Sunteți pe pagina 1din 48

RADU GROZESCU

Fotografii mai bune 



direct din aparat

Cum fotografiez:

Peisaje
v.1.1
1/5” f:8.0 iso: 100 18 mm-crop
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Cuprins Problema reală la peisaje 

Aparatura: Modul manual nu este tehnica fotografică, 

Aparatul ci identificarea peisajului 

Focalizarea și prezența fotografului 

Obiectivele
Balansul de alb în momentul optim.
Setările:
Aspectul imaginii
Imagine bună
Setările de bază Formate imagine
Varianta simplificată Filtre foto
Expunerea: Declanșarea
Timpul de expunere Perspectiva
Diafragma Tips & Tricks
Profunzimea (DOF)
Sensibilitatea Cursuri foto
Moduri de expunere E-books
1/250” f:8.0 iso: 100 70 mm-ff
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
despre mine

Am luat primul contact cu fotografia la 12 ani, pe vremea fotografiei 



pe film alb/negru și a laboratorului clasic, cu un aparat Smena 8M.
În 1987 am început să public în presă, apoi, între 1990 și 1994 

am fost fotoreporter angajat la diferite ziare și reviste.
Cu 6 ani înaintea răspândirii aparatelor digitale am devenit fotograf
independent şi am lucrat ca fotograf profesionist pentru clienţi
comerciali şi reviste, fiind specializat în fotografii de prezentare
pentru companii (corporate photography).
Am început să predau seminarii foto în 2009 și cursuri foto în 2011.
În prezent lucrez cu DSLR-uri Nikon dar am și aparatură Canon www.radugrozescu.ro
pentru curs, iar recent am adăugat și echipament Sony mirrorless.

Cuprins
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins
1/100” f:8.0 iso: 100 105 mm-crop
© www.RaduGrozescu.ro
Cum fotografiez: Peisaje
Acest E-book este adresat pasionaților de fotografie aflați la
început care doresc să fotografieze peisaje în călătoriile lor.
Tehnicile și noțiunile din material sunt prezentate într-o
manieră extrem de simplificată și aplicabilă în special la
peisaje ziua. Sper că va fi de folos în special începătorilor.
Tratarea cât de cât completă a problemelor prezentate ar
duce la un volum mult prea mare de informație care nu ar
mai fi parcurs tocmai de publicul țintă al lucrării.
Materialul cuprinde o trecere în revistă a aparaturii utilizate
în mod curent și a tehnicii fotografice care ne poate ajuta să
obținem fotografii cât mai bune direct din aparat.
Cuprinsul este navigabil, un Click ne va trimite în pagina
respectivă. Din orice pagină ne putem întoarce la Cuprins
cu un Click pe textul „Cuprins” de la baza paginii.
Toate cuvintele subliniate sunt link-uri, fie interne 

(în document) fie către pagini relevante de Internet.
1/250” f: 1 1 iso: 100 17 mm-crop
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Caracteristicile peisajului
Peisajele sunt mari și stau pe loc, 

deci (în principiu) nu vom avea probleme cu:
- mișcarea subiectului (timpul de expunere);

- profunzimea de câmp (DOF);

- focalizarea;

- graba la fotografiere.
Pe de altă parte, peisajele sunt
extrem de pretențioase din punct
de vedere al tehnicii fotografice,
fiind necesară obținerea calității
maxime a imaginii. 

Aceasta presupune alegerea cu
grijă a parametrilor de fotografiere.

Cuprins

1/125” f: 1 1.0 iso: 100 90 mm-FF


Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Aparatul
Orice DSLR sau mirrorless contemporan este pe deplin
capabil să ne ofere imagini foarte bune de peisaj și
călătorie. Chiar și modelele Entry și Mid level vor face față 

foarte bine la ceea ce avem de fotografiat. 

