su# o for%$ sau alta( ;ai ales &n cu#uleţe %ici(

4?
Verificaţi'i co%po"iţia( Dac$ sunteţi la restaurant- e/ist$ *ansa ca sosul s$ fie natural- f$r$ "ah$r ori alt aaus
neorit( 9n(a(: ^ Sos #earne"- aic$ sos e ou$ cu unt topit( 9n(tr(:
4
Cantal- sort e #r.n"$ cu past$ ur$- o#ţinut$ in lapte e vac$- nu%it$ astfel up$ locul e ori+ine 9Cantal-
in provincia Auver+ne:( 9n(tr(:
4B
Cre%a en+le"easc$ este o cre%$ e #a"$- fiart$ &n #ain %arie- parfu%at$ cu fructe( 9n(tr(:
4
ir- a%estec e lichior e coac$"e cu vin sau cu *a%panie 9n(tr(:(

4
+ăutaţi şi c)rnăciorulB A* fi foarte surprins s$ nu fie( C.rn$ciorii %ici- pentru coctail- sunt %ereu pre"enţi la
cere%onii( Profitaţi ca s$ %.ncaţi c.ţi oriţi- &n %$sura &n care sunteţi convin*i c$ nu conţin f$in$( )ns$ atenţie
la %u*tarF
Dac$ veţi consiera c$ faceţi parte intre oa%enii care nu re"ist$ &n faţa %.nc$rurilor e/puse- ac$ v$
te%eţi c$ veţi cea- inevita#il- pentru c$ nu v$ puteţi o%ina atunci c.n v$ este foa%e- iat$ o soluţie2 &nainte
e a %er+e la recepţie- ronţ$iţi ceva per%is- c$ s$ v$ asi+uraţi sto%acul(
Pe la ju%$tatea secolului I- str$'str$#unicul %eu- care avea *ase copii( era invitat- o at$ pe an-
&%preun$ cu fa%ilia- s$ ia %asa la irectorul co%paniei la care lucra( Str$'str$#unica %ea- up$ cu% %i s'a
povestit- avea %are +rij$ s$ le ea copiilor s$ %$n.nce- &n preala#il- o sup$ foarte eas$( Cu #urta #ine <pus$ la
cale=- &nc.nt$torii copila*i ar$tau un entu"ias% %ai puţin e/cesiv &n faţa %.nc$rurilor +ro"ave- pe care nu le
aveau nicioat$ acas$( Astfel c$ str$'str$#unicii %ei au o#.nit repee reputaţia e a avea ni*te copii e/tre%
e #ine eucaţi(
e #r.n"$(Dac$ v$ esteo#i*nuiţi'v$
De altfel- tea%$ c$ nus$veţi re"ista-
aveţi %.ncaţi-
&ntoteauna la &nainte e a %er+e
u%neavoastr$ la recepţie-
#uc$ţele 3'4 ou$
e #r.n"$ tari sau sau
<Ma#L#el= o #ucat$
<Vache ]ui rit=(5@
Dac$ aveţi <un %ic +ol= % sto%ac- &n orice %o%ent al "ilei- puteţi s$ u"aţi *i chiar s$ a#u"aţi e acest
su#terfu+iu( )n +eneral- &n aceste %o%ente puteţi %.nca orice- e pe lista ali%entelor per%ise( Atenţie oar s$
nu in+eraţi prea %ulte lipie- up$ ce aţi luat o %as$ +luciic$( De e/e%plu- nu %.ncaţi o #ucat$ e #r.n"$ la
ora  i%ineaţa- ac$ aţi luat %icul ejun la ora B(
4n ipoteza că veţi fi invitaţi acasă la prieteni, situaţia va fi , prin efiniţie , %ai ificil$- &n %$sura &n
care posi#ilitatea e %anevr$ v$ va fi consiera#il reus$(
S$ e/a%in$% situaţia su# toate un+hiurile( Poate c$ ace*ti prieteni sunt oa%eni pe care &i cunoa*teţi
#ine( Poate sunt chiar %e%#ri ai fa%iliei u%neavoastr$( Atunci- profitaţi e li#ertatea raporturilor cu ei *i
<vineţi'le pontul= &n %o iscret( )ntre#aţi'i inainte ce va fi e %.ncare *i nu v$ fie tea%$ s$ le aţi su+estii(
)n ipote"a c$ sunteţi foarte puţin inti%i cu +a"ele- va tre#ui s$ reflectaţi *i s$ i%provi"aţi( Dac$
invitaţia are un caracter <e/cepţional=- nivelul %.nc$rurilor va fi pe %$sur$( De aceea- a* fi foarte surprins s$
vi se serveasc$ ore"- paste sau cartofi(
Dac$ este pateu e ficat e +.sca- %.ncaţi'l- cu toate c$ nu este reco%anat &n 0a"a I ca ali%ent pe
care s$'l %$n.nci &n voie( Dar o at$- in c.n &n c.n- nu are nici o i%portanţ$( !otu*i- pentru Du%ne"eu- nu
m)ncaţi şi p)inea prăjită cu care a fost servit Ni%eni nu v$ o#li+$( Nici %$car #una cre*tere(
Dac$ vi se ofer$ un %inunat sufleu e #r.n"$- %.ncaţi'l- a*a cu% face toat$ lu%ea- e*i conţine f$in$(
Dar nu v$ l$saţi u*i e val- su# prete/t c$ <%er+e=( 1i nu v$ a+ravaţi situaţia accept.n s$ luaţi e trei ori(
Dac$ aveţi ca antreu i% pateu &n aluat- %.ncaţi oar %ie"ul- care este , &n +eneral , proteino'lipiic *i
l$saţi restul- iscret- pe %ar+inea farfuriei( C.n nu sunteţi % co%pania unor persoane apropiate- ni%eni nu va
face i%politeţea s$ v$ spun$2 <ia uite- ai l$sat ce era %ai #unF= Chiar ac$ &*i pune &ntre#$ri &n sinea ei- st$p.na
casei se va a#ţine s$ &ntre#e <e ce nu ţi'a pl$cut cojiţa8=
)n ceea ce prive*te felul principal- cre c$ nu veţi avea nici o pro#le%$- eoarece +arniturile sunt- e
o#icei- la iscreţie( Puteţi lua- si%#olic( puţin ore" sau paste- ar ni%eni nu v$ o#li+$ s$ le %.ncaţi(
Dac$- up$ aceea- continua*i s$ %uriţi e foa%e- scoateţi'v$ p.rleala cu salat$ *i- %ai ales- cu #r.n"$(
Dac$ %.ncaţi %ult$ #r.n"$- st$p.na casei va aprecia faptul *i v$ va ierta %ai u*or pentru c$ i'aţi l$sat eoparte
coaja pateului( Un platou cu #r.n"eturi este fru%os c.n este #ine +arnisit cu o rnare varietate e sorturi( De
o#icei- invitaţii nu prea iau in ele eoarece- up$ toat$ p.inea pe care au %.ncat'o- nu %ai au loc *i pentru
#r.n"$( Prin ur%are- onoraţi platoulF
Evient c$ %o%entul critic este cel al esertului- fiinc$ este &ntoteauna +reu sa spui <nu- %ulţu%esc-
nu oresc=( Atunci- insistaţi s$ nu vi se ea ec.t o bucăţică mică de tot *i faceţi ca cei c$rora nu le %ai este
foa%e2 l$saţi'o- &n #un$ parte- &n farfurie(
)n sf.r*it- a*teptaţi c.t %ai %ult- p.n$ c.n veţi &ncepe s$ #eţi( ;ai &nt.i- #eţi vinul ro*u- &n special cu
#r.n"$(
Dar- ac$ situaţia a fost %ai rea ec.t v'aţi a*teptat- ac$ nu aţi putut a#solut eloc s$ aveţi i%a+inaţie
&n faţa a+resiunii +lucielor rele- *i asta chiar la %ijlocul 0a"ei I- nu v$ r$%.ne ec.t s$ fiţi %ai vi+ilenţi- pe
viitor- &n aplicarea noilor u%neavoastr$ principii ali%entare(
!re#uie s$ *tiţi c$- &n 0a"a I- sunteţi &nc$ foarte sensi#ili la +luco"$( ;etoa e faţ$ vi"ea"$ riicarea
pra+ului u%neavoastr$ e toleranţ$- ar at.t ti%p c.t acesta nu a atins nivelul #un- sensibilitatea la glucoză
vă răm)ne mare.
1i este a#solut evient c$- ac$ auceţi &n or+anis% , e a"i pe %.ine , o %are cantitate e +lucie
rele- up$ ce fusese privat e ele c.tva ti%p- acesta o s$ le asi%ile"e cu %are #ucurie( 1i veţi capitali"a- &ntr'o
sin+ur$ sear$- toate +r$si%ile e re"erv$ pe care le'aţi pierut &ntr'o s$pt$%.n$ sau ou$(
Cu c.t veţi fi %ai avansaţi &n 0a"a I 9care tre#uie s$ se &ntin$ pe 4'5 luni:- cu at.t rec.*ti+area &n
+reutate va fi %ai puţin catastrofal$(
)n schi%#- ac$ faceţi <un %are e/ces=- la 4'5 s$pt$%.ni up$ ce aţi &nceput 0a"a I- riscaţi s$ reveniţi

5@
)nc$ o at$- aceste reco%an$ri sunt vala#ile oar pentru cei ce nu au pro#le%e e colesterol( Cine are
hipercolesterol- ar face #ine s$ %$n.nce fi#re 9%ere sau ii:( 9n(a(:

5@
su#it la un nivel foarte apropiat celui la care v$ aflaţi la &nceput( Acest fapt v$ poate escuraja co%plet( !otu*i-
spuneţi'v$- ca *i &n alte &%prejur$ri- c$ o #$t$lie pierut$ nu v$ co%pro%ite *ansele e a c.*ti+a r$"#oiul(

CINA
Cina va fi ori proteino'Iipiic$ ori pe #a"$ e <+lucie #une=(

Ci+a +r. 2$
Dac$ este proteino'lipiic$- cina va se%$na- ca o sor$- cu pr.n"ul( Diferenţa re"ult$ in faptul c$- &n
%ajoritatea ca"urilor- aceast$ %as$ este luat$ acas$( 1i- acas$- ale+erea este &ntoteauna %ai li%itat$( Dar ac$
aţi *tiut s$ v$ convin+eţi fa%ilia *i s$ aţi reco%anaţiile care v$ convin- nu ar tre#ui s$ &nt.%pinaţi nici o
ificultate( Iealul ar fi s$ &ncepeţi %asa e sear$ sup$ eas$( )n ea veţi putea pune napi- pra"- ţelin$- var"$ etc(
Va fi co%pus$- &n e/clusivitate- in le+u%ele in Ane/a nr( 3( Atenţie- e/ist$ riscul ca #uc$t$reasa s$ fie tentat$
s$ pun$ *i cartofi( C$ci- pentru ea- supa e le+u%e f$r$ cartofi nu este posi#il$( Cartoful are- &ntr'aev$r-
capacitatea e a <le+a= supa( Dar acest rol poate fi jucat *i e ţelin$( E/ist$ *i un alt %ijloc e a le+a o sup$ e
le+u%e2 a$u+aţi un +$l#enu* sau c.teva ciuperci pasate cu %i/erul *i transfor%ate &n piureu(
Pentru a &%#un$t$ţi +ustul supei e le+u%e- puteţi s$'i a$u+aţi- &n %o%entul % care o serviţi la %as$-
o #uc$ţic$ e unt c.t o nuc$ sau o lin+uriţ$ e s%.nt.n$- #ine&nţeles- ac$ nu tre#uie s$ v$ suprave+heaţi cu
stricteţe colesterolul(
Dac$ oriţi- puteţi %.nca la cina orice fel e carne( Reco%anarea f$cut$ persoanelor v.rstnice- e a
nu consu%a carne seara- re"ult$ in faptul c$ eli%inarea to/inelor in carne se face %ai ificil atunci c.n- &n
cursul aceleia*i %ese- s'au in+erat *i +lucie( Di+estia *i- ca ur%are- so%nul risc$ s$ fie- astfel- pertur#ate(
>a tineri- to/inele- %o#ili"ate cu concursul +lucielor- se evaluea"$ %ai u*or- atorit$ activit$ţii fi"ice(
Iat$ un %otiv supli%entar pentru ca seentarul care sunteţi- cu si+uranţa- s$ nu a%estecaţi +luciele cu carnea-
chiar ac$ aveţi puţine ilo+ra%e e pierutF
)n afar$ e carne- e/ista ou$le- care se pot prepara &n iverse %ouri( ;.ncaţi o%lete cu salat$( Sunt
elicioaseF
!otu*i- seara preferaţi pe*tele- este %ai u*or *i v$ protejea"$ pe plan vascular(
>a capitolul #r.n"eturi- pe l.n+$ faptul c$ nu aveţi restricţii- profitaţi c$ sunteţi acas$ *i %.ncaţi
53
iaurt ( Acesta este e/celent pentru i+estie- eoarece conţine ele%ente ce reconstituie'flora intestinal$( Dar fiţi
atenţiF Nu %.ncaţi ec.t iaurturi #une- f$r$ aro%e sau fructe( Verificaţi ca fer%entul lactic s$ fie natural( Veţi fi
si+ur c$ nu v$ &n*elaţi ac$ veţi cu%p$ra iaurt e fer%$ sau cu stanar &nalt(
Dac$ luaţi %asa acas$- profitaţi- &n orice ca"- pentru a %.nca lucruri per%ise- si%ple- *i care v$ plac-
ca rasolul( ;.ncaţi lucruri pe care nu le veţi +$si nicioat$ la restaurant- ca an+hinarea fiart$( Este elicioas$-
plin$ e vita%ine *i e s$ruri %inerale- are %ulte fi#re ceea ce v$ ajut$ %ult % privinţa tran"itului intestinal *i
scae +lice%ia( Nu uitaţi- %ai ales- s$ %.ncaţi le+u%e2 ro*ii- spanac- anive- vinete- conopi$- pra"- ovlecei-
ciuperci(

Ci+a +r. 8$
Cina nr( 4 va fi +luciic$(
)n afar$ e ele%entele care v$ sunt inter"ise &n toate ca"urile 9"ah$rul- cartofii etc(:- va tre#ui s$
evitaţi- cu stricteţe- s$ %.ncaţi lipie la o %as$ +luciic$(
0$r$ lipie &nsea%n$ f$r$ carne- pe*te- ulei- unt- ou$- #r.n"$ 9cu e/cepţia #r.n"ei e vaci cu @
+r$si%i- cu% este aceea pe care o %.ncaţi la %icul ejun:(
R$%.n- prin ur%are- toate le+u%ele ver"i *i ore"ul neprelucrat- fasolea *i lintea( Dar- atenţie- f$r$ unt-
%ar+arin$- ulei sau alte +r$si%i ani%ale( A% putea inclue &n aceast$ list$ pastele f$cute in f$in$ necernut$-
nu%ai c$ sunt +reu e +$sit( Dac$- totu*i- aveţi *ansa e a le fi o#ţinut- va tre#ui neap$rat s$ le verificaţi- ca s$
nu conţin$- su# nici un %otiv- %aterii +rase( C.n le veţi %.nca f$r$ unt *i f$r$ #r.n"$- veţi evita jalea care v'
ar cuprine &ncuraj.nu'v$ cu un sos e #usuioc sau e ro*ii- a%#ele reco%anate la ore"ul neprelucrat 9ve"i
ore"ul- la Capitolul IV- espre f$inoase:(
Pentru a &ncheia- iat$ o iee pentru cina nr( 42
, 2upă de legume 9f$r$ unt sau s%.nt.n$:
, orez neprelucrat cu sos tomat
, salată
, br)nză de vaci cu :; grăsimi.
V'a% at ca e/e%plu aceast$ %as$ +luciic$ pentru a fi c.t %ai e/haustiv posi#il( )l reco%an nu%ai
e/clusivi*tilor- care sunt si+uri c$ nu vor face nici o +re*eal$( Pentru c$- ac$ faceţi cea %ai %ic$ eroare- totul
va fi co%pro%is(

53
Iaurtul este- totu*i- un a%estec +lucio'lipiic( De aceea- nu se reco%an$ s$ %.ncaţi %ai %ult e unul la o
%as$( 9n(a(:

53
 V$ reco%an- prin ur%are- s$ luaţi la cin$- ca *i la pr.n"- o %as$ proteino'Iipiic$ pe #a"$ e ou$-
carne f$r$ +r$si%e , ca pas$rea sau pe*tele , &nsoţit$ e nu%eroasele le+u%e per%ise(

GU&TAREA (PICNICUL)
Vi se &nt.%pla uneori- cu si+uranţ$- in iverse %otive- s$ nu aveţi ti%p s$ %.ncaţi( )n +eneral- e/ist$
teninţa e a s$ri peste %asa e pr.n" *i , pentru a v$ si%plifica viaţa , in ou$ una2 ori renunţaţi la %as$ ori
v$ %ulţu%iţi s$ &nfulecaţi repee un sanvi*(
N! s#ri1i +icio,a# ?ese reo "as#. Este una intre re+ulile e aur ale ieteticii( >a li%it$- %.ncaţi
e 6'K ori pe "i- ac$ v$ face pl$cere- ar nu renunţaţi nicioat$ la una intre cele trei %ese principale( Este cea
%ai +rav$ eroare pe care o puteţi face( Este cel %ai #un %ijloc e a v$ esta#ili"a &ntre+ul %eta#olis%(
Inter"iceţi'v$ aceast$ practica *i #la%aţi'i pe toţi cei care o aopt$( Dac$ proceaţi &n acest fel- or+anis%ul
u%neavoastr$ se va +$si &n situaţia c.inelui hr$nit &n %o nere+ulat care &*i face re"erve- e cu% +$se*te ceva
e ros(
)n staiul la care ne afl$%- sunt convins c$ aţi i"+onit efinitiv in %inte ieea sanvi*ului cu unt *i
*unc$- %.ncat &n localul u%neavoastr$ preferat- sau a chiflei infa%e cu <#ur+er= tocat( )n &ncheierea c$rţii e
faţ$ v$ voi spune tot r$ul pe care &l cre espre +roa"nicele o#i*nuinţe ali%entare care ne vin irect in ţara pe
care o consier$% cea %ai civili"at$ in lu%e- cu toate c$ a%iraţia *i sti%a pe care ni le insufl$ sunt &n
anu%ite privinţe 9care nu au ni%ic e'a face cu +astrono%ia sau ietetica: pe eplin &nrept$ţite( Prin ce vo%
&nlocui toate astea8 Dup$ tot ce aţi &nv$ţat p.n$ acu%- este e ajuns oar puţin$ i%a+inaţie(
Iat$- la +r$%a$- tot ce puteţi cu%p$ra pentru a lua co%o o <+ust$ric$= la locul e %unc$ sau &n
ti%pul unei c$l$torii- oricare ar fi coniţiile2
, şuncă de Praga, &ntoteauna t$iat$ &n felii foarte su#ţiri- care pot fi %.ncate cu %.na
, salam54 aici veţi avea nevoie e cuţit( Un coupe'papier poate folosi foarte #ine
, ouă tari le puteţi cere *i &n localuri
, roşii ac$ aveţi +rij$ s$ aveţi &n per%anenţ$ la &ne%.n$ ni*te *erveţele- ro*ia este ieal$( Poate fi
%.ncat$- efectiv- ca un fruct
, br)nzeturi toate %er+- ar , pentru c$ tre#uie s$ fi%- &nainte e toate- practici $ voi e/clue in
oficiu #r.n"eturile e tip ca%e%#ert- ale c$ror %anifest$ri e si%patie risc$ s$ nu fie eloc
apreciate e vecinii apropiaţi- %ai ales ac$ sunteţi &n tren( Ale+eţi- intre ele- tipul <Ma#L#el= sau
<Vache ]ui rit=(

alc$tuit$ Dar
nu%aiac$
insunteţi
fructe(a#solut
;.ncaţilipsit
c.t e %erine-
oriţi- puteţi-
p.n$ v$ a*a cu%
s$turaţi( v'a% &n%ai
Neca"ul- se%nalat-
privinţa s$ luaţieste
fructelor- o +ustare
c$ sunt
i+erate rapi(
De aceea- up$ vreo ou$ ore- v$ puteţi po%eni cu o --fo%ic$= pe care o veţi potoli u*or- cu ajutorul
unui %$r- e e/e%plu( Chiar *i &n ca"uri li%it$- nu recur+eţi nicioat$ la +luciele rele cu% sunt pr$jiturile
uscate- care v$ sunt inter"ise- sau- *i %ai puţin- la napolitane ori altele ase%enea- ca s$ v$ taie foa%ea(
Ajun+e%- acu%- la sf.r*itul 0a"ei I(
Dac$ &nainte e a aopta aces te principii ali%entare %.ncaţi "ah$r &n %o nor%al sau eraţi un %are
a%ator e ulciuri *i pr$jituri- veţi putea sl$#i 4'5 + &nc$ in pri%a s$pt$%.n$( )n nici un ca" s$ nu v$ opriţi
&n acest %o%ent- eoarece veţi avea toate *ansele s$ puneţi la loc- &n ou$ "ile- tot ceea ce aţi pierut &n opt(
Dup$ aceast$ pri%$ perioa$- sl$#irea va eveni %ai pro+resiv$ *i- &n %$sura &n care veţi aplica cu
scrupulo"itate reco%an$rile %ele- piererea &n +reutate va fi nere+ulat$(
Aceast$ pierere &n +reutate ar tre#ui eci s$ ai#$ un rit% susţinut- e*i se face &n %o a#solut
iniviual- a*a up$ cu% a% preci"at %ai &nainte(
E/perienţa arat$ c$ re"ultatele se o#ţin %ai u*or la #$r#aţi ec.t la fe%ei- cu e/cepţia- poate- a
hiperan/io*ilor sau a celor care fac trata%ente %eica%entoase eose#ite 9unele %eica%ente favori"ea"$
efectiv cre*terea &n +reutate:( 0e%eile &ns$ reţin %ult %ai %ult$ ap$ 9&n %o%entul ciclului sau ca reacţie la
stres *i la pro#le%ele afective:- ceea ce poate infir%a calculele- pentru o scurt$ perioa$( Dar asta nu &nsea%n$
c$ nu vor o#ţine re"ultate la fel e #une- ci i%potriv$(
S'a re%arcat c$ unii su#iecţi e se/ fe%inin aveau- c.teoat$- %ai %ulte ificult$ţi ec.t alţii- &n
o#ţinerea re"ultatelor(
Au fost ientificate patru cau"e posi#ile2
, an/ietatea- care sti%ulea"$ &ntr'un %o anor%al secreţia e insulin$
, ere+l$rile hor%onale in %o%entul aolescenţei sau al %enopau"ei
, pro#le%ele tiroiiene- estul e rare- e altfel
, o anu%it$ for%$ e re"istenţ$- proprie or+anis%ului fe%inin respectiv- %anifestat$ cel puţin la
&nceput *i e/plicat$ prin %ultiplele privaţiuni la care a fost supus- ca ur%are a re+i%urilor
hipocalorice a#u"ive *i succesive(
Dac$ &nainte aţi avut unele pro#le%e &n privinţa procentului e colesterol- e acu% nu %ai aveţi nici
cel %al %ic %otiv e tea%$( Pentru c$- &n %$sura &n care aţi *tiut s$ v$ +estionaţi cu inteli+enţ$ consu%ul e
54
Nu se reco%an$ &n ca" e hipercolesterol( )n locul lor puteţi %.nca pe*te sau cra#( 9n(a(:

54
lipie- &n foarte scurt ti%p ar tre#ui s$ v$ e#arasaţi e aceast$ +rij$(
0u+iţi e +r$si%i- nu %.ncaţi prea +ras *i- %ai ales- evitaţi +r$si%ile saturate care v$ %$resc
colesterolul ale+eţi +r$si%ile care sca colesterolul r$u- f$c.nu'l s$ creasc$ pe cel #un(
Aceste noţiuni au fost efinitiv a%ise e c$tre toţi speciali*tii in lu%e- iar nu%$rul e pu#licaţii
*tiinţifice in acest o%eniu este i%presionant 9ve"i Capitolul VIII asupra hipercolesterolului:(
De*i este i%pro#a#il- s'ar putea ca %eicul u%neavoastr$ s$ nu fie cu totul e acor &n privinţa
acestei noi a#or$ri a pro#le%ei- care nu corespune cu ceea ce a fost &nv$ţat el( Evoluţia %entalit$ţilor se face-
&n acest o%eniu- ca *i &n %ulte altele- cu o anu%it$ &ncetineal$- chiar *i atunci c.n se &nf$ţi*ea"$ fapte
*tiinţifice irefuta#ile(
)n %o nor%al- ac$ respectaţi re+ulile 0a"ei I- este i%posi#il s$ nu o#ţineţi re"ultate( Dac$ lucrurile
stau altfel sau ac$ sl$#irea se o#ţine up$ o perioa$ anor%al e lun+$- &nsea%n$ c$ e/ist$ un lucru pe care nu
l'aţi &neplinit corect(
seara( )n De fapt-acestei
lu%ina ar tre#ui s$ faceţi-
c$rţi- c.tva
veţi +$si- cuti%p- o list$ceea
si+uranţ$- e/haustiv$ cu tot ceea ce %.ncaţi e i%ineaţ$ *i p.n$
ce nu %er+e(
S'ar putea- e e/e%plu- s$ consu%aţi prea %ult iaurt sau prea %ult$ #r.n"$ e vaci nor%al$ 9+lucio'
lipiic$: ori s$ %.ncaţi cu re+ularitate supe care- up$ spusele celor in fa%ilie- nu conţin ec.t le+u%e
<per%ise=- ca2 ro*ii- %$cri*- pra" etc( 0iţi %ai circu%specţi *i verificaţi sursa( Aţi putea- e e/e%plu- escoperi
c$ fai%oasele supe sunt in pachet sau in cutie( Or- ac$ sunteţi atenţi la co%po"iţia &nscris$ o#li+atoriu pe
a%#alaj- veţi re%arca ui%iţi c$- pe l.n+$ le+u%ele per%ise- e/ist$ *i +lucie rele- su# for%$ e a%ion-
"aharuri- e/tro"$- precu% *i a+enţi e &n+ro*are sau coloranţi(
Prin ur%are- fiţi +rijuliiF Chiar ac$ acest e principii ali%entare nu sunt +reu e pus &n practic$- ele cer
, cel puţin &n pri%$ fa"$ , unele eforturi *i- hai s$ recunoa*te%- unele sacrificii( Dar nu le co%pro%iteţi
proste*te(
AtenţieF Dac$ ţineţi- &n pre"ent- un re+i% hipocaloric- nu treceţi #rusc la aplicarea acestei %etoe(
Or+anis%ul u%neavoastr$ se afl$ &ntr'o perioa$ e frustrare- iar o cantitate %ai %are e hran$- survenit$
#rutal- l'ar putea eter%ina s$'*i fac$ re"erve( Veţi risca s$ luaţi 4'5 +- &nainte e a sl$#i( Pentru a evita aceste
ilo+ra%e inutile- &ncepeţi s$ aplicaţi %etoa socotin caloriile ti%p e c.teva "ile- &n continuare *i %$rin
pro+resiv raţia cu c.te 3@@ e calorii pe "i(

DURATA 'AZEI I
)ntre#area le+iti%$ care se pune- f$r$ &noial$- o at$ ajun*i la sf.r*itul acestui capitol este2
C.t ti%p tre#uie s$ stai &n 0a"a I8
Cu riscul e a v$ face s$ ".%#iţi- voi r$spune cu o for%ul$ ra+$ unuia intre %arii no*tri co%ici-
ast$"i isp$rut2 <c.tva ti%pF=( Pentru c$ aceasta epine e un %are nu%$r e para%etri(
A% putea r$spune c$ fa"a I tre#uie s$ ure"e at.t c.t este nevoie pentru a sc$pa e e/cesul poneral-
*tiin c$ pro+resia sl$#irii se face- &n +eneral- up$ criterii iniviuale(
Dar a% putea enunţa- ca re+ul$- c$ sf.r*itul fa"ei I corespune %o%entului &n care aţi atins +reutatea
ieal$( 1i- pentru a o calcula- este e ajuns s$ citiţi Capitolul III(
)n loc s$ vor#i% e +reutatea ieal$- ar tre#ui s$ vor#i%- %ai cur.n- e +reutatea e for%$ sau e
echili#ru- o noţiune foarte iniviual$- ce corespune atin+erii unui pra+ incolo e care or+anis%ul &nsu*i
ecie s$ nu %ai sl$#easc$- sta#ili".nu'se(
Dac$ aveţi e sl$#it 3@'3K +- 0a"a I ar putea ura e la c.teva s$pt$%.ni la c.teva luni(
Dac$ nu aveţi e pierut ec.t 6'K- puteţi fi tentat s'o scurtaţi- e &nat$ ce v'aţi atins o#iectivul(
Or- v$ rea%intesc c$ scopul 0a"ei I- &n afar$ e a va sc$pa e ilo+ra%ele &n e/ces este- &n special-
acela e a oihni pancreasul- pentru a'i per%ite s$'*i riice pra+ul e toleranţa la +luco"$(
)n consecinţ$- ac$ scurtaţi pre%atur 0a"a I- riscaţi , cu toate c$ eventualele ilo+ra%e au isp$rut ,
s$ nu'i fi acorat pancreasului ti%pul necesar pentru a'*i rec$p$ta s$n$tatea(
)n ipote"a c$ nu aţi avea e sl$#it *i c$ aţi aplica %etoa nu%ai pentru a reo#.ni o vitalitate fi"ic$ *i
intelectual$ %ai %are- pro#le%a ar fi- esi+ur- aceea*i( Aveţi interesul s$ prelun+iţi c.t %ai %ult posi#il fa"a I-
pentru a v$ reechili#ra &n %o efinitiv toate funcţiile %eta#olice *i i+estive(
pe %.ine-)ncirealitate-
pro+resiv(pro#le%a uratei fa"ei I nu ar tre#ui pus$- eoarece trecerea &n fa"a II nu se va face e a"i
1i- apoi- veţi constata c$ fa"a I nu v$ supune eloc la constr.n+eri- pentru c$ nu face o#iectul unor
privaţiuni(
De altfel- veţi veea c$ v$ veţi si%ţi at.t e #ine &n cursul ei- &nc.t o s$ v$ vin$ +reu s'o p$r$siţi(

&/ REZUM/M PRINCIPIILE DE BA Z/ ALE 'AZEI I

(u amestecaţi niciodată glucidele rele 9p.inea al#$- f$ina- f$inoasele: cu lipidele 9carnea- +r$si%ile-
uleiurile: &n cursul aceleia*i %ese(
>vitaţi toate elementele glucidolipidice 9ciocolata- avocao- ficatul- alunele:(
>liminaţi în totalitate zahărul in ali%entaţie(
(u m)ncaţi dec)t făină necernută.

