Radu Grozescu Cum Fotografiez Peisaje

RADU GROZESCU
Fotografii mai bune  

direct din aparat
Cum fotografiez:
Peisaje
v.1.1
1/5” f:8.0 iso: 100 18 mm-crop
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins © www.RaduGrozescu.ro
Cuprins Problema reală la peisaje  
Aparatura: Modul manual nu este tehnica fotografică,  
Aparatul ci identificarea peisajului  
Focalizarea și prezența fotografului  
Obiectivele
Balansul de alb în momentul optim.
Setările:
Aspectul imaginii
Imagine bună
Setările de bază Formate imagine
Varianta simplificată Filtre foto
Expunerea: Declanșarea
Timpul de expunere Perspectiva
Diafragma Tips & Tricks
Profunzimea (DOF)
Sensibilitatea Cursuri foto
Moduri de expunere E-books
1/250” f:8.0 iso: 100 70 mm-ff
despre mine
Am luat primul contact cu fotografia la 12 ani, pe vremea fotografiei  

pe film alb/negru și a laboratorului clasic, cu un aparat Smena 8M.
În 1987 am început să public în presă, apoi, între 1990 și 1994  
am fost fotoreporter angajat la diferite ziare și reviste.
Cu 6 ani înaintea răspândirii aparatelor digitale am devenit fotograf
independent şi am lucrat ca fotograf profesionist pentru clienţi
comerciali şi reviste, fiind specializat în fotografii de prezentare
pentru companii (corporate photography).
Am început să predau seminarii foto în 2009 și cursuri foto în 2011.
În prezent lucrez cu DSLR-uri Nikon dar am și aparatură Canon www.radugrozescu.ro
pentru curs, iar recent am adăugat și echipament Sony mirrorless.
Cuprins
Radu GROZESCU: Cum fotografiez: Peisaje (v.1.1) - Cuprins
1/100” f:8.0 iso: 100 105 mm-crop
© www.RaduGrozescu.ro
Cum fotografiez: Peisaje
Acest E-book este adresat pasionaților de fotografie aflați la
început care doresc să fotografieze peisaje în călătoriile lor.
Tehnicile și noțiunile din material sunt prezentate într-o
manieră extrem de simplificată și aplicabilă în special la
peisaje ziua. Sper că va fi de folos în special începătorilor.
Tratarea cât de cât completă a problemelor prezentate ar
duce la un volum mult prea mare de informație care nu ar
mai fi parcurs tocmai de publicul țintă al lucrării.
Materialul cuprinde o trecere în revistă a aparaturii utilizate
în mod curent și a tehnicii fotografice care ne poate ajuta să
obținem fotografii cât mai bune direct din aparat.
Cuprinsul este navigabil, un Click ne va trimite în pagina
respectivă. Din orice pagină ne putem întoarce la Cuprins
cu un Click pe textul „Cuprins” de la baza paginii.
Toate cuvintele subliniate sunt link-uri, fie interne  
(în document) fie către pagini relevante de Internet.
1/250” f: 1 1 iso: 100 17 mm-crop
Caracteristicile peisajului
Peisajele sunt mari și stau pe loc,  
deci (în principiu) nu vom avea probleme cu:
- mișcarea subiectului (timpul de expunere); 
- profunzimea de câmp (DOF); 
- focalizarea; 
- graba la fotografiere.
Pe de altă parte, peisajele sunt
extrem de pretențioase din punct
de vedere al tehnicii fotografice,
fiind necesară obținerea calității
maxime a imaginii.  
Aceasta presupune alegerea cu
grijă a parametrilor de fotografiere.
Cuprins
1/125” f: 1 1.0 iso: 100 90 mm-FF