Ex. Canon 800D, 77D sau 80D, Nikon D3500, D5300, etc.
Deci nu avem nevoie de un aparat Full frame pentru
peisaje decât dacă suntem foarte, foarte pretențioși.
Dacă folosim un aparat mirrorless, ne va fi mult mai ușor 

la fotografiat dacă optăm pentru un model cu vizor, 

ex. Sony A6000, Olympus OM-D E-M10 II, Fuji X-E3, etc.
Realitatea este că în timpul zilei, când avem lumină
suficientă, un telefon relativ recent poate realiza imagini
mai mult decât satisfăcătoare, cel puțin câtă vreme nu ne
pregătim pentru printuri mari, de expoziție.
Totuși, acest E-book se adresează utilizatorilor de aparate
de fotografiat care au acces la toate setările relevante.
Aparatura menționată în material este doar cu titlu de exemplu, 

acest E-book nefiind un catalog de echipamente. 1/500” f:6.3 iso:200
1/250” f:8.0 iso: 100 280
23 mm-FF
mm-crop
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Obiectivele
Cu toate că în ultima vreme ideea de peisaj a devenit
sinonimă cu cea de obiectiv wide sau super-wide, se poate
face o treabă decentă cu cel mai umil obiectiv de kit, cum ar
fi cazul binecunoscutelor 18-55mm.
În cazul peisajelor „montane” aș recomanda un teleobiectiv,
cum ar fi Canon 55-250/4-5.6, respectiv Nikon 55-300 DX
VR, ambele fiind disponibile la prețuri foarte accesibile.
Nu aș recomanda achiziționarea de teleobiective mult mai
ieftine cum ar fi modelele vechi de 70-300 fără stabilizare.
Cel mai cunoscut teleobiectiv pentru aparatele Full frame
este 70-300mm (Canon II, Nikon AF-P, Tamron VC).
Mulți dintre fotografii pretențioși, în special cei care
fotografiază evenimente și acțiune au o preferință
accentuată pentru obiectivele 70-200/2.8 (Canon, Nikon,
Sony FE, Sigma, Tamron) dar greutatea și volumul nu le fac
chiar potrivite pentru peisaj unde oricum folosim diafragme
mai închise, între 5.6 și 11.

Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins


1/160” f:8.0 iso: 100 12 mm-crop
© www.RaduGrozescu.ro
Fotografii atrași de peisaje, în special montane, preferă modelele 70-200/4.0 care sunt aprox. de
două ori mai ușoare decât variantele 70-200/2.8: Canon, Nikon, Sony, Tamron, Tokina.
Pentru utilizări speciale există și teleobiective cu focale semnificativ mai mari, dar acestea merită
achiziționate și transportate doar dacă suntem siguri că ne vor fi de folos.
Ex. Canon 100-400/4.5-5.6; Nikon 80-400/4.5-5.6; Fuji 100-400/4.5-5.6; Sigma 100-400/5.0-6.3;
Tamron 100-400/5.0-6.3, Sigma 150-600mm Sport și Contemporary, Tamron 150-600/5.0-6.3;
Nikon 200-500/5.6 VR. Toate dispun și de stabilizare, care se poate dovedi foarte importantă 

la folosirea de focale mari cu timpi de expunere între 1/125 - 1/500s.
Depinzând de maniera de lucru și de tipul de subiecte abordate putem să dorim și un super-wide
sau chiar un fish-eye (preferat de mulți care fac și peisaje nocturne cu stele).
Sigur că există nenumărate alte variante, inclusiv obiective fixe de diverse focale, dar în fotografia
de călătorie încercăm să limităm greutatea echipamentului transportat.
Eu nu mă consider un fotograf de peisaje iar în călătorii prefer să iau o trusă cât mai compactă:
- dacă plec cu Nikon Full frame: Samyang 12/2.8 fish-eye, Nikon 20/1.8, Nikon 70-200/4.0.
- cu Sony APS-C: Samyang 8/2.8 fish-eye, Samyang 12/2.0, Sony 18-135/3.5-5.6.
La echipamentul foto se adaugă: filtre, trusa de curățare, carduri și baterii de rezervă, trepied,
lanterne, stații PMR dacă suntem cu mai multe mașini.
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Imagine tehnic bună:
Doar trei parametri de „bifat”:
- Luminozitate corectă
- Culori plăcute
- Claritate

Cuprins

1/250” f:8.0 iso: 100 35 mm-crop


Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Setările de bază (parametrii de fotografiere)