55
 (u m)ncaţi dec)t p)ine neagră cu tăr)ţe sau integrală, fabricată cu făină necernută 9o %.ncaţi
nu%ai la %icul ejun:(
9itaţi cartofii şi, mai ales, pe cei prăjiţi.
9itaţi orezul alb. ')ncaţi numai orez neprelucrat sau sălbatic 9cu %oeraţie:(
(u m)ncaţi niciodată paste făinoase făcute cu făină cernută.
<enunţaţi provizoriu la alcool, sub toate formele aperitiv- vin- #ere- i+estiv( Este o %$sur$ esenţial$-
&n 0a"a I( Dup$ aceea- vinul va putea fi reintrous- &n o"e re"ona#ile(
>vitaţi cafeaua prea tare. O#i*nuiţi'v$ s$ #eţi cafea ecofeini"at$(
(u săriţi niciodată peste o masă. Reparti"aţi ali%entele &n trei %ese- luate , pe c.t posi#il , la aceea*i
or$(
0imitaţi consumul de "lipide rele#, prefer)ndule pe cele "bune#, pentru a preveni #olile cario'
vasculare 9ve"i Capitolul II:(
nicioat$4ncercaţi să beţi
la &nceputul c)t mai puţin c)nd m)ncaţi, pentru a evita iluarea sucurilor +astrice( Nu #eţi
%esei(
(u m)ncaţi în grabă. 'estecaţi bine şi evitaţi orice încordare în timpul mesei.
Preparaţivă singuri sucurile de fructe. >vitaţi băuturile acidulate şi sucurile de fructe fabricate
industrial, care conţin zahăr.
!şteptaţi C ore după o masă glucidică 9e e/e%plu- up$ %icul ejun: înainte de a ingera lipide.
!şteptaţi  ore după o masă lipidică, pentru a ingera glucide.
')ncaţi multe fibre alimentare %celuloză&, salate- le+u%e ver"i- fructe 9ve"i ta#elul in Capitolul II:(
!vertisment cele enunţate %ai sus nu constituie ec.t re"u%atul c.torva principii pre"entate &n te/t(
)n nici un ca" nu tre#uie s$ le consieraţi ca pe %etoa &ns$*i- su# for%$ conensat$(
Aplicaţia anarhic$ a acestora- e c$tre cineva care nu ar fi luat cuno*tinţ$ e capitolele
anterioare *i ur%$toare- ar putea uce la un e"echili#ru ali%entar ce ar risca s$ evin$
periculos atorit$ unei proaste +estiuni a lipielor(
(otă )n cursul acestei pri%e p$rţi a% escoperit- &n %o pro+resiv- ou$ noi cate+orii e +lucie2 cele
<#une=- pe care le vo% putea consu%a f$r$ a pune &n pericol piererea &n +reutate- *i cele
<rele=- pe care va tre#ui sa le control$% *i s$ le evit$% siste%atic( Diferenţa intre ele nu este
#a"at$ oar pe %$ri%ea procentului e +lucie- ci- &n special- pe %oul &n care &*i eli#erea"$
+luco"a potenţial$ &n ti%pul i+estiei( Cu c.t f$ina va fi %ai prelucrat$- cu at.t va fi consierat$
%ai <rea=- ca +luci$( Cu c.t p.inea va conţine %ai %ulte cereale #rute- va fi inte+ral$ , eci cu
c.t va conţine
Capitolul II:( %ai %ult$ celulo"$ , cu at.t va fi %ai <#un$=- in punct e veere +luciic 9ve"i

Ee"?le ,e "e+i!ri ?e+r! 0AA I99

Me+i!ri ?e+r! ?r@+$

Salata e ro*ii Salat$ e castraveţi
Iepure cu p$trunjel 0ileu e %orun 9cu sos to%at:
0asole vere Spanac
Mr.n"$ Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
e plante
Riichi cu unt Scru%#ie cu vin al#
Escalop e curc$ Miftec tocat la +r$tar
Anive &n$#u*ite Mroccoli
Mr.n"$ Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
e plante
Salat$ e ciuperci Salat$ e ini%$ e pal%ier
Pui fript Cotlet e porc
Dovlecei +ratinaţi Piureu e ţelina
Mr.n"$ Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
e plante

55
)n ca" e hipercolesterol- #r.n"a va fi eli%inat$ sau &nlocuit$ cu salat$ vere- ori cu o #r.n"a ietetic$
9conţinut e +r$si%i reus:( 9n(a(:

56
 Pra" cu soS vine+ret$ elin$ cu sos r`%oulae
Rinichi la +r$tar Pulp$ e %iel
Salsifi56 Dovlecei +ratinaţi
Mr.n"$ Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
e plante
Sarine &n ulei Sparan+hel
C.rnaţi francfurter Calta#o* la +r$tar
Var"$ Piureu e conopi$
Mr.n"$ Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
e plante
Salata
Pui vere creaţ$ cu sl$ninuţ$
la +r$tar Sup$ e carne
Rasol
;a"$re vere Napi , pra" , var"$
Mr.n"$ Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
e plante
So%on afu%at !on &n ulei
Raţ$ Miftec tartar
Ciuperci cu p$trunjel Salat$ vere
Salat$ Mr.n"$
Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
Var"$ ro*ie 1unc$ e Pra+a
Calcan cu capere So%on afu%at
Piureu e fasole vere Spanac
Mr.n"$ Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
e plante
Mr.n"$ ;o""arella
Escalop e viţel Ou$ <%i%o"a= 9cu %aione"$:
Antricot
Var"$ e Mru/elles Vinete
Mr.n"$ Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
e plante

Me+i!ri ?e+r! ci+# (?roei+o5Ii?i,ice)

Sup$ e le+u%e 9f$cut$ &n cas$: Sup$ e pe*te

Ochiuri 1unca e Pra+a 9sla#$:
acusc$ Salat$ vere
Iaurt natur 9unul sin+ur: Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai e plante M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sup$ e le+u%e An+hinare cu sos vine+ret$
Ro*ii u%plute 9ve"i reţeta in Ou$ ju%$ri cu ro*ii
ane/$: Salat$ vere
Salat$ vere M$uturi2 ap$- ceai e plante
Iaurt natur 9unul sin+ur:
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sup$ e ceap$ Sup$ e le+u%e
0lan e ton 9ve"i reţeta in ane/$: Piept e pui rece- cu %aione"$
Salat$ vere Salat$ vere
Mr.n"$ e vaci sla#$ Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai e plante M$uturi2 ap$- ceai e plante
Salat$ cu #r.n"$ ;o"arella- ro*ii *i Salat$ e ciuperci
#usuioc Vinete u%plute
Vinete +ratinate 9ve"i reţeta in Salat$ vere
56
Salsifi- r$$cinoase ase%$n$toare cu p$st.rnacul 9Scor"onera hispanica:( 9n(tr(:

5K
 ane/$: Mr.n"$ e vaci 9scurs$:
Salat$ e anive M$uturi2 ap$- ceai e plante
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Castraveţi cu s%.nt.n$ ietetic$ 9cu Sparan+hel
conţinut e +r$si%e reus: 0ileu e pe*te al#- &n$#u*it
O%let$ cu %$cri* Spanac
Salat$ vere Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai e plante M$uturi2 ap$- ceai e plante

Dierse "e+i!ri -l!ci,ice ?er"ise + ;aa I4 ,ar reco"a+,ae4 + s?ecial4 ?e+r! ;aa II

Sup$ e le+u%e 9f$cut$ &n cas$: Sup$ e le+u%e 9f$cut$ in cas$:

Ore" neprelucrat sau s$l#atic- cu
ro*ii
Un iaurt cu @ +r$si%i
Pepene vere
;.ncare e linte 9cu sos e #r.n"$
e vaci cu @ %aterii +rase:
Salat$ cu l$%.ie
Un iaurt cu @ +r$si%i
Cu*'cu* cu le+u%e 9f$r$ carne *i
f$r$ +r$si%i:
Sos e #r.n"$ e vaci cu @ +r$si%i
*i sos <harissa= 5K
(otă Este absolut interzis consu%ul +r$si%ilor &n aceste %eniuri +luciice(
Paste f$inoase inte+rale- cu ro*ii
Mr.n"$ e vaci cu @ +r$si%i
!o%ate cu p$trunjel la cuptor
;.ncare e fasole uscat$ 9cu sos e #r.n"$ e
vaci cu @ +r$si%i:
Un iaurt cu @ +r$si%i
Grapefrut
Vinete u%plute cu piureu e ciuperci *i
#r.n"$ e vaci cu @ +r$si%i
Un iaurt cu @ +r$si%i

B. 'AZA II$ MENŢINEREA EC*ILIBRULUI PONDERAL

Iat$'ne &n pra+ul <re+i%ului e croa"ier$= 9re+i% e &ntreţinere:( V'aţi &nsu*it perfect principiile
noului %o e ali%entaţie( Aţi eli%inat pentru toteauna unele ali%ente <periculoase=( Aţi aoptat- e c.teva
s$pt$%.ni- o#i*nuinţe ali%entare noi( Aţi pierut nu%$rul e ilo+ra%e care constituise o#iectivul
u%neavoastr$ *i sunteţi pre+$tiţi s$ treceţi &n 0a"a II(
Spre eose#ire e 0a"a I- care nu putea ec.t s$ fie li%itat$ &n ti%p- 0a"a II se va prelun+i- cu
si+uranţ$- p.n$ la sf.r*itul "ilelor u%neavoastr$( )n ceea ce %$ prive*te- %$ aflu e "eci e ani &n 0a"a II *i nu
%'a% %ai &n+r$*at nici cu un +ra%( 1i- totu*i- nu &%i i%pun nici o privaţiune.E
0a"a II- up$ cu% o inic$ titlul- este fa"a menţinerii echilibrului ponderal. De'a#ia in acest staiu
vo% &nv$ţa- cu aev$rat- s$ ne gestionăm alimentaţia.
)n 0a"a I aţi supri%at- &n special- unele ali%ente espre care v'a% spus c$ &n anu%ite ca"uri , sunt
inter"ise( )n 0a"a II- ni%ic sau aproape ni%ic nu %ai constituie o intericţie total$( Vor fi oar unele lucruri pe
care le veţi evita, ar nu%ai &n unele coniţii(
)n 0a"a II- principiile vi se vor p$rea %ai puţin stricte- %ai nuanţate( Aceasta este latura proprie
oric$rei +estiuni(
Gestiune nu &nsea%n$ oar aplicarea- &n sens strict- a unor re+uli perfect efinite o at$ pentru
toteauna- ci *i arta e a le aplica(
Orice i%#ecil este capa#il s$ aplice ni*te re+uli( 1i asta &ncerc$% pe pielea noastr$ atunci c.n ave%
e'a face cu o or+ani"aţie a%inistrativ$- fie ea pu#lic$ sau privat$( Pentru a%inistraţie e/ist$ re+ulile- toate
re+ulile- *i ni%ic altceva ec.t re+ulile( Dac$ acu% nu v$ %ai propun o a%inistrare a ali%entaţiei- a*a cu% aţi
f$cut'o &n 0a"a I- este pentru c$ ar eveni inutil$ *i o#ositoare( 1i toc%ai &n aceast$ su#tilitate- proprie artei-
re"i$ toat$ iferenţa pa+3@4'3@5
&ne%.n$- ca &n ca"ul unei c$l$torii- puteţi %.nca , &n %o e/cepţional , s%.nt.n$ sau lapte +ras- &n
cantitate foarte %oerat$(
;icul ejun +luciic- a*a cu% v$ este el reco%anat &n 0a"a I- nu v$ supune la constr.n+eri(
Or+ani"aţi'v$- e aceea- &n consecinţ$- pentru a aopta efinitiv aceste re+uli(
;i se &nt.%pl$- in c.n &n c.n- s$ iau c.te un %ic ejun e lucru- &ntr'unul in %arile hoteluri
pari"iene( )n ase%enea &%prejur$ri- nu %$ pot &%pieica s$ nu +ust in elicioasele #rio*e ori in %inunatele
cornuri care %ustesc e untul cel %ai #un(
5K
Tarissa- sos picant cu #oia *i ulei- specialitate nor'african$( 9n(tr(:

5?
 C.n ies e la un astfel e %ic ejun- &n %inte &nscriu auto%at aceast$ abatere la pasivul echili#rului
%eu ali%entar(
Ceea ce &nsea%n$- cu alte cuvinte- c$ voi ţine cont e ea &n %o%entul ale+erii pr.n"ului *i a cinei(
Este pro#a#il c$- &n acea "i- nu voi lua un esert cu ciocolat$ la pr.n" sau %$ voi a#ţine- pe c.t posi#il- s$ #eau
vin la cin$(
Aţi &nţeles eja c$ secretul unei #une +estiuni este repartizarea armonioasă a abaterilor. S$ spune% c$
e/ist$ o anu%it$ toleranţ$ &n privinţa a%estecului e lipie'+lucie( 1i c$- at.t ti%p c.t nu veţi ep$*i li%ita
re"ona#il$- v$ veţi %enţine echili#rul poneral(
Nu v$ pot spune care este aceast$ li%it$- pentru c$ ifer$ e la inivi la inivi( Ea epine e
sensi#ilitatea la +luco"$ *i- %ai ales- e felul &n care va reacţiona pancreasul fiec$ruia( Dac$ s'a %$rit pra+ul e
toleranţ$ la +luco"$- up$ o fa"$ I us$ la cap$t cu serio"itate- este pro#a#il c$ proucţia e insulin$ va fi %ai
#ine controlat$ *i secretat$ e/act &n cantitatea necesar$ pentru a eli%ina e/ceentul e "ah$r in s.n+e( Dar fiţi
pe pace- veţi escoperi
Pentru sin+ur-
c$- natural- va cu u*urinţ$-
tre#ui care #un
, ca orice este +estionar
aceast$ li%it$- c.nt$rinu'v$
, s$ staţi cu foarte
&n per%anenţ$ %are
cu ochii pere+ularitate(
c.ntar *i s$
v$ suprave+heaţi +reutatea a*a cu% v$ suprave+heaţi #u+etul personal( 1tiţi- f$r$ &noial$- c$ a#aterile sunt
u*or e co%pensat ac$ acţionaţi la ti%p(
0a pr)nz, fie c$ luaţi acas$- la cantina &ntreprinerii ori &ntr'un %are restaurant- veţi resp ecta una
intre re+ulile e aur2 fără p)ineB Dac$ aţi co%anat striii- %ai #ine cereţi 5'6 &n plus- e*i acestea sunt
+lucio'lipiice- ec.t s$ %.ncaţi o felie e p.ine cu unt(
Dac$ sunteţi &n restaurant- nu %.ncaţi p.inea pr$jit$ care v'a fost servit$ &%preun$ cu so%onul
afu%at( Co%anaţi- %ai #ine- so%on proasp$t %arinat cu %$rar( Este %inunat *i nu va fi &nsoţit e p.ine
pr$jit$( Deci nu veţi fi tentat(
Dac$ %.ncaţi ficat e +.sc$- p.inea pr$jit$ este cate+oric inter"is$( Cu at.t %ai %ult- cu c.t ficatul
este ca% +lucio'lipiic( Acesta este unul intre %otivele pentru care nu era pe lista ali%entelor per%ise &n
0a"a I(
Renunţ.n la p.ine , cu e/cepţia %icului ejun , v$ veţi o#i*nui treptat s$ savuraţi %ai %ult
%.nc$rurile rafinate cu care veţi fi serviţi( Acest fapt este eose#it e aev$rat &n ca"ul ficatului e +.sc$- %ai
ales ac$ este proasp$t- *i pe care vi'l reco%an cu prioritate la restaurant( Pentru c$ ficat pr$jit puteţi %.nca
&ntoteauna *i acas$( Iar aici este vor#a e o alt$ re+ul$- care are prea puţin e'a face cu o#iectul c$rţii e faţ$-
at fiin c$ se refer$ la principii le+ate %ai e+ra#$ e +astrono%ie &n +eneral( Re+ula este ur%$toarea2 la
restaurant, m)ncaţi ceea ce nu puteţi m)nca acasă.
Deseori- sunt uluit &n faţa conservatoris%ului e care fac ova$ cei ce %$ &nsoţesc la restaurant- fie c$
sunt france"i- fie c$ sunt str$ini( C.n se uit$ &n lista e %.nc$ruri- ale+ ne+re*it ceea ce este %ai co%un *i %ai
clasic- aic$ ceea ce %$n.nc$ &n fiecare "i- iniferent ac$ se afl$ acas$ ori &n str$in$tate( Este nevoie e toat$
iplo%aţia *efului e sal$ pentru a'i convin+e s$ renunţe la friptura #anal$ care sea%$n$ cel %ai #ine cu hrana
lor o#i*nuit$(
Dac$ au ova$ e tot at.t e puţin$ i%a+inaţie *i creativitate &n activitate- atunci &i pl.n+ pe patronii
sau pe acţionarii lor(
>a restaurant- co%anaţi %ai ales pe*te( !oc%ai &n prepararea pe*telui *i'au e%onstrat %arii #uc$tari
france"i talentul( 0ranţa este una intre puţinele ţ$ri in lu%e une , chiar *i la K@@ e ilo%etri e ţ$r% , se
+$se*te &ntoteauna pe*te( Profitaţi *i &ncurajaţi aceast$ e/cepţional$ stare e fapt(
Pentru a reveni la p.ine- voi face o concesie oar c.n o %.ncaţi cu #r.n"$(
Dac$ sunteţi &ntr'unul in locurile rare- une se serve*te p.ine nea+r$- voi &nchie ochii- nu%ai &n
ca"ul &n care nu aţi avut nici o a#atere i%portant$ p.n$ atunci- *i v$ voi &n+$ui e/cepţionala co%#inaţie intre
#r.n"$ e capr$- p.inea nea+r$ *i un vin e ;`oc- vechi e c.ţiva ani(

c. '#i+oasele
Chiar *i &n 0a"a II- persist s$ trate" cu ispreţ cartofii- ore"ul prelucrat- pastele al#e *i poru%#ul(
Aţi &nţeles- esi+ur- &n 0a"a I- c$ acestea sunt- al$turi e p.inea al#$- principalele vinovate pentru
cre*terea &n +reutate *i c$- e fiecare at$ c.n sunt a%estecate cu lipiele- creea"$ coniţii favora#ile epunerii
ilo+ra%elor &n e/ces( Ca *i &n ca"ul p.inii- este %ai #ine s$ le eli%inaţi e la %asa e pr.n" *i e sear$- cu
e/cepţia &%prejur$rii c.n luaţi- &n %o eli#erat- o alt$ eci"ie(
Dac$- e e/e%plu- v'aţi hot$r.t s$ v$ &nepliniţi pofta e cartofi pr$jiţi- nu piereţi in veere s$'i
%.ncaţi cu o salat$ %are- ale c$rei fi#re vor %ic*ora efectul acestei a#ateri( Uneori- poate veţi fi &n situaţia e a
nu putea refu"a a#aterea( Dar nu &nsea%n$ c$ tre#uie s$ ceaţi cu u*urinţ$( Prin aceasta &nţele+ c$ tre#uie s$ v$
<pro+ra%aţi= &ntr'un ase%enea %o- &nc.t , in instinct , s$ reacţionaţi ne+ativ- respin+.n'o in oficiu( Dar
fiţi lini*tiţi- chiar ac$ veţi ajun+e la o ase%enea perfor%anţ$- vor e/ista suficiente &%prejur$ri c.n veţi fi
o#li+aţi s$ faceţi e/cepţii e la re+ul$- pentru ca s$ v$ satisfaceţi o poft$(
)n --#uc$t$ria %oern$= une %.nc$rurile sunt servite cu farfuria- e/ist$- &n +eneral- 5'6 le+u%e
oferite rept +arnitur$( Dac$ in patru l$saţi una- nu va o#serva ni%eni(
Nu%ai c$- se poate &nt.%pla s$ fiţi invitaţi la vreo vecin$ e palier ori la vreo %$tu*$ #$tr.n$ *i acr$(
1i- ac$ aţi l$sa &n farfurie cea %ai %ic$ f$r.%iţ$ e cartof +ratinat ori vreun #o# e ore" care nu s'a e"lipit-

5
relaţiile u%neavoastr$ socio'fa%iliale ar avea e suferit( Atunci- va tre#ui s$ a%iteţi o a#atere &n plus- cu at.t
%ai sup$r$toare- cu c.t nu v$ auce nici o pl$cere &n co%pensaţie(
)n orice ca"- tre#uie s$ *tiţi c$- up$ ce v'aţi %.ncat , cu pl$cere sau nu , farfuria e +lucie rele- va
tre#ui s$ le sc$eţi in alt$ parte- fie in #$utur$- fie in esert( Dac$- in nefericire- sunteţi o#li+aţi s$ &n+hiţiţi
nu nu%ai ore"ul- ci *i pr$jitura &nec$cioas$- cu stafie *i ro%- pe care +a"a a preparat'o special pentru
u%neavoastr$- v$ veţi &n+reuna consiera#il pasivul( 1i poate c$ veţi fi nevoiţi- &n funcţie e +ravitatea
a#aterii- s$ v$ &ntoarceţi vreo ou$ "ile la 0a"a I- pentru a resta#ili echili#rul(
)n schi%#- tre#uie s$ v$ pun &n +ar$ &n privinţa unei teninţe naturale e a consiera , &n ca"urile
isperate , c$- ac$ tot s'a us totul e r.p$- %$car s$ nu v$ %ai faceţi +riji( 1i e a v$ spune- l$s.nu'v$
p$+u#a*- c$ --o s$ veeţi u%neavoastr$ cu% o s$ v$ escurcaţi cu pa+u#ele=( Acesta este un pericol care vă
paşte şi trebuie, cu orice preţ, să nu cedaţi în faţa luiB
Nu &ncetaţi nicioat$ s$ aplicaţi principiile &nv$ţate- su# prete/tul c$ --e Cr$ciun este i%posi#il s$ le
aplici=( 1tiu asta- pentru c$ este o situaţie &n care %'a% aflat e %ulte ori2 chiar *i &n &%prejur$rile cele %ai
critice este posi#il s$'ţi +estione"i #ine ali%entaţia( Aţi f$cut o a#atere in o#li+aţie- e acor- ar tre#uie s$
*tiţi cu% s$ o co%pensaţi- at.t &n pre"ent( c.t *i &n perioaa ur%$toare- evit.n , cel puţin , ceea ce este posi#il
e evitat( Dac$ &ncepeţi s$ puneţi &n practic$ reco%anaţiile %ele <up$ ureche= atunci nu veţi reu*i nicioat$
s$ ie*iţi la li%an(
Ceea ce tre#uie , *i aţi &nţeles acest lucru , este s$ v$ riicaţi c.t %ai %ult pra+ul e toleranţ$ la
+luco"$( Dac$ reveniţi &n 0a"a I ori e c.te ori aţi luat &n +reutate 5'6 ilo+ra%e- nu veţi avea chiar o reu*it$(
V$ pot spune- in e/perienţ$- c$ up$ "ece ani- &n care %i'a% +estionat #ine 0a"a II ,pra+ul %eu e
toleranţ$ la +luco"a este e/tre% e riicat( Aceasta &nse%n.n c$- cu c.t e*ti %ai vi+ilent &n pri%ii ani- cu at.t
poţi s$ suporţi %ai #ine- up$ aceea- a#aterile %ari(
;etoa pe care o propun are ca scop s$ v$ scoată de sub dependenţa faţ$ e proastele o#i*nuinţe
ali%entare pe care le aveţi in copil$rie( Una intre cheile succesului este adaptarea unor obişnuinţe pozitive.
Dac$ acestea sunt #ine &nsu*ite &n 0a"a I- nu veţi %ai avea practic nici un efort e f$cut &n 0a"a II( Prin aceasta
&nţele+ c$ veţi o#.ni o serie e refle/e care vor inuce- &n per%anenţ$- ale+erea cea #un$- &n carul +estiunii
u%neavoastr$(
Dac$- &ntr'un restaurant- veeţi pe lista e %.nc$ruri c$ au ni*te spa+hete care v$ fac poft$-
co%anaţi'le( Dar faceţi asta &n cuno*tinţ$ e cau"$( Profitaţi la %a/i%u% e pl$cerea e a le %.nca- ar
ţineţi'le #ine %inte- pentru a co%pensa ulterior efectele ne+ative(
)n ipote"a c$ v$ ecieţi- &n cursul unei %ese- s$ %.ncaţi pateu e ficat e +.sc$- striii *i scoici Saint
Hac]ues , f$r$ s$ v$ lipsiţi e sticla e MrouillL- care %er+e a*a e #ine la crustacee , *i &nt.lniţi &n felul
principal un cartof- puţin ore" sau ni*te paste- evitaţile cu orice preţ. Nu sunteţi chiar a*a e sla#i- ce nai#a- ca
s$ nu fiţi &n stare s$ re"istaţiF
Citin aceste r.nuri- *tiu c$ nu sunteţi total convin*i c$ veţi fi capa#ili s$ faceţi faţ$ *i s$ aveţi estul$
voinţ$ pentru a l$sa &n farfurie- cu hot$r.re- ceva ce v$ place(
Ei #ineF veţi veea c$- e fapt- va fi %ai u*or ec.t v$ i%a+inaţi( C.n veţi constata- cu #ucurie-
re"ultatele spectaculoase la care aţi ajuns &n 0a"a I- cu%p$tarea va veni e la sine( )n %o incon*tient- veţi avea
%ari ificult$ţi e a cea &n faţa tentaţiilor(
Veţi ajun+e- treptat- la o auto're+lare( )ntr'un fel- v$ veţi auto'+estiona(

,. 'r!cele
)n ceea ce prive*te fructele- re+ulile pe care vi le'a% at &n capitolul consacrat 0a"ei I vor fi aplicate %
continuare( Prin ur%are- tre#uie s$ continuaţi s$ %.ncaţi fructele pe sto%acul +ol(
Cu si+uranţ$- aţi &nţeles c$ aceast$ re+ul$ &*i are ori+inea nu at.t &n cantitatea foarte relativ$ e
+lucie 9fructo"$ *i +luco"a: in fructe- c.t , %ai ales , &n faptul c$ acestea in ur%$- in+erate o at$ cu alt$
%.ncare- sunt prost i+erate( Citiţi #ine capitolul asupra i+estiei *i veţi afla %ai %ulte( E/ist$ &ns$ anu%ite
fructe- al c$ror procent e +lucie este at.t e %ic- &nc.t nu este nici un inconvenient aca le %.ncaţi &n 0a"a
II- chiar *i &n fiecare "i- ac$ v$ plac( Acestea sunt c$p*unile- "%eura *i %urele(
>a pr.n" *i la cin$- la restaurant *i acas$- %.ncaţi c$p*uni *i "%eur$(
Dac$ %asa u%neavoastr$ este autentic una proteino'lipiic$- le puteţi a$u+a s%.nt.n$( Dar fiţi
atenţi- f$r$ "ah$r praf- ci ,la nevoie , cu "aharin$(
Dac$ nu aţi avut nici un fel e a#ateri 9&n afara vinului: sau ac$ acestea au fost %ici- puteţi cere chiar
*i fri*c$- e*i conţine puţin "ah$r( Acas$- puteţi prepara fri*ca folosin "aharin$(
;ai e/ist$ un fruct pe care &l puteţi %.nca f$r$ +rij$ &n 0a"a II- la &nceputul %esei- #ine&nţeles2 acesta
este pepenele +al#en( )n ca"ul &n care &l %.ncaţi ca antreu- a*teptaţi- ac$ este posi#il- un sfert e or$ &nainte e
a in+era altceva- %ai ales c.n ur%ea"$ pe*te sau carne( Aceasta se &nt.%pl$ &n +eneral- la %esele luate la
restaurant( Dac$ pepenele se +$se*te printre antreuri- &l puteţi a%esteca f$r$ pro#le%e cu toate salatele- &n afara
e cele f$cute cu ou- %aione"$- sau %e"eluri( Dar *i aici- reco%anarea nu are &n veere ec.t eventualele
pro#le%e e i+estie( Pentru c$- &n privinţa pepenelui +al#en- riscurile e &n+r$*are sunt foarte %ici(
Nu%ero*i cititori ai eiţiilor preceente %i'au scris- &ntre#.nu'%$ ac$ tre#uie s$ consiere fructele

5B
fierte la fel ca fructele crue( A* fi tentat s$ r$spun afir%ativ- cu unele nuanţe( 0ructele fierte fer%entea"$ %ai
puţin ec.t cele crue( Deci tul#ur$rile +astrice ar fi %ai reuse( Un co%pot- o par$ coapt$ sau o piersic$
<%el#a= nu repre"int$- prin ur%are- ec.t o a#atere foarte %ic$(
)n schi%#- tre#uie s$ *tiţi c$ fi#rele fructelor fierte &*i pier &n cea %ai %are parte propriet$ţile- %ai
ales &n ceea ce prive*te puterea lor hipo+lice%ic$(
C.t espre fructele &n sirop- tre#uie s$ le e/clueţi &n totalitate in pricina conţinutului %are e "ah$r(
0ructele uscate al c$ror inice +lice%ic este %eiu- care conţin- &n %ajoritate- fi#re #inef$c$toare- vor
putea fi incluse &n ali%entaţie- pentru a susţine un efort fi"ic %are( S%ochinele uscate sunt- esi+ur- cele %ai
#une intre ele- iar #ananele cele %ai rele(

e. Deser!rile

%eu- &%iAcest su#capitol- ca

plac <ulciurile= *i cel consacrat
&n +eneral- vinului-
*i la sf.r*itul este cel
%esei- %ai apropiat e sufletul %eu- pentru c$- e felul
&n special(
0iecare are punctul s$u sla#( Dar este suficient s$ *tie s$ *i'l controle"e(
)n ceea ce %$ prive*te- %'a* putea lipsi e cartofi toat$ viaţa- e paste ca% vreun an- ar f$r$ ciocolat$
n'a* re"ista %ai %ult e o s$pt$%.n$(
<Noua #uc$t$rie= inclue *i <o noua cofet$rie= *i tre#uie s$ recunoa*te% c$- e peste "ece ani- %arii
no*tri #uc$tari- care sunt toţi *i %ari cofetari- au f$cut pro+rese consiera#ile &n o%eniul creativit$ţii *i al
in+enio"it$ţii(
Cofetarii france"i au evenit- e la istanţ$- cei %ai #uni in lu%e- prin ori+inalitatea- fru%useţea-
parfu%ul natural *i- %ai ales- prin ietetica prouselor lor ,Gaston >enbtre 5? este- cu si+uranţ$ unul intre cei
%ai %ari %ae*tri &n %aterie *i este fericit c$ *i'a f$cut at.ţia iscipoli- care nu sunt eparte e a'*i e+ala
profesorul( Chiar *i cofet$ria <0ra%#oisier= 5 in cartierul nostru- %erit$ s$ fie recunoscut$ ca un %oel al
+enului- at.t sunt e e/traorinare spu%ele e acolo- unele %ai u*oare *i %ai in+enioase ec.t altele(
)n 0a"a II veţi putea aprecia aceste elicii- &n li%itele siste%ului nostru( Dac$ v$ plac pr$jiturile- nu le
%.ncaţi ec.t pe cele %ai u*oare- care sunt *i cele %ai #une( Cele %ai co%pati#ile cu %etoa noastr$ sunt-
natural- cele care conţin cea %ai puţin$ f$in$ *i cel %ai puţin "ah$r( Dup$ cu% sosurile <noii #uc$t$rii= nu
cuprin f$in$- nici <noile pr$jituri= , *i- %ai ales- spu%ele , nu o conţin 9ec.t &n cantitate %ic$ sau eloc:- iar
"ah$rul este- &ntoteauna- foarte puţin( Cre%a fonant$ e ciocolat$ a%$ruie- a c$rei reţet$ o veţi +$si &n ane/$-
nu conţine ec.t K@ +ra%e e f$in$- la o +reutate total$ a pr$jiturii e circa 3 +- aic$ K . C.t espre "ah$r-
nici %$carcunu
pr$jitur$ a fost
care prev$"ut(
v$ puteţi Puţinul
electa- pe careoar
&nscriin &l conţine ciocolata
o a#atere %oest$a%$ruie folosit$
&n pasivul este suficient(
u%neavoastr$ Iat$ eci o
cotiian(
V$ reco%an- totoat$- spu%a e ciocolat$- eoarece aceasta nu conţine aproape eloc +lucie- cu
e/cepţia puţinului care se +$se*te &n ciocolata a%$ruie( Iar ac$ nu este suficient e ulce- up$ +ustul
u%neavoastr$- ceea ce %'ar %ira- a$u+aţi puţin$ "aharin$ 9ve"i reţeta in ane/$:(
A% &nceput cu ciocolata pentru c$ este pasiunea %ea( )%i place foarte %ult *i- ac$ este e cea %ai
#un$ calitate 9cu conţinut %are e cacao:- nu are ec.t puţine +lucie- iar inicele s$u +lice%ic , e+al cu 4@ ,
este sc$"ut(5B
Dar e/ist$ *i alte lucruri la fel e #une printre <noile eserturi=( Mavare"a- e e/e%plu- este o spu%$
e fructe 9luaţi- e preferinţ$ #avare"a cu c$p*uni sau cu "%eur$:- care are consistenţa unei tarte( Conţine
estul "ah$r *i c.teva +lucie rele- ar &n cantitate re"ona#il$( S$ spune%- totu*i- f$r$ a c$ea &n pati%a
calculelor- c$ felia e #avare"$ conţine %ai puţine +lucie rele ec.t o furculiţ$ e cartofi pr$jiţi- o felie e
p.ine pr$jit$ sau 4'5 fursecuri(
)n afar$ e #avare"$- %ai e/ist$ *arlota- espre care a* putea spune c$ este un fel e #avare"$
&%#r$cat$ &n aluat( ;.ncaţi interiorul- care este- eseori- o &n+heţat$- *i l$saţi &n farfurie aluatul- care nu
pre"int$ nici un fel e interes +astrono%ic *i care- &n schi%#- este for%at in +lucie rele cu concentraţie %are(
Dac$ v$ place &n+heţata- nu v$ lipsiţi e ea- pentru c$ inicele s$u +lice%ic este sc$"ut 95K:( Cantitatea
e "ah$r pe care o conţine este relativ %ic$ 9la &n+heţata e #un$ calitate:- &ns$ inicele +lice%ic al &n+heţatei
e fructe- f$r$ fri*c$- este e ?K(
!re#uie s$ %ai *tiţi c$ r$ceala &n+heţatei , contrariu a ceea ce se cree , nu contri#uie la u*urarea
i+estiei( !otu*i- asta tin oa%enii s$ crea$- atorit$ i%presiei foarte fu+itive pe care o +enerea"$ r$ceala(
1i- ac$ v$ place &n+heţata- poate c$ preferaţi s'o %.ncaţi cu sos e ciocolat$ cal$- *i cu un %unte e
fri*c$- pus elicat su# o u%#reluţ$ japone"$( Nu &n+hiţiţi &n sec( Ca a#atere- nu repre"int$ nici %$car
echivalentul unui nesuferit e cartof(
C.t espre tarte- fie ele preparate inustrial- fie &n cas$- au , atorit$ cantit$ţii e f$in$ *i e "ah$r un
conţinut , un procent e +lucie rele care ar tre#ui s$ v$ ea e +.nit( Dar- &nc$ o at$ totul este o chestiune
e ale+ere( Pentru c$ #ucata e tart$ nu este %ai rea ec.t un cartof copt &n spu"$ sau ec.t ou$ lin+uri e ore"
al#(
5?
Gaston >enbtre- rue Auteuil 66- Paris 3?(
5
0ra%#oisier- Avenue Colonel Monnet 33- Paris 3?(
5B
Confor% lucr$rii Firtuţile terapeutice ale ciocolatei e Dr( Terv` ROMER!- E( Artulen- Paris( 9n(a(:

5
 Dac$ nu v'aţi a#$tut ec.t puţin sau eloc toat$ "iua- hot$r.ţi sin+uri( Dar- ca *i &n toate celelalte
privinţe- nu ale+eţi s$ %.ncaţi ceva ec.t ac$ sunteţi si+uri c$ %icul sacrificiu pe care va tre#ui s$'l faceţi
up$ aceea este justificat e calitatea %.nc$rii(

