Resuscitarea Neonatală

Bazat pe Manualul de
Resuscitare Neonatală,
ediţia a 5-a
American Heart
Association
American Academy of
Pediatrics

1
 Trecere în Revistă şi Principiile
Reanimării
Conţinut:
• Factorii de risc pentru resuscitare
• Modificări fiziologice la naştere
• Tranziţia normală
• Tranziţia anormală
• Prematuri cu risc crescut
• Pregătirea pentru reanimare

2
 Paşii de bază în reanimare

Evaluarea răspunsului copilului la naştere

Intotdeauna 100%
necesare Ştergere, încălzire, aspirarea
secreţiilor, stimulare tactilă

Mai rar necesare Ventilaţie 10%

Mască şi balon
Masaj cardiac

Rar necesare 1%
Med.
3
 ABC-ul reanimării

Airway – Cale aeriană

Poziţionare şi aspiraţie
Breathing – Respiraţie
Stimulare pentru a respira
Circulation - Circulaţie
Evaluarea frecvenţei cardiace

4
Factori de Risc Asociaţi cu Nevoia
de Resuscitare
Factori de Risc Materni, Inainte de Naştere:
• Membrane rupte peste 18 ore
• Pre-eclampsie sau Eclampsie
• Diabet zaharat
• Anemie
• Epilepsie
• Infecţie maternă – streptococ grup B, HIV, etc.
• Travaliu prematur
• Naşteri multiple 5
 Factori de Risc Asociaţi cu Nevoia
de Resuscitare
Factori de Risc în Timpul Naşterii:
• Sângerare excesivă
• Prezentaţie pelviană
• Lichid amniotic meconial
• Anomalii ale ritmului cardiac fetal
• Prolabare sau circulară de cordon
• Travaliu precipitat sau prelungit
• Distocie a umerilor
• Operaţia cezariană
6
 Adaptarea termică
supraf.teg./kgc

0.1

0
adult
nou-nascut
70 kg 3 kg
1,7 m2 0,25 m2
0,025 m2/kg 0,08 m2/kg
In utero Ex utero
pierderi scăzute pierderi crescute
producere crescută de căldură producere limitată de căldură
7
 Echilibrul termic

Resuscitare
In utero
Producere crescută
de căldură
Temperatura fătului
este cu ½ C mai
mare decât a Ex utero
mamei Pierderi crescute
Nou-născutul la termen
pierde 2°C în primele 30
minute
8
 Adaptarea circulatorie

• Intrauterin, vasele
sanguine sunt în
vasoconstricţie Fluid în alveole 30 ml/kgc

• Fătul este dependent

de placentă pentru
schimburile gazoase
• Fluxul sanguin spre
plămâni este scăzut
• Fluxul sanguin este
deviat prin canalul
arterial
9
Modificări în Fluxul Sanguin la Naştere
• Clamparea CO
vasoconstricţia
sistemică determină
creşterea rezistenţei
vasculare sistemice
• Scade rezistenţa
vasculară pulmonară
→ vasele din ţesutul
pulmonar se
relaxează
• Creşte fluxul sanguin
în plămâni 10
Modificări în Fluxul Sanguin la Naştere

• Nivelul sanguin
de oxigen creşte
• PG endoteliale
sunt metabolizate
• Canalul arterial
începe să se
închidă
• Sângele curge
către plămâni
pentru a prelua
oxigenul 11
 Adaptarea respiratorie

• Lichidul pulmonar
părăseşte alveolele -
2/3 este resorbit în
circulaţia sistemică
venoasă şi limfatică,
1/3 este eliminat
mecanic prin
comprimarea toracelui
• Lichidul este înlocuit
de aer în alveole
12
 Adaptarea respiratorie

• Se formează volumului pulmonar rezidual

• Se formează suprafaţa de schimburi
alveolo-capilare
• Stimularea beta-adrenergică antrenează
secreţia masivă de surfactant de către
pneumocitele de tip II
• Proprietăţile tensioactive ale surfactantului
stabilizează capacitatea reziduală funcţională