Expunerea:
Timpul de expunere: redarea/înghețarea mișcării, atât a aparatului cât și a subiectului;
Diafragma: calitatea imaginii, uniformitatea în cadru, profunzimea, separarea de fundal;
Sensibilitatea (ISO): „moneda de schimb” cu care obținem timpul sau diafragma dorite 

în absența luminii suficiente la fotografierea din mână;
Compensarea de expunere: Indicația pe care o dăm aparatului să modifice luminozitatea 

imaginii când folosim modurile automate de expunere: P, A (Av), S (Tv) etc.
Stabilizarea: minimizează mișcarea aparatului la fotografierea din mână, o închidem pe trepied.
Balansul de alb: redarea plăcută a culorilor, nu neapărat fidelă subiectului;
Picture control / style / creative style / film simulation etc.: aspectul general al imaginii;
Active D-Light, Auto Light Optimizer, Dynamic Range Optimizer etc: redarea gamei dinamice;
Focalizarea: de obicei folosim sistemul autofocus dar uneori folosim și obiective manuale.
Modul de declanșare: în special la fotografierea de pe trepied pentru evitarea vibrațiilor;

Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro


Varianta simplificată la fotografierea din mână:
Pentru cei care fotografiază ziua, din mână,
și doresc o „rețetă” cât mai simplă în care
aparatul să facă majoritatea setărilor:
• punem aparatul în modul de expunere 

A (sau AV) cu diafragma în jur de 8.0;
• sensibilitatea se pune în Auto ISO;
• dacă avem stabilizare o vom porni, 

fie de pe obiectiv, fie din aparat;
• punem balansul de alb pe Auto sau, dacă 

nu ne satisface, putem încerca „Cloudy”;
• picture control / style / etc. „Landscape”;
• active D-Light etc. pe Auto;
• folosim după gust Compensarea de expunere
pentru a obține luminozitatea dorită a imaginii;
• dacă avem, putem folosi un filtru de polarizare.
1/125” f:8.0 iso:200 180 mm-ff
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Timpul de expunere la fotografierea din mână:
Pe lângă aportul la luminozitatea imaginii, timpul de
18mm x 1.5 = 30
expunere ne oferă redarea sau înghețarea mișcării, 

atât a aparatului cât și a subiectului. 

Deoarece de cele mai multe ori peisajul nu pune
probleme de mișcare (există și excepții), ne preocupă 

în principal mișcarea aparatului. 105mm x 1.5 = 150

Dacă fotografiem din mână iar echipamentul nu este


stabilizat vom încerca să nu folosim timpi mai lungi de: Stabilizarea: 

1/distanța focală echivalentă = 
 IS, VC, VCM, 

1/(factorul de crop x distanța focală) OS, OIS, OSS
etc.
Dacă dispunem de stabilizare putem lungi acest timp 

cu două sau mai multe trepte de expunere, în funcție 
 Stabilizare
de performanța sistemului (o găsim în specificații).
De exemplu, la fotografierea cu un aparat APS-C 
 Unele
(crop 1.5x) cu un obiectiv de 150mm nu ar trebui să echipamente au
folosim timpi mai lungi de 1/(1.5 x 150) = 1/250s. mai multe opțiuni
Cu o stabilizare de 2 trepte putem ajunge la 1/60s. la stabilizare.
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Mișcarea aparatului la fotografierea din mână:

1/8s
Dacă se fotografiază 

cu timpi prea lungi 

iar mișcarea aparatului
devine vizibilă, 

nimic din cadru 

nu va mai fi clar.

Imagine mișcată
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Închidem
Nu uitați: pe
stabilizarea
trepied vom
pe trepied
închide stabilizarea:
Cu stabilizare

La fotografierea de pe trepied 

putem folosi timpul de expunere 

ca „monedă de schimb” 
 Fără stabilizare
pentru diafragma dorită 

și o sensibilitate mică.