;. Alcool!l
!oate #$uturile alcoolice ar tre#ui s$ fac$ o#iectul unei +estiuni separate( )n 0a"a II- a*a cu% v'a% at
e &nţeles- veţi putea #ea iar #$uturi alcoolice- ar &n anu%ite li%ite( )nsea%n$ c$ va tre#ui- *i &n ca"ul lor- s$
faceţi o ale+ere( V$ previn c$ nu veţi putea s$ inclueţi in oficiu , chiar ac$ este unul intre vechile
o#iceiuri , #$uturile'aperitiv- vinul al#- vinul ro*u *i i+estivele( Chiar ac$ sunteţi e/cepţional$- care , prin
efiniţie &nsea%n$ *i alte a#ateri- nu este &nţelept s'o faceţi( Va tre#ui s$ v$ +estionaţi #$utura- up$ cu% v$
+estionaţi %.ncarea(

<. B#!!rile5a?erii
Ca aperitiv- luaţi %ai cur.n un pahar e vin sau e *a%panie #un$- ec.t hisL sau +in- chiar ac$
le a$u+aţi ap$ sau sifon 5- pentru c$ a#aterea este %ai %ic$( Un hisL repre"int$ echivalentul- &n alcool- al
unei ju%$t$ţi e litru e vin ro*u( Personal- prefer s$ %$ re"erv pentru vin( Acesta este %otivul pentru care nu
#eau nicioat$ aperitive la restaurant- iar acas$ cu totul e/cepţional( )n chip e aperitiv- *i pentru <a ciocni= cu
co%esenii- cer- e preferinţ$- un pahar e vin( De altfel- &n %ajoritatea ca"urilor- &i cer chelnerului s$ auc$
i%eiat vinul pe care &l vo% #ea la %as$( Dac$ este un Moreau/ t.n$r sau un Meaujolais e calitate superioar$
9MrouillL- 0Ieurie:- %er+e cu orice( De aceea- nu este nevoie- s$ a*teptaţi p.n$ co%anaţi toate felurile- pentru a
*ti ce veţi #ea( 1i- apoi- puteţi co%ana &ntoteauna altceva &n ti%pul %esei- ac$ e necesar- chiar ac$ nu luaţi
ec.t o ju%$tate e sticl$(
Vinul #$ut ca aperitiv este- parao/al- o practic$ venit$ in str$in$tate( >a Ne or- Merlin sau
Sin+apore puteţi cere un pahar e vin- ca aperitiv- f$r$ ca *eful e sal$ s$ v$ consiere , a*a cu% se &nt.%pl$ e
%ulte ori &n 0ranţa , rept un ţ$ran in creierii %unţilor Corre"e sau un %uncitor e la Rena ult(
Cre c$ este e prisos s$ v$ %ai reco%an s$ nu #eţi ec.t un sin+ur aperitiv( ;ai ales c.n este
hisL sau ceva echivalent( Dac$ nu puteţi altfel- ceea ce %'ar %ira- %ai #ine luaţi &nc$ un pahar e vin sau e
*a%panie(
)n +eneral- %o%entul aperitivului este cel %ai +reu e ep$*it- atunci c.n e*ti preocupat e #una
+estiune
+a"a a ali%entaţiei
&i a*teapt$- tale(ori-
e %ulte Dac$ v$ aflaţi
pe ulti%ii la ni*te
invitaţi- prieteni-
pentru acesta este
a ter%ina %o%entul
prepararea unorcel %ai trenant
anu%ite eoarece
%.nc$ruri- care
poate ura %ai %ult e o or$(
Dac$ sunteţi printre cei care au politeţea e a fi punctuali- puteţi fi pu*i &n situaţia e a suporta vreo
ou$ ore un aperitiv( Este prea %ult- c.n nu ai e ronţ$it ec.t +lucie rele *i c.n e*ti hot$r.t s$'ţi p$stre"i
a#aterile pentru vinul ro*u- pus cu ra+oste la &nvechit- &n pivniţ$- e c$tre prietenul u%neavoastr$ sau pentru
cre%a e "%eur$ pe care +a"a o reu*e*te- e o#icei- la perfecţie(
;esele care- pentru %ine- au evenit un aev$rat co*%ar sunt cele or+ani"ate e an+lo'sa/oni( E*ti
ru+at s$ fii acolo la *ase *i ju%$tate- ar- chiar ac$ ajun+i cu o ju%$tate e or$ %ai t.r"iu- s$ nu'ţi faci ilu"ii
c$ ai putea %.nca ceva %ai evre%e e ora opt sau nou$(
;ai p$stre"- &nc$ vie- trista a%intire a unei seri petrecute la ni*te en+le"i- care toc%ai se instalaser$
&ntr'o su#ur#ie a Parisului- *i- une- la ou$spre"ece f$r$ un sfert- o pereche e france"i s'a riicat s$ plece( Nu
%ic$ le'a fost surpri"a- c.n st$p.na casei le'a spus cu un accent &nc.nt$tor2 <Vai- oar nu vreţi s$ plecaţi chiar
acu%- c.n vo% servi cina8= Ace*tia veniser$- cu scrupulo"itate- la ora *apte- +.ninu'se c$ en+le"ii %$n.nc$
foarte evre%e( Patru ore up$ aceea- r$sti%p &n care nu acceptaser$ ec.t un sin+ur <rin=- ajutaţi *i e
hipo+lice%ie- ajunseser$ la li%itele isper$rii(
Dac$ aveţi e/perienţa unor ase%enea serate- aţi r$%as- cu si+uranţ$- uluiţi v$".n ce cantitate e
alcool pot &n+hiţi- pe sto%acul +ol- an+lo'sa/onii( Poate aţi re%arcat *i c$ cea %ai %are +rij$ a st$p.nului casei
este s$ <reauc$= &n per%anent$ la acela*i nivel lichiul in p$h$rele invitaţilor( Aceast$ practic$- pe l.n+$
faptul c$ nu'ţi per%ite s$ *tii c.t #ei , lucru care constituie ulti%a intre +rijile lor , &i eter%in$ pe an+lo'
sa/oni s$'*i ia paharul cu aperitiv atunci c.n sunt ru+aţi s$ treac$ la %as$( A*a ceva poate p$rea lo+ic- in
%o%ent ce $ pe inafar$ 9nu preci"e" cine anu%e(((:(
A% acorat %ai %ult$ atenţie aperitivului- pentru a su#linia c$ acesta constituie- eseori- o capcană,
fapt care &l va face cu at.t %ai +reu e controlat( Dar- ac$ %$ +hie" up$ e/perienţa %ea- e/ist$ &ntoteauna
%oalitatea e a evita pericolul( Este e ajuns s$ vrei(
Oricu%- a%intiţi'v$ #ine re+ula e #a"$- &n aceast$ privinţ$2 %.ncaţi &n preala#il proteine'lipie
9#r.n"$- sala%- pe*te etc(:- pentru c$ #$utura pe sto%acul +ol este nu nu%ai o ere"ie- ci *i &nceputul unei
catastrofe %eta#olice(

5
!onicul #$ut sin+ur sau cu un alcool este o #$utur$ care conţine "ah$r( Nu'l %ai #eţiF 9n(a(:

6@
 Finul
)n capitolele preceente a% pre"entat &n c.teva repri"e su#iectul respectiv *i aţi putut tra+e conclu"ia
c$ preferinţa %ea se &nreapt$ %ai ales spre vinul ro*u- &n +eneral- *i spre Moreau/- &n special(
Este aev$rat *i %$ voi e/plica aici- ar asta nu &nsea%n$ c$ %'a* lep$a e vinurile al#e sau e alte
vinuri ro*ii( Preci"e" &nc$ o at$2 totul este o chestiune e ale+ere- &n carul +estiunii fiec$ruia(
Recunosc c$ cel %ai #un vin- care %er+e cu un e/celent pateu e ficat e +.sc$- este vinul e Sauterne(
1i- ac$ aveţi norocul e a avea &n farfurie un ficat e +.sc$ e/cepţional- cel %ai #un %o e a'l aprecia este s$'
l &nsoţiţi cu un pahar e Sauterne( Dar gestiunea este arta compromisurilorB
0icatul- up$ cu% *tiţi- este +lucio'lipiic- ceea ce &nsea%n$ , chiar *i pentru cantit$ţile si%#olice ,
c$ a'l %.nca este o %ic$ a#atere( Sauterne'ul este ulce *i constituie eci o %ic$ a#atere potenţial$- &n plus( 1i-
ac$ v$ folosiţi toţi <joerii= chiar e la &nceputul %esei- cu% veţi %ai +estiona restul8
Dar sunteţi li#eri s$ v$ hot$r.ţi pentru Sauterne- cu coniţia s$ v$ li%itaţi strict la un %ini%u%- aic$
at.t c.t este necesar ca s$ v$ savuraţi ficatul e +.sc$( S$ *tiţi &ns$ c$ un pahar e Sauterne echivalea"$ cu trei
pahare e ;eoc(
Din %o%ent ce pute% #ea %ai %ulte pahare e vin , la o %as$ nor%al$ , f$r$ a ne co%pro%ite
echili#rul +lucio'lipiic- atunci s$ #e% un vin %ai puţin ulce- ceea ce constituie o foarte %ic$ a#atere( Vinul
ro*u *i vinurile al#e seci pre"int$- &n +eneral acest avantaj.
Dar cu toate c$ v$ reco%an &n special vinul ro*u- tre#uie s$ preci"$% anu%ite nuanţe- e %are
i%portanţ$( Sta#ilin o ierarhie a vinurilor- pe pri%ul loc a* plasa vinul ro*u t.n$r- al c$rui conţinut e alcool
se situea"$ &ntre  *i 34( )n aceast$ cate+orie veţi +$si vinurile e Meaujolais- e Ga%aL- e >oara , ca Chinon-
Mour+ueil- Anjou- Sau%ur- Cha%pi+nL , *i %ulte alte vinuri e re+iune- care se #eau tinere- cu% este cel e
Savoia( Este evient c$- pe %$sur$ ce co#ori %ai &n su- conţinutul e alcool cre*te( Dar asta nu este un %otiv
e a le a la o parte(
0rance"ul- &n +eneral- *i pari"ianul- &n special- au teninţa prea pronunţat$ e a consiera c$ un vin
ro*u e Moreau/ nu tre#uie #$ut ec.t up$ ce s'a &nvechit c.ţiva ani( Este falsF 1i &i felicit pe speciali*tii- ca *i
pe reactorii revistelor e +astrono%ie- care pro%ovea"$ ieea c$ foarte %ulte vinuri e Moreau/ pot fi #$ute
tinere( De aceea +$si%- &n pre"ent- &n %ajoritatea celor %ai #une restaurante france"e- o +a%$ vast$ e
e/celente <vini*oare e Moreau/=( Criticii +astrono%ici nu uit$- e altfel- s$ preci"e"e acest lucru &n
co%entariile lor *i o fac cu at.t %ai convin+$tor- cu c.t raportul intre calitate *i preţ este &ntoteauna
satisf$c$tor(
!otu*i- asta nu &nsea%n$ c$ ar tre#ui s$ trat$% cu iniferenţ$ %arile soiuri care %oţ$ie &n str$funurile
pivniţelor
nu se #eau-cunoscute- ci i%potriv$(
ci se e+ust$( )nv$ţaţi s$Dar tre#uie
faceţi acest s$ *tiţi care
lucru- c$ vinurile
tre#uievechi- fie s$
neap$rat elefie
e oMour+o+ne ori e Moreau/-
parte co%ponent$ a culturii
oric$rui france"(
Din p$cate- %i s'a &nt.%plat e %ai %ulte ori s$ constat- &n cursul unor %ese la care participau str$ini
*i france"i- c$ ace*tia in ur%$ erau ru*inos e inculţi &ntr'un o%eniu &n care nu%ero*i str$ini se puteau
%.nri cu ni*te cuno*tinţe i%presionante(
A% re%arcat &ntoteauna c$ acest tip e cuno*tinţe poate fi e %are ajutor &n carul relaţiilor pu#lice-
&n +eneral- *i la %esele e afaceri- &n special( Chiar ac$ iscuţia se &nnoa$ cu +reu- chiar ac$ interlocutorii
sunt str$ini- v$ +arante"- in e/perienţ$- ca acesta este un su#iect eose#it e pl$cut *i preferat conversaţilor cu
privire la vre%e sau chiar la cursul olarului(
)ntorc.nu'ne la reco%an$rile cu privire la vin- cre c$ &n 0a"a II puteţi #ea trei pahare e vin ro*u
f$r$ s$ tul#uraţi echili#rul +eneral al noului %o e ali%entaţie( Iat$- ca e/e%plu- o %as$ perfect echili#rat$2
+iuperci G la grecHue
limbădemare la grătar, zacuscă
salată
zmeură
cafea decofeinizată
!rei pahare e vin ro*u #$ute la aceast$ %as$ nu v$ vor &n+r$*a- cu coniţia s$ nu &ncepeţi s$ #eţi
ec.t la sf.r*itul pri%ului fel- aic$ up$ ce aţi avut +rij$ s$ in+eraţi o cantitate e hran$ suficient$ pentru a
neutrali"a- &ntr'o anu%ita %$sur$- efectul alcoolului( 1i- contrariu a ceea ce aţi putea cree- vinul nu va avea ca
efect secunar so%nolenţa e up$'a%ia"$(
Daca aveţi o reuniune e lucru up$ %as$- veţi constata c$ parao/al- toc%ai cei care au %.ncat
+lucie rele , &n special p.ine al#a , *i nu au #$ut- poate- ec.t ap$- vor avea o puternic$ teninţ$ e a %oţ$i(
Este a#solut evient c$- ac$ nu aţi #ea eloc vin- ar fi *i %ai- #ine( Dar scopul acestei c$rţi este e a
v$ ar$ta c$- respect.n anu%ite re+uli funa%entale- v$ puteţi per%ite- totu*i- s$ v$ satisfaceţi *i o#li+aţiile
socio'profesionale- *i pl$cerea personal$( )n schi%#- seara- la cina e acas$ #eţi ap$- c$ci nu este e orit s$
ep$*iţi o ju%$tate e litru e vin pe "i(
A% preci"at eja c$ un principiu eose#it e i%portant este acela e a nu #ea pe ne%.ncate( Aceasta
este practica pe care v'a% &ncurajat s'o aoptaţi(
Daca in+eraţi alcool pe sto%acul +ol- acesta trece i%eiat &n s.n+e *i este- astfel- %eta#oli"at- cu
efectele pe care le cunoa*teţi e acu%2 secreţie e insulin$- stocare e ener+ie *i e +r$si%i e re"erv$- precu%

63
*i stare e a%eţeal$- atunci c.n nu sunteţi o#i*nuiţi cu #$utura(
Daca alcoolul &nt.lne*te ali%entele in sto%ac- are loc o co%#inaţie- iar %eta#oli"area lui va fi
&ncetinit$( Cu c.t aceasta va fii %ai lent$- cu at.t va eclan*a %ai puţin efecte secunare ne+ative- cu% sunt
cele e %ai sus(
Pute% euce c$ ave% tot interesul să începem să bem c)t mai t)rziu posibil, put)nd să ne scoatem
p)rleala la sf)rşitul mesei.
!otoat$- v$ reco%an s$ nu #eţi nicioat$ ap$ &n cursul %esei( Poate vi se pare parao/al- ar v$ voi
spune care sunt %otivele acestei afir%aţi(
C.n #eţi vin pe sto%acul eja plin- %eta#oli"area vinului este , up$ cu% aţi &nţeles- &nt.r"iat$-
eoarece alcoolul este a#sor#it %ai &nt.i e c$tre ali%ente( Deci va fi i+erat o at$ cu ele( 1i- ac$ aceste
ali%ente sunt proteine sau lipie 9carne- pe*te:- care , prin efiniţie , se i+er$ foarte &ncet %eta#oli"area
alcoolului va fi- *i ea- cu at.t %ai &nt.r"iat$( Or- se *tie c$- cu c.t aceasta este %ai &nt.r"iat$- cu at.t vinul
<&n+ra*$=Dac$
%ai puţin(
#eţi ap$ &n alternanţ$ cu vinul- nu faceţi ec.t s$ iluaţi alcoolul cu apa- iar acest a%estec- &n loc
s$ se co%#ine cu celelalte ali%ente- atorit$ saturaţiei- va fi %eta#oli"at rapi *i va trece &n s.n+e- ca *i cu% aţi
fi fost cu sto%acul +ol(
!oat$ lu%ea v$ reco%an$ s$ #eţi %ult$ ap$ spre a per%ite eli%inarea e*eurilor or+anice( Este
aev$rat- ar a #ea ap$ &n ti%pul %esei este o ere"ie- cu e/cepţia ca"ului c.n o #eţi foarte %oerat( ;ai &nt.i-
pentru c$ $unea"$ i+estiei- sucurile +astrice fiin &n %are %$sur$ iluate- iar apoi pentru c$ este cel %ai #un
%ijloc e a %eta#oli"a i%eiat alcoolul pe care l'aţi #$ut(
De aceea, obişnuiţivă să beţi c)t mai puţin în timpul mesei si, mai ales, să nu beţi apă atunci c)nd
beţi vin .

i. B#!!ri ,i-esie
Pentru c$ aţi &nţeles prea #ine c$ alcoolul este cu at.t mai bine %eta#oli"at cu c.t este #$ut %ai spre
sf.r*itul %esei- poate v$ a*teptaţi s$ v$ spun c$- ac$ #eţi ceva alcoolic up$ ce aţi %.ncat- este %ai inofensiv
ec.t un pahar cu ap$ %ineral$ e Vichi( Cre &ns$ c$ v$ voi e"a%$+i(
<P$h$relul= #$ut la sf.r*itul %esei poate s$ ajute- totu*i- la i+estie( De une *i nu%ele e <i+estiv=(
Pentru c$ alcoolul are proprietatea e a i"olva +r$si%ile( Dac$ %asa a fost #o+at$ &n lipie- alcoolul poate
ajuta &n procesul i+estiv(

nicioat$Munica
o %as$%ea 9n$scut$
9up$ &n re+iunea
a%intirile celor ce Moreau/:- carein
au cunoscut'o s'acea
stins
%aicufra+e$
&ncetul tinereţe:-
la v.rsta f$r$
e 3@4 ani- un
s$ #ea nu pahar
ter%ina
intr'un cele#ru lichior( De altfel- la %as$ nu a #$ut nicioat$ altceva ec.t Moreau/( Eu &nsu%i nu a% v$"ut'
o #.n vreoat$ ap$ &n cursul %esei(
Cealalt$ #unic$ 9ori+inar$ in Gers- re+iunea Ar%a+nac: a %urit %ult %ai t.n$r$2 la  e ani( 1i ea
#ea c.te o pic$tur$ up$ %as$- ar nu cu re+ularitate(
De aici *i p.n$ la a euce c$ a%.nou$ escoperiser$ &n <p$h$rel= secretul lon+evit$ţii- este un pas
pe care nu %$ ha"are" s$'l fac( Dar tre#uie s$ recunoa*teţi c$ acesta este un feno%en tul#ur$tor(
Din punct e veere tehnic- a* spune c$- ac$ %asa nu a fost ec.t foarte %oest <stropit$=- alcoolul
#$ut la sf.r*it nu poate avea un efect catastrofal- %ai ales c.n a fost #$ut &n cantitate foarte %ic$(
)n schi%#- ac$ vreţi s$ #eţi un coniac intr'un pahar at.t e %are &nc.t v$ intr$ &n el *i capul- n'a*
r$spune pentru ur%$ri- %ai ales ac$ aţi #$ut eja 6'K pahare e vin &n ti%pul %esei( Un pahar plin ochi cu
alcool repre"int$ echivalentul a 5'6 pahare e vin( 0aceţi totalul *i <in'te- P.rleoF=
V$ las s$ tra+eţi sin+uri conclu"ia(

Ca;ea!a
)n 0a"a II- v$ reco%an s$ p$straţi #unele o#iceiuri pe care le'aţi eprins &n 0a"a I- aic$ s$ nu
consu%aţi ec.t cafea ecofeini"at$( )n %$sura &n care aţi reu*it s$ eli%inaţi o#oseala #rusc$ atorat$
hipo+lice%iei
salutar$ *i sto%acului
ca *i renunţarea &n+reuiat- nevoia e cafea va isp$rea co%plet( Renunţarea la cofein$ este la fel e
la nicotin$(
!otu*i- ac$ aţi reu*it s$ v$ riicaţi pra+ul e toleranţ$ incolo e care are loc secreţia e insulin$-
eventuala a#sor#ţie a unei %ici cantit$ţi e cofein$ nu va constitui o a%eninţare pentru echili#rul
u%neavoastr$ re+$sit(

>. Celelal e #!!ri

Cu privire la celelalte #$uturi pe care le'a% anali"at &n 0a"a I , li%onaele- sucurile aciulate- laptele
*i sucul e fructe , nu a% nu%ic e a$u+at( Respectaţi *i &n 0a"a II toate reco%an$rile pe care vi le'a% at
%ai &nainte(

64
 Co+cl!ie

0a"a II este cel %ai u*or *i- totoat$- cel %ai +reu e respectat( Este %ai u*oar$ ec.t 0a"a I- eoarece
nu i%plic$ ec.t foarte puţine restricţii- iar intericţiile sunt *i %ai puţine( )n schi%#- este %ai ificil$ pentru
c$ cere o +estiune &ne%.natic$ *i su#til$- ale c$rei principale caracteristici sunt per%anenţa *i ri+oarea( Prin
ur%are- fiţi vi+ilenţi *i &ntoteauna atenţi- pentru c$ va tre#ui s$ evitaţi riscurile(
Pri%ul risc pe care tre#uie s$'l ocoliţi este eroarea de gestiune. Aceasta const$ &n +estionarea
ali%entaţiei ţin.n cont e un sin+ur factor &n acela*i ti%p( E/e%plu2 #eţi un hisL &nainte e %as$ *i apoi
a*teptaţi felul principal- pentru ca s$ &ncepeţi unul intre cele Ztrei pahare e vin per%ise( Dac$ aţi reţinut #ine
c$ acţiunea alcoolului este %ai reus$ atunci c.n aveţi sto%acul plin- s$ nu a*teptaţi un efect spectaculos al
acestei practici- c.n aţi #$ut- %ai &nainte- un aperitiv pe ne%.ncate(
>a sf.r*itul capitolului v'a% re"u%at re+ulile e aur ale 0a"ei II( Stuiaţi'le #ine- pentru a le aplica &n
%o ar%onios(
Dar riscul cel %ai %are este acela e a v$ +estiona ali%entaţia altern.n perioaele e <total$
ne+lijenţ$= cu revenirea la stricteţea 0a"ei I- ca s$ salvaţi <ce %ai puteţi=( Dac$ v$ l$saţi u*i e o ase%enea
practic$- nu cre c$ veţi re"ista %ai %ult e trei luni- up$ care veţi a#anona totul *i veţi reveni proste*te &n
punctul e plecare- aic$ la acelea*i ilo+ra%e(
O#iectivul pe care tre#uie s$ vi'l fi/aţi- *i care este scopul %etoei %ele- este s$ ajun+eţi s$ v$
sta#ili"aţi( 1i nu veţi reu*i ec.t +estion.n #ine 0a"a II- care tre#uie s$ ure"e toat$ viaţa( Dac$- la &nceput-
0a"a II v$ %ai i%pune c.teva constr.n+eri- pe "i ce trece va fi tot %ai u*or e aplicat( Pentru c$- pe %$sur$ ce o
practicaţi- +estionarea ali%entaţiei va eveni o o#i*nuinţ$ *i un refle/( Atunci- veţi fi ajuns la un nou %o e a
tr$i(
Nu v$ l$saţi i%presionaţi *i escurajaţi e anturajul u%neavoastr$(
Nu &ncercaţi nici s$'i convin+eţi cu orice preţ pe cei care n'au nici un chef s$'*i schi%#e eprinerile(
Eu a% f$cut +re*eala- la &nceput- e a &ncerca s$ convertesc pe toat$ lu%ea la noua %ea <reli+ie=( Ocupaţi'v$
e/clusiv e u%neavoastr$( Gestionaţi'v$ ali%entaţia f$r$ ca s$ *tie *i vecinii e %as$( Chiar ac$ +re*elile
a#erante pe care ei le fac &n faţa u%neavoastr$ v$ tre"esc instinctul e Saint'Mernar- nu &ncercaţi s$'i ajutaţi
ac$ nu v'o cer( Dorin s$'i ajutaţi f$r$ voia lor- riscaţi s$'i veeţi evenin a+resivi- pentru c$ &i faceţi s$ se
si%t$ prost( C$ci %ulţi intre ei *tiu c$ +re*esc- ar nu au nici o voinţ$ s$ ias$ in aceast$ stare(
V'a% spus eja c$ 0a"a II &nsea%n$ o %are li#ertate- %ai ales- &n ale+ere ar aceasta este o <li#ertate
su# suprave+here=- o li#ertate coniţionat$(
Suprave+heaţi'v$ &n per%anenţ$( Nu fiţi pri"onierul +reut$ţii- ci o#servaţi oar ceea ce arat$ c.ntarul(
!re#uie s$ aveţi un c.ntar suficient e sensi#il pentru a pune &n evienţ$ cu preci"ie re"ultatul a#aterilor( Prin
taton$ri- ur%$rin &ntoteauna o#iectivul e a atin+e +reutatea ieal$- veţi reu*i s$ v$ p$straţi echili#rul( Dac$-
in nefericire- veţi &ncepe s$ v$ a#ateţi- nu schi%#aţi irecţia aleas$( 0aceţi- pur *i si%plu- corecţia necesar$
pentru a o lua in nou pe ru%ul cel #un( !reptat- veţi veea c$ aţi &nceput s$ fiţi conu*i pe nesi%ţite e
<pilotul auto%at=(

REZUMATUL PRINCIPIILOR 'AZEI II

+ontinuaţi să nu amestecaţi glucidele rele cu lipidele. Dac$ sunteţi constr.n*i- &ncercaţi s$ nu le

a#sor#iţi ec.t &n cantitate %ini%$- &nsoţinu'le cu %ulte fi#re 9e e/e%plu- salat$:(
(u m)ncaţi niciodată nici zahăr bucăţi, nici tos, nici miere, nici dulceaţă, nici bomboane, olosiţi, în
continuare, zaharină dacă este necesar.
(u m)ncaţi deloc $ sau doar în cazuri excepţionale $ făinoase %excepţie fac orezul neprelucrat sau
sălbatic, pastele complete şi legumele uscate&.
+ontinuaţi să nu m)ncaţi p)ine la pr)nz şi la cină ( Nu %.ncaţi ec.t la %icul ejun p.ine nea+r$ sau
inte+ral$(
eriţivă de sosuri. !siguraţivă că nu conţin făină(
4nlocuiţi de fiecare dată, c)nd este posibil, untul cu margarina de floareasoarelui 9&n special la %icul
ejun:(
(u consumaţi dec)t lapte degresat(
')ncaţi mai ales peşte şi preferaţi lipidele "bune#, pentru a preveni bolile cardiovasculare(
iţi atenţi la deserturi. Nu %.ncaţi ec.t c$p*uni- "%eur$ *i %ure(
;.ncaţi cu %oeraţie ciocolat$- &n+heţat$ 9e fructe: *i fri*c$(
Evitaţi- pe c.t posi#il- pr$jiturile pe #a"$ e f$in$- +r$si%i *i "ah$r(
Ale+eţi %ai e+ra#$ spu%ele e fructe cu ou$ sau cre%ele cu "ah$r puţin 9lapte e pas$re- cre%$
en+le"easc$:(
7eţi c)t mai puţin la masă(
(u beţi niciodată băuturi alcoolice pe stomacul gol.
>vitaţi să beţi aperitive şi digestive. Acestea nu tre#uie s$ fie #$ute ec.t &n %o cu totul e/cepţional(
7eţi, de preferinţă, şampanie şi vin, ca aperitiv - ar %.ncaţi &n preala#il cruit$ţi- #r.n"$- %e"eluri
sau #uc$ţele e cra#.

65
0a masă, beţi de preferinţă apă 9nu +a"oas$: sau vin 9nu %ai %ult e o ju%$tate e litru pe "i: .
(u beţi apă, ducă beţi vin.
7eţi apa în răstimpul dintre mese 9circa un litru *i ju%$tate pe "i:(
!şteptaţi să m)ncaţi suficient, înainte de a începe să beţi vin.
(u beţi niciodată băuturi acidulate, cola şi limonade.
+ontinuaţi să beţi numai cafea decofeinizată ori cafea şi ceai slabe.
<epartizaţivă în mod echilibrat abaterile, pe parcursul mai multor mese.

66
 E%EMPLE DE MENIURI ZILNICE DIN 'AZA II4 PENTRU
P/&TRAREA EC*ILIBRULUI PONDERAL ŞI ATENUAREA
ABATERILOR

Pri"a i
;icul ejun Un fruct
P.ine nea+r$
;ar+arin$ ietetic$6@
Cafea ecofeini"at$
>apte e+resat
Pr.n" Avocao cu sos vine+ret$
0riptur$ cu fasole vere
Cre%$ cara%el
M$uturi2 4 pahare e vin63
Cin$ Sup$ e le+u%e
O%let$ cu ciuperci
Salat$ vere
Mr.n"$ e vaci 9#ine scurs$:

A ,o!a i
;icul ejun Suc e portocale
Cornuri *i #rio*e64
Unt
Cafea cu lapte65
Pr.n" Cruit$ţi 9ro*ii Y castraveţi:
0ileu e pe*te sla# la +r$tar
Spanac
Mr.n"$
M$uturi2 un sin+ur pahar e vin
Cin$ An+hinare cu sos vine+ret$
Ou$ ju%$ri cu ro*ii
Salat$ vere
M$uturi2 ap$

A reia i
;icul ejun Un fruct
P.ine nea+r$
;ar+arin$ ietetic$66
Cafea ecofeini"at$
>apte s%.nt.nit
Pr.n" Aperitiv2 un pahar e vin al#d
Y cu#uleţe e #r.n"$
So%on afu%at
Pulp$ e oaie cu fasole pitic$
Salat$ vere
Mr.n"$
Spu%$ e ciocolat$6K
M$uturi2 5 pahare e vin6?
Cin$ Sup$ e le+u%e
Ro*ii u%plute 9ve"i reţeta:
6@
A#atere %ic$(
63
A#atere %are(
64
A#atere %are(
65
A#atere %ic$(
66
A#atere %ic$(
6K
A#atere %ic$(
6?
A#atere %are(

6K
 Salat$ vere
Mr.n"$ e vaci cu @ +r$si%i
M$uturi2 ap$

A ?ara i
;icul ejun Ou$ ju%$ri
1unc$
C.rnat
Cafea sau cafea ecofeini"at$ Y lapte
Pr.n" 3 u"in$ e striii
!on la +r$tar cu ro*ii
6
!art$ cu c$p*uni
M$uturi2 4 pahare e vin6B
Cin$ Sup$ e le+u%e
Conopi$ +ratinat$
Salat$ vere
Iaurt
M$uturi2 ap$

A ci+cea iF
;icul ejun Suc e portocale
0ul+i e cereale cu #r.n"$ e vaci cu @ +r$si%i
Cafea sau cafea ecofeini"at$ Y lapte e+resat
Pr.n" 0icat e +.sc$K@
So%on la +r$tar cu spanac
Cre%$ fonant$ e ciocolat$ a%$ruie K3
M$uturi2 5 pahare e vinK4
Cin$ Sufleu e #r.n"$
Mer#ec cu linteK5
Mr.n"$
>apte e pas$reK6
M$utur$2 5 pahare e vinKK
(otă A cincea "i este at$ nu%ai cu titlu e e/e%plu( )n nici un ca" nu constituie o reco%anare- %ai
ales &n privinţa cantit$ţii e vin- care este e/cesiv$- eoarece *ase pahare e vin ep$*esc cu
%ult ju%$tatea e litru consierat$ ca un %a/i%u% ce nu tre#uie ep$*it &n cursul unei "ile(
Prin ur%are- acest tip e a#atere va tre#ui s$ fie a#solut e/cepţional(

A 0asea i : Ree+ire co"?le# la ;aa I.