Aparatul
Orice DSLR sau mirrorless contemporan este pe deplin
capabil să ne ofere imagini foarte bune de peisaj și
călătorie. Chiar și modelele Entry și Mid level vor face față  
foarte bine la ceea ce avem de fotografiat.  
Ex. Canon 800D, 77D sau 80D, Nikon D3500, D5300, etc.
Deci nu avem nevoie de un aparat Full frame pentru
peisaje decât dacă suntem foarte, foarte pretențioși.
Dacă folosim un aparat mirrorless, ne va fi mult mai ușor  
la fotografiat dacă optăm pentru un model cu vizor,  
ex. Sony A6000, Olympus OM-D E-M10 II, Fuji X-E3, etc.
Realitatea este că în timpul zilei, când avem lumină
suficientă, un telefon relativ recent poate realiza imagini
mai mult decât satisfăcătoare, cel puțin câtă vreme nu ne
pregătim pentru printuri mari, de expoziție.
Totuși, acest E-book se adresează utilizatorilor de aparate
de fotografiat care au acces la toate setările relevante.
Aparatura menționată în material este doar cu titlu de exemplu,  
acest E-book nefiind un catalog de echipamente. 1/500” f:6.3 iso:200
1/250” f:8.0 iso: 100 280
23 mm-FF
mm-crop
Obiectivele
Cu toate că în ultima vreme ideea de peisaj a devenit
sinonimă cu cea de obiectiv wide sau super-wide, se poate
face o treabă decentă cu cel mai umil obiectiv de kit, cum ar
fi cazul binecunoscutelor 18-55mm.
În cazul peisajelor „montane” aș recomanda un teleobiectiv,
cum ar fi Canon 55-250/4-5.6, respectiv Nikon 55-300 DX
VR, ambele fiind disponibile la prețuri foarte accesibile.
Nu aș recomanda achiziționarea de teleobiective mult mai
ieftine cum ar fi modelele vechi de 70-300 fără stabilizare.
Cel mai cunoscut teleobiectiv pentru aparatele Full frame
este 70-300mm (Canon II, Nikon AF-P, Tamron VC).
Mulți dintre fotografii pretențioși, în special cei care
fotografiază evenimente și acțiune au o preferință
accentuată pentru obiectivele 70-200/2.8 (Canon, Nikon,
Sony FE, Sigma, Tamron) dar greutatea și volumul nu le fac
chiar potrivite pentru peisaj unde oricum folosim diafragme
mai închise, între 5.6 și 11.

1/160” f:8.0 iso: 100 12 mm-crop
© www.RaduGrozescu.ro
Fotografii atrași de peisaje, în special montane, preferă modelele 70-200/4.0 care sunt aprox. de
două ori mai ușoare decât variantele 70-200/2.8: Canon, Nikon, Sony, Tamron, Tokina.
Pentru utilizări speciale există și teleobiective cu focale semnificativ mai mari, dar acestea merită
achiziționate și transportate doar dacă suntem siguri că ne vor fi de folos.
Ex. Canon 100-400/4.5-5.6; Nikon 80-400/4.5-5.6; Fuji 100-400/4.5-5.6; Sigma 100-400/5.0-6.3;
Tamron 100-400/5.0-6.3, Sigma 150-600mm Sport și Contemporary, Tamron 150-600/5.0-6.3;
Nikon 200-500/5.6 VR. Toate dispun și de stabilizare, care se poate dovedi foarte importantă  
la folosirea de focale mari cu timpi de expunere între 1/125 - 1/500s.
Depinzând de maniera de lucru și de tipul de subiecte abordate putem să dorim și un super-wide
sau chiar un fish-eye (preferat de mulți care fac și peisaje nocturne cu stele).
Sigur că există nenumărate alte variante, inclusiv obiective fixe de diverse focale, dar în fotografia
de călătorie încercăm să limităm greutatea echipamentului transportat.
Eu nu mă consider un fotograf de peisaje iar în călătorii prefer să iau o trusă cât mai compactă:
- dacă plec cu Nikon Full frame: Samyang 12/2.8 fish-eye, Nikon 20/1.8, Nikon 70-200/4.0.
- cu Sony APS-C: Samyang 8/2.8 fish-eye, Samyang 12/2.0, Sony 18-135/3.5-5.6.
La echipamentul foto se adaugă: filtre, trusa de curățare, carduri și baterii de rezervă, trepied,
lanterne, stații PMR dacă suntem cu mai multe mașini.
Imagine tehnic bună:
Doar trei parametri de „bifat”:
- Luminozitate corectă
- Culori plăcute
- Claritate
Cuprins
1/250” f:8.0 iso: 100 35 mm-crop

Setările de bază (parametrii de fotografiere)
 