Cuprins
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins
25” f:2.8 iso:© www.RaduGrozescu.ro
1600 12 mm-Crop
Redarea mișcării
1/500” 8”

Timpul de expunere se
folosește și pentru a crea
impresia de mișcare.
Astfel, cu un timp suficient
de lung și fotografiind de
pe trepied putem obține
cu ușurință astfel de
efecte.
Vom relua subiectul la
capitolul despre filtre, 

la utilizarea filtrelor 

Timpii scurți 
 neutre (ND).
„îngheață” mișcarea. Cuprins
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Diafragma, valoarea diafragmei:
Valoarea diafragmei este definită prin raportul dintre diametrul
deschiderii și distanța focală. Diafragma = D/f
Scara diafragmelor este: …, 2.0, 2.8, 4.0, 5.6, 8.0, 11, 16, 22, 32, ... 
 exprimat ca fracție 

Valorile disponibile depind de obiectivul utilizat, cele mai des întâlnite
Ex. 1:4
fiind între 2.8 și 22, iar cele mai folosite la peisaje între 5.6 - 11.
Fiecare treaptă dublează sau înjumătățește cantitatea 

de lumină care pătrunde prin obiectiv.
La multe aparate diafragma se poate seta
în 1/2 sau 1/3 trepte.
D: Diametrul f: Distanța
deschiderii focală
Pe lângă aportul la luminozitatea imaginii,
diafragma are un rol important în calitatea
imaginii, uniformitatea clarității în cadru,
profunzimea de câmp (DOF) și separarea Captor
de fundal.
Scara „clasică” a valorilor 

de diafragmă, în trepte „întregi”:
... 1.4 2.0 2.8 4.0 5.6 8.0 11 16 22 ...
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Diafragma și calitatea imaginii
În dreapta observăm comportarea tipică a majorității Aberații Difracția
obiectivelor. La diafragme deschise calitatea imaginii
suferă din cauza aberațiilor optice remanente iar dacă
închidem prea mult diafragma se observă efectele
difracției care pot să dăuneze chiar mai mult.
Deci, la majoritatea obiectivelor, calitatea optică
maximă se obține închizând diafragma cu 2-3 trepte.
Acolo vom obține cel mai bun echilibru între aberațiile
remanente și difracție dar și cea mai bună uniformitate
a calității optice de la centru spre colțuri. Ilustrație: Photozone.de

În general, la fotografia de peisaj diafragmele cele 
 În majoritatea cazurilor se


mai folosite sunt între 5.6 (obiective bune în situațiile observă o scădere a calității
în care avem profunzime suficientă) și 11 (fie avem spre colțurile cadrului, un alt
obiective mai modeste, fie în situațiile în care dorim 
 motiv pentru care vom prefera
o profunzime de câmp mai mare). O medie ar fi 8.0. alegerea diafragmelor medii.

Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro


Difracția

Efectul
„devastator” 

al difracției 

la diafragme
foarte închise.
f: 8.0 f: 22 f: 32 Recomand să 

nu se închidă
diafragma 

de bună voie 

mai mult de 11.
Cuprins
1/40” f:8.0 iso: 100 60 mm-crop
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Profunzimea de câmp (DOF) Lărgimea cadrului la nivelul subiectului

Profunzimea este zona, în adâncime, 



în care toate elementele din cadru apar clare.
Distanța de
Profunzimea crește cu:
 fotografiere
- creșterea unghiului de cuprindere al obiectivului;

- creșterea distanței de fotografiere;

- închiderea diafragmei (deci cu creșterea numitorului). Focala determină
unghiul de cuprindere
Sau, după un alt mod de gândire, profunzimea crește cu:
- închiderea diafragmei (deci cu creșterea numitorului);

- lărgimea cadrului la nivelul subiectului*. 

*(care este determinată de fapt de unghiul obiectivului și distanța de fotografiere)

Planul de focalizare

∞ Diafragma

Profunzimea
Distanța de focalizare
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
f: 1 1, 18 mm-crop
Profunzime mare, clasică la peisaj
cam 2 m

Lărgimea cadrului la nivelul subiectului, aici peste 100m

Putem obține profunzime mare chiar cu diafragme medii 



și focale mari* în condițiile în care fotografiem de departe 

deci „lărgimea cadrului la nivelul subiectului” este mare.
Cuprins * împotriva părerilor din unele surse.