13
 Lichidul pulmonar şi travaliul
TTN (%) BMH (%)
75%
15%
10%
5% 50%
0%
40%

30% 25%
20%
8% 4% 8% 4%
0% 0

TTN (%) 30 32 34 36 38 40
sapt sapt sapt sapt sapt sapt
Nastere naturala Cezariana
14
 Tranziţia normală

• Fără meconiu
• Ţipă/respiră
• Tonus muscular
bun
• Nou-născut la
termen

15
 Tranziţie anormală
• Respiraţii ineficiente
pentru a forţa eliminarea
lichidului din alveole
ventilaţie inadecvată.
• Hipoxia şi ischemia pot
cauza bradicardie sau Oxigenare deficitară
contractilitate cardiacă
deficitară perfuzie Metabolism anaerob
inadecvată.
Leziuni cerebrale, ale
organelor interne, deces.
16
 Tranziţia anormală
• În primele momente ale lipsei de oxigen, nou-născutul
intră într-o perioadă iniţială de respiraţii rapide, urmată
de apnee primară şi scăderea FC.
• Dacă lipsa de oxigen se prelungeşte, nou-născutul intră
în apnee secundară, acompaniată de scăderea FC şi
TA.

17
 Tranziţie anormală

• Gasping, respiraţie ineficientă sau absentă

• Tonus muscular scăzut
• Cianoză centrală
• Toţi au nevoie de ventilaţie asistată 18
Nou-născuţii prematuri au risc crescut

• Plămâni imaturi, deficit de surfactant – risc crescut

de detresă respiratorie
• Pierdere de căldură crescută şi control deficitar al
temperaturii
• Infecţie posibilă
• Risc de hemoragie cerebrală
• Hipotonia muşchilor respiratori
19
• Leziuni organice determinate de administrarea O2
 Pregătirea pentru naştere

• Echipament de bază:
• Sursă de căldură
• Scutece/prosoape
• Aspiraţie
• Balon şi mască
• O persoană antrenată în
reanimarea neonatală
20
La fiecare naştere trebuie să
fie prezentă cel puţin o
persoană a cărei principală
responsabilitate să fie nou-
născutul şi care este capabilă
să efectueze reanimarea.

21
 Evaluare
• Respiraţii
• Frecvenţă cardiacă
• Culoarea tegumentelor

• Culoarea tegumentelor nu reprezintă un

parametru obiectiv pentru evaluarea nevoii de
resuscitare → nu se mai foloseşte în evaluarea
iniţială!
• Pentru evaluările ulterioare se recomandă
utilizarea pulsoximetriei.
22
 Evaluare

• Nu asteptaţi evaluarea scorului Apgar la 1 minut!

• Scorul Apgar nu se foloseşte pentru a determina
nevoia de reanimare, paşii necesari sau
momentul folosirii acestora.
• Scorul Apgar evaluează statusul general al nou-
născutului şi răspunsul acestuia la manevrele de
reanimare.

23
Airway – Cale aeriană

24
 Paşii Iniţiali
Primele 30 de secunde

Conţinut:
• Ocupaţi-vă de meconiu, dacă este
prezent
• Asiguraţi căldură
• Asiguraţi patenţa căii aeriene
• Aspiraţi gura şi nasul
• Ştergeţi, stimulaţi şi repoziţionaţi capul
• Evaluaţi
25
Meconiu

26
 Meconiu

După naştere • Aspiraţi imediat

PAŞI Da întrebaţi: Nu gura şi nasul
INIŢIALI E nou-născutul •Aspiraţi intratraheal
viguros şi •Continuaţi cu
respiră? paşii iniţiali

Aspirarea oro-faringiană intrapartum

(manevra DeLee) nu scade incidenţa
sindromului de aspiraţie de meconiu,
întrucât 80% din cazurile de SAM au
debut antepartum. 27
 Asiguraţi căldură

Plasaţi copilul într-un mediu cald:

• Suprafaţă caldă, pături calde
• Evitaţi curenţii de aer
• Lampă încălzitoare
• Sursă radiantă, dacă este disponibilă
• Îngrijire piele la piele, în îngrijirea de
rutină
28
 Asiguraţi căldură
• Nou-nascutul prematur este mai predispus
la termoliză.
• VG < 28 săptămâni sau GN < 1500 grame:
• Acoperirea cu pungi de polietilenă
• Ingrijire pe saltele exoterme
• Temperatura în SN ~ 26 C.