;icul ejun P.ine nea+r$
Mr.n"$ e vaci cu @ +r$si%i
Cafea sau cafea ecofeini"at$ Y lapte e+resat
Pr.n" Cruit$ţi 9castraveţi- ciuperci- riichi:
Pe*te &n$#u*it cu sos to%at
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sau ceai e plante
Cina Sup$ e le+u%e
1unc$ sla#$
Salat$ vere
3 iaurt
6
A#atere %ic$(
6B
A#atere %are(
6
A#atere %ic$(
K@
A#atere %are(
K3
A#atere %ic$(
K4
A#atere %ic$(
K5
A#atere %ic$(
K6
A#atere %are(
KK
A#atere %ic$(

6?
 A 0a?ea i
;icul ejun P.ine nea+r$
Mr.n"$ e vaci
Cafea sau cafea ecofeini"at$
>apte e+resat
Pr.n" Salat$ e anive
Antricot cu fasole vere
C$p*uni
M$uturi2 3 pahar e vin K?
Cin$ 0ructe2
3 portocal$
3 %$r
3 par$
3K@ +ra%e e "%eur$
M$uturi2 ap$

A o?a i
;icul ejun P.ine nea+r$
;ar+arin$ ietetic$
Cafea sau cafea ecofeni"at$
>apte e+resat
Pr.n" Coctail e creveţi
!on cu vinete
Salat$ vere
Mr.n"$
M$uturi2 4 pahare e vinK
Cin$ Sup$ e le+u%e
;.ncare e linte
C$p*uni
M$uturi2 3 pahar e vin KB

K?
A#atere %ic$(
K
A#atere %ic$(
KB
A#atere %ic$(

6
 CAPITOLUL VI

*IPOGLICEMIA : BOALA &ECOLULUI

A% v$"ut eja c$ %eta#olis%ul este procesul e transfor%are a ali%entelor &n ele%ente vitale pentru
corpul u%an( C.n vor#i%- e e/e%plu- espre %eta#olis%ul lipielor- prin aceasta &nţele+e% procesul e
transfor%are a +r$si%ilor(
Scopul principal al c$rţii e faţ$ este- &n realitate- stuierea %eta#olis%ului +lucielor *i a
consecinţelor acestuia(
A% v$"ut- &n capitolele preceente- c$ insulina 9hor%onul secretat e pancreas: joac$ un rol
eter%inant &n %eta#oli"area +lucielor( 0uncţia e #a"$ a insulinei este- e fapt- aceea e a funcţiona asupra
+luco"ei in s.n+e- astfel &nc.t s'o fac$ s$ penetre"e &n celule- asi+ur.n- &n acest %o- for%area +lico+enului
in %u*chi *i in ficat *i- uneori- epunerea e +r$si%i e re"erv$(
Insulina +one*te eci +luco"a 9"ah$rul: in s.n+e- ceea ce are ca efect sc$erea procentului e "ah$r
conţinut e acesta 9+lice%ie:(
Dac$ pancreasul prouce o cantitate e insulin$ prea %are *i pe care o eli#erea"$ prea es- eci ac$
aceasta este- e fapt- isproporţionat$ &n raport cu +luco"a pe care o are e %eta#oli"at- procentul e "ah$r in
s.n+e va sc$ea la un nivel anor%al e %ic( )n acest ca"- ne afl$% &n stare e hipo+lice%ie(
Prin ur%are- hipo+lice%ia nu este atorat$ &ntoteauna unei carenţe e "ah$r &n ali%entaţie- ci unei
prea %ari secreţii e insulin$ 9hiperinsulinis%:- ur%are a unui a#u" anterior e "ah$r(
Dac$- e e/e%plu- v$ si%ţiţi intr'o at$ o#osiţi- pe la ora 33 i%ineaţa- aceasta arat$- &n %ajoritatea
ca"urilor- c$ procentul e "ah$r in s.n+ele u%neavoastr$ este %ai %ic ec.t nor%al( V$ aflaţi &n stare e
hipo+lice%ie(
Dac$ in+eraţi o +luci$ rea- su# for%a unui fursec sau a unor ulciuri oarecare- aceasta va fi
transfor%at$ foarte repee &n +luco"$( Pre"enţa +luco"ei &n s.n+e va face s$ creasc$ procentul e "ah$r *i veţi
si%ţi- efectiv- o anu%it$ a%eliorare( Dar +luco"a in s.n+e va eclan*a auto%at o secreţie e insulin$- care o
va face s$ ispar$- restituinu'ne hipo+lice%ia cu un procent e "ah$r *i %ai sc$"ut ec.t la &nceput( Acesta
este- e fapt- feno%enul care va eclan*a cursul vicios ce uce ne+re*it la a#u"uri(
Un %are nu%$r e oa%eni e *tiinţ$ e/plic$- e altfel- alcoolis%ul ca fiin consecinţa unei
hipo+lice%ii cronice( De &nat$ ce alcoolicului &i scae procentul e "ah$r in s.n+e- acesta se si%te r$u *i este
&ncercat e orinţa e a #ea( Alcoolul este foarte repee transfor%at &n +luco"$- procentul e "ah$r in s.n+e se
%$re*te- iar #$utorul si%te o %are u*urare( Din nefericire- sen"aţia e #ine va isp$rea foarte rapi- c$ci
insulina va face s$ sca$ *i %ai %ult procentul e "ah$r in s.n+e(
>a c.teva %inute up$ ce *i'a ter%inat pri%ul pahar- alcoolicul resi%te o nevoie *i %ai %are e a #ea
altul- pentru a face s$ ispar$ , in nefericire- pentru un ti%p prea scurt , efectele insuporta#ile ale
hipo+lice%iei( Astfel- &nţele+e% %ai #ine feno%enul e <lips$=(
Aolescenţii- %ari consu%atori ai #$uturilor foarte ulci- au o cur#$ +lice%ic$ a c$rei confi+uraţie
sea%$n$ cu inţii e fer$str$u- aproape ca la alcoolici( De aceea , %eicii a%ericani au constatat acest fapt ,
situaţia respectiv$ &i preispune pe tineri la alcoolis%ul care #.ntuie- e altfel- in ce &n ce %ai %ult &n
ca%pusurile universitare( Or+anis%ul lor este- &ntruc.tva- pre+$tit *i aproape pro+ra%at pentru a trece e la
#$uturile r$coritoare la alcool( Acesta este un %otiv &n plus pentru a atra+e atenţia p$rinţilor asupra riscurilor
potenţiale ale a#u"ului e +lucie rele(
Si%pto%ele e hipo+lice%ie sunt ur%$toarele2
, o#oseal$ #rusc$-
, irita#ilitate-
, nervo"itate-
, a+resivitate-
, ner$#are-
,, c$scat-
nelini*te-
lips$ e concentrare-
, ureri e cap-
, transpiraţie e/cesiv$-
, pal%e u%ee-
, rana%ent *colar sc$"ut
, tul#ur$ri i+estive-
, +reţuri-
, ificult$ţi &n e/pri%are(
>ista nu este e/haustiv$ *i- totu*i- este i%presionant$( Dar a fi &n stare e hipo+lice%ie nu &nsea%n$ c$
ai toate aceste si%pto%e( 1i nu &nsea%n$ nici c$ aceste si%pto%e apar &n %o per%anent( Unele sunt foarte
efe%ere *i pot isp$rea up$ ce %$n.nci ceva( Aţi o#servat- e e/e%plu- c$ unele persoane evin treptat

6B
nervoase- insta#ile- chiar a+resive- pe %$sur$ ce se apropie ora la care iau %asa(
Printre aceste si%pto%e este unul- totu*i- %ai frecvent ec.t- celelalte- pe care l'aţi re%arcat- pro#a#il-
chiar la u%neavoastr$ *i la cei in jur2 este oboseala.
O caracteristic$ a epocii noastre este- &ntr'aev$r- +enerali"area o#oselii(
Cu c.t or%- se istrea"$ *i au %ai %ult ti%p li#er- cu at.t oa%enii sunt %ai o#osiţi( Di%ineaţa- c.n
se scoal$- sunt eja <istoviţi=- la sf.r*itul i%ineţii- nu %ai pot s$ re"iste( )n pri%ele ore ale up$'a%ie"ii or%
cu capul pe #irou( Este o#oseala #rusc$ e up$ %asa e pr.n"( >a sf.r*itul "ilei e lucru- &*i epui"ea"$
ulti%ele resurse pentru a se &ntoarce acas$( Se t.r$sc- literal%ente( Seara nu fac ni%ic- %oţ$ie &n faţa
televi"orului( Noaptea- &*i caut$ so%nul( C.n l'au +$sit- a venit ti%pul s$ se scoale *i un nou ciclu re&ncepe(
Atunci- &nvinov$ţesc stresul vieţii %oerne- "+o%otul- transportul- poluarea- lipsa e %a+ne"iu- iar pentru a
lupta &%potriva acestui feno%en- nu *tiu ce s$ fac$ altceva ec.t s$ #ea cafea tare- s$ ia vita%ine *i s$ruri
%inerale sau s$ fac$ Lo+a( )n %ajoritatea ca"urilor- o#oseala este o pro#le%$ e +lice%ie *i e e"echili#ru
ali%entar(Procentul e "ah$r in s.n+ele conte%poranilor no*tri este- &n %o cronic- anor%al e sc$"ut( Iar
aceast$ situaţie este consecinţ$ irect$ a unei ali%entaţii e/cesiv e #o+ate &n +lucie rele( Prea %ult "ah$r-
prea %ulte #$uturi ulci- prea %ult$ p.ine al#$- prea %ulţi cartofi- paste- ore" al# *i #iscuiţi care +enerea"$ o
secreţie e/cesiv$ e insulin$(
;ult ti%p a e/istat convin+erea c$ nu%ai su#iecţii care au teninţa e a se &n+r$*a cu u*urinţ$ pot fi
hipo+lice%ici( Dar stuii recente efectuate &n special &n Statele Unite- au ar$tat , &n ulti%ii 3@ ani , c$ *i foarte
%ulţi oa%eni sla#i sunt afectaţi e hipo+lice%ie- in cau"a consu%ului e/cesiv e "ah$r *i e +lucie rele(
Diferenţa intre cele ou$ cate+orii se afl$ la nivelul %eta#olis%ului2 pri%ii se &n+ra*$- pe c.n cei in ur%$
nu2 !otu*i- &n ceea ce prive*te procentul e "ah$r in s.n+e- feno%enul *i consecinţele sale sunt acelea*i(
Stuiile pun &n evienţ$ *i faptul c$ fe%eile sunt eose#it e sensi#ile la variaţiile +lice%ice( Se cree
c$ aceasta ar fi o e/plicaţie pentru frecventele lor schi%#$ri e ispo"iţie( )n orice ca"- s'a oveit c$ epresiile
post'natale sunt o consecinţ$ irect$ a st$rii hipo+lice%ice le+ate e na*tere(
Dac$ veţi pune cu serio"itate &n practic$ %etoa pre"entat$ &n capitolul preceent- veţi putea constata
rapi- &n afar$ e piererea &n +reutate- *i alte consecinţe po"itive( Feţi regăsi, efectiv, mai multă bucurie de a
trăi, mai mult optimism şi vitalitate. Dac$ aveaţi st$ri e o#oseal$ #rusc$- nu le veţi %ai avea( Veţi fi ca noi- in
punct e veere fi"ic *i %ental(
Supri%.n consu%ul e "ah$r *i li%it.nu'l pe cel e +lucie rele- eci supri%.n orice secreţie
e/cesiv$ e insulin$- procentul e "ah$r in s.n+e se fi/ea"$ la nivelul s$u ieal( 6rganismul îşi regăseşte
treptat instinctul de a fabrica el însuşi zahărul de care are nevoie, din grăsimile de rezervă. Nu%ai cu aceast$
sin+ur$ coniţie procentul opti% este asi+urat(
Dup$ opinia %eicilor *i a oa%enilor e *tiinţ$ cu care a% cola#orat- hipo+lice%ia este una intre
afecţiunile cele %ai prost ia+nosticate( C$ci si%pto%ele sunt at.t e nu%eroase *i variate- &nc.t %eicii
+enerali*ti nu o a%it ec.t foarte rar( Unul intre %otive ar fi- se pare- o proast$ infor%aţie asupra su#iectului-
e care &nv$ţ$%.ntul %eical se ocup$ oar c.teva ore- &n toţi anii e stuiu(
Dar cel %ai #un %o e a *ti ac$ sunteţi sau nu hipo+lice%ici este e a pune &n practic$ re+ulile
ali%entare enunţate &n capitolul preceent( >a %ai puţin e o s$pt$%.n$ up$ ce aţi &nceput- veţi constata- cu
entu"ias% o feno%enal$ a%eliorare a <for%ei=( Veţi escoperi <aceast$ vitalitate pe care o aveaţi &n
u%neavoastr$= *i care , &n ciua consu%ului e ap$ %ineral$ %eicinal$ , nu s'a e/teriori"at p.n$ acu%(
De %ulte ori- o#oseala ine/plica#il$ &*i poate +$si ori+inea &n carenţa e vita%ine- s$ruri %inerale *i
oli+o'ele%ente( Aepţii re+i%urilor hipocalorice sunt lipsiţi e aceste ele%ente- atorit$ cantit$ţilor %ici e
ali%ente in+erate( 0eno%enul este accentuat *i e faptul c$ solul- prea solicitat- este s$r$cit e aceste su#stanţe(
De aceea- pentru a fi &n for%$- tre#uie s$ %.ncaţi fructe- le+u%e- cereale neprelucrate- p.ine inte+ral$
*i s$ consu%aţi uleiuri ve+etale &n cantitate %ic$(
Astfel- veţi avea asi+urat$ raţia corectat$ e %icronutri%ente- ceea ce v$ +arantea"$ o funcţionare
opti%$ a or+anis%ului(

6
 CAPITOLUL VII

DIGE&TIA
Poate veţi fi tentaţi s$ treceţi cu veerea lectura acestui capitol cre".n c$ esenţialul pe care oreaţi s$'
l aflaţi in cartea e faţ$ a fost pre"entat &n pa+inile anterioare(
Dac$ aceasta v$ este intenţia- vreau s$ v$ convin+ c$ riscaţi s$ piereţi infor%aţii e/tre% e
interesante(
Nu nu%ai c$ veţi escoperi- &n sf.r*it- %otivul pentru care aveţi unele pro#le%e +astro'intestinale- ar
veţi *ti , %ai ales , cu% s$ le evitaţi &n viitor(
Este
priori. Dar %$aev$rat c$ la
voi li%ita i+estia este unsi%plificat$-
o pre"entare su#iect e specialitate-
respect.n-ceea ce ar
totu*i- putea s$pe
esenţialul v$care
&nep$rte"e e el*tiţi
tre#uie s$'l a
pentru a &nţele+e perfect %ecanis%ele i+estive(

A&PECTUL TE*NIC AL PROBLEMEI DIGE&TIEI

Di+estia este procesul fi"iolo+ic care uce la %eta#oli"area ali%entelor( Acesta are un aspect fi"ic sau
%ecanic *i- %ai ales , pentru c$ aceasta ne interesea"$ aici , un aspect chi%ic( )n i+estie se istin+ patru
etape principale- le+ate e2
3( , +ura
4(, sto%ac
5(, intestinul su#ţire
6( , intestinul +ros 9colonul:

2. G!ra
 Rolul %ecanic
, %asticaţia
, e+lutiţia
 Rolul chi%ic
, secreţia
Saliva salivar$
conţine o en"i%$K foarte i%portant$- nu%it$ ptialina - ce are proprietatea e a transfor%a
a%ionul &n maltoză- aic$ &ntr'un "ah$r co%ple/- a c$rui i+estie se va prelun+i p.n$ &n intestin(
De fapt- &n cavitatea #ucal$- nu are loc ni%ic %ai i%portant ec.t for%area #olului ali%entar(
Sin+urul care &*i &ncepe transfor%area aici- su# efectul ptialinei- este a%ionul( De une re"ult$
i%portanţa unei %asticaţii suficiente *i a unei entiţii s$n$toase(

8. &o"ac!l
 <olul mecanic
Ca *i &n ca"ul intestinului- acest rol este pur peristaltic( Aic$ sto%acul este ani%at , &n %o%entul
i+estiei , e contracţii %usculare al c$ror scop este evacuarea conţinutului s$u &n intestin(
 Rolul chi%ic
Sto%acul va secreta- %ai &nt.i sucuri i+estive 9aci clorhiric- %ucin$: pentru a crea un %eiu aci-
per%iţ.n- astfel- pepsinei 9en"i%a iasta"$ in sto%ac: s$'*i &neplineasc$ %isiunea(
Pepsina va ataca proteinele 9carnea *i pe*tele: *i va &ncepe transfor%area acestora(
>ipiele 9+r$si%ile: fac o#iectul unui &nceput e hiroli"$ care va continua &n intestin(

9. I+esi+!l s!1ire
 !cţiunea mecanică
, peristaltic$
 !cţiunea chimică
A%ionul- evenit %alto"$- se transfor%$ , %ulţu%it$ en"i%elor in secreţia pancreatic$ , &n +luco"$
9"ah$r si%plu:(
>ipiele sunt transfor%ate &n aci"i +ra*i(
Proteinele sunt transfor%ate &n a%inoaci"i(
K
O en"i%$ este un catali"ator( Se *tie c$ nu%eroase su#stanţe nu se a%estec$ &ntre ele( De aceea- tre#uie
folosit$ o a treia su#stant$- a c$rei pre"enţ$ eclan*ea"$ co%#inaţia sau reacţia( Aceasta a treia su#stanţ$ se
nu%e*te catali"ator( 9n(a(:

K@
 Dac$ totul s'a petrecut #ine &n intestinul su#ţire- su#stanţele nutritive prelucrate vor putea fi irect
asi%ilate e c$tre or+anis%(
Gluco"a 9fost$ +luci$:- a%inoaci"ii 9anterior proteine: *i aci"ii +ra*i 9anterior lipie: vor fi asi%ilaţi
prin eli#erare &n s.n+e(

( I+esi+!l -ros 9colonul rept- ascenent- transversal- st.n+ *i escenent:

 !cţiunea mecanică
, peristaltic$
 !cţiunea chimică
Macteriile in intestinul +ros au %isiunea esenţial$ e a acţiona prin inter%eiul fermentaţiei - asupra
resturilor e a%ion *i e celulo"$- iar prin inter%eiul putrefacţiei acţionea"$ asupra re"iuurilor protiice( )n
acest staiu- are loc a#sor#ţia ele%entelor asi%ila#ile *i for%area %ateriilor fecale- cu o eventual$ proucţie e
+a"e(
AME&TECURILE ALIMENTARE
C.n o%ul cavernelor pleca la v.n$toare- el se hr$nea toat$ "iua cu fructele s$l#atice pe care le
cule+ea pe parcurs( )ntors la a$postul lui- consu%a carnea v.natului pe care &l ucisese( )n perioaele ificile
sau &n ca"ul penuriei e carne- supravieţuia %.nc.n anu%ite r$$cini( Dac$ veţi o#serva %oul &n care se
hr$nesc ani%alele &n stare e li#ertate in s.nul naturii- veţi putea re%arca faptul c$ nici ele nu a%estec$
nicioat$ iferitele ali%ente pe care le consu%$( P$s$rile- e e/e%plu- %$n.nc$ r.%ele *i insectele &ntr'un
%o%ent al "ilei- iar +r$unţele &n altul( O%ul este sin+ura fiinţ$ vie care consu%$ ali%entele up$ ce le'a
a%estecat( Se pare c$ acesta este unul intre %otivele esenţiale pentru care sufer$ at.t e es e tul#ur$ri
intestinale(
!ul#ur$rile intestinale atorate unei i+estii pertur#ate &n %o constant stau , e altfel , eseori la
ori+inea unui %are nu%$r e #oli- f$r$ ca le+$tura clar$ intre cau"$ *i efect s$ poat$ fi sta#ilit$(
Nu voi pre"enta aici o anali"$ etaliat$ a tuturor co%#inaţiilor ali%entare posi#ile *i nici nu voi ar$ta
consecinţele lor eventuale- pentru fiecare ca" &n parte- eoarece nu constituie o#iectul c$rţii- a*a c$ las aceast$
sarcin$ unor speciali*ti &n fi"iolo+ie(
;$ voi li%ita- pur *i si%plu- s$ v$ ajut- pentru ca s$ v$ faceţi o iee suficient e cuprin"$toare &n
privinţa feno%enului *i pentru ca s$ &nţele+eţi %ai #ine anu%ite efecte secunare po"itive pe care le veţi
constata up$ punerea &n
Cu si+uranţ$- v$ aplicare
a%intiţi auna
%etoei
intree +estiune ali%entar$
reco%an$rile %ele 9ve"ipropus$ &n cartea
Capitolul e faţ$(
V:2 <&n +eneral- fructele nu
tre#uie co%#inate cu alt ali%ent=(
C.n sunt asociate cu o alt$ hran$- fructele pertur#$ efectiv i+estia &ntre+ului *i- cu aceea*i oca"ie- &*i
pier propriet$ţile #enefice 9vita%ine etc(: pentru care au fost in+erate(
Dar pentru ca cele e %ai sus s$ nu r$%.n$ o afir%aţie +ratuit$ in partea %ea *i pentru c$- e acu%
cunoa*teţi- &n %o esenţial- procesul e i+estie- v$ invit s$ citiţi &n continuare(

Co"i+a1ia ;r!ce5a"i,o+
0ructul care conţine fructo"$ 9%ono"ahari$ sau "ah$r si%plu:- r$%.ne foarte puţin &n sto%ac-
eoarece este i+erat- aproape &n &ntre+i%e- &n intestinul su#ţire(
)n schi%#- a%ionul 9f$in$- f$inoase etc(: &ncepe s$ fie %eta#oli"at &nc$ in cavitatea #ucal$- une-
%ulţu%it$ acţiunii ptialinei- en"i%a in saliv$- se transfor%$ % %alto"$( Apoi- st$ c.tva ti%p &n sto%ac-
pentru a fi up$ aceea <i+erat= co%plet &n intestinul su#ţire( Se *tie c$ atorit$ %alta"ei 9en"i%a in secreţia
pancreatic$:- %alto"a se transfor%$ &n +luco"$ care este asi%ilat$ irect e s.n+e(
Dac$ fructul este %.ncat o at$ cu a%ionul- se prouce feno%enul ur%$tor2 aciitatea fructului va
istru+e ptialina care- in aceast$ cau"$- nu'*i va %ai &neplini rolul e catali"ator pentru a%ion( )n loc e a
trece irect &n intestin- fructul va r$%.ne &%preun$ cu a%ionul &n sto%ac( C$lura *i u%iitatea e aici vor
face ca fructul
intestin- , care*iconţine
antren.n'o pe cea aun a%ionului-
"ah$r si%plucare-
, s$&n&nceap$ s$ fer%ente"e(
ciua acţiunii Aceast$
a%ila"ei fer%entaţie
9alt$ en"i%$ va continua &n
in secreţia
pancreatic$:- nu se va transfor%a ec.t foarte puţin &n %alto"$ 9*i apoi &n +luco"$:( A%ionul neprelucrat va
&ncepe- la r.nul s$u- s$ fer%ente"e p.n$ &n colon(
Consecinţele tuturor acestor feno%ene2
, #alonare-
, +a"e-
, iritaţia intestinelor-
, eteriorarea vita%inelor in fruct-
, risc e constipaţie etc(

Co"i+a1ia ;r!ce5?roei+e (car+e4 ?e0e)

K3
 Pri%a fa"$ a i+estiei proteinelor are loc &n sto%ac- atorit$ rolului activ al en"i%ei nu%it$ pepsină,
care se e"volt$ &n %eiul aci creat e sucurile +astrice(
Aţi fi &nrept$ţiţi s$ creeţi c$- ac$ pepsina nu se e"volt$ ec.t &n %eiul aci- atunci in+estia
fructelor acie ar tre#ui s$ fie &n ar%onic cu proteinele( Ei #ine- nu este eloc a*aF Pentru c$- e- &nat$ ce
aciitatea proprie fructului se e"volt$ &n cavitatea #ucal$- se petrece o pertur#are a coniţiilor e ela#orare a
pepsinei- a c$rei secreţie este oprit$(
)n consecinţ$- ac$ fructele *i proteinele sunt in+erate &%preun$- fructul 9ca *i &n pri%ul e/e%plu: va
fi i%o#ili"at , *i %ai %ult ti%p ec.t cu a%ionul , &n sto%ac- une va fer%enta( )n a#senţa pepsinei-
sto%acul nu va &ncepe i+erarea proteinelor *i- ca ur%are a acestei insuficiente %eta#oli"$ri- ele vor intra , o
at$ ajunse &n intestinul +ros , &ntr'o putrefacţie anor%al$- ale c$rei re"iuuri to/ice vor tre#ui s$ fie eli%inate
e c$tre or+anis%(
Una intre re+ulile e #a"$ ale %etoei e ali%entaţie e/puse &n cartea e faţ$ 9al c$rei o#iectiv este
piererea+luciele
%.ncaţi ilo+ra%elor e/ceentare
rele &%preun$ cu *i p$strarea
carnea pentru
9proteine toteauna a +reut$ţii ieale: este aceasta2 evitaţi s$
Y lipie:(
Eu &nsu%i a% suferit- %ai %ulte "eci e ani- e tul#ur$ri +astrointestinale( Pentru asta- a% %ers la cei
%ai %ari speciali*ti in ţar$( De fiecare at$- a% ie*it in ca#inetul lor cu o list$ i%presionant$ e
%eica%ente care nu nu%ai c$ nu'%i auceau nici o a%eliorare- ar unele &%i provocau efecte secunare %ai
rele ec.t #oala e care suferea%(
Interlocutorii %ei- la care &%i fi/a% cu %ulte luni &nainte o consultaţie- erau foarte &ncurcaţi c.n le
e/plica% c$ &%i c$ea Zp$rul e la optspre"ece ani- &n ti%p ce &n fa%ilia %ea nu avusese ni%eni chelie- *i , %ai
ales , c$- i%eiat cu% &ncepea% s$ #eau Zsau s$ %$n.nc- transpira% in a#unenţ$ &n cap(
)n cele in ur%$- a% renunţat s$ %ai +$sesc o soluţie- at.t e eni+%atic$ era pro#le%a %ea pentru
o%nii e la 0acultate( Cu puţin$ voinţ$ *i %ult$ filosofie ajun+i s$ te o#i*nuie*ti cu toate( Dar apoi- ca prin
far%ec- si%pto%ele acestea au isp$rut su#it acu% c.ţiva ani( 1tiţi e ce8
De'a#ia %ai t.r"iu- atunci c.n a% stuiat &n profun"i%e nutriţia- spre %area %ea ui%ire- a% f$cut
le+$tura intre noile re+uli e ali%entaţie pe care le aoptase% *i dispariţia totală a relelor e care suferise%(
Pe e alt$ parte- in cea %ai fra+e$ copil$rie- suferea% e an+in$ cronic$( Cel %ai %ic curent- cea
%ai %ic$ iferenţ$ e te%peratur$ erau invaria#il ur%ate e o an+in$( Nu trecea nici o lun$ in an- f$r$ ca
+.tul s$ nu'%i ea e lucru(
0iin ca% aler+ic la penicilin$- recur+ea%- &n %o o#li+atoriu- la %eica%ente %ai puţin eficace *i- &n
special- la leacurile #$#e*ti(
!re#uie s$ fi avut vreo "ece'oispre"ece ani c.n- &ntr'o %inunat$ "i e var$- &n ti%p ce "$cea% &n
funul patului- un #$tr.n %eic e ţar$ %i'a spus- v.r.nu'%i e+etele lui +roase &n +ur$2 <Cel %ai #un leac al
an+inei este s$ %$n.nci #r.n"$ ca%e%#ert #ine f$cut$ *i s$'ţi cl$te*ti +.tul in a#unenţ$ cu Moreau/ vechi=(
A% ciulit #ine urechile la vor#ele lui( Cole+ii %ei in stuenţie &*i %ai a%intesc- cu si+uranţ$- c$ nu
pleca% la ru% ec.t rareori f$r$ #r.n"a *i sticla %ea e vin ro*u( Era un %eica%ent cu aev$rat eficace(?@ 1i-
cu toate c$ Asi+ur$rile sociale nu %i l'au ra%#ursat pl$cerea trata%entului a fost- la ur%a ur%ei- o co%pensaţie
accepta#il$(
>a foarte scurt$ vre%e up$ ce &ncepuse% s$ aplic cu serio"itate principiile ali%entare care fac
o#iectul acestei c$rţi- cei in jur au o#servat c$ nu %ai avusese% e %ult$ vre%e an+in$( Dar era &nc$ prea
evre%e ca s$ fac o le+$tur$ &ntre cau"e *i efect(
)ns$- la c.ţiva ani up$ aceea- pentru %ine evenise evient faptul c$ an+ina cronic$ &%i isp$ruse
co%plet- ceea ce nu &nsea%n$ , up$ cu% aţi &nţeles , c$ #r.n"a ca%e%#ert *i vechiul Moreau/ au fost l$sate
pentru toteauna &n ulapul cu %eica%ente(

A!!l ,e -r#si"i
C.n %.ncarea p$trune &n sto%ac- orificul s$u e ie*ire- pilorul- se &nchie pentru a'i l$sa i+estiei
ti%p s$ se esf$*oare &n lini*te( Deschierea pilorului va avea loc cu at.t %ai t.r"iu- cu c.t %asa a fost %ai
#o+at$ &n lipie( Astfel- uneori va fi nevoie e K' ore pentru ca o %.ncare prea #o+at$ &n +r$si%i s$ fie
i+erat$- ceea ce poate +enera o sen"aţie e +reutate nepl$cut$(
Iat$ un %otiv &n plus pentru ca s$ nu ne cople*i% ali%entaţia cu +r$si%i inutile( De aceea- va tre#ui s$
ale+e% c.t %ai es posi#il %ourile e preparare care nu necesit$ un aport e +r$si%i( Pute% pre+$ti
ali%entele f$r$ a utili"a siste%atic uleiul sau %ar+arina( C.t espre unt- s$ ne rea%inti% c$ nu tre#uie
nicioat$ &ncins- eoarece se for%ea"$ rapi acroleina- o su#stanţ$ canceri+en$(
A'ţi ale+e +luciele nu &nsea%n$ s$ le co%pense"i cu un consu% e/cesiv e lipie tre#uie s$ folosiţi
alternativa pe care o constituie fi#rele(
Este necesar s$ fiţi con*tienţi c$ %ulte ali%ente conţin +r$si%i ascunse 9pes%eţi- pr$jituri- #iscuiţi
etc(: care- asociate cu +luciele rele- nu cer altceva ec.t s$ fie stocate(

?@
Ve"i volu%ul 'edicina vinului e Dr( ;aurL- E( AR!U>EN-Paris( 9n(a(:

K4
 CAPITOLUL VIII

*IPERCOLE&TEROLUL$ BOLILE CARDIO5VA&CULARE ŞI

DIETETICA
Principalul scop al c$rţii e faţ$ este acela e a v$ &nv$ţa cu% s$ v$ schi%#aţi o#i*nuinţele ali%entare-
pentru a piere e/cesul e ilo+ra%e pe care &l puteţi avea *i pentru a face &n a*a fel &nc.t s$ v$ sta#ili"aţi
efinitiv +reutatea- %.nc.n orice- f$r$ nici o restricţie(
)n capitolele preceente aţi v$"ut c$ lipiele consu%ate nu sunt r$spun"$toare pentru constituirea
+r$si%ilor e re"erv$ ec.t atunci c.n le %.ncaţi &n acela*i ti%p cu +luciele *i- &n special- cu +luciele rele(
Unii s'ar putea +.ni c$ au voie s$ %$n.nce , f$r$ a suferi nici un fel e ur%$ri , toate +r$si%ile pe
care le vor- cu coniţia s$ nu fie &ntr'o co%#inaţie ali%entar$ inter"is$(
Mine&nţeles c$ nu este eloc a*a *i a% avut +rij$ s$ preci"e" acest lucru- ori e c.te ori s'a ivit oca"ia(
Schi%#area o#i*nuinţelor ali%entare- pentru ca s$ sl$#iţi- este un lucru #un- ar la fel e i%portant
este s'o faceţi &n scop preventiv cu perspectiva supli%entara e a v$ a%eliora starea e s$n$tate(
;i s'a repro*at c$ &n pri%a versiune a c$rţii %ele a% trecut su# t$cere pro#le%a colesterolului( !otu*i-
avea% &nc$ e la &nceput intenţia s$ vor#esc espre el *i- e aceea- a% luat le+$tura cu %ai %ulţi speciali*ti(
Nici unul intre ei nu %i'a vor#it ri+uros e/act &n aceia*i ter%eni espre colesterol *i , cu% eu nu sunt %eic ,
nu %i s'a p$rut &nţelept s$ ale+ intre aceste r$spunsuri unul anu%e chiar ac$ e/perienţa personal$ %i'a
per%is s$'%i fac o p$rere &n acest o%eniu(
Ast$"i- aic$ up$ cinci ani- pro#le%a colesterolului face o#iectul unui consens- iar nu%$rul e
pu#licaţii care se ocup$ e el este i%presionant(
Colesterolul a evenit una intre %arile preocup$ri ale epocii noastre- at$ fiin i%plicarea sa &n #olile
cario'vasculare( De aceea- %$ voi opri asupra lui- &n cele ce ur%ea"$(

U+ ;als i+r!s
Colesterolul nu este un intrus( El este chiar inispensa#il pentru proucerea unor anu%iţi hor%oni(
Corpul conţine circa 3@@ +ra%e e colesterol- reparti"at &ntre ţesuturile siste%ului nervos- nervi *i iferite
celule(
El este- &n %are parte- prous e c$tre or+anis% 9@:- &n special e #il$- care &l eversea"$- &n
cantitate e B@@'34@@ %+^"i- &n intestinul su#ţire(
Colesterolul care ne preocup$- &n +eneral- este cel e ori+ine ali%entar$- e*i aflat &n %inoritate
95@:(

COLE&TEROLUL BUN ŞI COLE&TEROLUL R/U

Colesterolul nu se +$se*te i"olat &n s.n+e- eoarece este fi/at pe proteine( Acestea sunt e ou$
cate+orii2
2 lipo'proteinele cu ensitate %ic$ sau >D> 9>o DensitL >ipoproteins:- ce istri#uie colesterolul la
celule *i- %ai ales la celulele pereţilor arteriali- care evin victi%ele acestor epo"ite +r$soase(
De aceea- >D> , colesterolul a fost #ote"at <colesterol r$u=- fiinc$- &n ti%p- el se epune pe pereţii
vaselor e s.n+e *i le astup$(
Aceast$ opturare a arterelor poate uce la un accient vascular2
• arterit$ a %e%#relor inferioare-
• o an+in$ pectoral$ sau un infarct %iocaric-
• un accient vascular cere#ral- ur%at- eventual- e o parali"ie(
8 lipo'proteinele cu ensitate %are sau TD> 9Ti+h DensitL >ipoproteins:- care conuce colesterolul &n
ficat- pentru
TD>a fi eli%inat( se nu%e*te <colesterol #un=- pentru c$ el nu +enerea"$ nici un epo"it pe pereţii
, colesterolul
vaselor( Di%potriv$- el are proprietatea e a cur$ţa arterele e epo"itele lor atero%atoase( De( aici- se euce
c$ riscul e accient cario'vascular este cu at.t %ai reus- cu c.t procentul e TD> este %ai %are(