1/250” f:5.6 iso:280 200 mm-FF


Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Sensibilitatea (ISO)
Sensibilitatea determină cantitatea de lumină
de care are nevoie captorul pentru a ne oferi
luminozitatea corectă a imaginii.
Calitatea maximă a imaginii se obține la
sensibilitatea minimă.
Uneori, la fotografierea de peisaje din mână
va trebui să urcăm sensibilitatea pentru a ne
asigura timpul și diafragma dorite.
Însă, în condiții de lumină suficientă sau la
fotografierea de pe trepied vom folosi
sensibilitatea minimă disponibilă pe aparat*.
*sensibilitatea exprimată în cifre, nu cu „Lo”.

Cuprins

1/400” f:8.0 iso: 100 18 mm-Crop


Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Auto ISO: sensibilitatea este aleasă de aparat
Teoretic, la fotografierea de peisaj ar trebui să folosim 

exclusiv sensibilitatea minimă pentru a obține calitatea 

maximă a imaginii, dar la fotografierea din mână în condiții 

de lumină mai puțină sau când folosim filtre care absorb și ele 

o parte din lumină va fi nevoie să urcăm sensibilitatea. Canon

Aceasta se poate face fie modificând valoarea 



până ce diafragma și timpul de expunere ne convin, 

fie lăsând aparatul să facă această manevră în Auto ISO.
Implementarea cea mai răspândită a Auto ISO 

încearcă să ne ofere un timp de expunere „sigur” 
 Nikon
pentru fotografierea din mână.
Deci, mai ales când ne grăbim, modul de expunere prioritate
diafragmă (A/Av) ne permite să alegem diafragma iar aparatul
va alege sensibilitatea necesară pentru un timp de expunere Sony
care să fie mai scurt sau egal cu 1/(focala x factorul de crop).
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Moduri de expunere: modurile automate
Modurile de expunere ne arată cine stabilește
timpul de expunere și cine pune diafragma.
La acestea se adaugă ISO care poate fi fixat de
utilizator sau lăsat aparatului, deci Auto ISO on/off.
Canon
La fotografia de peisaj vom dori cu siguranță să
stabilim diafragma deci modul automat cel mai 

la îndemână este „Prioritate diafragmă”.
Prioritate Diafragmă (A, Av) cu Auto ISO:
Stabilim diafragma după dorință și aparatul se va
ocupa de timpul de expunere și de sensibilitate. Nikon
Poate fi folosit în cele mai diverse situații de lumină,
de la plin soare la cer acoperit și chiar spre seară.
Dacă imaginea rezultată nu ne mulțumește vom
apela la Corecția (compensarea) de expunere până Sony
aducem luminozitatea la nivelul pe care îl dorim.
Prioritate diafragmă
 Compensarea 

(A, Av) cu Auto ISO. de expunere.
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Modul manual
Modul manual presupune faptul că utilizatorul stabilește atât timpul 
 Utilizarea comodă 

de expunere cât și diafragma. Deoarece majoritatea aparatelor permit a modului Manual:
și Auto ISO, vom avea în realitate două tipuri de moduri manuale 

de expunere, deci Manual cu ISO fixat (clasic) și Manual cu Auto ISO.
Nu recomand Manual cu Auto ISO decât în condiții (foarte) speciale,
deci rămânem cu modul Manual clasic, la care avem avantajul
stabilității absolute a expunerii în lumină constantă.
În modul Manual clasic nu mai avem compensare de expunere 
 Canon
dar avem acces nemijlocit la toți cei trei parametri de expunere: 

timp, diafragmă și sensibilitate. 

Deci dacă dorim să obținem o imagine mai luminoasă sau mai
întunecată vom interveni direct pe timp, diafragmă sau sensibilitate,
mai precis pe setarea care ne influențează cel mai puțin rezultatul*.
Utilizarea cea mai comodă a modului manual clasic se face modificând
parametrii de expunere până ce aparatul ne afișează 0 (zero) pe scara Nikon
de expunere din vizor. Dacă rezultatul nu ne convine ca luminozitate
vom umbla la parametrii de expunere după cum am descris mai sus. Se folosește indicatorul din
vizor, nu cel de pe LCD.
*De exemplu dacă suntem pe trepied putem lungi timpul oricât de mult.
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Modul manual la DSLR-urile cu 1 rotiță:
Timp