29
 Poziţionarea căii aeriene

Poziţionarea corectă a nou-născutului facilitează alinierea faringelui

posterior, a laringelui şi a traheei, ceea ce va îmbunătăţi ventilaţia. 30
 Aspirarea gurii şi a nasului

Pară de aspiraţie/sondă:
• Aspiraţi întâi gura şi apoi nasul
(G înainte de N)

Dacă nu există o pară de aspiraţie:

• Curăţaţi secreţiile cu o compresă
caldă, uscată

Nu aspiraţi adânc cu para sau sonda

de aspiraţie!
Poate apărea reflex vagal
bradicardie din cauza aspiraţiei
prea adânci

Nu aspiraţi mai mult de 5 secunde 31

Ştergerea copilului

32
Stimulare tactilă

Lovirea plantelor
Frecarea spatelui

33
 Nu stimulaţi prin:

• Lovirea spatelui sau feselor

• Compresia cutiei toracice
• Flectarea forţată a coapselor pe abdomen
• Dilatarea sfincterului anal
• Comprese sau băi calde şi reci
• Scuturare

34
 Paşii iniţiali
• Nu insistaţi mai mult de 30 secunde cu
manevrele iniţiale de reanimare
• Paşii iniţiali pot fi folosiţi doar în perioada
de apnee primară. (Respiratie rapida)
Apnee
prim ara

200
Ritm c ardiac
150
100
0
Tim p

40 Presiune sa ng hina
20
O

Tim p
35
 Cum vă prioritizaţi acţiunile

Evaluarea se bazează pe:

• Respiraţie (respiră sau plânge)
• Frecvenţa cardiacă
• Saturaţie
DECIZIE
EVALUARE

ACŢIUNE

36
 Evaluaţi respiraţiile
Ascultaţi ambele câmpuri
pulmonare cu stetoscopul
DA
• Respiraţie fără efort/plâns
NU
•Dacă respiraţiile sunt superficiale,
gaspuri sau pacientul nu respiră deloc,
administraţi ventilaţie cu presiune pozitivă

37
 Evaluaţi frecvenţa cardiacă
• Palpaţi pulsul la baza cordonului
ombilical sau ascultaţi cu
stetoscopul
• Număraţi timp de 6 secunde şi
apoi înmulţiţi rezultatul cu 10
Exemplu:
Dacă ați numărat 13 bătăi în timp de 6
secunde frecvenţa cardiacă a copilului va fi
13 x 10 = 130
• Frecvenţa cardiacă < 100 bpm
necesită ventilaţie cu presiune
pozitivă
38
 Evaluaţi saturaţia
• Valori acceptate ale SaHbO2 preductale:
• 1 minut → 60 – 65 %
• 2 minute → 65 – 70 %
• 3 minute → 70 – 75 %
• 4 minute → 75 – 80 %
• 5 minute → 80 – 85 %
• 10 minute → 85 – 95 %

39
 Oxigen în flux liber

• Dacă copilul respiră şi are

FC > 100 bpm, dar există
cianoză centrală persistentă,
administraţi oxigen în flux
liber.
• Flux de aproximativ 4-10
L/min
• Dacă O2 nu este disponibil,
utilizaţi ventilaţie cu presiune
pozitivă (mască şi balon)
40
Diagramă de Flux a Reanimării
Paşii iniţiali

41
Breathing – Respiraţie

42
 Când ventilaţi?
Copilul respiră?
Care este frecvenţa
cardiacă?
Care este saturaţia?
• Nu respiră sau

30 secunde
•FC <100, sau
•Saturaţie ↓?

•Administraţi ventilaţie cu presiune pozitivă?