Expunerea:
Timpul de expunere: redarea/înghețarea mișcării, atât a aparatului cât și a subiectului;
Diafragma: calitatea imaginii, uniformitatea în cadru, profunzimea, separarea de fundal;
Sensibilitatea (ISO): „moneda de schimb” cu care obținem timpul sau diafragma dorite  
în absența luminii suficiente la fotografierea din mână;
Compensarea de expunere: Indicația pe care o dăm aparatului să modifice luminozitatea  
imaginii când folosim modurile automate de expunere: P, A (Av), S (Tv) etc.
Stabilizarea: minimizează mișcarea aparatului la fotografierea din mână, o închidem pe trepied.
Balansul de alb: redarea plăcută a culorilor, nu neapărat fidelă subiectului;
Picture control / style / creative style / film simulation etc.: aspectul general al imaginii;
Active D-Light, Auto Light Optimizer, Dynamic Range Optimizer etc: redarea gamei dinamice;
Focalizarea: de obicei folosim sistemul autofocus dar uneori folosim și obiective manuale.
Modul de declanșare: în special la fotografierea de pe trepied pentru evitarea vibrațiilor;

Varianta simplificată la fotografierea din mână:
Pentru cei care fotografiază ziua, din mână,
și doresc o „rețetă” cât mai simplă în care
aparatul să facă majoritatea setărilor:
• punem aparatul în modul de expunere  
A (sau AV) cu diafragma în jur de 8.0;
• sensibilitatea se pune în Auto ISO;
• dacă avem stabilizare o vom porni,  
fie de pe obiectiv, fie din aparat;
• punem balansul de alb pe Auto sau, dacă  
nu ne satisface, putem încerca „Cloudy”;
• picture control / style / etc. „Landscape”;
• active D-Light etc. pe Auto;
• folosim după gust Compensarea de expunere
pentru a obține luminozitatea dorită a imaginii;
• dacă avem, putem folosi un filtru de polarizare.
1/125” f:8.0 iso:200 180 mm-ff
Timpul de expunere la fotografierea din mână:
Pe lângă aportul la luminozitatea imaginii, timpul de
18mm x 1.5 = 30
expunere ne oferă redarea sau înghețarea mișcării,  
atât a aparatului cât și a subiectului.  
Deoarece de cele mai multe ori peisajul nu pune
probleme de mișcare (există și excepții), ne preocupă  
în principal mișcarea aparatului. 105mm x 1.5 = 150
Dacă fotografiem din mână iar echipamentul nu este