Nikon
Timp Diafragmă

La DSLR-urile cu o singură rotiță 



de manevră în modul Manual rotița 
 Diafragmă
manevrează timpul de expunere.
Pentru acces la valoarea diafragmei apăsăm 

și ținem apăsat butonul de Compensare de
Canon expunere în timp ce manevrăm rotița.
Este mult mai ușor de făcut decât de povestit.
La aparatele cu două rotițe de comandă, 

una manevrează timpul, cealaltă diafragma.
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Canon
Moduri de focalizare
Focalizarea: Auto Focus
- Single
/ Manual
Dacă folosim obiective cu AF cel mai simplu 

este să alegem modul de focalizare Single 
 Nikon
și punctul cu care focalizăm.
La peisaj nu sunt probleme cu sistemul 

Focalizare/reîncadrare cu punctul central.
Focalizarea manuală poate fi folosită 

fără restricții deoarece subiectul nu se 

mișcă și avem profunzime suficientă. Sony

Alegerea punctului 

de focalizare:

Cuprins

1/125” f:8.0 iso: 100 200 mm-ff


Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Canon
Cloudy de alb
Balansul Balansul de alb se ocupă cu
redarea (plăcută) a culorilor.
Body Level One
Body Level Two Cel mai simplu ar fi să
folosim Auto WB dar de cele
• Body Level Three mai multe ori rezultatele 
 Nikon
Body Level Four
nu sunt chiar mulțumitoare în
Body Level Five fotografia de peisaj.
Atunci putem testa „Daylight”
sau chiar „Cloudy” care este
setarea favorită a multor
fotografi de peisaj. 
 Ajustarea fină 

Putem ajunge și la Shade. a Balansului de alb:

Nu trebuie să uităm că avem


posibilitatea de a „încălzi”
sau „răci” orice reglaj 

Cuprins
de balans de alb.
1/100” f:8.0 iso: 100 55 mm-Crop
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Aspectul imaginii

Putem obține rezultate spectaculoase


direct din aparat folosind reglajul potrivit:
Picture style (Canon), Picture Control
(Nikon), Creative Style (Sony), 

în funcție de marca aparatului.
Acestea pot fi modificate la Contrast 

și Saturație după gust.

Cuprins

1/200” f:8.0 iso: 100 Landscape, Saturatie: + 1


43 mm-crop contrast: + 1, WB: Daylight
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Peisaj peimaginii
Aspectul vreme închisă
Body Level One
Body Level Two
• Body Level Three
Body Level Four Setarea „Landscape”
intensifică saturația
Body Level Five
culorilor și contrastul
imaginii, cu un efect
suplimentar 

pe albastrul cerului 

și pe verdele vegetației.
Pe vreme noroasă 

sau pe ceață putem
mări contrastul 

și/sau saturația.
Cuprins

Standard, WB: Auto 1/2” f:8.0 iso: 100 18 mm-crop Landscape, Sat: +3 , WB: cloudy
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Formate imagine: RAW, jpeg supraexpunere

Cele mai cunoscute formate pentru


Rezultat din RAW
înregistrarea imaginilor sunt RAW și jpeg.
Jpeg-urile ocupă relativ puțin loc pe card
și sunt gata de utilizare, dar la prelucrare
nu ne oferă o elasticitate suficientă.
RAW-urile sunt mult mai mari și nu pot fi
utilizate înainte de a fi convertite în jpeg
sau tiff. Conțin însă mult mai multă
informație ceea ce ne permite o subexpunere
prelucrare mult mai amplă, inclusiv
posibilitatea de a „repara” erorile de
expunere și de balans de alb făcute la
fotografierea neatentă din cauza grabei.
În fotografia de peisaj putem să folosim
sistemul RAW + jpeg care ne oferă
avantajele ambelor formate: avem
imagini gata direct din aparat, dar și
posibilitatea de prelucrare extinsă.
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Polarizare
Filtre foto Cele mai folosite filtre în
fotografia de peisaj sunt
filtrele de polarizare, cele
cu densitate neutră și,
pentru cei foarte pasionați,
filtrele graduale.