DOZA=UL &ANGUIN
Nor%ele actuale sunt %ult %ai puţin lar+i ec.t cele care au fost luate &n consieraţie ani e'a r.nul(
!re#uie s$ reţineţi trei noţiuni2
, colesterolul total 9TD> Y >D>: tre#uie s$ fie %ai %ic sau e+al cu 4 +ra%e la litrul e s.n+e-
, >D> , colesterolul tre#uie s$ fie %ai %ic e 3-5@ +^l-
, TD> , colesterolul tre#uie s$ fie %ai %are e @-6K +^l- la #$r#aţi- *i @-KK +^l- la fe%ei(

K5
 RI&CURILE CARDIO5VA&CULARE
Riscurile cario'vasculare sunt e ou$ ori %ai %ari- ac$ procentul e colesterol este e 4-4 +^l *i e
patru ori- ac$ este %ai %are e 4-? +^l(
Dar s'a putut o#serva c$ 3K intre infarcturi surveneau la su#iecţi care aveau un procent e
colesterol total inferior valorii e 4 +^l( De aceea- aceast$ noţiune nu %ai are ec.t o se%nificaţie relativ$(
Cel %ai i%portant este o"ajul >D> *i TD> *i- %ai ales- raportul intre colesterolul total *i TD>-
acesta tre#uin s$ fie &n %o i%perativ %ai %ic e 6-K(
6K intre france"i au procente %ai %ari ec.t nor%al- iar circa B %ilioane au un colesterol %ai %are
e 4-K@ +^3( Or- *tiin c$ sc$erea procentului e colesterol cu 34-K per%ite reucerea cu 3 a nu%$rului e
infarcturi e %iocar- ave% tot interesul s$'l lu$% &n serios aceast$ pro#le%$(

TRATAMENTUL DIETETIC
)n ca"ul hipercolesterolului- %eicul va putea prescrie anu%ite %eica%ente- ar acest lucru ar tre#ui
f$cut oar &n ulti%$ instanţ$(
O #un$ +estiune a ali%entaţiei va fi- &n %ajoritatea ca"urilor- suficient$(
Iat$ reco%an$rile pe care le puteţi ur%a- at.t pentru sc$erea colesterolului- ac$ este prea %are- c.t
*i pentru prevenirea lui(

2. : Pier,erea + -re!ae
S'a constatat c$ sl$#irea uce- &n cele %ai %ulte ca"uri- la o a%eliorare a tuturor para%etrilor
#iolo+ici( Sc$erea procentului e colesterol este- cu si+uranţ$- cea care va apare cel %ai repee- cu coniţia s$
nu faceţi +re*eala e a consu%a &n e/ces lipiele rele(

8. : Li"iarea a?or!l!i ,e coleserol ,i+ ali"e+a1ie

Ali%entele conţin un procent e colesterol varia#il( G$l#enu*ul e ou- or+anele *i rojia e #ere &l au
&n cantitate %are(
Or+ani"aţia ;onial$ a S$n$t$ţii a preconi"at- o lun+$ perioa$- s$ nu se ep$*easc$ un aport "ilnic
e 5@@ %+(
ali%entarOr-
e lucr$rile
3@@@ %+recente au ar$tat-
e colesterol pe "iparao/al-
nu ar ucec$ec.t
acestlaaspect al ieteticii
o %$rire era foarte
a colesterolului cu secunar(
circa K( Un aport
De aceea- se va putea ne+lija cantitatea e colesterol in ali%ente( )n schi%#- va tre#ui s$ se ţin$ cont
e +raul e saturaţie a aci"ilor +ra*i in+eraţi(

9.5 Li?i,ele re!ie alese

)n capitolul II- espre clasificarea ali%entelor- a% v$"ut eja c$ +r$si%ile se &%part &n trei cate+orii2
, 1răsimile saturate, care se +$sesc &n carne- %e"eluri- pas$re- ou$- lapte- #r.n"eturi(
Aceste +r$si%i %$resc procentul e colesterol total *i %ai ales pe cel e >D> , colesterol care se
epune pe pereţii arterelor- favori".n- astfel- accientele vasculare(
Pu#licaţii recente arat$- totu*i- c$ ou$le ar avea un efect %ult %ai puţin i%portant ec.t s'a cre"ut
%ult$ vre%e(
C.t espre pas$re- ac$ i se &nep$rtea"$ pielea- procentul e +r$si%e saturat$ este %ic( Deci
consu%ul acestora ar avea efect reus asupra cre*terii colesterolului(

Aciii -ra0i ?oli5+esa!ra1i4 ,e ori-i+e a+i"al#

Ace*tia sunt- &n %o esenţial- aci"ii +ra*i conţinuţi &n +r$si%ea e pe*te(
S'a cre"ut %ult ti%p c$ eschi%o*ii- care consu%$ o hran$ co%pusa &n procent e B in +r$si%e e
pe*te- nu sufer$ e #oli cariovasculare atorit$ unor %otive +enetice( Apoi- s'a ajuns la conclu"ia c$ toc%ai
natura hranei lor era cel %ai #un factor e prevenire(
Consu%ul +r$si%ii e pe*te uce- &ntr'aev$r- la o i%portant$ sc$ere a tri+licerielor *i previne
tro%#o"ele(
Se &nţele+e- atunci , contrariu a ceea ce s'a cre"ut %ult$ vre%e , c$ pe*tele- cu c.t este %ai +ras- cu
at.t are o influenţ$ %ai #un$ pe plan cario'vascular( De aceea- tre#uie &ncurajat consu%ul e so%on- ton-
sarine- scru%#ie- an*oa *i herin+i(

Aciii -ra0i "o+o5+esa!ra1i

Pri%ul intre ace*tia este aciul oleic- care se +$se*te &n special &n uleiul e %$sline(

K6
 Se poate spune c$ uleiul e %$sline este ca%pionul la toate cate+oriile e +r$si%i care au influenţ$
#enefic$ asupra colesterolului( El este sin+urul care face s$ sca$ efectiv colesterolul r$u 9>D>: *i s$ creasc$ cel
#un 9TD>:(
Unii au &nţeles- e acu%- c$ tonul cu ulei e %$sline evine- astfel- o aev$rat$ <pav$"$= &%potriva
pro#le%elor circulatorii(

. : Tre!ie "#ri# ra1ia ,e ;ire ali"e+are

Pre"enţa fi#relor &n tu#ul i+estiv a%eliorea"$ %eta#olis%ul lipielor(
S'a o#servat- &n special- c$ procentul e colesterol scae si%ţitor ac$ se consu%$ pectin$ 9%.nc.n
%ere:- ceea ce se petrece *i &n ca"ul tuturor celorlalte fi#re solu#ile conţinute e ov$" *i le+u%inoase 9fasole
uscat$- linte:(

. : Tre!ie li"ia co+s!"!l ,e ca;ea

Stuii f$cute &n SUA *i &n Norve+ia au ar$tat c$- la peste *ase cafele pe "i- colesterolul total cre*te
si%ţitor- iar TD> scae u*or(
Acest efect ne+ativ nu se atorea"$ cofeinei- e aceea- chiar ac$ #eţi cafea ecofeini"at$ nu veţi
&%#un$t$ţi valorile(

H. : &e ?oae ea ?!1i+ i+

Profesorul ;a]uelier a i"olat- in vin- o %olecul$- <procianiina=- care are avantajul e a sc$ea
colesterolul total(
Insula Creta- a c$rei populaţie consu%$ vin *i %ult ulei e %$sline- este re+iunea european$ cu cel %ai
sc$"ut procent e #oli cario'vasculare(
!otu*i- nu tre#uie s$ ep$*iţi trei pahare pe "i- c.n vinul este #o+at &n tanin(

. : Tre!ie a"eliora# i-ie+a ,e ia1#

Stresul- ta#a+is%ul *i seentaris%ul au- *i ele- o acţiune ne+ativ$ asupra colesterolului( O %ai #un$
i+iena e viaţ$ se i%pune nu nu%ai ca %$sur$ curativ$- ci *i preventiv$(
REZUMATUL M/&URILOR CARE TREBUIE PU&E ÎN PRACTIC/ DE CEI CARE AU
*IPERCOLE&TEROL
, Dac$ sunteţi o#e"i- tre#uie s$ sl$#iţi(
, Di%inuaţi'v$ consu%ul e carne 9%a/i%u% lK@ +^"i:(
, Ale+eţi carne f$r$ +r$si%e 9cal- vac$ sla#$:(
, )nlocuiţi uneori carnea cu pas$re 9f$r$ piele:(
, Evitaţi %e"elurile *i or+anele(
, Preferaţi pe*tele 9%ini%u% 5@@ +^s$pt$%.n$:(
, ;.ncaţi unt puţin 9%a/i%u% 3@ +^"i:(
, >i%itaţi'v$ consu%ul e #r.n"eturi(
, ;.ncaţi lapte e+resat *i lactate cu @ %aterii +rase(
, ;$riţi'v$ consu%ul e fi#re 9fructe- cereale- le+u%e:(
, ;$riţi'v$ consu%ul e aci"i +ra*i %ono *i poli'nesaturaţi ve+etali 9ulei e %$sline- floarea
soarelui- rapiţ$:(
, Asi+uraţi'v$ un aport suficient e vita%ina A *i E- e seleniu *i cro%(
, Nu a#u"aţi e cafea(
, Meţi 9eventual: vin #o+at &n tanin 9%a/i%u% 3^4 sticl$^"i:(
, Do%inaţi'v$ stresul(
, Practicaţi- eventual- un sport e re"istenţ$(
, )ncetaţi s$ fu%aţi(

KK
 CAPITOLUL I%

ZA*/RUL E&TE OTRAV/

ah$rul este otrav$F Nocivitatea sa asupra o%ului in secolul  este la fel e %are ca cea a
alcoolului *i a tutunului la un loc( !oat$ lu%ea o *tie( !oţi %eicii in lu%e o enunţ$( Nu e/ist$ colocviu al
peiatrilor- cariolo+ilor- psihiatrilor *i enti*tilor care s$ nu %enţione"e pericolul "ah$rului *i- %ai ales-
pericolul unui consu% care cre*te &n rit% e/ponenţial(
)n Antichitate- "ah$rul- ca atare- nu e/ist$( Astfel c$ +recii nici %$car nu aveau un ter%en pentru a'l
enu%i(

pe <un felAle/anru
e %iere cecelse;are care-&n c$tre
+$se*te 54Kcrescute
trestiile )(C(- &*i pe
&%pinsese
%ar+ineacuceririle
apei=( p.n$ &n c.%pia Inului- &l escria ca
Plinius cel M$tr.n &l %enţiona- &n secolul I al erei noastre- tot ca pe o <%iere e trestie=(
A tre#uit s$ vin$ epoca lui Nero- pentru ca s$ fie creat ter%enul saccharu%- prin care era ese%nat
acest prous e/otic(
A#ia &n secolul VII au &nceput s$ apar$ culturile e trestie e "ah$r in Persia *i Sicilia( !reptat- *i
ţ$rile ara#e i'au prins +ustul(
Un savant +er%an- octorul Rauolf- re%arca &n jurnalul s$u- in 3K5- c$ <turcii *i %aurii nu%ai
sunt r$"#oinicii &nr$"neţi e a alt$at$- e c.n %$n.nc$ "ah$r=(
!restia e "ah$r a fost escoperit$ e Occient cu oca"ia Cruciaelor( Spaniolii au &ncercat s'o cultive
&n suul ţ$rii lor(
A#ia up$ cucerirea >u%ii Noi- co%erţul e "ah$r evine i%portant in punct e veere econo%ic(
Portu+alia- Spania *i An+lia se &%#o+$ţesc schi%#.n %ateria pri%$ pe sclavii a c$ror %unc$ avea s$
contri#uie toc%ai la e"voltarea culturilor e trestie e "ah$r( )n 3@@- 0ranţa avea eja nu%eroase rafin$rii(
Dar &nfr.n+erea e la !rafal+ar- in 3B@K- *i #locaa continental$- care se instalea"$ up$ aceea- l'au
eter%inat pe Napoleon , contrariu reco%an$rilor oa%enilor e *tiinţ$ in acea epoc$ , s$ e"volte proucţia
e sfecl$( Acest lucru nu a fost cu aev$rat posi#il ec.t up$ escoperirea proceeului e e/tracţie a "ah$rului-
f$cut$ e Menja%in Delessert- &n 3B34(
C.teva "eci e ani %ai t.r"iu- &n 0ranţa e/ista eja o supraproucţie e "ah$r- ar consu%ul s$u nu
era- totu*i- at.t e e"voltat- &n raport cu ceea ce cunoa*te% noi ast$"i(
)n 3BB@- consu%ul e "ah$r era e B + ?3 pe an- pentru o persoan$- ceea ce repre"ent$ circa cinci
#uc$ţi pe "i( Dou$"eci e ani up$ aceea- &n 3@@- consu%ul s'a u#lat- ajun+.n la 3 +( )n 3?@- acesta a
ajuns la 5@ +- iar &n 34 la 5B +(
)n ou$ sute e ani- consu%ul e "ah$r al france"ilor a crescut e la su# 3 + la aproape 6@(
Nicioat$- &n trei %ilioane e ani- o%ul nu a cunoscut o transfor%are at.t e #rutal$ a ali%entaţiei
sale- &ntr'un interval e ti%p at.t e scurt(
1i- totu*i- france"ii sunt eparte e a avea cea %ai proast$ po"iţie- &n acest o%eniu( $rile an+lo'
sa/one cunosc o situaţie *i %ai ra%atic$- eoarece consu%ul lor , &n special &n Statele Unite , se &nv.rte*te &n
jurul a ?4 + pe locuitor( Dup$ statisticile cele %ai recente- consu%ul e "ah$r se &nscrie- &n ciua se%nalelor
e alar%$- pe o pant$ ascenent$( ?4 Dar faptul cel %ai &n+rijor$tor este c$ proporţia e <"ah$r ascuns= ?5 in
consu%ul total cre*te %ult %ai rapi( )n 3@- proporţia e "ah$r in+erat inirect 9#$uturi- ulciuri- conserve
etc(: era e K@( )n 3@- aceasta a evenit e ?5(
Statistica pune &n evienţ$ o situaţie- e fapt- &n*el$toare( C$ci- o at$ cu introucerea &nulcitoarelor
e sinte"$ *i cu atituinea foarte fer%$ a corpului %eical- consu%ul irect e "ah$r 9#uc$ţi sau tos: tine s$
sta+ne"e *i chiar s$ sca$(
)n schi%#- a*a cu% a% ar$tat %ai sus- cel care tre#uie s$ ne preocupe este consu%ul inirect acesta
afectea"$ &n special copiii *i aolescenţii( 1tiaţi- e e/e%plu- c$ un pahar e 3K@ %l cu suc sau cu cola
repre"int$ 6 #uc$ţi e "ah$r8 1i %ai *tiţi c$ +ustul ulce este perceput cu at.t %ai +reu- cu c.t lichiul este %ai
rece8
Atracţia pentru #$uturile ulci 9sucuri- li%onae- cola: este- e acu%- inte+rat$ perfect &n
co%porta%entul nostru ali%entar( Societ$ţile care le fa#ric$ sunt trusturi %ultinaţionale foarte puternice- iar
i%pactul lor pu#licitar este feno%enal( Este chiar &nsp$i%.nt$tor s$ ve"i cu% s'au instalat &n ţ$ri su#e"voltate-
une nevoile ali%entare pri%are ale populaţiei uneori nici nu sunt satisf$cute(
Consu%ul e felurite &n+heţate care- pe ti%puri- erau cu%p$rate &n %o e/cepţional- cu oca"ia unei
s$r#$tori sau a unei pli%#$ri- a fost #anali"at prin +enerali"area con+elatorului( Instalarea istri#uitoarelor
auto%ate e ulciuri &n toate locurile pu#lice repre"int$- e ase%enea- o incitare per%anent$ la consu%( Iar
?3
)n 3B- cu un secol &nainte- consu%ul era &nc$ foarte reus2 su# 3 + pe an- pentru o persoan$ 9n(a(:
?4
Nu este ca"ul 0ranţei care- &n ulti%ii ani- a f$cut nu%eroase eforturi &n acest sens( )n 3B- consu%ul
ajunsese la 5 + pe locuitor( S$ sper$% c$ aceast$ lent$ sc$ere se va confir%a( 9n(a(:
?5
ah$rul ascuns este cel a$u+at &n #$uturile *i ali%entele v.nute &n co%erţ( 9n(a(:

K?
achi"iţionarea acestor ulciuri este cu at.t %ai u*oar$ *i tentant$- cu c.t este relativ ieftin$( )ntr'un
super%a+a"in poţi cu%p$ra- ast$"i- o pun+$ e 3 + e #o%#oane care cost$ c.ţiva franci( Solicitarea
consu%atorului potenţial este- astfel- o%nipre"ent$ *i per%anent$( A'i re"ista &nsea%n$ aproape un act e
erois%(
Este #anal s$ spui c$ "ah$rul este vinovat pentru un %are nu%$r e #oli( Se pare c$ toţi *ti% acest
lucru- ceea ce nu &nsea%n$ c$ ne schi%#$% co%porta%entul ali%entar- iar copiii no*tri cu at.t %ar puţin(
ah$rul este principalul vinovat pentru #olile cario'vasculare( Doctorul utin citea"$ ca"ul tri#urilor
masai *i samburu in estul Africii- a c$ror ali%entaţie , e altfel foarte #o+at$ &n +r$si%i , este efectiv lipsit$
e "ah$r( Procentul #olilor coronariene in aceste tri#uri este practic ine/istent( )n schi%#- locuitorii insulei
Sf.nta Elena- care consu%$ %ult "ah$r *i puţine +r$si%i- au un procent e %alaii coronariene foarte riicat(
Caria entar$ , str.ns le+at$ e consu%ul e/cesiv e "ah$r este at.t e r$sp.nit$ &n ţ$rile occientale-
&nc.t O;S a*ea"$ #olile #uco'entare &n al treilea r.n al fla+elurilor care afectea"$ s$n$tatea oa%enilor in
ţ$rile inustriali"ate-
C.n asocie% up$ #olile <"ah$r=
ter%enii cario'vasculare *i ne
*i <#oal$=- cancer(
+.ni%- #ine&nţeles- la ia#et( Dar +re*i% ac$ cree%
c$ ia#etul nu'i atin+e ec.t pe cei care au factori ereitari favora#ili( Nu toţi ia#eticii aulţi sunt o#e"i- e*i-
&n +eneral- a*a stau lucrurile( Dac$ veţi %er+e &ntr'un loc pu#lic in Statele Unite- v$ veţi &n+ro"i e
<%onstruo"it$ţile= pe care le veţi veea( Astfel- v$ puteţi face o iee e ceea ce vor eveni- peste ou$"eci e
ani- copiii no*tri e ast$"i(
Stuiile *tiinţifice e%onstrea"$- e ase%enea- c$ la ori+inea nu%eroaselor #oli %intale st$ consu%ul
e/cesiv e "ah$r(
)n lu%ina capitolelor preceente- veţi &nţele+e u*or c$ "ah$rul- care este- e fapt- un prous chi%ic
pur- poate +enera hipo+lice%ia- pertur#$ %eta#olis%ul- &n +eneral- *i provoac$- astfel- nu%eroase tul#ur$ri
i+estive(
)n sf.r*it- pentru a &ncheia aceast$ list$ nea+r$- tre#uie s$ *tiţi c$ "ah$rul provoac$ un eficit e
vita%ina M- care este necesar$ , &n %are cantitate , pentru asi%ilarea tuturor +lucielor( ah$rul- ca *i orice fel
e a%ion rafinat 9f$in$ al#$- ore" al# etc(: este co%plet lipsit e vita%ina M( De aceea- el va o#li+a or+anis%ul
s$ *i'o ia in re"ervele e care ispune- cre.n- astfel- un eficit ale c$rui consecinţe sunt- &n +eneral2 nevro"a-
o#oseala- epresia- ificult$ţile e concentrare- e %e%orie *i e percepţie(
Iat$- &n orice ca"- un o%eniu care ar tre#ui s$ fie %ai es e/plorat- c.n copiii au ificult$ţi la *coal$(

ÎNDULCITOARE &INTETICE
V'a% reco%anat eja s$ supri%aţi "ah$rul( Este foarte evient c$ nu veţi putea nicioat$ s$'l evitaţi-
atunci c.n este ascuns- ca &n ca"ul eserturilor( Dar ac$ veţi reu*i s$ eli%inaţi "ah$rul tos *i cu#ic- veţi
reali"a un %are pas(
Din ou$ una- ori v$ lipsiţi e el ori &l &nlocuiţi cu un &nulcitor e sinte"$(
E/ist$ patru tipuri principale e eulcoranţi e sinte"$( !oţi- cu e/cepţia poliolilor, au proprietatea e
a nu posea nici un fel e putere ener+etic$( Deci nu au nici o valoare nutritiv$(

2. : Za<ari+a
Este cel %ai vechi &nlocuitor al "ah$rului- eoarece a fost escoperit &n 3B( Nu este eloc asi%ilat$
e or+anis%ul u%an *i are o putere e &nulcire e 5K@ e ori %ai %are ec.t a "aharo"ei in "ah$r( Unele
sorti%ente e "aharin$ au avantajul e a fi foarte sta#ile &n %eiul aci *i e a putea suporta o te%peratur$
%eie( A fost cel %ai co%erciali"at eulcorant e sinte"$- p.n$ la apariţia asparta%ului(

8. : Cicla"a!l
Este %ai puţin cunoscut ec.t preceenta- e*i a fost escoperit in 35( Este sinteti"at in #en"en *i
are o putere e &nulcire %ai %ic$ ec.t a "aharinei- iar uneori este acu"at c$ las$ un +ust nepl$cut &n +ur$(
Cicla%atul pre"int$- totu*i- avantajul e a fi co%plet ter%osta#il- aic$ re"ist$ la te%peraturi foarte
&nalte( Din fa%ilia cicla%atului- cel %ai utili"at este cicla%atul e soiu- ar e/ist$ *i cicla%atul e calciu *i
aciul cicla%ic(

9. : As?ara"!l
A fost escoperit &n 3?K- la Chica+o- e c$tre Ha%es Schlatter- un cercet$tor al >a#oratoarelor Searle(
Asparta%ul este asociaţia a oi a%inoaci"i naturali2 aciul aspartic *i fenilalanina(
Asparta%ul are o putere e &nulcire e 3B@'4@@ e ori %ai %are ec.t cea a "aharo"ei( El nu las$ un
+ust nepl$cut *i a%ar- iar- &n ti%pul testelor +ustative savoarea lui a fost consierat$ ca pur$(
;ai %ult e *ai"eci e ţ$ri &l folosesc la fa#ricarea prouselor ali%entare *i a #$uturilor- iar noua
le+islaţie france"$ per%ite utili"area sa ca aitiv ali%entar(
)nulcitorii e sinte"$ au f$cut o#iectul unei enor%e pole%ici- ti%p e %ulţi ani( )n special "aharina-

K
care a fost %ult$ vre%e suspectat$ e a fi canceri+en$( Or- ea nu pare s$ pre"inte vreo to/icitate- &n o"a "ilnic$
e 4-K %+^+- ceea ce ar corespune cantit$ţii e ?@'B@ + e "ah$r pentru un ault( Unele ţ$ri au inter"is-
totu*i- folosirea ei 9e e/e%plu- Canaa:(
1i cicla%atul a fost %ult suspectat- iar &n 3? a *i fost inter"is &n Statele Unite(
C.t espre asparta%- a f$cut- chiar e la apariţie- o#iectul aceleia*i pole%ici- ar toate stuiile
efectuate asupra lui au oveit c$ este lipsit e orice fel e to/icitate- chiar *i &n o"e %ari- fapt recunoscut
oficial &n SUA- e 0DA 90oo an Dru+ A%inistration:(?6
Asparta%ul se pre"int$ su# ou$ for%e2
, co%pri%ate- care se i"olv$ rapi &n #$uturile cale *i reci
, pur$- eose#it e reco%anat$ pentru eserturi *i preparate culinare(
Un co%pri%at are puterea e &nulcire a unei #uc$ţi e "ah$r e K +ra%e *i conţine @-@ + e +lucie
asi%ila#ile( O lin+uriţ$ e pur$ e asparta% are puterea e &nulcire a unei lin+uri e "ah$r pur$ *i conţine
@-K e +lucie asi%ila#ile(
)n 3B@- O;S preconi"a o o"$ "ilnic$ a%isi#il$ e 4 co%pri%ate^+( Asta &nsea%n$ c$ o persoan$
cu +reutatea e ?@ + ar putea consu%a p.n$ la 34@ e co%pri%ate pe "i- f$r$ a se constata- &n ti%p- vreo
to/icitate a prousului( Aceast$ o"$ a fost confir%at$- &n 3B6 *i &n 3B- e c$tre Co%itetul 1tiinţific pentru
Ali%entaţia U%an$ in Co%isia European$(
Dar atenţie la eulcoranţi2 ac$ e/ist$ certituinea c$ sunt lipsiţi e to/icitate- &n schi%# ei ar putea-
cu ti%pul- s$ pertur#e %eta#olis%ul( C$ci or+anis%ul percepe un +ust ulce- se prepar$ pentru a i+era ni*te
+lucie- ar acestea nu apar(
Dup$ o utili"are &nelun+$ a prousului- aceast$ isociere ar putea eteriora siste%ele noastre e
re+lare a %eta#olis%ului(
Cu at.t %ai %ult- cu c.t inustria a+ro'ali%entar$ ne prepar$- &n acela*i ti%p- proteine cu +ust e
lipie- estinate s$ &nlocuiasc$ +r$si%ile in ali%entaţieF
)n faţa acestor false %esaje- corpul nostru risc$ s$ nu %ai *tie ce s$ crea$F
Astfel- folosirea unui eulcorant ar tre#ui s$ fie oar te%porar$- c$ci- la ur%a ur%ei- este e orit s$
ne e"o#i*nui% pro+resiv e +ustul "ah$rului(

. : Poliolii
)n +a%a <"ah$rului fals= au ap$rut *i poliolii sau eulcoranţii &n %as$- care sunt folosiţi la prepararea
anu%itor
+ra%e e prouse 9ciocolat$ +u%$ e %estecat- #o%#oane:- eoarece ace*tia au +ust ulce nu%ai cu c.teva
su#stanţ$(
Din nefericire- poliolii nu pre"int$- &n raport cu "ah$rul- ec.t un in teres2 nu prouc carii( Ei au
aproape aceea*i valoare ener+etic$ pe care o are "ah$rul- iar &n colon eli#erea"$ aci"i +ra*i care sunt
rea#sor#iţi( Inicele lor +lice%ic este varia#il- &ntre 4K *i ?K( Ei pot furni"a- atorit$ fer%entaţiei in colon-
chiar #alon$rile *i iareea(
Cu alte cuvinte- spre eose#ire e ceea ce ni se spune prea aesea- &ntre#uinţarea lor nu ne poate
&%pieica s$ ne &n+r$*$% *i cu at.t %ai puţin- nu ne poate ajuta s$ sl$#i%(((
;enţiunea <f$r$ "ah$r= ascune- e %ulte ori- astfel e polioli2 sor#itol- %annitol- /Llitol- %altitol-
lactitol- lLcasin- polie/tro"$ etc(

?6
0DA este A%inistraţia pentru Ali%entaţie *i ;eica%ente( 9n(tr(:

KB
 CAPITOLUL %

CUM PU TEŢI REDOBÂNDI UN ABDOMEN PLAT

;area %ajoritatea fe%eilor &*i face +riji &n privinţa +reut$ţii *i toate se preocup$ e #alon$rile prea
frecvente ale a#o%enului lor(
A#o%enul este- &n ca"ul fe%eilor- o "on$ anato%ic$ eose#it e e/tensi#il$ *i e o foarte %are
sensi#ilitate( ;anifest$rile fi"iolo+ice interne- al c$ror seiu este a#o%enul- se trauc &n e/terior prin variaţii
e volu% i"+raţioase- in cau"a c$rora- cele interesate sunt- &n %o le+iti%- preocupate(
0eno%enul este pus- &n cele %ai %ulte ca"uri- pe sea%a funcţion$rii aparatului +enital( Este aev$rat
c$- &naintea
chiar ciclului-
ac$ aceast$ or+anis%ul
retenţie e ap$fe%inin
este %aiare%are
teninţa , a*apicioarelor
la nivelul cu% a% %ai *i ase%nalat- e altfel
%icului #a"in- &n ,ansa%#lul
s$ reţin$ corpului
apa( Dar-
ea este- totu*i- ifu"$( )n schi%#- repartiţia +inoi$ a +r$si%ii- care se acu%ulea"$ la nivelul #a"inului *i al
coapselor- corespune- in punct e veere <antropolo+ic=- unei re"erve ener+etice care s$ per%it$ asi+urarea
al$pt$rii- chiar *i &n perioae e foa%ete- a*a cu% o%enirea a cunoscut eseori &n ecursul %iilor e ani(
)ns$ retenţia e ap$ nu e/plic$- ea sin+ur$- u%flarea per%anent$ a a#o%enului(
P.ntecul u%flat nu este- nici %ai %ult nici %ai puţin- ec.t %anifestarea evient$ a unor tul#ur$ri
i+estive per%anente- le+ate e proastele o#i*nuinţe ali%entare(
C.n aţi citit capitolul consacrat i+estiei- aţi putut o#serva c$ tul#ur$rile i+estive le+ate e proastele
co%#inaţii ali%entare sunt pre"ente chiar *i f$r$ ca +r$si%ile e re"erv$ s$ fie prouse siste%atic(
V'aţi at sea%a- cu si+uranţ$- c$ proastele co%#inaţii ali%entare nu +enerea"$ o#li+atoriu- la cei care
le practic$- toate afecţiunile , intre care- unele +rave , pe care le'a% enu%erat( Eu a% c$utat s$ v$ fac s$
&nţele+eţi c$- ac$ una intre aceste #oli se %anifest$- cau"a acesteia este pro#a#il str.ns le+at$ e proastele
co%#inaţii ali%entare(
Iniferent ac$ aveţi sau nu ilo+ra%e e pierut- ac$ sunteţi fe%eie *i aveţi teninţa e <a face
#urt$=- va tre#ui s$ puneţi &n aplicare un anu%it nu%$r e re+uli pe care le'a% pre"entat eja &n capitolele
preceente- ar pe care le voi rea%inti pentru cele ce au fost interesate nu%ai e acest aspect *i- prin ur%are-
nu au citit- cu atenţie tot ce este scris &n carte( Dac$ v$ nu%$raţi *i u%neavoastr$ printre ele- v$ sf$tuiesc-
totu*i- s$ citiţi neap$rat capitolele ur%$toare2
--Clasificarea ali%entelor=(
<Tipo+lice%ia=(
<ah$rul este otrav$=(
<Di+estia=(

MÂNCAŢI 'RUCTELE PE &TOMACUL GOL

0ructele sunt e/celente pentru s$n$tatea u%neavoastr$- ar cu o sin+ur$ coniţie2 să nu fie
amestecate cu nimic altceva.
V'a% e/plicat eja c$- ac$ fructul , &n +eneral aci , este a%estecat cu carne- provoac$ serioase
tul#ur$ri i+estive(
Dar a fi suferin e tul#ur$ri i+estive nu &nsea%n$ s$ fii *i con*tient e acest lucru( Unele persoane
au o foarte %are sensi#ilitate *i reu*esc s$ eter%ine rapi ceea ce le este contrainicat- eoarece au %anifest$ri
e/terioare violente 9colite- cri"e e ficat- iaree:(
>a %ajoritatea inivi"ilor &ns$- aceste afecţiuni nu sunt puse i%eiat &n evienţ$ e eventuale
si%pto%e alar%ante- fiinc$ or+anis%ul lor- av.n o %are re"istenţ$- acţionea"$ prin %$suri e co%pensaţie(
Ceea ce nu &nsea%n$ c$ nu sunt *i efecte ne+ative pe uneva( R$ul se petrece &n profun"i%e *i- &ntr'o
"i- va ie*i la suprafaţ$ su# for%a unui si%pto% eose#it( (
Anu%ite persoane au o sen"aţie insuporta#il$ e #alonare- atunci c.n %$n.nc$ fructe up$ %as$(
Mine&nţeles c$- atorit$- %anifest$rilor eviente- ele vor supri%a e la sine practica respectiv$(

ali%entarDac$ nu v$
pe care nu%$raţi printre
&l consieraţi aceste persoane- nu aţi avut nici un %otiv ca s$ renunţaţi la un o#icei
&nte%eiat(
)ns$ ac$ ast$"i aveţi #urt$- aflaţi c$ unul intre %otivele pro#a#ile ale acestei #alon$ri anor%ale este-
totu*i- faptul c$ %.ncaţi fructele up$ %as$(
Dup$ cu% v'a% e/plicat &n capitolul consacrat i+estiei- %eta#oli"area fructului este foarte rapi$-
ceea ce &nsea%n$ c$ este i+erat &n circa ou$"eci e %inute(
Prin ur%are- up$ ce a fost in+erat- fructul tre#uie s$ se afle ,&ntr'un interval e ti%p foarte scurt , &n
intestinul su#ţire- une este asi%ilat( Vita%inele pe care le conţine sunt trans%ise or+anis%ului e/act &n acest
%o%ent(
)nţele+eţi- acu%- e ce , ac$ aţi %.ncat fructul la sf.r*itul %esei , %eta#oli"area lui va fi oprit$2
pentru c$ el va fi o#li+at ,&ntruc.tva- s$ stea la coa$ ca s$ ajun+$- &n etapa final$- la nivelul intestinului
su#ţire(