stabilizat vom încerca să nu folosim timpi mai lungi de: Stabilizarea:  
1/distanța focală echivalentă =   IS, VC, VCM,  
1/(factorul de crop x distanța focală) OS, OIS, OSS
etc.
Dacă dispunem de stabilizare putem lungi acest timp  
cu două sau mai multe trepte de expunere, în funcție   Stabilizare
de performanța sistemului (o găsim în specificații).
De exemplu, la fotografierea cu un aparat APS-C   Unele
(crop 1.5x) cu un obiectiv de 150mm nu ar trebui să echipamente au
folosim timpi mai lungi de 1/(1.5 x 150) = 1/250s. mai multe opțiuni
Cu o stabilizare de 2 trepte putem ajunge la 1/60s. la stabilizare.
Mișcarea aparatului la fotografierea din mână:
1/8s
Dacă se fotografiază  
cu timpi prea lungi  
iar mișcarea aparatului
devine vizibilă,  
nimic din cadru  
nu va mai fi clar.
Imagine mișcată
Închidem
Nu uitați: pe
stabilizarea
trepied vom
pe trepied
închide stabilizarea:
Cu stabilizare
La fotografierea de pe trepied  
putem folosi timpul de expunere  
ca „monedă de schimb”   Fără stabilizare
pentru diafragma dorită  
și o sensibilitate mică.
Cuprins
25” f:2.8 iso:© www.RaduGrozescu.ro
1600 12 mm-Crop
Redarea mișcării
1/500” 8”
Timpul de expunere se
folosește și pentru a crea
impresia de mișcare.
Astfel, cu un timp suficient
de lung și fotografiind de
pe trepied putem obține
cu ușurință astfel de
efecte.
Vom relua subiectul la
capitolul despre filtre,  
la utilizarea filtrelor  
Timpii scurți   neutre (ND).
„îngheață” mișcarea. Cuprins
Diafragma, valoarea diafragmei:
Valoarea diafragmei este definită prin raportul dintre diametrul
deschiderii și distanța focală. Diafragma = D/f
Scara diafragmelor este: …, 2.0, 2.8, 4.0, 5.6, 8.0, 11, 16, 22, 32, ...   exprimat ca fracție  
Valorile disponibile depind de obiectivul utilizat, cele mai des întâlnite
Ex. 1:4
fiind între 2.8 și 22, iar cele mai folosite la peisaje între 5.6 - 11.
Fiecare treaptă dublează sau înjumătățește cantitatea  
de lumină care pătrunde prin obiectiv.
La multe aparate diafragma se poate seta
în 1/2 sau 1/3 trepte.
D: Diametrul f: Distanța
deschiderii focală
Pe lângă aportul la luminozitatea imaginii,
diafragma are un rol important în calitatea
imaginii, uniformitatea clarității în cadru,
profunzimea de câmp (DOF) și separarea Captor
de fundal.
Scara „clasică” a valorilor  
de diafragmă, în trepte „întregi”:
... 1.4 2.0 2.8 4.0 5.6 8.0 11 16 22 ...
Diafragma și calitatea imaginii
În dreapta observăm comportarea tipică a majorității Aberații Difracția
obiectivelor. La diafragme deschise calitatea imaginii
suferă din cauza aberațiilor optice remanente iar dacă
închidem prea mult diafragma se observă efectele
difracției care pot să dăuneze chiar mai mult.
Deci, la majoritatea obiectivelor, calitatea optică
maximă se obține închizând diafragma cu 2-3 trepte.
Acolo vom obține cel mai bun echilibru între aberațiile
remanente și difracție dar și cea mai bună uniformitate
a calității optice de la centru spre colțuri. Ilustrație: Photozone.de
În general, la fotografia de peisaj diafragmele cele   În majoritatea cazurilor se

mai folosite sunt între 5.6 (obiective bune în situațiile observă o scădere a calității
în care avem profunzime suficientă) și 11 (fie avem spre colțurile cadrului, un alt
obiective mai modeste, fie în situațiile în care dorim   motiv pentru care vom prefera
o profunzime de câmp mai mare). O medie ar fi 8.0. alegerea diafragmelor medii.

Difracția
Efectul
„devastator”  
al difracției  
la diafragme
foarte închise.
f: 8.0 f: 22 f: 32 Recomand să  
nu se închidă
diafragma  
de bună voie  
mai mult de 11.
Cuprins
1/40” f:8.0 iso: 100 60 mm-crop
Profunzimea de câmp (DOF) Lărgimea cadrului la nivelul subiectului
Profunzimea este zona, în adâncime,  

în care toate elementele din cadru apar clare.
Distanța de
Profunzimea crește cu:  fotografiere
- creșterea unghiului de cuprindere al obiectivului; 
- creșterea distanței de fotografiere; 
- închiderea diafragmei (deci cu creșterea numitorului). Focala determină
unghiul de cuprindere
Sau, după un alt mod de gândire, profunzimea crește cu:
- închiderea diafragmei (deci cu creșterea numitorului); 
- lărgimea cadrului la nivelul subiectului*.  
*(care este determinată de fapt de unghiul obiectivului și distanța de fotografiere)
Planul de focalizare
∞ Diafragma
Profunzimea
Distanța de focalizare
f: 1 1, 18 mm-crop
Profunzime mare, clasică la peisaj
cam 2 m
Lărgimea cadrului la nivelul subiectului, aici peste 100m
Putem obține profunzime mare chiar cu diafragme medii  

și focale mari* în condițiile în care fotografiem de departe  
deci „lărgimea cadrului la nivelul subiectului” este mare.
Cuprins * împotriva părerilor din unele surse.
1/250” f:5.6 iso:280 200 mm-FF