•Verificaţi dacă frecvenţa cardiacă creşte
•Corectaţi problemele
•Administraţi oxigen dacă este disponibil

43
 Ventilaţie cu Presiune Pozitivă
Următoarele 30 de Secunde
Cuprins:
• Când să ventilaţi
• Balonul auto-gonflabil şi masca
• Caracteristici importante ale măştilor
faciale
• Testarea măştii şi balonului
• Pregătirea pentru ventilaţie cu presiune
pozitivă
• Ce se întâmplă dacă starea copilului nu
se îmbunătăţeşte 44
 Ventilaţie

Ventilarea plămânilor
este cel mai important
şi eficient pas al
resuscitării.
45
 Când ventilaţi?
Copilul respiră?
Care este frecvenţa
cardiacă?
Care este saturaţia?
• Nu respiră sau

30 secunde
•FC <100, sau
•Saturaţie ↓?

•Administraţi ventilaţie cu presiune pozitivă?

•Verificaţi dacă frecvenţa cardiacă creşte
•Corectaţi problemele
•Administraţi oxigen dacă este disponibil

46
 Echipamente de ventilaţie cu
presiune pozitivă

• Balon autogonflabil
• Balon de anestezie, destins de flux
(Jackson-Reys)
• Resuscitator cu piesă în T, controlat de
flux şi limitat de presiune (Neo-PUFF)

47
 Balonul autogonflabil
Avantaje:
• Se destinde întotdeauna după ce este comprimat
• Valva de suprapresiune minimizează riscul de
hiperinflaţie
Dezavantaje:
• Funcţionează fără sursă de gaz → asiguraţi-vă că
oxigenul este conectat
• Necesită etanşeizarea măştii pe faţă pentru distensia
plămânilor
• Necesită rezervor de oxigen pentru administrarea
concentraţiilor mari de oxigen
• Nu poate fi folosit pentru administrarea oxigenului în
flux liber
• Nu poate fi folosit pentru CPAP. Nu realizează PEEP
fără valva specială. 48
Principalele Părţi ale Balonului şi Măştii

49
 Balonul de anestezie
Avantaje:
• Administrează concentraţii de oxigen între 21% şi
100%, în funcţie de sursă.
• Uşor de verificat etanşeizarea măştii pe faţa nou-
născutului.
• Poate fi folosit pentru administrarea oxigenului în flux
liber.
Dezavantaje:
• Necesită o sursă de gaz comprimat.
• Necesită etanşeizarea măştii pe faţă pentru a rămâne
destins.
• De obicei nu are valvă de suprapresiune.
• Are valvă de control al fluxului pentru reglarea presiunii
50
Balonul de anestezie

51
 Resuscitatorul cu piesă în T
Avantaje:
• Presiune administrată constant
• Control al presiunii inspiratorii maxime şi al PEEP
• Poate administra oxigen 100%
• Reanimatorul nu oboseşte
Dezavantaje:
• Necesită sursă de gaz comprimat
• Etanşeizarea măştii pe faţă e necesară pentru
distensia pulmonară
• Reanimatorul nu poate „simţi” complianţa pulmonară
• Necesită ajustarea presiunilor înainte de folosire
• Modificarea presiunilor în timpul utilizării este dificilă.
52
Resuscitatorul cu piesă în T

53
Aerul atmosferic poate fi folosit în
resuscitarea nou-născutului la
termen

Aer către pacient

54
 Folosirea aerului atmosferic în
resuscitare
• Dovezile existente sunt insuficiente pentru
precizarea concentraţiei de oxigen de
folosit în resuscitarea neonatală.
• Prioritatea este distensia alveolară.
• Dacă resuscitarea este iniţiată cu oxigen
în concentraţie mai mică de 100% şi nu
există îmbunătăţiri considerabile după 90
secunde de administrare, este necesară
folosirea oxigenului 100%. 55
 Folosirea măştii şi balonului

Presiunea este determinată de 3 factori:

1. Cât de tare este comprimat balonul
2. Soluţiile de continuitate între mască şi faţă
3. Set-point-ul valvei de suprapresiune

56
 Testarea balonului şi măştii

• Simţiţi presiune în
palmă?

