econstructiva a buzelor, pleoapelor, nasului, urechilor, paralizia faciala,

malformatiile fetei).

TEMA 10- Escare de decubit.

TEMA 11- Elemente de oncologie a tegumentului si partilor moi.

TEMA 12- Traumatismele complexe ale extremitatilor

TEMA 13- Chirurgie estetica. Elemente de chirurgie estetica (a fetei: rinoplastii,

blefaroplastii, lifting facial; a sanilor:
augmentare, reductie, ridicare; a siluetei: lipoaspiratie, abdominoplastie).

TEMA 14- Reconstructia sanului

Chirurgie plastica,estetica,reconstructiva-
Programa analitica LP
1. Anamneza si examenul clinic al pacientilor din domeniul chirurgiei plastice,
microchirurgiei
reconstructiveIntroducere (cicatrizarea plagilor cutanate: descriere, urmarire,
cicatrici patologice) .

2. Evaluarea rezultatelor postreconstructie in Chirurgia Plastica-Microchirurgia

Reconstructiva pe
grupe de afectiuni.
3.Prezentare de cazuri din domeniul defectelor de parti moi si/sau osoase
specifice.

4.Prezentare de cazuri din domeniul arsurilor si transplantului de piele.

5. Prezentare de cazuri din domeniul microchirurgiei reconstructive a mainii.

6. Prezentare de cazuri din domeniul chirurgiei plastice a fetei: traumatisme ale

fetei, chirurgia
reconstructiva a buzelor, pleoapelor, nasului, urechilor, paralizia faciala,
malformatiile fetei.

7. Prezentare de cazuri din domeniul chirurgiei estetice (a fetei: rinoplastii,

blefaroplastii, lifting
facial; a sanilor: augmentare, reductie, ridicare; a siluetei: lipoaspiratie,
abdominoplastie).

8. Prezentarea Salii de operatie si a intrumentarului specific utilizat in

chirurgia plastica, estetica si
reconstructiva.

9. Exercitii practice pe tipuri de suturi la nivelul tegumentului

10.Prezentarea intrumentarului medical utilizat in microchirurgia reconstructiva

(microscop optic si
intrumentarul de microchirurgie).

11. Exersarea suturilor microchirurgicale la microscopul optic.

12. Participarea la interventii chirurgicale atat intraoperator cat si prin

transmisiune in direct.

13. Studiul anatomic si exersarea unor tehniPe de alta parte, pentru evitarea
lezarii ramului temporal al nervului
facial, limita inferioara a lamboului a fost astfel aleasa �nc�t sa fie situata
�ntotdeauna deasupra unei linii �ntre tragus si cantusul orbitar extern.
Aceeasi opinie o are si NAYAK (2004) iar ABUL-HASSAN (1986) si
ELLIS (19

91) arata ca lezarea nervului facial poate fi usor evitata daca disectia
se opreste la o distanta de 2 cm de arcada zigomatica.
LAI (2000), din aceleasi motive, prefera sa termine disectia la nivelul
limitei dintre pielea glabra si cea cu par.
O disectie atenta si o respectare a reperelor anatomice va evita lezarea
definitiva a nervului facial. In cazul �n care apar contuzii la acest nivel,
acestea permit o refaceremala a functiilor nervoase.
De la nivel pretragian, clasic, pentru lambourile fasciale linia de incizie
este �n forma literei �T�, ori �n �Y� (AHMET, 1999). O alta varianta
este cea �n forma de �S� italic (BISWAS, 2001).
Am preferat sa efectuam incizia cutanata de la nivelul scalpului �n
forma literei �J� invers. Acest tip de incizie a tegumentului si de disectie a
tegumentului de pe fascie nu l-am mai �nt�lnit �n nici una dintre lucrarile
publicate la care am avut acces.
De la nivelul 1/3 inferioare a regiunii temporale, incizia vine oblic
spre posterior urc�nd apoi spre linia mediana, cu care devine paralela la o
distanta variabila �n functie de necesitatile de lungime ale lamboului.
Victor-Vlad Costan, Dan Gogalniceanu, Carmen Vicol, Eugenia Popescu
56
Aceasta incizie permite, pe de o parte, obtinerea abord mai sigur
spre pedicului vascular, cu diminuarea riscului de lezare a acestuia; pe de
alta parte, consideram ca �n acest mod putem disimula mai usor cicatricea
�n cazul pacientilor care prezinta alopecie.
Marea dificultate a recoltarii acestui lambou este reprezentata de
faptul ca nu exista un plan natural de separatie �ntre tegument si fascia
subjacenta. Disectia va fi realizata la nivelul hipodermului. Exita doua aspecte
de care este obligatoriu sa se tina cont:
- un plan de disectie plasat prea superficial va leza bulbul firelor
de par. Acest incident va fi urmat de aparitia alopeciei la nivelul
zonei donatoare. De asemeni pot apare perforatii la nivelul tegumentului,
incident totusi putin important din punct de vedere
al consecintelor postoperatorii.
- un plan de disectie prea profund risca sa lezeze vascularizatia
lamboului. Cele mai expuse lezarii sunt venele deoarece sunt
plasate deasupra planului arterial pe de o parte, iar pe de alta
parte deoarece au diametrul ceva mai mare comparativ cu al arterei
corespunzatoare si un perete cu rezistenta mai mica (Fig.
I.5.4). Cu c�t vasele lezate sunt mai aproape de arcada zigomatica,
cu at�t va fi compromisa vascularizatia dintr-o zona mai mare
a lamboului, eventual din �ntregul lambou.
NAYAK (2004) considera ca pentru a fi siguri de faptul ca bulbii
firelor de par nu au fost afectati, este esential ca la nivelul dermului sa ram�na
o cantitate de grasime. Astfel, sansele de aparitie a alopeciei cicatriceale
postoperatorii pot fi minimizate.