Sensibilitatea (ISO)
Sensibilitatea determină cantitatea de lumină
de care are nevoie captorul pentru a ne oferi
luminozitatea corectă a imaginii.
Calitatea maximă a imaginii se obține la
sensibilitatea minimă.
Uneori, la fotografierea de peisaje din mână
va trebui să urcăm sensibilitatea pentru a ne
asigura timpul și diafragma dorite.
Însă, în condiții de lumină suficientă sau la
fotografierea de pe trepied vom folosi
sensibilitatea minimă disponibilă pe aparat*.
*sensibilitatea exprimată în cifre, nu cu „Lo”.
Cuprins
1/400” f:8.0 iso: 100 18 mm-Crop

Auto ISO: sensibilitatea este aleasă de aparat
Teoretic, la fotografierea de peisaj ar trebui să folosim  
exclusiv sensibilitatea minimă pentru a obține calitatea  
maximă a imaginii, dar la fotografierea din mână în condiții  
de lumină mai puțină sau când folosim filtre care absorb și ele  
o parte din lumină va fi nevoie să urcăm sensibilitatea. Canon
Aceasta se poate face fie modificând valoarea  

până ce diafragma și timpul de expunere ne convin,  
fie lăsând aparatul să facă această manevră în Auto ISO.
Implementarea cea mai răspândită a Auto ISO  
încearcă să ne ofere un timp de expunere „sigur”   Nikon
pentru fotografierea din mână.
Deci, mai ales când ne grăbim, modul de expunere prioritate
diafragmă (A/Av) ne permite să alegem diafragma iar aparatul
va alege sensibilitatea necesară pentru un timp de expunere Sony
care să fie mai scurt sau egal cu 1/(focala x factorul de crop).
Moduri de expunere: modurile automate
Modurile de expunere ne arată cine stabilește
timpul de expunere și cine pune diafragma.
La acestea se adaugă ISO care poate fi fixat de
utilizator sau lăsat aparatului, deci Auto ISO on/off.
Canon
La fotografia de peisaj vom dori cu siguranță să
stabilim diafragma deci modul automat cel mai  
la îndemână este „Prioritate diafragmă”.
Prioritate Diafragmă (A, Av) cu Auto ISO:
Stabilim diafragma după dorință și aparatul se va
ocupa de timpul de expunere și de sensibilitate. Nikon
Poate fi folosit în cele mai diverse situații de lumină,
de la plin soare la cer acoperit și chiar spre seară.
Dacă imaginea rezultată nu ne mulțumește vom
apela la Corecția (compensarea) de expunere până Sony
aducem luminozitatea la nivelul pe care îl dorim.
Prioritate diafragmă  Compensarea  
(A, Av) cu Auto ISO. de expunere.
Modul manual
Modul manual presupune faptul că utilizatorul stabilește atât timpul   Utilizarea comodă  
de expunere cât și diafragma. Deoarece majoritatea aparatelor permit a modului Manual:
și Auto ISO, vom avea în realitate două tipuri de moduri manuale  
de expunere, deci Manual cu ISO fixat (clasic) și Manual cu Auto ISO.
Nu recomand Manual cu Auto ISO decât în condiții (foarte) speciale,
deci rămânem cu modul Manual clasic, la care avem avantajul
stabilității absolute a expunerii în lumină constantă.
În modul Manual clasic nu mai avem compensare de expunere   Canon
dar avem acces nemijlocit la toți cei trei parametri de expunere:  
timp, diafragmă și sensibilitate.  
Deci dacă dorim să obținem o imagine mai luminoasă sau mai
întunecată vom interveni direct pe timp, diafragmă sau sensibilitate,
mai precis pe setarea care ne influențează cel mai puțin rezultatul*.
Utilizarea cea mai comodă a modului manual clasic se face modificând
parametrii de expunere până ce aparatul ne afișează 0 (zero) pe scara Nikon
de expunere din vizor. Dacă rezultatul nu ne convine ca luminozitate
vom umbla la parametrii de expunere după cum am descris mai sus. Se folosește indicatorul din
vizor, nu cel de pe LCD.
*De exemplu dacă suntem pe trepied putem lungi timpul oricât de mult.
Modul manual la DSLR-urile cu 1 rotiță:
Timp
Nikon
Timp Diafragmă
La DSLR-urile cu o singură rotiță  