K
 Pro#le%a este c$ fructul- prin natura lui- e ner$#$tor *i nu poate accepta lini*tit s$ fie #locat &ntr'un
a%#uteiaj i+estiv( 1i- &n loc s$'*i a*tepte fru%os r.nul- se va transfor%a &ntr'un ţ.fnos care va provoca o %are
"$p$ceal$(
;ai &nt.i- va &ncepe prin a afecta *i chiar a istru+e %eiul en"i%atic necesar *i eseori inispensa#il
unei #une i+estii , eci unei #une pro+resii &n circuitul i+estiv , a ali%entelor care se +$sesc &ntr'o staţionare
provi"orie &n sto%ac( Astfel- va &%pieica proucerea pepsinei- en"i%$ esenţial$ pentru %eta#oli"area c$rnii(
)ntre+ul conţinut al sto%acului va fi- intr'o at$- co%plet pertur#at e sosirea inte%pestiv$ a
fructului( Iar aceast$ pertur#are se va trauce printr'o &ncetinire +eneral$ a procesului e i+estie ale c$rei
efecte vor fi ur%$toarele2
, a%ionul *i carnea vor fi insuficient i+erate &n sto%ac( !ransfor%area lor chi%ic$ va fi eci
i%perfect$- &n acest staiu- *i va contri#ui la pertur#area- &n continuare- a procesului i+estiv
, fructul care- &n %o natural- tre#uie s$ traverse"e foarte rapi sto%acul- va fi pri"onierul acestuia-
atorit$ pre"enţei celorlalte ali%ente cu pro+resie i+estiv$ lent$(
1i- &n aceast$ a%#ianţ$ u%e$ *i cal$- fructul se va %eta%orfo"a( Va &ncepe- %ai ales- s$ fer%ente"e-
eoarece conţine +lucie care se transfor%$ rapi &n alcool(
Este citat ca"ul %arilor %.nc$tori e fructe- care au fost victi%ele ciro"ei- e*i toat$ viaţa lor nu
puseser$ &n +ur$ o pic$tur$ e alcool( Acu% &nţele+eţi e ceF
Dar cel %ai %are neca" se va prouce- e fapt- la nivelul intestinului su#ţire- eoarece <%arfa= livrat$
e sto%ac nu va fi confor%$ <caietului e sarcini=( Iar %otivul este acesta2 carnea a fost i+erat$ insuficient &n
sto%ac- iar fructul , care este co%plet %eta%orfo"at prin fer%entaţie , *i'a pierut toate vita%inele(
Pri%in aceste <%$rfuri= neconfor%e- intestinul su#ţire va fi ca% e"orientat(
;ai &nt.i va &ncerca s$ repare c.t poate el e #ine pa+u#ele( Pentru asta- va fi tentat s$ pun$ &n
aplicare proceuri e e/cepţie ,&n ceea ce prive*te %eta#olis%ul , care vor avea inconvenientul e a &ncetini-
&nc$ o at$- procesul i+estiv(
Astfel pertur#at- intestinul se irit$ *i se u%fl$(
1i toc%ai repetarea prea frecvent$ a acestor ano%alii face ca un a#o%en e fe%eie- av.n &n veere
sensi#ilitatea lui- s$'*i %anifeste pro+resiv proe%inenţa(
Dup$ cu% aţi v$"ut &n capitolul consacrat i+estiei- pertur#$rile procesului i+estiv uc la o activitate
anor%ala a intestinului +ros- eoarece e*eurile care ajun+ % el sunt inco%plet i+erate( Intestinul +ros va
tre#ui- *i el- s$ foloseasc$ proceuri e e/cepţie- al c$ror principal o#iectiv va fi istru+erea e*eurilor
ali%entare prin fer%entaţie *i putrefacţie- &n funcţie e natura acestora(

pertur#areAceste proceuri+ros-
a intestinului i+estive
a c$ruiefuncţie
e/cepţie-
va fifolosite prea
constant frecvent sau&n&nraport
esta#ili"at$- per%anenţ$- vor +enera
cu activitatea o continu$
nor%al$(
Nu tre#uie s$ c$ut$% %ai eparte cau"a tul#ur$rilor funcţionale ale colonului( Unele intre
%anifest$rile eviente ale acestora sunt- &n orice ca"- %$rirea &n volu% a a#o%enului *i #alon$rile
per%anente(

CUM TREBUIE MÂNCATE 'RUCTELE7

Pentru c$ fructele nu se pot co%#ina cu nici un alt ali%ent- f$r$ a pertur#a &ntre+ul proces i+estiv-
tre#uie s$ fie %.ncate , up$ cu% a% %enţionat , sin+ure- *i %ai ales- pe sto%acul +ol(
)n loc s$ %.ncaţi fructele up$ %as$- ar tre#ui s$ le %.ncaţi &nainte( Ieal ar fi s'o faceţi cu cel puţin o
or$ &nainte e aceasta( Dar ar tre#ui s$ proceaţi &n a*a fel- &nc.t ulti%a %as$ fie co%plet i+erat$- aic$ s$
%.ncaţi fructul la circa trei ore up$ pr.n" sau cin$(
Prin ur%are- e/ista trei %o%ente ale "ilei- c.n puteţi %.nca fructe2
, i%ineaţa- la sculare- cu cel puţin o ju%$tate e or$ &nainte e %icul ejun
, la %ijlocul up$'a%ie"ii 9ora 3-5@:- aic$ la cel puţin patru ore up$ ce aţi ter%inat pr.n"ul
, seara- &nainte e culcare- cu coniţia ca intervalul e patru ore e up$ cin$ s$ fie apro/i%ativ
respectat(
V$ rea%intesc c$ este %ai #ine s$ evitaţi citricele 9portocale- +rapefruit- %anarine: &nainte e culcare-
c$ci
sau lavita%ina
%ijloculCup$'a%ie"ii-
pe care o conţin risc$a s$
pentru v$ v$ tul#ure
#iciui puţinso%nul( Deci sunt a#solut inicate i%ineaţa- la sculare-
%ole*eala(

ATENŢIE LA &UCUL DE 'RUCTE

Aev$raţii speciali*ti &n nutriţie se str.%#$ &ntoteauna c.n au e sucul e fructe( Deoarece ei cre-
&n %o parao/al- c$ sucul e fructe [nu este o #$utur$ natural$(
;.nc$% fructe pentru c$ sunte% &ncreinţaţi c$ acestea conţin e/celente su#stanţe nutritive-
inispensa#ile s$n$t$ţii noastre( 1i sunt citate- &n +eneral- vita%inele *i s$rurile %inerale(
M.n un <concentrat e fructe=- su# for%a unui suc- unii au convin+erea c$ a#sor# o cantitate %ai
%are e vita%ine(
Din nefericire- nu este cu totul aev$rat- c$ci %ajoritatea vita%inelor care fac parte inte+rant$ in
fruct sunt istruse la nivelul sucului e fructe( P$strarea vita%inelor- &n afara %eiului lor natural- care e

?@
fructul- este e/tre% e efe%er$(
Pe e alt$ parte- cea %ai %are parte a su#stanţei vitale in fruct r$%.ne &n pulpa care este aruncat$
up$ ce sucul a fost e/tras(
)n sf.r*it- c.n este separat e pulp$- sucului &i cre*te foarte %ult *i rapi aciitatea- astfel &nc.t
sunte% o#li+aţi s$'l &nulci% a$u+.nu'i "ah$r(
Cu riscul e a v$ surprine- nu v'a* reco%ana s$ #eţi sucuri e fructe- chiar ac$ le faceţi
u%neavoastr$(
Pentru c$- &n afar$ e acţiunea lor asupra celorlalte ali%ente *i &ntoc%ai ca fructul &ntre+- in+erat &n
cursul unei %ese- sucurile e fructe irit$ c$ile i+estive prin %area lui aciitate 9aciitatea care va istru+e alte
vita%ine- a*a cu% ar face'o oţetul:( Evitaţi- &n orice ca"- s$ #eţi %ai %ult suc e fructe ec.t aţi face'o %.nc.n
fructele in care este e/tras a$u+aţi'i puţin$ ap$ *i un eulcorant e sinte"$- ac$ vreţi s$ fie %ai ulce(

REG/&IŢI5V/ ABDOMENUL PLAT

Dac$ a#o%enul v$ este u%flat- ac$ sunteţi #alonaţi &n per%anenţ$- v$ sf$tuiesc , pentru a v$ re+$si
p.ntecul plat e la optspre"ece ani 4 s$ puneţi &n practic$ ur%$toarele re+uli2
, m)ncaţi fructele exclusiv pe stomacul gol,
, nu amestecaţi niciodată proteinolipidele cu glucidele,
, nu beţi niciodată băuturi gazoase 9#ere- ap$ %ineral$- sucuri etc(:-
, faceţi puţină gimnastică abdominală pentru a vă întări muşchii 93^6 or$ &n fiecare i%ineaţ$:-
, combateţi constipaţia m)nc)nd p)ine integrală, completă sau cu tăr)ţe şi multe fibre alimentare,
, în sf)rşit practicaţi relaxarea 9sofrolo+ia:(
Anu%ite afecţiuni &nruite cu #alon$rile- ca aerofa+ia- sunt e ori+ine nervoas$ 9ar nu e/clusiv:(
Rela/area v$ va ajuta s$ v$ re+$siţi a#o%enul plat- ar nu va reu*i nicioat$ s$ r$"#easc$ e una
sin+ur$ %ulţi%ea e a%estec uri ali%entare &%potriva naturii- pe care le'aţi %.ncat p.n$ &n %o%entul
respectiv(

?3
 CAPITOLUL %I

CUM TREBUIE *R/NIŢI COPIII7

Ali%entaţia unui copil %ic- %ai ales c.n este &nc$ su+ar- este principala preocupare a %a%ei( )n
ti%pul pri%elor luni e viaţ$- %oul &n care copilul &*i va accepta hrana &i va coniţiona acestuia starea e
s$n$tate- aic$ *ansele e supravieţuire(
Dac$ &n cursul acestei perioae intervine o pro#le%$2 lipsa poftei e %.ncare- vo%$- iaree- aler+ie
etc(- specialistul consultat- anali".n situaţia- va pune ne&noios aceste %anifest$ri pe sea%a ali%entaţiei
copilului *i o va schi%#a &n consecinţ$(
;eicii
ali%entare( *tiu perfect
Schi%#.n c$- la un
ali%entaţia- copil %ic-
ajut.n'o- ei pro#le%ele
au %ai %ultee*anse
s$n$tate
e aau+$si
aproape &ntoteauna
o soluţie eficace- cau"e
ec.t
prescriin un %eica%ent(
)n schi%#- c.n copilul este %ai %are *i- %ai ales- e &nat$ ce &ncepe s$ fie hr$nit <nor%al= 9aic$
&ntr'un %o %ai %ult sau %ai puţin ase%$n$tor aultului- %$n.nc$ e toate:- nu le %ai vine &n %inte nici
p$rinţilor *i nici %eicilor s$'i schi%#e %oul e ali%entaţie- ac$ se &%#oln$ve*te(
Este un fapt re+reta#il- eoarece %ajoritatea pro#le%elor e s$n$tate ar putea fi re"olvate astfel(
Apariţia #olii la un copil- ca *i la oricare alt inivi- este %ai &nt.i un se%n e sl$#iciune fi"ic$(
Or+anis%ul u%an este otat- &n %o nor%al- cu un siste% natural e ap$rare &%potriva tuturor
a+resiunilor %icro#iene in %eiul &nconjur$tor( Despre un copil %ic- care uce orice o#iect la +ur$- se spune
c$ <este i%uni"at &%potriv$ %icro#ilor=( Prin aceasta se su#&nţele+e c$ ispune e un siste% e ap$rare care &l
&nar%ea"$ &%potriva atacurilor %icro#iene(
Dar nu nu%ai #e#elu*ii au privile+iul unei ap$r$ri i%unitare *i copilul care a crescut 9ca *i aultul: &*i
p$strea"$ aceast$ capacitate- iar or+anis%ul s$u o pune &n aplicare &n fiecare %o%ent- pentru a'i asi+ura
supravieţuirea &n %eiul %icro#ian care &l &nconjoar$(
!otu*i- c.n or+anis%ul este sl$#it- %ijloacele naturale e ap$rare evin %ai puţin eficiente- eci %ai
vulnera#ile(
Molile- cu e/cepţia celor e ori+ine viral$- tre#uie puse pe sea%a unei sl$#iciuni trec$toarea
or+anis%ului(
Or- sl$#iciunea or+anis%ului are rept cau"$- &n %ajoritatea ca"urilor- o pro#le%$ ali%entar$(
De aceea- %oul e hran$ al copiilor tre#uie s$ r$%.n$ &n per%anenţ$ preocuparea p$rinţilor(
Din p$cate- copilul in ţ$rile noastre inustriali"ate- ac$ este #ine hr$nit cantitativ- este in ce &n ce
%ai prost hr$nit in punct e veere calitativ(
Pe e alt$ parte- anu%ite co%#inaţii ali%entare sunt prost tolerate e c$tre copii *i- &n anu%ite ca"uri-
ar tre#ui %ai #ine s$ fie evitate(

O ALIMENTAŢIE DE O CALITATE DEPLORABIL/

Evoc.n %oul &n care sunt hr$niţi copiii in "ilele noastre- nu %$ pot &%pieica s$ nu %$ +.nesc la
cel &n care sunt hr$nite ani%alele o%estice(
Cu c.ţiva ani &n ur%$- <f$ceai supa pentru c.ine= sau <%.ncarea pentru pisic$=( A"i- eschi"i o cutie(
Este cu %ult %ai practicF
C$ci vre% s$ ave% ani%ale- cu coniţia s$ nu tre#uiasc$ s$ ne ocup$% e ele(
Iat$ &nc$ o ilustrare a caracteristicii funa%entale a epocii noastre( Dori% toate avantajele f$r$ a avea
*i inconvenientele( Cu alte cuvinte- *i up$ e/presia e acu% cele#r$- <vre% *i untul *i #anii pentru unt=(
!oate fe%eile aspir$ s$ ai#$ copii- ni%ic %ai naturalF Dar &n epoca noastr$ vre% s$ ave% copii- cu
coniţia s$ nu tre#uiasc$ s$ ne ocup$% prea %ult e ei(
Pentru a r$spune acestei teninţe- a tre#uit s$ or+ani"$% un fel e cresc$torii inustriale estinate
%inunaţilor no*tri copila*i2 cre*e- c$%ine- +r$iniţe( 1i- ca *i &n ca"ul ani%alelor- s'au +$sit soluţii inustriale
practice- 0iţi
pentru ca "+.%#oii
lini*tiţi- nu sunt s$
at.tfieehr$niţi cu u*urinţ$(
&nvechit Este orice
&nc.t s$ refu" e ajuns s$ eschi"i
conserv$- o cutie
fiinc$ unelesau <unfoarte
sunt #orc$nel=(
#une- ar
eu %$ revolt &%potriva +enerali"$rii lor(
Iat$ eci principiile e ali%entaţie a copiilor- pe care vi le reco%an- cu scopul principal e a le
asi+ura acestora o #un$ stare e s$n$tate- consecinţ$ natural$ a unei hrane s$n$toase(

ALIMENTE &UB &TRICT/ &UPRAVEG*ERE

P@i+ea
Ca *i aultul- nici copilul nu ar tre#ui s$ %$n.nce p.ine <al#$=- p.ine o#i*nuit$- fa#ricat$ cu f$in$

?4
cernut$( V'a% preci"at- e altfel- c$ s$rurile %inerale- *i %ai ales %a+ne"iul- ispar % ti%pul rafin$rii(
Vita%ina M este *i ea- istrus$ prin acest proceeu( Or- se *tie c$ aceast$ vita%ina este inispensa#il$
pentru %eta#olis%ul +lucielor( O carenţ$ e vita%ina M i%plic$ eci un risc e tul#ur$ri i+estive *i e
o#oseal$(

'#i+oasele
C.n copilul are o corpolenţ$ nor%al$- ceea ce &nsea%n$ c$ are o #un$ toleranţ$ la +lucie- nu e/ist$
nici un %otiv ca s$'l privaţi total e f$inoase( Dar nici nu tre#uie ca acestea ,a*a cu% se &nt.%pl$ aesea , s$
evin$ #a"a ali%entaţiei(
Recur+erea siste%atic$ la +luciele rele *i- &n special- la cartofi- ore" *i paste f$inoase- este- &n
%ajoritatea ca"urilor- consecinţa unei lipse e i%a+inaţie( )n realitate- felurile pot fi foarte variate- f$r$ o
cheltuial$
care nu v$&n+.niţi
plus( Recitiţi ta#elul in ane/a nr( 5 *i veţi veea c$ e/ist$ o cantitate i%presionant$ e le+u%e- la
nicioat$(
Este a#solut necesar s$'i &nv$ţaţi pe copii s$ %$n.nce altceva ec.t +lucie rele( C$ci- ac$ ei le
tolerea"$- up$ toate aparenţele- la v.rsta pe care o au- s'ar putea ca pro#le%a s$ nu se %ai pun$ &n aceia*i
ter%eni c.n &*i vor ter%ina cre*terea( De aceea- tre#uie s$'i faceţi s$ aprecie"e e foarte ti%puriu *i altceva-
%ai ales le+u%ele e care a% vor#it eja(
)n privinţa pastelor- ar fi e orit s$ fie fa#ricate cu f$in$ nerafinat$- ar se +$sesc +reu &n co%erţ( Va
tre#ui s$ nu le aţi copiilor prea frecvent- eoarece- ca *i p.inea- risc$ s$ le provoace un eficit e vita%ina M(
C.t espre ore"- cel %ai #ine ar fi s$ le aţi ore" neecorticat- pre+$tit up$ reţeta in ane/$( Ore"ul
natural- cu ro*ii- constituie- up$ cu% *tiţi- un fel e sine st$t$tor(
C.n le veţi a copiilor f$inoase- faceţi &n a*a fel- &nc.t s$ evitaţi- pe c.t posi#il- s$ le %$n.nce &n
acela*i ti%p cu carnea(
Aceast$ re+ul$ va fi u*or e aplicat la paste *i ore"- ar %ai ificil &n ca"ul cartofilor(
!re#uie s$ *tiţi c$ unele f$inoase fac parte in cate+oria +lucielor #une( Este ca"ul fasolei uscate *i a
lintei( Deci nu e"itaţi s$ le preparaţi cu re+ularitate(

'r!cele
Or+anis%ul copiilor are resurse pe care aultul le'a pierut e %ult( Astfel- el %eta#oli"ea"$- f$r$ prea
%ulte pro#le%e vi"i#ile-
De aceea- a%estecurile
la copii- ali%entare
se poate %enţine- care inclu
eventual- fructe(
consu%ul unui fruct up$ %as$(
Dar e &nat$ ce se va constata o anu%it$ fra+ilitate pe plan i+estiv 9#alonare- ureri e #urt$- +a"e:-
va fi %ai #ine s$ supri%aţi fructele &n cursul %esei( Ca *i aultul- copilul va consu%a fructe pe sto%acul +ol
sau la +ustare- cu coniţia s$ nu %$n.nce ec.t at.t(

B#!!rile
Apa este *i r$%.ne sin+ura #$utur$ care convine copilului( !ot ce sea%$n$- %ai %ult sau %ai puţin- cu
sucul e fructe fa#ricat inustrial- cu li%onaa sau cu cola tre#uie s$ fie supri%ate- pentru c$ este o aev$rat$
otrav$ pentru copil(
)n %o e/cepţional- la o aniversare sau o s$r#$toare % fa%ilie- &l puteţi l$sa pe copii s$ #ea c.teva
pahare in aceste #$uturi- ar spuneţi'v$ c$ este la fel e r$u ca *i c.n i'aţi a s$ #ea alcool( Iar &n ceea ce
prive*te #$uturile cu cola- s'ar putea spune c$- pentru copil- este *i %ai r$u ec.t ac$ ar #ea alcool(
Siropurile iluate cu ap$ nu sunt nici ele reco%ana#ile- pentru c$ au o concentraţie prea %are e
"ah$r( Deci &l o#i*nuiesc pe copil cu +ustul ulce- cre.nu'io aev$rat$ epenenţ$(
Nici laptele nu este reco%anat &n ti%pul %esei( Aţi v$"ut- &n capitolul espre i+estie- c$ este o %are
+re*eal$ s$ #ei lapte la %as$- pentru c$- ajuns &n sto%ac- acesta se coa+ulea"$- for%.n cocoloa*e care &%#rac$-
apoi- particulele e ali%ente- pe care le i"olea"$ astfel e sucurile +astrice( >aptele #$ut la %as$ v$ asi+ur$
ni*te tul#ur$ri
Copiiii+estive(
pot s$ #ea- totu*i- lapte &n cursul "ilei- ar va tre#ui s$ verificaţi ac$ o fac pe sto%acul +ol(
>a %icul ejun- pro#le%a se pune iferit- pentru c$ laptele cal este %ult %ai i+era#il- iar
feno%enele pre"entate %ai sus nu se %ai petrec &n acela*i %o(

Za<#r!l 0i ,!lci!rile
N'a% s$ %er+ p.n$ acolo- &nc.t s$ reco%an eli%inarea total$ a ulciurilor *i- totu*i- aceasta ar fi cea
%ai re"ona#il$ %$sur$( A* insista- totu*i- asupra unei %ari ri+ori &n consu%ul lor(
)n afar$ e "ah$rul e la %icul ejun- e cel a$u+at la #r.n"a e vaci sau la iaurt ori e cel pe care &l
conţin eserturile 9pr$jiturile- &n+heţatele:- ceea ce &nsea%n$ eja o cantitate %are- nu'i l$saţi pe copii s$
%$n.nce "ah$r- su# orice for%$ s'ar pre"enta el(

?5
 !re#uie eci inter"ise toate ulciurile- #o%#oanele- pastele e fructe ori <ta#letele cara%eli"ate
acoperite cu ciocolat$= 9acestea in ur%$ conţin aproape B@ "ah$r:(
Recitiţi- ac$ este necesar- capitolul consacrat acestui su#iect 9Capitolul I: pentru a v$ convin+e o
at$ pentru toteauna c$- ac$ "ah$rul este otrav$- el este la fel- *i %ai ales- pentru copii(
Pe e alt$ parte- este i%portant s$ feriţi copiii e a eveni epenenţi e +ustul ulce( Este necesar
pentru s$n$tatea lor i%eiat$ *i inispensa#il pentru s$n$tatea lor viitoare(
Eu *tiu- totu*i- c$ este +reu s$'i forţe"i pe copii s$ se co%porte- ca ni*te consu%atori %ar+inali- &n ti%p
ce tr$iesc &ntr'un %eiu care'i solicit$ per%anent( Dar acesta nu este un %otiv pentru a a#ica- eclar.n c$ n'
aveţi ce s$ le faceţi(
Ceea ce puteţi face- &n orice ca"- este s$ sta#iliţi un control ri+uros- cel puţin acas$- *i s$'i p$"iţi pe
copii- e la cea %ai fra+e$ v.rst$- e o#i*nuinţa cu +ustul ulce- pentru a evita s$ evin$- cu ti%pul- sclavii
acestuia(
De aceea-
puteţi o#i*nui foartecontrariu spuselor
#ine cu apa unor
curat$( %eici-
C.n copiiinuu%neavoastr$
este reco%anat s$ le aţi
pri%esc su+arilor
caouri ap$ "aharat$(
su# for%$ )i
Ie ulciuri
9pachete e #o%#oane- cara%ele etc(:- faceţi &n a*a fel &nc.t s$ ispar$ cea %ai %are parte- pe care o veţi
eli%ina e tot- ulterior(
!otoat$- chiar *i ac$ ulciurile sunt consu%ate &n cantitate %oest$- tre#uie s$ le inter"iceţi cu
es$v.r*ire &naintea %esei( )n acest ca"- "ah$rul nu nu%ai c$ le taie copiilor foa%ea- ar contri#uie *i la
pertur#area %eta#oli"$rii puţinei hranei pe care ar putea'o- totu*i- %.nca(
!re#uie s$ v$ a%inti% &nc$ o at$ c$ "ah$rul consu%at provoac$ un eficit e vita%ina M( Aceasta-
a*a cu% a% su#liniat eja- este inispensa#il$ pentru %eta#olis%ul +lucielor( O carenţ$ e vita%ina M o#li+$-
prin ur%are- or+anis%ul s$ ia in re"ervele sale- cre.n astfel un eficit- ale c$rui consecinţe sunt oboseala,
dificultăţile de concentrare, de atenţie, de memorie- aic$ o anu%it$ for%$ e epresie( Este evient c$
activitatea *colar$ va avea- in aceast$ pricin$- %ult e suferit(

TREBUIE ÎNLOCUIT ZA*/RUL COPIILOR CU ÎNDULCITORI7

Dac$ aulţilor li se reco%an$ s$ &nlocuiasc$ "ah$rul cu un eulcorant e sinte"$- e ce nu li s'ar
reco%ana *i copiilor8 Aceasta este- &ntr'aev$r- o &ntre#are #un$(
)n ca"ul &n care copilul este prea +ras pentru v.rsta lui- aceast$ %$sur$ ar fi necesar$(
)n schi%#- ac$ are o corpolenţ$ nor%al$- nu e/ist$ nici un %otiv pentru a'i supri%a cate+oric cele
c.teva #uc$ţele e "ah$r e la %icul ejun sau lin+ura e "ah$r pur$ pe care i'o puneţi peste iaurt ?K(
Dar- pentru a li%ita consu%ul "ilnic 9aceast$ reco%anare prive*te toata fa%ilia:- puteţi prepara
eserturile cu eulcoranţi(
Acestea fiin "ise- s$ vee% cu% pute% or+ani"a cele patru %ese ale copiilor(

ME&ELE
C.n alc$tuiţi %eniurile copiilor tre#uie s$ ur%$riţi2
, evitarea supraîncărcării hranei cu glucide rele, pentru a nu destabiliza metabolismul,
, evitarea combinaţiilor alimentare contra naturii, care slăbesc organismul şi generează
numeroase probleme de sănătate.
)n privinţa ali%entaţiei- toat$ lu%ea v$ va spune cu cea %ai %are convin+ere , pentru c$ este un lucru
ce ţine a priori e #unul si%ţ , c$ %esele tre#uie s$ fie <echili#rate=( Prin aceasta- se &nţele+- &n +eneral- %esele
&n co%po"iţia c$rora fi+urea"$ al$turi proteine- +lucie *i lipie(
!ceastă opinie este complet falsăB
)ntr'aev$r- tre#uie s$ %.nc$% proteine- +lucie *i lipie- pentru a fi si+uri c$ a#sor#i% toate
su#stanţele e care are nevoie or+anis%ul( 1i asta- &n special pentru copii- al c$ror corp este &n for%are(
Eroarea co%un$ pe care o face%- al$turi e corpul %eical- este aceea e a cree c$ echili#rul
ali%entar tre#uie s$ se %anifeste la nivelul unei sin+ure %ese(
C.n vor#i% e o %as$ echili#rat$ ar tre#ui s$ %enţion$% c$ acest echilibru trebuie să se refere la
mai multe mese şi nu la una singură( Aici este toat$ iferenţa( 1i este esenţialul a ceea ce tre#uie s$ *ti% *i s$
respect$%- pentru a evita tul#ur$rile e %eta#olis% pe care le'a% evocat pe lar+- &nc$ e la &nceputul acestei
c$rţi(
Altfel spus- aveţi +rij$ s$ alc$tuiţi pentru copiii u%neavoastr$ %eniuri &n care vor o%ina fie protio'
lipiele- fie +luciele( Dar nu &ncercaţi s$ co%#inaţi siste%atic a%#ele cate+orii la o sin+ur$ %as$- i%potriv$-
evitaţi acest lucru(

MICUL DE=UN

?K
Puteţi- e ase%enea- &nlocui "ah$rul al# 9"aharo"a: cu fructo"$- care se +$se*te &n co%erţ *i al c$rei inice
+lice%ic este %ult %ai sc$"ut( 9n(a(:

?6
 An+lo'sa/onii au reptate c.n pretin c$ %icul ejun tre#uie s$ fie cea %ai consistent$ %as$ a "ilei(
1i asta- &n special pentru copii( )n schi%#- ei +re*esc c.n vor s$'l fac$ <echili#rat=- alc$tuinu'l in +lucie
9cereale: *i proteine'lipie 9ou$- %e"eluri- *i carne:(
Reco%anarea %ea este e a face in %icul ejun al copiilor o %as$ &n care o%in$ glucidele (
Deci le veţi putea a conco%itent2
, p.ine- e preferinţ$ nea+r$-
, cereale 9pe c.t posi#il #rute evitaţi'le pe cele care conţin ore" ecorticat- poru%#- "ah$r- %iere
sau cara%el:-
, fructe 9ar vor tre#ui neap$rat s$ &nceap$ cu ele:(
)n %$sura &n care +luciele <#une= tre#uie s$ o%ine clar- la aceast$ %as$- este e preferat pentru
copil s$ nu consu%e ec.t lapte s%.nt.nit sau se%i's%.nt.nit- ca *i +r$si%i ve+etale 9%ar+arin$ e %as$- %ai
e+ra#$ ec.t unt:(
Dac$ ore*te s$ %$n.nce *i #r.n"$ e vaci sau un iaurt- acestea vor tre#ui neap$rat s$ conţin$ @
+r$si%i(
;$ opun cate+oric consu%ului e %iere sau ulceaţ$- eoarece concentraţia e "ah$r 9chiar ac$ este
natural$- la %iere: este %ult prea %are( Dulceaţa tre#uie s$ fie %.ncat$ cu totul e/cepţional- &n afara ca"ului &n
care este preparat$ cu un &nulcitor e sinte"$(

PRÂNZUL
Pr.n"ul va fi o%inat- %ai ales- e proteine *i lipide ( Deci va conţine carne sau pe*te(
Dar ar fi ieal s$ evitaţi s$ serviţi- la carne *i la pe*te- cartofi- ore" sau paste( >e+u%ele pentru
+arnitur$ ar tre#ui s$ fie alese- &n special- intre fasole vere- ţelin$- conopi$ sau ciuperci: ve"i lista co%plet$
&n ane/a nr( 5:(
Dac$ felul principal este pe #a"$ e proteine *i e lipie 9carne- pe*te- %e"eluri:- ar fi e orit s$
li%itaţi esertul la #r.n"eturi sau lactate 9%.ncate &n cantitatea orit$:(
Din p$cate- copilul , %ai ales ac$ este e v.rst$ *colar$ &*i va lua- poate- %asa e pr.n" &n afara casei
*i- cel %ai pro#a#il- la cantina *colii( )n acest ca"- p$rinţii &i vor sc$pa ali%entaţia e su# control( Dar ac$ nu
este <prea +ras=- situaţia copilului nu va fi ra%atic$- oar pentru at.ta( Dup$ aceea- lucrurile se vor repara *i
la %asa e sear$(
Dac$ acas$ s'a eprins eja cu o#i*nuinţa e a nu %.nca p.ine sau e a nu %.nca fructele ec.t pe
sto%acul +ol- copilul va putea li%ita- &ntr'o %$sur$- neajunsurile(
GU&TAREA
Pentru toat$ lu%ea- &n +eneral- *i pentru copii- &n special- este %ai #ine ca nu%$rul e %ese s$ fie %ai
%are- ec.t %ai %ic( Ca *i %icul ejun- +ustarea va fi &n %o esenţial +luciic$(
Dac$ le aţi p.ine- ar tre#ui s$ fie nea+r$ sau f$cut$ cu f$in$ necernut$( Pe p.ine le puteţi pune
%ar+arin$ e %as$ 9se va evita ulceaţa:(
)n sf.r*it- le (puteţi a ciocolat$- cu coniţia s$ fie e #un$ calitate- aic$ av.n un procent e cacao
riicat 9%ini%u% ?@:(

CINA
Cina copilului va putea fi o%inat$ fie e proteino'lipie 9carne- pe*te- ou$:- fie e o +luci$ <#un$=-
care s$ constituie- ea &ns$*i- un fel e %.ncare2 linte- ore" co%plet- paste co%plete(
Dar oricare ar fi opţiunea- pri%ul fel al cinei copilului tre#uie s$ fie o sup$ eas$ e le+u%e 9pra"-
ro*ii- ţelin$ etc(:(
)n +eneral- copiii nu %$n.nc$ suficiente le+u%e ver"i- pentru c$ nu le plac acestea conţin- totu*i-
up$ cu% *tiţi- fi#rele ali%entare inispensa#ile unei #une ina%ici a tran"itului intestinal *i sunt #o+ate &n
vita%ine- s$ruri %inerale *i oli+o'ele%ente( De aceea- cel %ai #un %ijloc e a'i face s$ le %$n.nce este s$ le
aţi o sup$ #un$cate+orie
O alt$ e le+u%e- pe care le'aţi
e %.nc$ruri pasat cuperfect
ce convin %i/erul(
copiilor- care nu %ai pot up$ ele- sunt le+u%ele
u%plute- ca ro*iile- vinetele- ovleceii- an+hinarea *i var"a(
Acesta este un %o foarte si%plu e a prepara le+u%ele cu fi#re- ceea ce per%ite l$r+irea +a%ei e
%.nc$ruri incolo e nelipsitele paste- ore" *i cartofi(
>a cin$- aţi copiilor ca esert lactate f$cute in lapte se%i's%.nt.nit- ca2 +elatinele- cre%ele cara%el-
pe care le puteţi prepara &nlocuin "ah$rul cu fructo"a sau cu un &nulcitor e sinte"$(
E/ist$ un tip e hran$ pe care v$ sf$tuiesc s'o e/clueţi- &n orice ca"- acas$2 sanviciul- ha%#ur+erul *i
hot'o+ul( Nu'l veţi &%pieica pe copil s$'i plac$ ha%#ur+erul- a*a cu% &i plac *i sucurile sau cola( !otu*i-
acesta nu este un %otiv pentru a i'l pre+$ti *i acas$( Este un tip e hran$ a#solut contrainicat pentru s$n$tatea
lui- eoarece conţine o cantitate prea %are e +lucie rele asociate cu carnea(
Re"ervaţi acest +en e %.ncare pentru oca"iile &n care va constitui un %o practic e ali%entaţie-