• Se deschide valva
de suprapresiune?

57
 Aşezarea măştii pe faţă

Corect: Acoperă gura,

nasul şi bărbia

Incorect:
Prea mare - acoperă ochii
şi se întinde peste bărbie

Prea mică - nu acoperă

gura şi nasul
58
 Aşezarea măştii pe faţă

• Poziţionarea
corectă: acoperă
gura, nasul şi
vârful bărbiei, dar
nu ochii
• Poziţionare
corectă pentru
ventilaţie asistată
59
 Pregătire pentru ventilaţia cu
presiune pozitivă

• Selectaţi masca de
dimensiuni corecte
• Aspiraţi calea aeriană
• Poziţionaţi capul
• Poziţionaţi-vă la capul
sau pe o parte a
bolnavului pentru a
observa în permanenţă
toracele
60
 Folosirea eficientă a balonului

• Primul semn al unei ventilaţii adecvate este

creşterea frecvenţei cardiace
• Aplicaţi suficientă presiune pentru a crea o
ridicare şi o coborâre observabilă, uşoară a
toracelui.
• Zgomote respiratorii bilaterale
• Creşterea saturaţiei şi a frecvenţei cardiace
• Respiraţiile iniţiale ar putea necesita presiuni
mai crescute (30-35 cm H2O)
• Dacă copilul pare să aibă respiraţii foarte
adânci, este folosită prea multă presiune
61
Cu ce frecvenţă trebuie să comprimaţi
balonul?

40-60 respiraţii pe minut

Număraţi cu voce tare: ―Respiră—doi—trei‖

62
 Semne de Ameliorare

1. Frecvenţa cardiacă în creştere (>100)

2. Creşterea saturaţiei

3. Respiraţie spontană sau plâns

4. Îmbunătăţire a tonusului muscular

63
 Se administrează o cantitate
adecvată de oxigen?
Dacă este disponibil, se administrează
oxigen 100%.
• Este tubulatura de oxigen ataşată la balon şi
sursa de oxigen?
• Este sursa de gaz deschisă?
• Este rezervorul de oxigen ataşat?
• Există oxigen în balon?
Dacă oxigenul 100% nu este disponibil,
administraţi ventilaţie cu presiune pozitivă
folosind aer atmosferic! 64
Ventilaţia cu presiune pozitivă este
necesară mai mult de 2 minute
• Este necesară inserţia unei sonde oro-
gastrice pentru
decomprimarea stomacului

• Distensia gastrică poate:

• Ridica diafragmul, ceea ce împiedică
expansiunea pulmonară completă
• Cauza regurgitaţii şi aspirarea conţinutului
stomacului în trahee
65
 CPAP precoce
• În cazul în care:
• nou-născutul are respiraţii spontane, dar cu semne de efort
respirator
• nou-născutul menţine cianoză generalizată în ciuda
administrării de oxigen în flux liber
• Avantaje:
• Mai puţine intubaţii şi ventilaţii mecanice
• Mai puţin surfactant exogen administrat
• Durată mai scurtă a ventilaţiei mecanice
• Dezavantaje:
• Creşte riscul de supradistensie pulmonară pneumotorax
66
67
 Cheia Succesului

Stabilirea unei
ventilaţii eficiente
este cheia a aproape
tuturor reanimărilor
neonatale încheiate
DECIZIE
cu succes!
EVALUARE

ACŢIUNE

68
Circulation - Circulaţie

69
 Masajul cardiac extern

 Trebuie să fie însoţit de ventilaţie

 Comprimă cordul pe coloana
vertebrală
 Creşte presiunea intratoracică

Îmbunătăţeşte temporar circulaţia

70
Masaj cardiac extern - indicaţii

71
Masajul cardiac extern
• 2 tehnici:
 Tehnica policelor
– Perfuzie coronariană mai bună
– Intoarcere venoasa superioara
– Mai puţin obositoare
– Control mai bun al profunzimii
compresiilor