de manevră în modul Manual rotița   Diafragmă
manevrează timpul de expunere.
Pentru acces la valoarea diafragmei apăsăm  
și ținem apăsat butonul de Compensare de
Canon expunere în timp ce manevrăm rotița.
Este mult mai ușor de făcut decât de povestit.
La aparatele cu două rotițe de comandă,  
una manevrează timpul, cealaltă diafragma.
Canon
Moduri de focalizare
Focalizarea: Auto Focus
- Single
/ Manual
Dacă folosim obiective cu AF cel mai simplu  
este să alegem modul de focalizare Single   Nikon
și punctul cu care focalizăm.
La peisaj nu sunt probleme cu sistemul  
Focalizare/reîncadrare cu punctul central.
Focalizarea manuală poate fi folosită  
fără restricții deoarece subiectul nu se  
mișcă și avem profunzime suficientă. Sony
Alegerea punctului  
de focalizare:
Cuprins
1/125” f:8.0 iso: 100 200 mm-ff

Canon
Cloudy de alb
Balansul Balansul de alb se ocupă cu
redarea (plăcută) a culorilor.
Body Level One
Body Level Two Cel mai simplu ar fi să
folosim Auto WB dar de cele
• Body Level Three mai multe ori rezultatele   Nikon
Body Level Four
nu sunt chiar mulțumitoare în
Body Level Five fotografia de peisaj.
Atunci putem testa „Daylight”
sau chiar „Cloudy” care este
setarea favorită a multor
fotografi de peisaj.   Ajustarea fină  
Putem ajunge și la Shade. a Balansului de alb:
Nu trebuie să uităm că avem

posibilitatea de a „încălzi”
sau „răci” orice reglaj  
Cuprins
de balans de alb.
1/100” f:8.0 iso: 100 55 mm-Crop
Aspectul imaginii
Putem obține rezultate spectaculoase

direct din aparat folosind reglajul potrivit:
Picture style (Canon), Picture Control
(Nikon), Creative Style (Sony),  
în funcție de marca aparatului.
Acestea pot fi modificate la Contrast  
și Saturație după gust.
Cuprins
1/200” f:8.0 iso: 100 Landscape, Saturatie: + 1

43 mm-crop contrast: + 1, WB: Daylight
Peisaj peimaginii
Aspectul vreme închisă
Body Level One
Body Level Two
• Body Level Three
Body Level Four Setarea „Landscape”
intensifică saturația
Body Level Five
culorilor și contrastul
imaginii, cu un efect
suplimentar  
pe albastrul cerului  
și pe verdele vegetației.
Pe vreme noroasă  
sau pe ceață putem
mări contrastul  
și/sau saturația.
Cuprins
Standard, WB: Auto 1/2” f:8.0 iso: 100 18 mm-crop Landscape, Sat: +3 , WB: cloudy
Formate imagine: RAW, jpeg supraexpunere
Cele mai cunoscute formate pentru

Rezultat din RAW
înregistrarea imaginilor sunt RAW și jpeg.
Jpeg-urile ocupă relativ puțin loc pe card
și sunt gata de utilizare, dar la prelucrare
nu ne oferă o elasticitate suficientă.
RAW-urile sunt mult mai mari și nu pot fi
utilizate înainte de a fi convertite în jpeg
sau tiff. Conțin însă mult mai multă
informație ceea ce ne permite o subexpunere
prelucrare mult mai amplă, inclusiv
posibilitatea de a „repara” erorile de
expunere și de balans de alb făcute la
fotografierea neatentă din cauza grabei.
În fotografia de peisaj putem să folosim
sistemul RAW + jpeg care ne oferă
avantajele ambelor formate: avem
imagini gata direct din aparat, dar și
posibilitatea de prelucrare extinsă.
Polarizare
Filtre foto Cele mai folosite filtre în
fotografia de peisaj sunt
filtrele de polarizare, cele
cu densitate neutră și,
pentru cei foarte pasionați,
filtrele graduale.
Aici a fost folosit un filtru

de polarizare al cărui efect
se vede foarte bine pe cer*
și în redarea norilor.
*cerul senin emite  
lumină parțial polarizată
1/10” f: 16 iso: 100 35 mm-ff

Cuprins
Apă pe vreme noroasă Filtrul de polarizare poate
reduce dar și amplifica
reflexiile pe suprafețe
lucioase nemetalice.
Se rotește filtrul  
în montură până ce  
se obține efectul dorit.
Cuprins
1” f: 1 1 iso: 100 2” f: 1 1 iso: 100 12mm-crop