Aici a fost folosit un filtru


de polarizare al cărui efect
se vede foarte bine pe cer*
și în redarea norilor.
*cerul senin emite 

lumină parțial polarizată

1/10” f: 16 iso: 100 35 mm-ff


Cuprins
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Apă pe vreme noroasă Filtrul de polarizare poate
reduce dar și amplifica
reflexiile pe suprafețe
lucioase nemetalice.
Se rotește filtrul 

în montură până ce 

se obține efectul dorit.

Cuprins

1” f: 1 1 iso: 100 2” f: 1 1 iso: 100 12mm-crop


Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Filtre neutre pentru timpi de expunere lungi
Filtrele cu densitate neutră
absorb lumina și ne permit
accesul la timpi lungi de
expunere și în timpul zilei.
În mod normal, ziua, și mai ales
dacă este soare nu se poate
folosi în exterior un timp de
expunere de 1 secundă.
O trusă de filtre neutre poate 

să cuprindă un filtru ND8 sau
ND16 (3-4 trepte) și un ND500
sau ND1000 (9-10 trepte).

1” f: 16 iso: 100 135mm-crop


Cuprins
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Filtre graduale

Filtrele graduale se
folosesc pentru a întuneca
selectiv la fotografiere
porțiuni din imagine, 

de obicei atunci când 

cerul este prea luminos 

sau când se dorește 

o imagine mai dramatică.
Cuprins 1/80” f: 1 1 iso: 100 120 mm-FF
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Declanșarea de pe trepied
Ideea de bază la declanșarea de pe trepied este evitarea
vibrațiilor care pot fi induse de atingerea aparatului.
Astfel, în absența accesoriilor dedicate putem folosi
„întârzietorul” (autodeclanșatorul) care lasă să treacă 

un interval de timp predefinit (de obicei 2 sau 10 sec.)
între declanșare și fotografierea propriu-zisă.
Dacă aparatul dispune de receptor de IR putem folosi 

o telecomandă dedicată și să declanșăm de la distanță.
Pentru aparatele care nu au receptor IR încorporat există
declanșatoare pe cablu. Atenție la achiziționare deoarece
multe mărci pot avea tipuri diferite de conectoare pe
clasele diferite de aparate (Canon, Nikon, Sony etc).
Există și declanșatoare radio pentru distanțe mai mari.

Aparatele care au Wi-fi și/sau Bluetooth încorporat pot 

fi dirijate din aplicații instalate în telefon sau tabletă.
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Perspectiva

1/125” f:8.0 iso: 100 18 mm-crop 1/125” f:8.0 iso: 100 55 mm-crop

Dacă privim perspectiva ca pe raportul dimensional dintre elementele apropiate și îndepărtate, aceasta
depinde doar de distanța de fotografiere, nu de distanța focală a obiectivului cum scrie pe Net.
Pentru a ajusta perspectiva, reglăm dimensiunea subiectului îndepărtat (aici muntele) din focala
obiectivului, apoi pe cea a subiectului apropiat (aici copacul) din distanța de fotografiere.
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Importanța unui prim-plan suficient de mare

Dacă este posibil 



vom folosi un prim-plan 

care să adauge ceva 

semnificativ imaginii.
În astfel de situații, 

și mai ales când folosim 

obiective cu distanță focală 

mai mare este bine să fim 

atenți la profunzime (DOF).

Cuprins

1/125” f: 16 iso: 640 70 mm-ff


Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
„Ceața depărtărilor”

Se manifestă atunci când


atmosfera nu este perfect clară.
Dacă nu avem și elemente
apropiate în cadru putem să
încercăm creșterea contrastului
și saturației imaginii.
Filtrul de polarizare poate fi
uneori de ajutor, dar nu poate
rezolva complet problema.
Uneori separarea de planuri
este binevenită.
Cuprins

1/160” f:8.0 iso:200 60 mm-crop


Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Apus/răsărit

Dacă vrem să avem un Soare cu adevărat mare,


vom folosi un obiectiv cu focala cât mai mare.

Cuprins

1/2000” f: 13 iso: 100 550 mm-crop


Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Geometrie și culoare pe vreme însorită

Pentru o fotografie interesantă 



de peisaj avem nevoie fie de o
geometrie interesantă, fie de
condiții atmosferice care să arate
bine, fie de amândouă simultan.