 Tehnica celor două degete

– Mai uşor de efectuat de către un
singur reanimator
– Mai bună pentru mâini mici
– Permite accesul la ombilic pentru
72
administrarea medicaţiei
 Masajul cardiac extern - tehnica
• Plasarea degetelor pe stern, deasupra
apendicelui xifoidian, sub linia intermamelonară
• Alternanţa 3 compresiuni – 1 ventilaţie
• 120 manevre/minut (90 compresiuni toracice +
30 ventilaţii)
• Deprimarea sternul cu 1/3 din diametrul antero-
posterior al toracelui
• Durata compresiei mai scurtă decât durata
eliberării de sub compresie
• După 30 secunde reevaluare
73
Masajul cardiac extern - complicaţii

• Fracturi costale

• Rupturi hepatice,
splenice

74
 Intubaţia endotraheală – indicaţii

 Meconiu prezent şi nou-născutul nu e

viguros
 Este nevoie de ventilaţie cu presiune pozitivă
prelungită
 Ventilaţie cu mască şi balon ineficientă
 Este necesară administrarea de Adrenalină
 Indicaţii speciale: prematuritatea,
administrarea de surfactant, hernia
diafragmatică 75
 Sondele endotraheale
• Diametru uniform, fără balonaş
• Mărimea sondei se selectează pe baza
greutăţii nou-născutului
Mărimea sondei (mm) Greutatea Vârsta gestaţională
(diametru intern) (g) (săpt)
2.5 Sub 1000 Sub 28
3.0 1000-2000 28-34
3.5 2000-3000 34-38
3.5-4.0 Peste 3000 Peste 38
76
 Laringoscopul
• Lamă dreaptă (Miller)
• Lungimea lamei în funcţie de greutatea
nou-născutului:
• No.0 – greutate < 3000 grame
• No.1 – greutate > 3000 grame

• Întotdeauna în mâna stângă!

77
Anatomia Căilor Aeriene Superioare
Glota Epiglota

Corzi
Esofag vocale

78
 Intubaţia endotraheală
Semne ale poziţiei corecte a sondei:
 Toracele se ridică la fiecare respiraţie
 Zgomote respiratorii în ambele câmpuri
pulmonare
 Fără distensie gastrică cu ventilaţia
 Condens de vapori în interiorul sondei în timpul
expiraţiei
 Modificarea culorii (violet → galben) pe
detectorul de CO2 79
 Localizarea sondei în trahee
• Măsurătoarea vârf-buză
Adâncimea introducerii
Greutatea (kg) (cm de la buza superioara)
1* 7
2 8
3 9
4 10
* Nou-născuţii cântărind sub 750 g pot necesită o introducere de numai 6
cm.

80
 Localizarea sondei în trahee
• Confirmarea radiologică

Plasarea corecta a sondei de Plasarea incorecta a sondei cu

intubatie cu varful in traheea mijlocie varful in bronhia principala dreapta
81
Limitarea hipoxiei în timpul intubaţiei

• Administraţi ventilaţie cu presiune pozitivă

înaintea manevrei
• Administraţi oxigen în flux liber în timpul
intubaţiei
• Limitaţi încercările de intubaţie la 20
secunde
• Analgezie (opiacee), relaxare (curarizante)

82
 Medicaţia - adrenalina

 Creşte forţa şi frecvenţa

contracţiilor cardiace
 Vasoconstricţie
periferică
• Pe sonda endotraheală
• Pe cateterul venos
ombilical (de elecţie)
• NU este indicată
înaintea restabilirii
ventilaţiei adecvate
83
 Adrenalina
• Răspuns inadecvat (FC < 60 bpm):
Se verifică eficacitatea:
 Ventilaţiei

 MCE

 Intubaţiei traheale

 Administrării adrenalinei

Se ia în considerare posibilitatea existenţei:

 Hipovolemiei

 Acidozei metabolice severe 84

 Expansiune volemică
• TRC > 3 secunde
• Istoric de hemoragie
intrapartum

• Recomandat:
Ser fiziologic
• Soluţii acceptate:
• Soluţie Ringer Lactat
• Sânge O-negativ
 Administrare lentă!!!
85
 Volum expander
Semne care indică re-expansionarea
volemică:
 Creşterea tensiunii arteriale
 Puls întărit
 Paloarea se atenuează