?K
aic$ atunci c.n nu sunteţi acas$( Tot'o+ul *i ha%#ur+erul au fost inventate &n SUA- pentru Z o ali%entare
rapi$- fie la locul e %unc$- c.n lucre"i toat$ "iua- fie &n eplas$rile- &ntoteauna lun+i- &ntr'o ţar$ i%ens$
cu% este A%erica(
A %.nca la tine acas$ un hot'o+ sau un ha%#ur+er este %ai cara+hios ec.t a te culca &n sacul e
or%it pe un pat cu #alachin- f$r$ s$ %ai vor#i% espre influenţa sa asupra s$n$t$ţii( De aceea- evitaţi s$
c$eţi- atorit$ co%oit$ţii- &n aceast$ jalnic$ e/tre%$- a*a cu%- in p$cate- este ca"ul %ajorit$ţii oa%enilor in
nu%eroase ţ$ri- intre cele %ai civili"ate- une unii copii nici nu *tiu ce &nsea%n$ o %as$ nor%al$(
>uaţi'v$ copiii- c.te o at$- in c.n &n c.n- la ;cDonals sau la Mur+er in+- ac$ le face pl$cere-
sau pentru a c.*ti+a ti%p- c.n sunteţi &n eplasare- ar aceste oca"ii tre#uie s$ r$%.n$ e/cepţionale( 0eriţi'v$
s$'i %ai%uţ$riţi pe an+lo'sa/oni- aopt.nu'le proastele o#iceiuri(

CAZURI PARTICULARE

Co?iii ?rea -ra0i

Unii copii au e foarte ti%puriu ni*te ilo+ra%e e/ceentare- f$r$ ca p$rinţii lor s$ fie estul e
&n+rijoraţi pentru a consulta un %eic(
Dac$ se hot$r$sc s'o fac$- octorul le va spune- &n %ajoritatea ca"urilor- c$- pentru c.teva ilo+ra%e &n
plus- nu &nsea%n$ c$ au un copil o#e"( El va aprecia- totoat$- pe #un$ reptate- c$- la un copil &n plin$
cre*tere- nu poate fi vor#a e vreun re+i% cu calorii reuse( )n nou$ ca"uri in "ece- &i va lini*ti pe p$rinţi-
spun.nu'le c$- atunci c.n copilul va fi %ai %are- &n special &n perioaa aolescenţei- &*i va re+$si +reutatea
nor%al$ pentru v.rsta lui(
!re#uie s$ *tiţi- totu*i- c$ e/cesul e +reutate la un copil este- &n toate ca"urile- un se%n evient e
tul#urare a %eta#olis%ului(
Deci trataţi cu serio"itate un copil uruliu- pentru c$ ac$ pro#le%a este e/a%inat$ in ti%p-
echili#rul va fi %ai u*or e resta#ilit(
>a copil- ca *i la ault- +r$si%ile e re"erv$ aic$ o proast$ toleranţ$ la +luco"$( Principiile ali%entare
enunţate &n capitolul V vor tre#ui s$ fie aplicate cu ri+oare(
C.n copilul &*i va re+$si +reutatea nor%al$- &n ali%entaţia lui va fi posi#il$ , ca *i la ault ,
reinte+rarea pro+resiv$ a c.torva +lucie rele care constituie a#ateri ce vor tre#ui s$ fie +estionate ca atare(
Este e/act c$- o at$ cu pu#ertatea- unii #$ieţi prea +ra*i &*i pier pro+resiv e/cesul e +reutate- f$r$ a'
*i schi%#a re+i%ul ali%entar( Aolescentul cunoa*te- &n aceast$ perioa$ a vieţii- o transfor%are fi"ic$ care
+enerea"$ un %are consu% e ener+ie( Este o perioa$ e intens$ activitate fi"ic$(
Atenţie- totu*i- pentru c$ aolescentul care a fost prea +ras &n ti%pul copil$riei- este &n %o invaria#il
un caniat la o#e"itate- c.n va ajun+e la v.rsta ault$(
Pentru fete- situaţia este- &n +eneral opus$( Riscul e a c.*ti+a &n +reutate apare %ai cur.n &n ti%pul
pu#ert$ţii- c.n corpul ei evine cel al unei fe%ei( A*a cu% a% v$"ut &n capitolul preceent- or+anis%ul fe%eii
este e o %are sensi#ilitate *i orice variaţie a siste%ului hor%onal 9la pu#ertate- sarcin$ sau la %enopau"$: este
un factor e risc pentru echili#rul %eta#olis%ului s$u(
0etele *i fe%eile sunt perfect con*tiente e acest fapt- ar &n +rija lor e a'*i %enţine <silueta=- aopt$-
in p$cate- re+i%uri ali%entare care le fac sa fie %oarte e foa%e *i le uc invaria#il c$tre epresii(
!inerele- pe care pu#ertatea le face- &n +eneral- s$ se &n+ra*e- ar putea s$ aopte- f$r$ nici un fel e
contrainicaţie- principiile ali%entare in aceast$ carte( Nu nu%ai c$'*i vor putea p$stra <linia=- ar &*i vor
escoperi- &n plus- o vitalitate nou$- care ar putea s$ le ajute la <cucerirea= lu%ii(

Co?il!l oosi
Nu v$ frapea"$ s$ constataţi c.ţi copii *i aolescenţi , in ce &n ce %ai nu%ero*i , sunt o#osiţi-
li%fatici- t.r.nu'*i +reoi corpul e la pat la fotoliu8
A%intiţi'v$ c$ un e/ces e +lucie rele la %icul ejun va favori"a o hipo+lice%ie- spre ora 33- cu
so%nolenţ$- lips$ e concentrare- c$scat- apatie sau a+resivitate- se%ne pe care profesorii le re%arc$ %ai ales
&n orele e la sf.r*itul i%ineţii(
Acest feno%en risc$ s$ se repete peste "i- ac$ la %asa e pr.n" copilul a#u"ea"$ e cartofi- p.ine al#$
*i #$uturi ulci(
Gustarea pe #a"$ e "ah$r asociat cu +r$si%i 9p.ine sau ciocolat$- cornuri: va accentua *i %ai %ult
feno%enul(
Apoi- copilul &ntors acas$ se instalea"$ prea frecvent &n faţa televi"orului- up$ cu% a% %ai ar$tat
este o oca"ie propice pentru ronţ$it- care incit$ aceste tinere fiinţe %alea#ile *i prea puţin for%ate pentru a avea
spirit critic- s$ consu%e ulciuri sau #iscuiţi( Un staion ar fi %ai #inevent ec.t acest <sport e salon=(
A#senţa unei iversific$ri precoce a ali%entaţiei reu*e*te eseori s$ eclan*e"e la copil e"+ustul
pentru fi#re 9fructe- le+u%e *i le+u%inoase:- care sunt at.t e #o+ate &n vita%ine- s$ruri %inerale *i
oli+oele%ente(

??
!oate aceste carenţe repre"int$ un factor supli%entar e o#oseal$(

?
 CAPITOLUL %II

&L/BIŢI '/R/ A 'ACE &PORT

)n c.ntecul s$u- <!e'ai el$sat=- Charles A"navour &i reco%an$ soţiei lui care- se pare- are aerul unei
sperietoare2 <Ca s$ sl$#e*ti- f$ *i tu un pic e sportF=
Iat$ &nc$ o iee pri%it$ e'a +ata iar %.nria noastr$ naţional$- A"navour - nu a avut- cu si+uranţ$-
nicioat$ pro#le%e e +reutate- fiinc$ altfel *i'ar fi at sea%a c$- spre eose#ire e ceea ce cree lu%ea-
sportul nu a făcut niciodată pe nimeni să slăbească.
C.n aţi &nceput s$ fiţi preocupaţi e e/cesul u%neavoastr$ poneral- presupun c$ v'aţi hot$r.t , ca
%ulţi alţii ,fie-
jo++in+'ul- s$ faceţi sau ori-
e %ulte %aipee+ra#$- s$ v$ apucaţi in nou e sport( 1i pentru asta aţi ales fie #icicleta- fie
a%.nou$(
0iinc$ le'a% &ncercat pe a%.nou$- v$ pot +aranta c$ re"ultatul este nul(
Poţi face sport pentru a te %i*ca- a te estine- a te efula- a te o/i+ena- pentru a'ţi &nt.lni prietenii sau
pentru a avea un prete/t %ai #un ca s$ nu r$%.i acas$( !oate o#iectivele sunt #une( Cu e/cepţia unuia2 sl$#itul(
Nu veţi sl$#i f$c.n sport- ac$ v$ p$straţi proastele o#i*nuinţe ali%entare- care sunt acelea*i ca ale
conte%poranilor no*tri(
A face sport pentru a sl$#i sea%$n$ %ai %ult cu teoria caloriilor( )ns$*i ieea e #a"$ este ientic$(
C.n &ncepi s$ faci un sport pentru ca s$ pier"i &n +reutate- ai teninţa s$ %$sori re"ultatele efortului epus e
corpul t$u up$ cantitatea e suoare pe care o faci s$ cur+$(
Ceea ce pier"i este- e fapt- apa( Iar ac$ <&ţi ar"i caloriile=- aceasta este o cheltuial$ ener+etic$ pe care
o vei sustra+e in re"ervele te%porare 9+lico+enul:- cele care sunt ali%entate %ai ales e consu%ul e +lucie(
>a &nceput- c.n faceţi sport puteţi s$ constataţi- &ntr'aev$r 9ar nu%ai cu un c.ntar e foarte %are
preci"ie:- c$ au isp$rut 4@@'5@@ e +ra%e(
Dar up$ ce v$ o#i*nuiţi s$ faceţi cu re+ularitate acest efort %uscular- e e/e%plu s.%#$ta-
or+anis%ul &ncepe s$'*i reajuste"e treptat <oferta= up$ noua <cerere=( Dac$ &i cereţi %ai %ult- ei #ine- el se va
escurca astfel &nc.t s$ stoche"e suficient +lico+en pentru a v$ satisface cererea(
0oarte repee- veţi putea constata nu nu%ai c$ nu %ai sl$#iţi eloc- ci *i c$ v'aţi rec.*ti+at +reutatea
iniţial$( A%intiţi'v$ e c.inele &nfo%etat- care &ţi &n+roap$ osul( Dac$ &i cereţi eforturi supli%entare
or+anis%ului- acesta nu nu%ai c$ va prouce puţin %ai %ult- ar- in pruenţ$- se va hot$r& s$ *i stoche"e
puţin %ai %ult( 1i a*a &ncepe spirala infernal$(
Pentru a ejuca capriciile propriei naturi- v$ hot$r.ţi- in refle/- s$ a$u+aţi &nc$ cinci ilo%etri la
parcursul ciclist( 1i- at fiin c$ %icul u%neavoastr$ orinator cunoa*te #ine le+ea cererii *i a ofertei- face o
ajustare(
Iat$ cu%- pentru c.teva +ra%e &n %inus- &ncasaţi c.teva +ra%e &n plus- cu riscuri serioase &n privinţa
s$n$t$ţii( Pentru c$ &n sport e/ist$ o re+ul$ e aur- pe care tre#uie s'o respectaţi &ntoteauna <s$ nu forţe"i
nicioat$ %a*ina=( Nu v'ar trece nicioat$ prin %inte s$ faceţi circuitul celor 46 e ore e la >e ;ans- cu o
%a*in$ e oi cai putere( !otu*i- a*a proceaţi c.n v$ i%puneţi parcursuri prea a%#iţioase pentru v.rsta-
coniţia fi"ic$ *i nivelul u%neavoastr$ e antrena%ent(
aceţi sport pentru toate motivele care sunt invocate de obicei sau numai de plăcere, dar nu contaţi
că veţi găsi în el soluţia pentru problema greutăţii dumneavoastră, dacă nu vă hotăr)ţi să schimbaţi
obişnuinţele alimentare.
Aopt.n principiile %etoei e ali%entaţie care face o#iectul acestei c$rţi- veţi putea accelera sl$#irea
&n 0a"a I- iar eforturile fi"ice pe care le veţi epune vor contri#ui la reechili#rarea funcţiilor u%neavoastr$
%eta#olice(
)n 0a"a I- +lico+enul este prous- % %o esenţial- prin transfor%area +r$si%ilor e re"erv$( Dac$ s'ar
%$ri necesit$ţile e +lico+en- %asa +r$soas$ ar tre#ui s$ ispar$ %ai rapi(
S'a o#servat- e ase%enea- c$ eforturile fi"ice sunt eose#it e #enefice pentru o#e"i- ale c$ror celule
+rase recunosc &n %o efectuos insulina 9insulino're"istenţ$:- ceea ce eter%in$ pancreasul s$ o fa#rice %
cantitate prea %are 9hiperinsulinis%:( !re#uie *tiut *i c$ o#e"itatea pertur#$ ter%o+ene"a- aic$- &n %o
parao/al- cu c.t e*ti %ai +ras- cu at.t cheltuie*ti %ai puţin$ ener+ie c.n faci un efort(
Aoptarea principiilor ali%entare ale acestei %etoe *i un consu% re"ona#il e ener+ie sunt eci
co%ple%entare *i pot contri#ui- astfel- la o %ai #un$ reu*it$ &n reo#.nirea unui echili#ru poneral nor%al-
eoarece , &nvin+.n %ai repee insulino're"istenţa , v$ veţi pune e acor cu propriul corp- cu at.t %ai %ult-
cu c.t acesta va c$p$ta for%e %ai ar%onioase(

?B
 CAPITOLUL %III

GREUTATEA IDEAL/
C.n ne c.nt$ri%- ce evalu$%8 Greutatea +lo#al$ a unui corp alc$tuit in oase- %u*chi- %as$ +ras$-
or+ane- viscere- nervi *i ap$( ;asa +ras$ constituie 3K in +reutatea #$r#atului *i 44 in +reutatea fe%eii(
O#e"itatea se efine*te ca un e/ces e %as$ +ras$ *i repre"int$ un procent %ai %are e 4@ faţ$ e
valorile %eii( Dar cu% s$ aprecie% cantitatea e/act$ e %as$ +ras$ a unui inivi8 ;$surarea- cu co%pasul- a
+rosi%ii pliului cutanat este o posi#ilitate- printre altele- ar r$%.ne foarte i%precis$(
Sunte% nevoiţi s$ asocie% o#e"itatea *i e/cesul e +reutate- chiar ac$ pe c.ntar nu ni se $ raportul
intre %asa +ras$a *i
Pentru ne%asa
puteaactiv$ 9%u*chi-
apropia or+aneeetc(:(
e noţiunea +reutate ieale- este %ai si%plu s$ folosi% for%ula lui
>orent" 9&n care &n$lţi%ea este e/pri%at$ &n c%- iar +reutatea &n +:- ec.t s$ recur+e% la ta#elele e +reutate-
&ntoc%ite cu severitate e societ$ţile e asi+ur$ri a%ericane2

Dar acest calcul nu ţine cont nici e v.rst$ *i nici e %$ri%ea osaturii(
)n pre"ent- pe plan internţional se folose*te inicele Wuetelet sau M;I 9MoL ;ass Ine/:- care
efine*te raportul intre +reutate *i &n.lţi%ea la p$trat(
Valoarea nor%al$ a ine/ului este e 4@'4K- la #$r#at- *i 3'46- la fe%eie( P.n$ la 5@- vor#i% espre o
suprasarcin$ poneral$- incolo e 5@ este o#e"itate- iar ac$ ine/ul trece e 6@- ne afl$% &n pre"enţa unei
o#e"it$ţi +rave- care tre#uie s$ fac$ o#iectul unor serioase &n+rijiri %eicale(
Aceast$ efiniţie are o i%portanţ$ %eical$ *i nu estetic$- ar ine/ul are avantajul e a fi #ine corelat
cu valoarea %asei +rase(
Ine/ul se poate calcula foarte si%plu- cu ajutorul ur%$torului ta#el2
Ine/ul se situea"$ pe o linie care lea+$ +reutatea *i &n$lţi%ea
Repartiţia topo+rafic$ a +r$si%ii ne per%ite s$ aprecie% pronosticul e o#e"itate- prin inter%eiul
raportului2
Valoarea nor%al$ a acestuia este e @-BK'3 la #$r#at *i e @-?K'@-BK la fe%eie(
)n o#e"itatea androidă +r$si%ea se acu%ulea"$ %ai ales &n partea superioar$ a corpului 9faţ$- +.t *i
a#o%en- easupra #uricului:( )n acest ca"- raportul este &ntoteauna %ai %are ec.t 3( Co%plicaţiile sunt
precoce *i frecvente2 ia#et- hipercolesterol- hipertensiune arterial$- risc cario'vascular(
)n o#e"itatea ginoidă %asa +ras$ preo%in$ &n re+iunea in%ferioar$ a corpului 9*oluri- fese- coapse
*i partea e jos a a#o%enului:( Riscurile e #oli sunt %ai reuse- prejuiciul este %ai %ult estetic- cu at.t %ai
%ult cu c.t- &n acest ca"- fe%eile pot fi afectate *i e celulit$(
Dincolo e cifrele %eicilor- care &ncearc$ s$ cuantifice &n %o *tiinţific ceea ce ţine %ai %ult e o
i%presie estetic$ sau e o stare <nepl$cut$=- +reutatea cea %ai i%portant$ , pe care o va preci"a pacientul ,
este cea orit$ e acesta- cea cu care se si%te #ine((( la ur%a ur%ei- toc%ai <+reutatea e for%$=- care
constituie scopul ce tre#uie atins(
Uneori- aceast$ +reutate este %ai %are ec.t &n nor%ele teoretice- ar e ce s$ fi% %ai stricţi ec.t
&nsu*i o#e"ul8 Dac$ cifra i se pare un o#iectiv posi#il e atins- &nsea%n$ c$ este %ai realist$ ec.t nor%a
teoretic$ i%pus$ e corpul %eical- nor%$ care , ac$ este prea ri+i$ , poate fi un %otiv e escurajare chiar
in plecare(
Pe e alt$ parte- unele fe%ei , a%eţite e i%a+inile pre"entate e %ass'%eia , tre#uie s$ fie atente
c.n &*i fi/ea"$ ca o#iectiv o +reutate %itic$ *i ireal$- care nu este eloc justificat$- *i pe care or+anis%ul-
protejat e ni*te siste%e
Greutatea ieal$-eac$
re+lare &nţelepte-
e/ist$- nu s$
va tre#ui va fie
accepta nicioat$
un su#iect s$ o atin+$(
e anali"$ luci$- pe care o va face o#e"ul cu
el &nsu*i- *i- uneori- o ne+ociere critic$ &ntre el *i %eic(
CONCLUZIE
>ectura c$rţii e faţ$ , &nr$"nesc s$ cre , v'a oferit r$spunsul la &ntre#$rile pe care vi le'aţi pus(
Sper- &n orice ca"- c$ v'a pl$cut(
)n ceea ce %$ prive*te- %i'a f$cut %ult$ pl$cere s'o scriu- pentru c$ %i'a per%is s$'%i li%pe"esc *i s$'
%i orone" &n %inte lucruri pe care le &n%a+a"inase% claie peste +r$%a$- ti%p e %ulţi ani(
Aceast$ lucrare e sinte"$ %i'a &nt$rit ieea care se esprinsese treptat in cercet$rile %ele *i care-
ast$"i- a evenit o profun$ convin+ere2 "suntem ceea ce m)ncăm#.

?
 Altfel spus- capitalul fi"ic pe care &l ave% sau ceea ce r$%.ne in el- este re"ultatul ali%entaţiei
noastre in trecut( S$n$tatea *i urata vieţii noastre sunt consecinţa ali%entaţiei in trecut( 1i pot afir%a , ar
u%neavoastr$ aţi &nţeles eja acest lucru , că forma, tonusul, vitalitatea, eficienţa, dinamismul depind în
str)nsă măsură de modul de alimentaţie.
Dac$ veţi reu*i s$ *tiţi cu% s$ v$ +estionaţi ali%entaţia v$ veţi +estiona- e fapt- <propria viaţ$=(
O%ul %oern nu %ai este , in p$cate ,o fiinţ$ raţional$- pentru c$ *i'a pierut toat$ &nţelepciunea( )n
"iua e a"i- este &n stare s$ %ear+$ pe lun$- ar nu %ai *tie s$ se hr$neasc$(
Cea %ai i%portant$ activitate a "oolo+ilor este le+at$ e preocuparea pentru hrana ani%alelor-
eoarece ei *tiu c$ toc%ai la acest nivel se +$se*te cheia supravieţuirii speciilor(
De &nat$ ce o %ai%uţ$ nu %ai este fecun$- e &nat$ ce #lana unui urs n$p.rle*te- e &nat$ ce leul
evine #l.n- iar elefantul &*i piere %e%oria(((- "oolo+ul &ncepe prin a le verifica *i a le %oifica %.ncarea(
C.n o%ul e r.n in secolul  se scoal$- &ntr'o i%ineaţ$- cu o erupţie pe faţ$- cu o %i+ren$ e'i
vine s$ sec$ea
pro#a#il cu capul
%eicul caree&l pereţi sau cunici
va consulta o respiraţie %aiva
%$car nu'l ur.t %irositoare
&ntre#a cu% seec.t o +ur$
hr$ne*te( e canal-*ieste
Ani%alele foarte au
%a*inile
reptul s$ pri%easc$ toat$ atenţia- fiinţa u%an$ nici una(
Dac$ la #en"in$rie vi s'ar pune- in +re*eal$- #en"in$ orinar$ &n M;\- aţi face scanal( Pentru c$
*tiţi ceea ce i se potrive*te %a*inii u%neavoastr$(
Dac$ &i veţi servi un antricot unei +irafe- e/ist$ toate *ansele s$ fiţi refu"at- chiar ac$ nu a %.ncat e
opt "ile( Pentru c$ ani%alele *tiu in instinct ceea ce le convine( O%ul- acest %a%ifer superior- otat cu
inteli+enţ$ *i li%#aj articulat- este , e fapt , sin+ura fiinţ$ vie care poate fi hr$nit$ cu orice sau aproape cu
orice- f$r$ ca s$'*i ea sea%a *i f$r$ s$'*i %anifeste reţinerea ori e"apro#area(
O#i*nuinţele ali%entare care s'au statornicit &n ţ$rile inustriali"ate e c.teva ecenii , ar fi tre#uit s$
fie e %ult principala preocupare a +uvernanţilor lor(
;$ +$sea%- cu c.tva ti%p &n ur%$- la DisneL'\orl- &n 0loria- *i- &n %ijlocul acestei %ulţi%i
repre"entative pentru populaţia a%erican$- a% fost cuprins in nou e un profun senti%ent e spai%$- v$".n
c.t este e %are nu%$rul o#e"ilor in Statele Unite( Circa 3B in locuitorii acestei ţ$ri sunt o#e"i sau pe cale
e a eveni o#e"i- ceea ce &nsea%n$ un a%erican in cinci(
O#e"itatea in SUA a evenit &n ase%enea %$sur$ un feno%en social- &nc.t este perfect inte+rat$ %
viaţa e toate "ilele- lucru ilustrat e faptul c$- la intrarea &n <DisneL'\orl=- e/ist$ un nu%$r e scaune
rulante pentru invali"i- e+al cu cel al c$rucioarelor e copii puse la ispo"iţia pu#licului(
Naţiunea a%erican$- care este cea %ai puternic$ in lu%e- parao/al- se afl$ e'a #inelea &ntr'un
proces e e+enerescenţ$( Dac$ pro+resul tre#uie pl$tit cu un ase%enea preţ- atunci &ţi poţi pune &ntre#$ri
foarte serioase &n privinţa valorii lui(
Aceast$ situaţie- up$ cu% o enunţ$ unii rari e/perţi- este re"ultatul unei into/icaţii colective prin
a#sor#ţia e +lucie rele *i e +r$si%i &n e/ces( Iar lucrul cel %ai nelini*titor este c$ cea %ai %are proporţie e
o#e"i in SUA se +$se*te &n r.nul tinerilor(
Aceasta ovee*te c.t se poate e #ine c$ feno%enul este le+at e jalnicele o#i*nuinţe ali%entare
aoptate up$ al oilea r$"#oi %onial(
)n 0ranţa- slav$ Do%nului- &nc$ nu a% ajuns acolo *i cre c$- %ulţu%it$ resurselor noastre culturale *i
traiţiilor noastre culinare- ave% %ijloacele e a re"ista(
!otu*i- chiar ac$ ast$"i acest feno%en este &nc$ &n fa"$ e%#rionar$ &n ţara noastr$- el tine s$ se
e"volte( 1i pentru a ne convin+e- este e ajuns s$ not$% nu%$rul i%presionant e localuri <fast'foo= care s'
au instalat- &n ulti%ii ani- &n %arile noastre ora*e( !otoat$- c.n prive*ti statisticile consu%ului naţional e
#$uturi ulci *i- %ai ales- cur#a lor ascenent$- ai toate %otivele s$ cre"i c$ procesul e into/icaţie colectiv$-
in p$cate- a &nceput e'a #inelea(
Ce.n la &ne%nurile pu#licit$ţii *i- %ai ales- ale superficialit$ţii- ne &ncuraj$%- f$r$ s$ vre%- copiii
s$ aopte o#i*nuinţe ali%entare pe care nu le'a% accepta pentru noi &n*ine( Peste c.ţiva ani- poate c$ va fi prea
t.r"iu ca s$ %ai pute% acţiona(
Unii or fi *tiin s$ v$ e/plice- cu su%eenie e etalii- cu% s$ p$stre"i %otorul %a*inii p.n$ la
4@@(@@@ %( Dar p.n$ la ce v.rst$ vor *ti s$ lun+easc$ viaţa copiilor lor8 Dra%a este c$ nici %$car nu le st$
%intea la asta(
Or+anis%ul u%an este o --%a*in$= e/traorinar$- capa#il$ s$ suporte at.tea e/cese- &nc.t o%ul nu *tie
nicioat$ &n ce %o%ent a ep$*it linia ro*ie(
0e%eile sunt %ai re"istente ec.t #$r#aţii- pentru c$ sunt &n"estrate cu o sensi#ilitate %ai %are( 1i nu
vor#esc aici espre sensi#ilitatea fi"ic$( Ele pot- prin ur%are- s$ aopte %ai u*or o conuit$ re"ona#il$ *i-
astfel- s$'*i %enaje"e or+anis%ul pe toat$ urata vieţii(
8M$r#atul pe urata vieţii sale- nu'*i cunoa*te propriile li%ite(
De aceea- are teninţa s$ &ntin$ coara la %a/i%u%- at.t c.t re"ist$ aceasta( El suport$- cu re"istenţa
unei st.nci- toate e/cesele e care se face vinovat( 1i- apoi- &ntr'o #un$ "i- se pr$#u*e*te &ntoc%ai ca un colos cu
picioarele e lut(
!oate +re*elile ali%entare pe care le'aţi f$cut &ncep.n in copil$rie- au fost &nre+istrate e or+anis%-
care- e fiecare at$- a pus &n %i*care o proceur$ e/cepţional$- pentru a le trata(
Deseori- aţi v$"ut ap$r.n efectele secunare ale <trata%entului=- su# for%a unor si%pto%e iverse

@
ureri e cap- tul#ur$ri +astrice- tul#ur$ri intestinale etc(:(
Acesta este un se%n e saturaţie- in partea or+anis%ului- ar *i e sl$#iciune- care se trauce printr'o
sensi#ilitate crescut$(
!ul#ur$rile- eci si%pto%ele- sunt iferite e la un inivi la altul( Dar cau"a este %ereu aceea*i-
aic$ proasta +estiune a ali%entaţiei(
0iţi #ucuro*i- pentru c$- &n nefericirea voastr$- aveţi totu*i- o *ans$( Prin aceasta &nţele+ c$- &ncerc.n
s$ re"olvaţi- poate- pro#le%a +reut$ţii &n e/ces- aţi +$sit *i soluţia tuturor celorlalte afecţiuni e care aţi putea
suferi(
Este e/act ceea ce %i s'a &nt.%plat %ie acu% c.ţiva ani(
C.n era% stuent- era% &nscris la un Institut al c$rui pro+ra% e &nv$ţ$%.nt %$ &nru%a- prin
natura iui- c$tre &nalta a%inistraţie- aic$ spre politic$ ceea ce nu s'a &nt.%plat- &n ca"ul %eu(
)n pri%a "i e curs- irectorul ne'a aunat ca s$ ne co%unice ur%$torul %esaj2
<Ca irector al acestui institut- nu a% , &n ceea ce prive*te toat$ perioaa u%neavoastr$ e stuii ,
ec.t o a%#iţie2 să vă învăţ să citiţi, să scrieţi şi să vorbiţi.#
Scriin aceast$ carte- eu nu a% avut- &n ceea ce %$ prive*te- alt$ a%#iţie ec.t să vă învăţ să m)ncaţi.