Filtre neutre pentru timpi de expunere lungi
Filtrele cu densitate neutră
absorb lumina și ne permit
accesul la timpi lungi de
expunere și în timpul zilei.
În mod normal, ziua, și mai ales
dacă este soare nu se poate
folosi în exterior un timp de
expunere de 1 secundă.
O trusă de filtre neutre poate  
să cuprindă un filtru ND8 sau
ND16 (3-4 trepte) și un ND500
sau ND1000 (9-10 trepte).
1” f: 16 iso: 100 135mm-crop

Cuprins
Filtre graduale
Filtrele graduale se
folosesc pentru a întuneca
selectiv la fotografiere
porțiuni din imagine,  
de obicei atunci când  
cerul este prea luminos  
sau când se dorește  
o imagine mai dramatică.
Cuprins 1/80” f: 1 1 iso: 100 120 mm-FF
Declanșarea de pe trepied
Ideea de bază la declanșarea de pe trepied este evitarea
vibrațiilor care pot fi induse de atingerea aparatului.
Astfel, în absența accesoriilor dedicate putem folosi
„întârzietorul” (autodeclanșatorul) care lasă să treacă  
un interval de timp predefinit (de obicei 2 sau 10 sec.)
între declanșare și fotografierea propriu-zisă.
Dacă aparatul dispune de receptor de IR putem folosi  
o telecomandă dedicată și să declanșăm de la distanță.
Pentru aparatele care nu au receptor IR încorporat există
declanșatoare pe cablu. Atenție la achiziționare deoarece
multe mărci pot avea tipuri diferite de conectoare pe
clasele diferite de aparate (Canon, Nikon, Sony etc).
Există și declanșatoare radio pentru distanțe mai mari. 
Aparatele care au Wi-fi și/sau Bluetooth încorporat pot  
fi dirijate din aplicații instalate în telefon sau tabletă.
Perspectiva
1/125” f:8.0 iso: 100 18 mm-crop 1/125” f:8.0 iso: 100 55 mm-crop
Dacă privim perspectiva ca pe raportul dimensional dintre elementele apropiate și îndepărtate, aceasta
depinde doar de distanța de fotografiere, nu de distanța focală a obiectivului cum scrie pe Net.
Pentru a ajusta perspectiva, reglăm dimensiunea subiectului îndepărtat (aici muntele) din focala
obiectivului, apoi pe cea a subiectului apropiat (aici copacul) din distanța de fotografiere.
Importanța unui prim-plan suficient de mare
Dacă este posibil  

vom folosi un prim-plan  
care să adauge ceva  
semnificativ imaginii.
În astfel de situații,  
și mai ales când folosim  
obiective cu distanță focală  
mai mare este bine să fim  
atenți la profunzime (DOF).
Cuprins
1/125” f: 16 iso: 640 70 mm-ff

„Ceața depărtărilor”
Se manifestă atunci când

atmosfera nu este perfect clară.
Dacă nu avem și elemente
apropiate în cadru putem să
încercăm creșterea contrastului
și saturației imaginii.
Filtrul de polarizare poate fi
uneori de ajutor, dar nu poate
rezolva complet problema.
Uneori separarea de planuri
este binevenită.
Cuprins
1/160” f:8.0 iso:200 60 mm-crop

Apus/răsărit
Dacă vrem să avem un Soare cu adevărat mare,

vom folosi un obiectiv cu focala cât mai mare.
Cuprins
1/2000” f: 13 iso: 100 550 mm-crop

Geometrie și culoare pe vreme însorită
Pentru o fotografie interesantă  

de peisaj avem nevoie fie de o
geometrie interesantă, fie de
condiții atmosferice care să arate
bine, fie de amândouă simultan.
Cuprins
1/250” f:8.0 iso: 125 105 mm-crop

Geometrie și culoare pe vreme înnorată
Cuprins
1/500” f:5.6 iso: 100 60 mm-crop

Title Textmeteo
Condiții
Body Level One
Body Level Two Diafragma 8.0 și  
• Body Level Three „Fii acolo”
Body Level Four
Body Level Five
„F:8.0 and Be there”
Cuprins
1/125” f:8.0 iso:250 90 mm-crop