Dacă hipovolemia persistă:

 Se repetă administrarea de volum-expanderi
 Se administrează bicarbonat de sodiu pentru
suspiciunea existenţei acidozei
86
 Bicarbonat de sodiu

• Utilizare
controversată
• Se utilizează numai
după ce instituie o
ventilaţie adecvată

87
 Situaţii speciale
Aspiraţia de meconiu:
- Aspirarea traheei pe lama de laringoscop.
- se intubează doar dacă nou-născutul este deprimat şi LA
“în piure de mazăre”
- Nu se stimulează tactil!
Malformaţii ale CRS
• Secvenţa Pierre-Robin - decubit ventral (IOT)
• Atrezia choanală bilaterală - pipă Guedel (IOT)
Hernia diafragmatică:
• IOT, sondă orogastrică pentru decomprimare
88
 Complicaţiile reanimării
• Hipertensiune pulmonară
• Pneumonia
• Hipotensiunea
• Dezechilibrul hidric
• Apneea şi convulsiile
• Hipoglicemia
• Dificultăţi în alimentaţia enterală

89
 Riscurile prematurului reanimat
• Hipotermia
• Detresa respiratorie prin deficit de
surfactant
• Hemoragia intracraniană
• Hipoglicemia
• Enterocolita ulcero-necrotică
• Retinopatia şi displazia bronho-pulmonară
• Anemie, trombocitopenie
90
Resuscitarea nou-nascutului prematur
• Mentinerea echilibrului termic
• Administrarea precoce de surfactant dupa
reanimare completa
• Evitarea PEEP ↑ (8-12 cm H2O) in timpul
administrarii CPAP → risc crescut de
pneumotorax si hemoragie
intraventriculara
• Administrare lenta de lichide i.v.
91
 Când oprim reanimarea?

• Dacă nu este detectată frecvenţa cardiacă după 10

minute de reanimare completă şi adecvată şi dacă nu
este confirmată o altă cauză a compromiterii stării nou-
născutului, este probabil mai potrivit ca eforturile de
reanimare să fie oprite. Datele actuale indică faptul că
după 10 minute de asistolie este improbabilă
supravieţuirea nou-născutului sau că rarii supravieţuitori
vor suferi sechele neurologice severe.
• In continuare, nu se fac precizari privind continuarea
reanimarii in cazul nou-nascutilor cu FC persistenta < 60
bpm.
92
 Când oprim reanimarea?
• Nu există nici un fel de obligaţie de a continua suportul vital
după reanimare dacă judecata clinicianului experimentat
susţine că aceasta nu este în interesul nou-născutului.
Decizia de a întrerupe suportul vital şi de a iniţia îngrijirea
paliativă trebuie luată de comun acord cu părinţii.
• Evaluarea intereselor nou-născutului este dependentă de
circumstanţele individuale ale fiecărui caz. Recomandările
privind reanimarea trebuie interpretate în funcţie de
estimările regionale de supravieţuire a acestor nou-născuţi.
Neonatologul va menţiona părinţilor posibilitatea
modificării deciziilor în funcţie de condiţiile întâlnite în sala
de naşteri şi de estimarea postnatală a vârstei gestaţionale.
93
Când nu se iniţiază reanimarea?

 Nou-născuţi cu GN şi VG extrem de
mici (< 400 grame, < 23 săptămâni) şi
care nu prezintă semne evidente de
viaţă

 Anencefalia

 Produs de concepţie cu trisomie 13

(sindrom Patau) sau 18 (sindrom
Edwards)
94
 Zona gri
• Este unanim acceptata reanimarea nou-nascutilor cu VG >
25 saptamani si GN > 600 grame.
• Deşi rata supravieţuirii nou-născuţilor cu vârste de gestaţie
cuprinse între 23 şi 25 săptămâni creşte cu fiecare zi de
sarcină, incidenţa disabilităţilor neuro-developmentale
moderate sau severe la această categorie de nou-născuţi
este mare.
VG > 25 saptamani VG 23-25 săptămâni VG < 23 saptamani,
si GN > 600 grame. GN 400-600 grame GN < 400 grame.