3
 ANE%E

ANE%A Nr. 2

CLA&I'ICAREA ALIMENTELOR PERM I&E 'AZA I$ PIERDERE ÎN

GREUTATE
AN!REURI 0E>U>PRINCIPA> >EGU;E DESER!URI
OU CARNE9f$r$ficat: RO1II IAUR!
;EE>URI ;EE>URI SPANAC MRNE!URI
SA>A!E2 PE1!E9oricefel: ANDIVE CRE;
ENG>EEASC
, RO1II PASRE SA>A! VERDE >AP!E DE
PASRE
, 0ASO>E IEPURE CRESON >AP!EDE
VERDE PASRE
, ANDIVE TO;AR 0E!IC PASRE
, CAS!RAVEI >ANGUS! PPDIE 0>AN
, CONOPID OU VINE!E
RIDICTI ' E>IN
PRA VAR
SA>A! PEN!RU CONOPID
VERDE GARNI!URI2
E>IN UN! VARACR
CIUPERCI U>EI DE ;S>INE 0ASO>E VERDE
SPARANGTE> U>EI DE ARATIDE NAP
SO;ON ;ARGARIN PRA
A0U;A!
!ON ;AIONE ARDEIGRAS
SO;ON SOS MEARNE DOV>ECEI
PROASP!
SARDE>E SARE-PIPER MROCCO>I
SCOICI CEAP-US!UROI MU>MDE ;RAR
CRAM CEAPVERDE
9ARMAGIC:
TO;AR ;CRI1
>ANGUS! VERDEURI CIUPERCI

NO!2 Consultaţi cu atenţie te/tul capitolului 0a"a I- pentru ca s$ puteţi folosi cat %ai #ine acest
ta#el( Atenţie la <PARAIII= inter"i*i care s'ar putea afla &n salate 9ore"- poru%#- crutoane
etc(:(
Atenţie- e ase%enea- la %e"eluri- #r.n"eturi *i la e/cesul e carne- ac$ aveţi pro#le%e e
colesterol(
Deserturile vor fi preparate f$r$ "ah$r- ar cu un &nulcitor(

4
 ANE%A Nr. 8

CLA&I'ICAREA ALIMENTELOR PERMI&E

'AZA II$ MENŢINEREA EC*ILIBRULUI PONDERAL

AN!REURI 0E>U>PRINCIPA> >EGU;E DESER!URI
9PA!EU DE: 0ICA! DE CARNE9oricefel: RO1II ;EUR
GSC

OU ;EE>URI
PE1!E9oricefel: SPANAC
ANDIVE CP1UNI
PEPENEGA>MEN
;EE>URI PASRE SA>A! IAUR!
VERDE
SA>A!E2 IEPURE CRESON MRNDEVACI
, RO1II TO;AR 0E!IC MRNE!URI
,0ASO>EVERDE >ANGUS! PPDIE MRN DE CAPR
,ANDIVE OU VINE!E
, NUCI E>IN MRN CAN!A>
, CAS!RAVEI PEN!RU MAVARE
GARNI!URI2VAR
, CONOPID UN! CONOPID 1AR>O!
, CIUPERCI U>EI DE ;S>INE VAR ACR SPU; DE CIOCO>A!
RIDICTI U>EIDEARATIDE 0ASO>E
VERDE
PRA ;ARGARIN NAP )NGTEA!DE
0RUC!E
SA>A!VERDE ;AIONE PRA
;ORCOVI SOSMEARNE ;ORCOVI SU0>EUDE2
E>IN SARE ARDEIGRAS ,
;EUR
INI;DEPA>;IER PIPER DOV>ECEI ,CP1UNI
;U1!AR MROCCO>I ,;URE
AVOCADO CEAP MU>MDE , COACE
;RAR
!ON US!UROI ;CRI1
SO;ON PROASP! CEAP VERDE CIUPERCI
9ARMAGIC:
SO;ONA0U;A! SA>SI0I
SARDE>E VERDEURI >IN!E
SCOICI MOM
CRAM ;ARE
CREVEI 0ASO>E
USCA!
>ANGUS!INE NU!
TO;AR
>ANGUS!
S!RIDIId
SCOICI SAIN!'
HACWUESd

NO!2 !oate ali%entele care au asterisc sunt per%ise oar ac$ sunt %.ncate &ntr'o cantitate
%oerat$(

5
 ANE%A Nr. 9

REŢETE CU CIOCOLAT/

&PUM/ DE CIOCOLAT/
Pentru ?'B persoane2
I+-re,ie+e
, 6@@ + e ciocolat$ a%ar$ <superioar$= 94 #atoane:-cu conţinutul e cacao ?@'@
, B ou$
, 3^4 pahar e ro% 9 cl:
, 3 portocal$
, 6 lin+uriţe e cafea solu#il$ 9NESS:
, 3 v.rf e cuţit e sare
Uila>
, 3 %i/er electric
, 3 cratiţ$ %are
, 3 r$"$toare[
, 4 salatiere %ari
, 3 spatul$
!$iaţi ciocolata &n #uc$ţele( Puneţi'le &n cratiţ$( 0aceţi 3^4 cea*c$ e cafea foarte tare *i turnaţi'o-
&%preun$ cu ro%ul- &n cratiţ$( Puneţi pe foc cratiţa- fie &n #ain'%arie- fie pe o plac$- la flac$r$ foarte %ic$(
>$saţi ciocolata la topit( A%estecaţi cu spatula- pentru ca s$ se le+e co%po"iţia( Dac$ aceasta este prea +roas$-
a$u+aţi'i puţin$ ap$(
)n ti%p ce se tope*te ciocolata- raeţi coaja portocalei 9nu%ai partea superficial$ a acesteia:(
Puneţi ju%$tate in coaj$ &n cratiţ$ *i a%estecaţi( Spar+eţi ou$le- pun.n +$l#enu*urile &ntr'o salatier$
*i al#u*urile &n cealalt$( Mateţi al#u*urile spu%$ 9up$ ce le'aţi pus sare:- pan$ c.n se &nt$resc #ine(
!urnaţi ciocolata &n pri%a salatier$- &n care se afl$ ou$le( A%estecaţi #ine- p.n$ c.n o#ţineţi o cre%$
foarte o%o+en$( !urnaţi- apoi- aceast$ cre%$ peste al#u*uri *i a%estecaţi cu spatula- p.n$ c.n co%po"iţia
evine perfect o%o+en$( Verificaţi #ine- s$ nu r$%.n$ particule e al#u*- sau s$ nu fi r$%as la funul vasului
ciocolat$ nea%estecat$(
Puteţi l$sa spu%a &n salatier$ , up$ ce &i *ter+eţi %ar+inile , sau o puteţi r$sturna &ntr'un castron
%are- e co%pot( )nainte e'a o #$+a &n fri+ier- puraţi'o pe easupra cu restul e coaj$ e portocal$(
Pre+$tiţi spu%a cu K ore , cel puţin , &nainte e'a o servi(
Iealul este s'o faceţi in ajun(

CREMA 'ONDANT/ CU CIOCOLAT/ AM/RUIE

I+-re,ie+e
, 6@@ + e ciocolat$ a%ar$ <superioar$= 94 #atoane:- cu conţinutul e ?@'@ cacao
, 5@@ + e unt
, K' cl e coniac
,  ou$
, 3 portocal$
, 6 lin+uriţe e cafea solu#il$
, K@ + e f$in$ ??
Uila>
, 3 %i/er electric
, 3 cratiţ$ mare
, 3 for%$ e chec
, 3 r$"$toare
, 3 spatul$
, 3 salatier$
!$iaţi ciocolata &n #uc$ţele *i puneţi'le &n cratiţ$( 0aceţi 3^4 cea*c$ e cafea foarte tare *i turnaţi'o-
&%preun$ cu coniacul- &n cratiţ$( !$iaţi untul cu#uleţe *i a$u+aţi'le &n cratiţ$( Puneţi cratiţa &n #ain'%arie sau
pe o plac$- la foc foarte %ic( >$saţi totul la topit- &n ti%p ce a%estecaţi cu spatula- p.n$ c.n o#ţineţi o past$
??
)n raport cu +reutatea total$ a pr$jiturii 9circa 3 +:- aceste K@ + e f$in$ nu repre"int$ ec.t K +lucie- ceea
ce poate fi consierat rept ne+lija#il(

6
foarte cre%oas$(
Spar+eţi ou$le &n salatier$( Mateţi ou$le- turn.n treptat f$ina( Verificaţi s$ nu r$%.n$ cocoloa*e(
Raeţi coaja e portocal$ *i puneţi ju%$tate in ce aţi ras &n cratiţ$ 9e fapt- portocala este opţional$(
Dac$ nu v$ place ciocolata parfu%at$ cu portocal$ , care este- totu*i- o co%#inaţie re%arca#il$ , nu o puneţi
&n ca" contrar- &ntre#uinţaţi oar partea superficial$ a cojii e portocala *i &n cantitate foarte %oerat$:(
0olosiţi- e preferinţ$- o for%$ e teflon( Dac$ aceasta este prea %ic$ 9atenţie2 pr$jitura cre*te cu 4@
in volu%- &n ti%pul- coacerii:- utili"aţi o folie e alu%iniu- #ine uns$ cu unt- ale c$rei %ar+ini s$ ep$*easc$
%ult %ar+inea for%ei( Pentru ca s$ fiţi si+uri c$ aţi &ntins #ine untul- topiţi'l *i aplicaţi'l cu o pensul$(
!urnaţi conţinutul cratiţei &n salatier$ *i a%estecaţi #ine ou$le *i ciocolata c$luţ$- p.n$ o#ţineţi o
spu%$ perfect o%o+en$( U%pleţi for%a( Pres$raţi'i easupra restul e coaj$ e portocal$( M$+aţi'o &n cuptor la
3K@J- ti%p e 5K e %inute(
Dup$ ce o scoateţi in cuptor- l$saţi'o s$ se r$ceasc$ e tot- la te%peratura ca%erei 95^6 or$:(
C.n
a$u+at 4'5 serviţi-
lin+uri e t$iaţi
cre%$felii e %a/i%u% 3 c%- pe care le puneţi cu elicateţe pe o farfurie &n care aţi
en+le"easc$(
Cre%a en+le"easc$ la pliculeţ poate fi o soluţie rapi$( Dar tre#uie s$ *tiţi c$ are "ah$r *i a%ion(
De aceea- ar fi %ai #ine s$ o faceţi acas$- &nlocuin "ah$rul cu un &nulcitor(
Un ulti% sfat2 ac$ puneţi restul e pr$jitur$ la p$strare- &n fri+ier- scoateţi'o cu cel puţin I ore
&nainte e a o consu%a- pentru c$ fri+ul o face s$'*i piar$ toat$ %oliciunea(

K
 ANE%A Nr. 

REŢETE DIVER&E
O#iectivul acestei c$rţi nu este acela e a v$ a o list$ i%presionant$ e reţete- &n raport cu conţinutul
s$u(
;etoa pe care a% aoptat'o const$ toc%ai &n a v$ face s$ escoperiţi- &n %o concret- care sunt
principiile ali%entare e #a"$- pentru a v$ putea &neplini o#iectivul ur%$rit(
Re"u%.n la %a/i%u% %etoa %ea- s'ar putea spune c$ ea se sprijin$ pe *ase principii(
3( , !eoria caloriilor este fals$( !re#uie s$ v$ e#arasaţi e aceast$ iee pri%it$ e'a +ata(
4( , Echili#rul ali%entar nu tre#uie s$ se reali"e"e &n cursul unei sin+ure %ese- ci pe parcursul tuturor
%eselor unei "ile(
5( , Pentru a sl$#i- tre#uie s$ fie evitate anu%ite a%estecuri ali%entare inco%pati#ile 9+luciele cu
lipiele:(
6( , !re#uie s$ v$ %$riţi consu%ul e fi#re ali%entare(
K( , !re#uie s$ supri%aţi <+luciele rele= *i s$ nu acceptaţi ec.t <+luciele #une=(
?( , !re#uie s$ +estionaţi cu ri+uro"itate +r$si%ile- privile+iin <lipiele #une=- astfel &nc.t s$
preveniţi %alaiile cario'vasculare(
Dac$ p$straţi %ereu &n %inte aceste principii- v$ va fi u*or s$ v$ or+ani"aţi fiecare %as$- iniferent
ac$ %.ncaţi la restaurant sau acas$- up$ cu% v$ va fi u*or s$ ale+eţi- in orice carte e #ucate reţetele care v$
convin( Prin ur%are- &n acest capitol nu aveţi ec.t e/e%ple up$ aceea- veţi putea face propria u%neavoastr$
selecţie(

OREZ NEPRELUCRAT CU ROŞII

Pe+r!  ?ersoa+e$
, 3 + e ro*ii 9sau o cutie %are e ro*ii &ntre+i:
, 5'6 cepe %ari
, 4K@ + e ore" neprelucrat
!$iaţi ceapa foarte fin *i c$liţi'o- la foc %ic- &n puţin$ %ar+arin$ 9sau ulei e %$sline:( Puneţi ro*iile
&ntr'o cratiţ$ %are- up$ ce le'aţi t$iat &n #uc$ţele %ici- ca s$ sca$(
C.n ceapa a evenit aurie- poate fi a%estecat$ cu ro*iile(
>$saţi totul s$ sca$ la foc foarte %ic- p.n$ ce se o#ţine un sos puţin consistent(
De ase%enea- fier#eţi ore"ul 3'3-6 ore- &n ap$ cu sare- a*a cu% proceaţi cu ore"ul o#i*nuit( Serviţi'l
fie &%preun$ cu sosul- fie separat(
Aceast$ %.ncare e ore" neprelucrat poate constitui felul e #a"$ al unei %ese( )nainte- veţi putea
servi o sup$ e le+u%e( Dar fiţi atenţi la esert2 ac$ oriţi #r.n"$- ale+erea se va li%ita la #r.n"$ e vaci sau
la iaurtul cu @ %aterii +rase( Sin+urele fructe per%ise2 c$p*unile sau "%eura(

VINETE GRATINATE
Pe+r! H ?ersoa+e$
, 6'K vinete foarte %ari
, K@@ + u%plutur$ e c&rnaţi
, K@@ + ro*ii
, 4@@ + ca*caval ras
, ulei e %$sline
, tarhon
!$iaţi vinetele &n cu#uleţe( >$saţi'le la &n$#u*it- pe foc %ic- &ntr'o cratiţ$ sau ou$- stropinu'le u*or
cu ulei e %$sline( A%estecaţi %ereu- pentru ca vinetele s$ fie p$trunse unifor%(
Dup$ ce culoarea vinetelor s'a schi%#at co%plet- s$raţi- piperaţi *i puneţi totul &ntr'un vas %are(
M$+aţi'l &n cuptor *i l$saţi'l circa 6@ e %inute la 3K@J(
)ntre ti%p- l$saţi ro*iile la &n$#u*it- ca &n reţeta preceent$( Puneţi carnea pentru c.rnaţi pe foc-
separ.n #ine toate #uc$ţile- &n ti%pul prepar$rii(
C.n vinetele sunt aproape +ata- a$u+aţi carnea e c.rnaţi *i sosul e ro*ii- o#ţin.n un a%estec
unifor%(
Pres$raţi ca*caval ras *i tarhon pe easupra(
M$+aţi in nou la cuptor- ti%p e 3K %inute- pe +r$tarul %eiu( Vinetele +ratinate sunt un fel e
%.ncare care poate constitui esenţialul unei %ese( Deoarece are carne 9lipie'protie:- veţi putea &ncheia cu
#r.n"$ sau un prous lactat(

?
 Evitaţi fructele- cu e/cepţia pepenelui +al#en *i a c$p*unilor(
Ur%$toarele ou$ reţete sunt %ai rafinate- ar la fel e u*or e preparat( Ele sunt un #un e/e%plu e
ceea ce se chea%$ <noua #uc$t$rie=- u*or e pre+$tit acas$( Pot fi un re%arca#il antreu la o %as$ %ai eose#it$
9recepţie- o reuniune &n fa%ilie etc(:(

'LAN DE TON CU &O& DE PRAZ

Pe+r! 5H ?ersoa+e$
, 4@@ + e ton la cutie- &n suc propriu
, 4@@ + e s%.nt.n$
, 6 ou$
, 4 lin+uri e p$trunjel tocat

,Pe+r! sos$
6 fire e pra" 9partea al#$:
, 4@@ + e s%.nt.n$
, 4@ + e unt sare *i piper(
Un+eţi cu unt o for%$ e chec(
Pasaţi tonul cu %i/erul- #ateţi ou$le *i a$u+aţi'le- &%preun$ cu s%.nt.na- &n vas( S$raţi- piperaţi-
puneţi p$trunjelul(
)nc$l"iţi cuptorul- &n preala#il- la 3B@ 9!er%ostat :(
!urnaţi co%po"iţia &n for%$ *i #$+aţi'o la cuptor- &n #ain'%arie- ti%p e 5K e %inute(
Prepararea sosului e pra"2
Sp$laţi pra"ul( )n$#u*iţi'i partea al#$ &n unt- la foc foarte %ic- *i acoperiţi'l ti%p e 4@ e %inute-
up$ ce l'aţi s$rat *i piperat( Pasaţi'l cu %i/erul( A$u+aţi s%.nt.na- apoi- &nainte e a'l servi- &nc$l"iţi'l la foc
foarte %ic- pe o plac$(
Serviţi flanul scos in for%$- cal- cu sosul(
Not$2 Pentru variaţie- puteţi &nlocui tonul cu alt pe*te 9so%on etc(:(

PATEU DE MI*ALŢ
Pe+r!  ?ersoa+e$
, 3 + e pe*te 9%ihalţ:- socotin 4@@ + e persoan$
, ? ou$
, 3 cutie %ic$ e paste e to%ate
, 4 l$%.i
0ier#eţi pe*tele &n ap$ cu "ar"avat e sup$( Nu puneţi pe*tele &n$untru ec.t atunci c.n apa a &nceput
s$ #ol#oroseasc$( A$u+aţi sucul celor ou$ l$%.i *i coaja lor- &n ti%pul fier#erii(
>$saţi'l s$ fiar#$ &ncet 4@ e %inute(
Scur+eţi *i presaţi pe*tele cu %.na- pentru ca s$ nu %ai r$%.n$ eloc ap$( Scoateţi'i *ira spin$rii(
Apoi- puneţi'l &ntr'o for%$ e pr$jituri sau e sufleu- #ine uns$ cu unt(
Mateţi ou$le o%let$- a$u+aţi pasta e to%ate- s$raţi- piperaţi- turnaţi totul peste pe*te(
>$saţi'l &n cuptor ti%p e 5@ e %inute- la foc potrivit 93K@:( Serviţi'l la rece- cu %aione"$- up$ ce l'
aţi scos in for%$(
Pentru a <spori= %aione"a- a$u+aţi'i un al#u* #$tut spu%$(
Not$2 Acest fel se prepar$ in ajun *i tre#uie s$ r$%.n$ la fri+ier %ini%u% o ju%$tate e "i(

&U'LEU '/R/ '/IN/

Pe+r! 5 ?ersoa+e$
,, 5@@ ++ e
3K@ e ca*caval
#r.n"$ eras
vaci cu @ %aterii +rase
, 6 +$l#enu*uri
, 6 al#u*uri #$tute spu%$
, sare- piper
3( , A%estecaţi #r.n"a- ca*cavalul ras *i +$l#enu*urile( S$raţi *i piperaţi(
4( , Mateţi al#u*urile spu%$ foarte tare( A%estecaţi cele ou$ co%po"iţii *i puneţi'le &ntr'o for%$ e
sufleu cu ia%etrul e 4@ c% %ini%u%(
Coaceţi &n cuptorul &nc$l"it 944K sau ter%ostat : ti%p e 5@'6@ %inute(
;.ncaţi'l f$r$ &nt.r"iere(
Variant$2 Puteţi a$u+a- &n co%po"iţia Nr( 3-3@@ + e *unc$ sla#$ sau 33K + e ciuperci pasate cu


 %i/erul(

ROŞII UMPLUTE
9Se poate prepara *i cu vinete- ovlecei- arei +ra*i etc(:
Pe+r! 5 ?ersoa+e$
, ? ro*ii %ari
, 6@@ + e ca%e 9u%plutur$ e c.rnaţi:
, 5@@ + e ciuperci
, 3 ceap$
, 4 lin+uri e #r.n"$ e vaci cu @ %aterii +rase
, sare- piper
, opţional2 usturoi *i p$trunjel
Pr$jiţi carnea &ntr'o ti+aie- eventual s$raţi *i piperaţi( !$iaţi ceapa %$runt *i pasaţi'o cu %i/erul(
0aceţi acela*i lucru cu ciupercile- up$ ce le'aţi sp$lat- pentru a o#ţine un piureu(
A%estecaţi ceapa cu ciupercile *i &n$#u*iţi'le la foc %oale- &ntr'o ti+aie uns$ u*or cu ulei e %$sline(
S$raţi foarte puţin(
!$iaţi &n ou$ ro*iile- pe l$ţi%e( A*e"aţi'le &ntr'un vas uns cu puţin ulei e %$sline( Coaceţi'le &n
cuptorul &nc$l"it- ti%p e 5@ e %inute( 0aceţi un a%estec o%o+en in carnea pentru c.rnaţi *i 4^5 in piureul
e ciuperci( Reparti"aţi unifor% a%estecul peste ro*iile scoase in cuptor(
0olosiţi 3^5 in piureul e ciuperci pentru a'l pune peste ro*ii- ca *i cu% ar fi pes%et( Dac$ veţi ori-
puteţi a$u+a usturoi *i 2p$trunjel fin tocat(
M$+aţi'le &n cuptorul foarte &ncins- ti%p e 5@'6@ %inute(
Coaceţi- eventual- pe +r$tar- plas.n platoul la %ijlocul cuptorului- pentru ca s$ nu se ar$ co%po"iţia(

MU&ACA
Pe+r! H ?ersoa+e$
, 4 + e vinete %ijlocii
, 3 ceap$ %are tocat$
, 3 + e ca%e tocat$ 9vac$ sau %iel:

,, 33^4+pahar
ro*ii e vin al#e coaj$ *i t$iate
cur$ţate
, p$trunjel tocat
, ulei e %$sline
!$iaţi vinetele &n ronele su#ţiri- s$raţi'le *i l$saţi'le s$ stea ti%p e o or$(
)n$#u*iţi ceapa cu 4 lin+uri e ulei e %$sline apoi a$u+aţi carnea tocat$(
Separaţi carnea- cu furculiţa- &n ti%p ce se ru%ene*te(
A$u+aţi ro*iile- vinul- p$trunjelul( S$raţi *i piperaţi(
>$saţi totul la &n$#u*it ti%p e 6K e %inute(
Cl$tiţi vinetele *i scur+eţi'le( Pr$jiţi'le u*or pe a%#ele p$rţi- &n uleiul e %$sline(
Un+eţi un vas ter%ore"istent( Puneţi straturi alternative e vinete *i e carne cu ro*ii(
Pres$raţi easupra #r.n"$ ras$(
M$+aţi %usacaua &n cuptor- la foc potrivit- ti%p e 6K e %inute(

&PUM/ DE TON ÎN A&PIC

Pe+r! H5J ?ersoa+e$
, 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @ %aterii +rase
, 3 cutie e ton natur 96@@ + net:
, 3 plic
4K evin
cl e +elatin$
al#
, 3 lin+ur$ e ulei e %$sline presat la rece
, 3 lin+ur$ e p$trunjel tocat
, 3 lin+uriţ$ ras$- e sare
, piper
, %u*tar
Pe+r! or+a"e+are$
, ronele e ou fiert
, ronele e ro*ii
, salat$ vere- p$trunjel

B
 Preparaţi aspicul confor% %oului e folosire &nscris pe cutie- &nlocuiţi ju%$tatea e pahar e ap$ cu
vin al#(
Scur+eţi tonul *i f$r.%iţaţi'l 9folosiţi- eventual- un toc$tor:(
A%estecaţi #ine tonul- %u*tarul- uleiul- p$trunjelul- sarea- piperul- oţetul(
C.n +elatina ajun+e la te%peratura ca%erei 9up$ circa 3^4 or$:- a$u+aţi tonul *i #r.n"a- apoi
a%estecaţi'le(
!urnaţi co%po"iţia &ntr'o for%$ e chec uns$ u*or cu ulei(
>$saţi'o 4'5(ore la fri+ier- ca s$ se &nche+e(
Scoateţi'o in for%$ si serviţi'o pe foi e salat$- orna%entat$ cu ro*u- ou$ fierte *i p$trunjel(
A$u+aţi un sos la ale+ere 9sos vere sau %aione"$:(

TURT/ DE CA&TRAVEŢI CU BRÂNZ/ DE VACI

Pe+r! J ?ersoa+e$
, 4 castraveţi e circa K@@ + fiecare
, K@ + e #r.n"$ e vaci cu @ %aterii +rase- #ine scurs$
, 3@ foi e +elatin$
, sucul e la o ju%$tate e l$%.ie
, K@ cl e ap$
, 3 ceapa ras$ foarte fin sau pasat$ cu %i/erul
, 3^6 c$ţel e usturoi ras foarte fin
, sare- piper- corianru
Raeţi fin cei oi castraveţi *i p$straţi 3^6 intr'unul- pentru orna%entare( S$raţi'i- l$saţi'i s$ se scur+$
&ntr'o strecur$toare- ti%p e 6@ e %inute- sv.ntaţi'i #ine cu h.rtie a#sor#ant$(
)n%uiaţi +elatina % ap$ rece apoi i"olvaţi'o treptat- la cal- &n cei K@ cl e ap$(
A%estecaţi #r.n"a e vaci- castraveţii- +elatina topit$- ceapa- l$%.ia- usturoiul *i coni%entele(
Un+eţi u*or- cu ulei e %$sline- pereţii unei for%e &nc$p$toare( !apisaţi'o cu felii fine e castraveţi(
!urnaţi &n ea co%po"iţia( Acoperiţi'o cu feliile r$%ase( >$saţi'o s$ se &nche+e- la rece- %ini%u% ou$
ore *i ju%$tate(
Scoateţi'o in for%$ *i ter%inaţi ornarea cu felii e ro*ii- foi e salat$ etc(
Serviţi'o- ac$ vreţi- cu un sos %ai %ult sau %ai puţin coni%entat- &n funcţie e +ustul
u%neavoastr$(
TURTA DE CONOPID/
Pe+r! J523 ?ersoa+e$
, 3 conopi$ %are
, 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @ %aterii +rase
, 3^4 pahar e lapte praf s%.nt.nit- foarte onctuos- aproape ca o cre%$- *i foarte o%o+en
, ? ou$
, sare- piper
Puneţi conopia 9up$ ce aţi rupt'o &n #ucheţele- aţi sp$lat cu ap$ *i oţet *i aţi scurs'o: &n ap$ clocotit$(
S$raţi'o( >$saţi'o s$ %ai fiar#$ K %inute up$ ce apa a &nceput in nou s$ clocoteasc$( Scoateţi'o *i scur+eţi'o(
0aceţi in ea un piureu 9eventual pasaţi conopia cu %i/erul:( A%estecaţi'o cu #r.n"a- laptele- ou$le-
sarea *i piperul(
A%estecaţi #ine totul *i turnaţi co%po"iţia &ntr'o for%$ uns$- &n preala#il- cu unt(
>$saţi'o la copt circa 3 or$- &n #ain'%arie te%peratura cuptorului este e 4@@ 9!er%ostat K^?:(
Scoateţi'o in for%$ la un sfert e or$ up$ ce aţi luat'o in cuptor( Serviţi'o cu un sos e ro*ii(
Acest fel se poate %.nca rece sau c$luţ 9la te%peratura ca%erei:(

C/PŞUNI GLACK
Pe+r! J523 ?ersoa+e$
, K@@ + e c$p*uni
, 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @ %aterii +rase- #ine scurs$
, K al#u*uri
, 4 lin+uri e suc e l$%.ie
, K'? lin+uri e &nulcitor 9praf:
Pasaţi c$p*unile cu %i/erul sau faceţi un piureu- cu ajutorul unui toc$tor( Mateţi al#u*urile spu%$(
A%estecaţi c$p*unile- al#u*ul- #r.n"a e vaci *i eulcorantul- p.n$ ce co%po"iţia este aproape
o%o+en$(
A$u+aţi sucul e l$%.ie *i turnaţi a%estecul &ntr'o for%$ uns$- &n preala#il- cu ulei(


 Puneţi totul &n con+elator- ti%p e ?' ore- apro/i%ativ( Scoateţi c$p*unile cu 3^4 or$ &nainte e a fi
consu%ate(
Pentru a ie*i %ai u*or- treceţi for%a pe su# un curent e ap$ c$luţ$(
Serviţi'le cu un sos ecoraţi cu c$p*uni t$iate &n ou$(
Sosul2 a%estecaţi cu %i/erul 5@@ + e c$p*uni- &%preun$ cu 4 lin+uri e eulcorant praf *i cu sucul e
la 3^4 l$%.ie(

BAVAREZ/ DE ZMEUR/ CU &O&

Pe+r! 5H ?ersoa+e$
, K@@ + e "%eur$
, 6 +$l#enu*uri
,, ?5@lin+uri
cl e lapte
e eulcorant praf
, 5 foi e +elatin$ ali%entar$
)n%uiaţi foile e +elatin$ &n ap$ rece(
)ntr'o cratiţ$- #ateţi +$l#enu*urile *i a$u+aţi laptele( Puneţi co%po"iţia pe foc %oale *i l$saţi'o s$ se
&n+roa*e- p.n$ c.n se ia pe spatul$( >uaţi'o e pe foc(
A%estecaţi cu %i/erul "%eura- pentru a o#ţine un piureu a$u+aţi &nulcitorul( Scur+eţi +elatina *i
i"olvaţi'o &n cre%a cal$( A%estecaţi "%eura cu cre%a(
!urnaţi a%estecul &n for%a uns$ u*or cu ulei *i l$saţi'l s$ se &nche+e- la fri+ier- ti%p e cel puţin 34
ore(
Serviţi'l rece cu sos e "%eur$(
Sosul2 pasaţi cu %i/erul 5@@ + e "%eur$- a$u+aţi sucul'e l$%.ie *i 5^6 lin+ur$ e eulcorant(

B@
 Tala ,e "aerii
Pa+ina
PRE0A(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((((((3
CUVN! )NAIN!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((((((((((3
OMEI!A!E 1I CIVI>IAIE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((4
IN!RODUCERE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((5
CAPI!O>U> I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((K
;I!U> CA>ORII>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((((((((K
A( ORIGINEA !EORIEI CA>ORII>OR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((K
M( !EORIA
C( CA>ORII>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((K
EP>ICAIA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((?
CAPI!O>U> II((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((((((B
C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((B
A( PRO!EINE>E 9sau PRO!IDE>E:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((((((B
M( G>UCIDE>E 9sau TIDRAII DE CARMON:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((B
C( >IPIDE>E 9sau GRSI;I>E:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((((((3@
D( 0IMRE>E A>I;EN!ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((33
SURSE>E DE 0IMRE 9CE>U>O:
*i concentraţia lor la 3@@ + e ali%ente(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((33
REU;A!((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((34
C>ASI0ICAREA >IPIDE>OR- G>UCIDE>OR- G>UCIDO'>IPIDE>OR 1I A 0IMRE>OR
A>I;EN!ARE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((((((((34
C>ASI0ICAREA G>UCIDE>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((35
CAPI!O>U> III(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((36
CU; SE PRODUC I>OGRA;E>E )N ECES8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((36
A( INSU>INA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((((((((36
M( INGERAREA UNEI G>UCIDE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((36
C( INGERAREA UNEI G>UCIDE 1I A UNEI >IPIDE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((36
D( INGERAREA >IPIDE>OR SINGURE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((36
CAPI!O>U> IV((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((3?
GES!IONAREA DEPOI!E>OR DE GRSI;E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((3?
CAPI!O>U> V((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((((3
;E!ODA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((3
A( PIERDEREA )N GREU!A!E , 0AA I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((((((3
a( ATRU>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((3
#( PINEA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((((4@
c( 0INOASE>E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((4@
( 0RUC!E>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((44
e( A>COO>U>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((45
MU!URI>E DIGES!IVE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((46
MEREA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((46
VINU>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((46
f( CA0EAUA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((4K
+( >I;ONADE>E 1I M!URI>E ACIDU>A!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (4K
h( >AP!E>E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
i( SUCURI>E DE 0RUC!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((4? ((4K
PUNEREA )N AP>ICARE A 0AEI I(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((((((4?
;ICU> DEHUN(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((4?
PRNU>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((4B
0elul principal((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((4B
CINA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((53
GUS!AREA 9PICNICU>:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((54
DURA!A 0AEI I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((55
S REU;; PRINCIPII>E DE MA A>E 0AEI I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((55
;eniuri pentru cin$ 9proteino'Iipiice:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((((((((((5K

B3
 Diverse %eniuri +luciice per%ise &n fa"a I- ar reco%anate- &n special- pentru fa"a II(((((((((((((((((((5?
M( 0AA II2 ;ENINEREA ECTI>IMRU>UI PONDERA>((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((5?
REU;A!U> PRINCIPII>OR 0AEI II(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((65
EE;P>E DE ;ENIURI I>NICE DIN 0AA II- PEN!RU PS!RAREA ECTI>IMRU>UI
PONDERA> 1I A!ENUAREA AMA!ERI>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((((6K
Pri%a "i((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((((((((6K
A oua "i(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((6K
CAPI!O>U> VI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((6B
TIPOG>ICE;IA , MOA>A SECO>U>UI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((6B
CAPI!O>U> VII((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((K@
DIGES!IA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((((((((K@
ASPEC!U> !ETNIC A> PROM>E;EI DIGES!IEI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((((K@
3( Gura(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((K@
4( Sto%acul(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((K@
5( Intestinul su#ţire(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((((((K@
6( Intestinul +ros 9colonul rept- ascenent- transversal- st.n+ *i escenent:(((((((((((((((((((((((((((((((((((K3
A;ES!ECURI>E A>I;EN!ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((K3
CAPI!O>U> VIII((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((((((((K5
TIPERCO>ES!ERO>U>2 MO>I>E CARDIO'VASCU>ARE 1I DIE!E!ICA(((((((((((((((((((((((((((((((((K5
CO>ES!ERO>U> MUN 1I CO>ES!ERO>U> RU((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((K5
DOAHU> SANGUIN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((K5
RISCURI>E CARDIO'VASCU>ARE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((K6
!RA!A;EN!U> DIE!E!IC((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((K6
REU;A!U> ;SURI>OR CARE !REMUIE PUSE )N PRAC!IC DE CEI CARE AU
TIPERCO>ES!ERO>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((KK
CAPI!O>U> I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((K?
ATRU> ES!E O!RAV((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((K?
)NDU>CI!OARE SIN!E!ICE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((((((((K
CAPI!O>U>
CU; PU!EI((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
REDOMNDI UN AMDO;EN P>A!((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((((((((K ((((((((((((((((((K
;NCAI 0RUC!E>E PE S!O;ACU> GO>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((((K
CU; !REMUIE ;NCA!E 0RUC!E>E8(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((((((((((?@
A!ENIE >A SUCU> DE 0RUC!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((((((((?@
REGSII'V AMDO;ENU> P>A!((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((?3
CAPI!O>U> I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((?4
CU; !REMUIE TRNII COPIII8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((?4
O A>I;EN!AIE DE O CA>I!A!E DEP>ORAMI>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((?4
A>I;EN!E SUM S!RIC! SUPRAVEGTERE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((?4
!REMUIE )N>OCUI! ATRU> COPII>OR CU )NDU>CI!ORI8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((?6
;ESE>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((?6
;ICU> DEHUN(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((?6
PRNU>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((?K
GUS!AREA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((?K
CINA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((?K
CAURI PAR!ICU>ARE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((??
CAPI!O>U> II(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((?B
S>MII 0R A 0ACE SPOR!(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((?B
CAPI!O>U> III(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((((?
GREU!A!EA IDEA>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((?
CONC>UIE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((((?
ANEE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((((((4
ANEA Nr( 3((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((4
C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR PER;ISE 0AA I2 PIERDERE )N GREU!A!E(((((((((((((((((((((((4
ANEA Nr( 4((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((5
C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR PER;ISE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((((5
0AA II2 ;ENINEREA ECTI>IMRU>UI PONDERA>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((5
ANEA Nr( 5((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((6

B4
REE!E CU CIOCO>A!(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((6
SPU; DE CIOCO>A!((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((6
CRE;A 0ONDAN! CU CIOCO>A! A;RUIE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((6
ANEA Nr( 6((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((?
REE!E DIVERSE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((((?
ORE NEPRE>UCRA! CU RO1II(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((?
VINE!E GRA!INA!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((?
0>AN DE !ON CU SOS DE PRA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((
PA!EU DE ;ITA>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((((
SU0>EU 0R 0IN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((
RO1II U;P>U!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((B
;USACA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
SPU; DE !ON )N ASPIC((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((B
(((((((((B
!UR! DE CAS!RAVEI CU MRN DE VACI((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((
!UR!A DE CONOPID((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((
CP1UNI G>ACX(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((
MAVARE DE ;EUR CU SOS(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (((((((((((((((((B@
!a#la e %aterii(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((B3

B5