Aceeași scenă: cu cer acoperit și cu soare
Cuprins
1/5” f:8.0 iso: 100 18 mm-crop 1/60” f:8.0 iso:200 18 mm-crop

Decupare cu teleobiectivul
În special la munte
vom folosi cel mai
mult un tele-zoom
care ne va permite
să „decupăm”
scenele interesante
de pe dealurile și  
din văile din zonă.
Cuprins
1/125” f:8.0 iso: 200 200 mm-ff

Obiectivul de kit
Nu vom neglija  
ce se poate face
doar cu obiectivul  
de kit.
Fotografia de peisaj
este mai degrabă
rodul observației
atente și ajungerii la
momentul oportun la
locul unde este un
peisaj promițător.
Cuprins
2,5” f:8.0 iso: 100 18 mm-crop

Curs: Fotografii mai bune direct din aparat
Din 2012 predau Cursul foto acreditat la F64, Cursanții beneficiază de un suport de curs
la care am avut peste 500 de absolvenți. extins, în format pdf, paginat și optimizat
pentru citirea pe tabletă sau telefon.
Cursul foto acreditat este destinat atât
începătorilor cât și pasionaților de fotografie
care doresc să-și sporească abilitățile foto sau Puteți opta pentru următoarele tipuri de grupe,
să-și transforme pasiunea într-o ocupație. durata totală și materia predată fiind aceleași:
La curs predau cele mai simple și rapide
metode pentru a obţine fotografii mai bune   • grupa de seară: 15 ședințe a 3 ore, 
luni și joi 18:00 - 21:00; 
direct din aparat. - este cea mai „relaxată” grupă;
Exemplific în timp real pe DSLR-uri Canon și • grupa de week-end: 8 ședințe a 6 ore,  
Nikon și pe mirrorless Sony, iar cursanții văd sâmbăta + duminica 10:00 - 16:00; 
setările folosite și meniurile în direct pe ecran. - tot cursul în doar 4 weekend-uri;
Cursul începe cu lecții de tehnica fotografică și • curs intensiv: 6 ședințe a 8 ore,  
continuă cu prezentarea domeniilor importante de luni până sâmbătă, 09:30 - 17:30; 
ale fotografiei: portret, eveniment, peisaj, - dedicat pentru cei din țară care nu au  
arhitectură, produse/food. un curs foto creditat la îndemână.
Cuprins
1/500” f:6.3 iso:400 500 mm-crop
Grup de discuții pe Facebook:
În 2014 am înființat pe Facebook un grup foto: Grupul este „Closed” dar înscrierile se aprobă
fără probleme.
Curs Foto cu Radu Grozescu
Scopul acestuia este să ofere începătorilor  
Acesta se adresează în primul rând  
un loc în care să poată pune întrebări oricât de
fotografilor începători care au dificultăți  
„simple” și unde să nu se simtă marginalizați
în a primi răspunsuri adecvate la întrebări, 
sau intimidați prin mijloacele binecunoscute pe
atât pe Facebook cât și pe forumuri.
alte grupuri sau forumuri.
Toate textele și imaginile din acest E-book sunt Copyright © Radu Grozescu. 
Reproducerea lor în orice formă sau difuzarea (publicarea) lor fără  
un acord scris din partea autorului este interzisă, conform legii  
nr. 8 din 26.03.1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.
Informațiile cuprinse în acest E-book sunt destinate strict utilizării în scopuri personale,  
iar autorul nu își asumă nici o răspundere pentru rezultatele fotografice obținute în urma
aplicării lor. Pentru rezultate repetabile, de bună calitate, este necesară și practica.
Ebook-uri:
Click pentru descărcare Click pentru descărcare
Click pentru descărcare A fost distribuit de F64

Cuprins

Limbă

Bine ați venit la Scribd!

Radu Grozescu Cum Fotografiez Peisaje

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Radu Grozescu Cum Fotografiez Peisaje

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

RADU GROZESCU

Fotografii mai bune

Am luat primul contact cu fotografia la 12 ani, pe vremea fotografiei

1/125” f: 1 1.0 iso: 100 90 mm-FF