Experienta clinicianului 95
decizia părinţilor
 Rolul parintilor
• Părinţii sunt consideraţi factorii decizionali optimi pentru copiii lor.
Pentru ca părinţii să poată lua decizii responsabile, ei au nevoie de
informaţii relevante, clare şi oneste asupra riscurilor şi beneficiilor
fiecărei opţiuni terapeutice. Ei trebuie să aibă timp să cântărească
atent fiecare opţiune, să pună întrebări suplimentare şi să caute
opţiuni alternative.
• Nevoia de reanimare este de cele mai multe ori o urgenţă
neaşteptată, cu slabe şanse de a obţine un consimţământ cu
adevărat informat în timp util, înaintea începerii manevrelor de
resuscitare. Nesiguranţa privind existenţa anomaliilor congenitale,
vârsta exactă de gestaţie, probabilitatea de supravieţuire şi
potenţialele sechele severe pot face ca decizia părinţilor privind
interesele copilului lor să fie dificilă înaintea naşterii
• În condiţii asociate cu o rată crescută a supravieţuirii şi o rată
acceptabilă a morbidităţilor, reanimarea este aproape întotdeauna
96
indicată, indiferent de decizia parintilor..
 Dileme etice
• Dacă părinţii sunt nesiguri în privinţa etapelor următoare
sau dacă examinarea postnatală sugerează că
estimarea obstetricală a vârstei gestaţionale este
incorectă, reanimarea iniţială şi suportul vital provizoriu
permit colectarea informaţiilor clinice complete şi o
şansă în plus de a revizui situaţia împreună cu părinţii
care pot decide întreruperea suportului vital.
• Acest scenariu este preferabil celui în care decizia
iniţială de a nu reanima este revizuită şi reanimarea
agresivă este iniţiată după câteva minute de la naştere
din cauza unei schimbări de plan. Dacă nou-născutul
supravieţuieşte reanimării tardive, riscul de sechele este
mai mare. 97
Cum putem lucra ca o echipă?
 Rolurile în timpul reanimării
primele 30 de secunde

Persoana Nr.1 (lider) Persoana Nr.2 (asistent)

• Obţine informaţii
• Poziţionarea capului
• Curăţă cavitatea bucală
• Aspiră gura şi nasul
• Stimulează
• ajută la poziţionarea
copilului
• administrează O2 când
este necesar
• şterge copilul
• stimulează
• schimbă scutecele ude

---------30 secunde---------- ---------30 secunde----------

 Roluri în timpul resuscitării
următoarele 30 de secunde

Persoana Nr.1 (lider) Persoana Nr.2 (asistent)

• Ventilaţie pe mască şi
balon
• Controlează viteza
Ventilaţiei
• Evaluează mişcările
toracelui
• Asigură oxigen după cum este
necesar
• Ascultă – Zgomotele
respiratorii
•Şterge continuu copilul
•Introduce o sondă gastrică
după cum este necesar

--------30 de secunde------- --------30 de secunde----------

De ce nu e suficient doar să ştim?
• Reanimarea necesită muncă de echipă

• Munca de echipă necesită:

– Aceleaşi obiective

– Aceleaşi informaţii

– Comunicare

– Coordonare
 Care sunt cauzele pentru eşecul
reanimării ?

• Nu există cunoştiinţe
• Nu există abilităţi
• Comunicare deficitară
• Nu există disciplină
• Panică – Se pierde timpul
 Disciplină
Rolurile trebuie clar definite

• Cine verifică echipamentul?

• Cine este responsabil?
• Cine are grijă de respiraţii?
• Cine verifică frecvenţa cardiacă?
 Concluzii

• Pregătire înainte de fiecare naştere

• Cunoştinţele nu sunt suficiente
• Munca în echipă este esenţială
• Ventilaţie, Ventilaţie, Ventilaţie
• Antrenament pentru fiecare din cei care
participă la naştere
• Învăţaţi făcând practic, nu ascultând