Cuprins

1/250” f:8.0 iso: 125 105 mm-crop


Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Geometrie și culoare pe vreme înnorată

Cuprins

1/500” f:5.6 iso: 100 60 mm-crop


Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Title Textmeteo
Condiții
Body Level One
Body Level Two Diafragma 8.0 și 

• Body Level Three „Fii acolo”
Body Level Four
Body Level Five
„F:8.0 and Be there”

Cuprins

1/125” f:8.0 iso:250 90 mm-crop


Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Aceeași scenă: cu cer acoperit și cu soare

Cuprins

1/5” f:8.0 iso: 100 18 mm-crop 1/60” f:8.0 iso:200 18 mm-crop


Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Decupare cu teleobiectivul

În special la munte
vom folosi cel mai
mult un tele-zoom
care ne va permite
să „decupăm”
scenele interesante
de pe dealurile și 

din văile din zonă.

Cuprins

1/125” f:8.0 iso: 200 200 mm-ff


Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Obiectivul de kit

Nu vom neglija 

ce se poate face
doar cu obiectivul 

de kit.
Fotografia de peisaj
este mai degrabă
rodul observației
atente și ajungerii la
momentul oportun la
locul unde este un
peisaj promițător.
Cuprins

2,5” f:8.0 iso: 100 18 mm-crop


Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Curs: Fotografii mai bune direct din aparat
Din 2012 predau Cursul foto acreditat la F64, Cursanții beneficiază de un suport de curs
la care am avut peste 500 de absolvenți. extins, în format pdf, paginat și optimizat
pentru citirea pe tabletă sau telefon.
Cursul foto acreditat este destinat atât
începătorilor cât și pasionaților de fotografie
care doresc să-și sporească abilitățile foto sau Puteți opta pentru următoarele tipuri de grupe,
să-și transforme pasiunea într-o ocupație. durata totală și materia predată fiind aceleași:
La curs predau cele mai simple și rapide
metode pentru a obţine fotografii mai bune 
 • grupa de seară: 15 ședințe a 3 ore,

luni și joi 18:00 - 21:00;

direct din aparat. - este cea mai „relaxată” grupă;
Exemplific în timp real pe DSLR-uri Canon și • grupa de week-end: 8 ședințe a 6 ore, 

Nikon și pe mirrorless Sony, iar cursanții văd sâmbăta + duminica 10:00 - 16:00;

setările folosite și meniurile în direct pe ecran. - tot cursul în doar 4 weekend-uri;
Cursul începe cu lecții de tehnica fotografică și • curs intensiv: 6 ședințe a 8 ore, 

continuă cu prezentarea domeniilor importante de luni până sâmbătă, 09:30 - 17:30;

ale fotografiei: portret, eveniment, peisaj, - dedicat pentru cei din țară care nu au 

arhitectură, produse/food. un curs foto creditat la îndemână.

Cuprins
1/500” f:6.3 iso:400 500 mm-crop
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Grup de discuții pe Facebook:
În 2014 am înființat pe Facebook un grup foto: Grupul este „Closed” dar înscrierile se aprobă
fără probleme.
Curs Foto cu Radu Grozescu
Scopul acestuia este să ofere începătorilor 

Acesta se adresează în primul rând 

un loc în care să poată pune întrebări oricât de
fotografilor începători care au dificultăți 

„simple” și unde să nu se simtă marginalizați
în a primi răspunsuri adecvate la întrebări,

sau intimidați prin mijloacele binecunoscute pe
atât pe Facebook cât și pe forumuri.
alte grupuri sau forumuri.

Toate textele și imaginile din acest E-book sunt Copyright © Radu Grozescu.

Reproducerea lor în orice formă sau difuzarea (publicarea) lor fără 

un acord scris din partea autorului este interzisă, conform legii 

nr. 8 din 26.03.1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Informațiile cuprinse în acest E-book sunt destinate strict utilizării în scopuri personale, 

iar autorul nu își asumă nici o răspundere pentru rezultatele fotografice obținute în urma
aplicării lor. Pentru rezultate repetabile, de bună calitate, este necesară și practica.
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Ebook-uri:

Click pentru descărcare Click pentru descărcare

Click pentru descărcare A fost distribuit de F64


Cuprins
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro