Eficiența energetică a României – o

comparație. Consumul și taxarea

de Marin Pana31.1.2014

România consumă
de 2,7 ori mai multă energie pentru a obține produs intern brut în raport cu media UE 27,
potrivit datelor Eurostat. Asta deși a reușit să își diminueze cu o treime consumul specific de
energie pe parcursul ultimilor zece ani analizați. Sectorul energetic are în prezent circa 30 de mii
de angajați și reprezintă aproximativ 6% din PIB.
Consumurile specifice relativ mari pentru derularea proceselor tehnologice și la nivelul gopodăriilor
populației sunt dublate de pierderi considerabile, ceea ce diminuează puternic eficiența cu care
este utilizată energia sub diverse forme (cărbune, electricitate, petrol, gaze naturale și energii
regenerabile, aduse la același numitor sub forma tone echivalent petrol – tep).
“Pierderile energetice în sectorul industrial ating 30-35% din energia consumata, în timp ce
la clădiri se constată pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumată“, se arată
într-un comunicat al Camerei de Comerț și industrie a Municipiului Bucuresti și al Asociației
Române pentru Promovarea Eficienței Energetice (ARPEE).
Potrivit președintelui ARPEE (asociație constituită de cele mai importante opt companii din
domeniu și PwC România), Gilles Humbert, eficiența energetică este o “prioritate fundamentala în
România“. Țara noastră ar putea reduce cu până la 11,7 milioane tep consumul energetic în
următorii zece ani, daca ar aplica măsuri de aducere a eficienței energetice la media
europeană.
De altfel, potrivit unei directive europene intrată în vigoare la începutul acestui an, până în 2020
inclusiv, fiecare stat membru UE va trebui sa reducă în fiecare an cu 1,5% volumul vânzarilor
de energie către consumatorii finali. În plus, cel puțin trei procente din suprafața totală a cladirilor
deținute si ocupate de administrația centrală vor trebui renovate anual pentru a îndeplini cerințele
minime stabilite de UE în materie de performanța energetică.
Datele certe disponibile în prezent ( valabile pentru anul 2011 la Eurostat) arată că nouă state
membre ale UE se situează sub media intensității energetice, iar noile intrate au performanțe foarte
slabe în raport cu țările occidentale.
Irlanda (-43%), Danemarca (-37%) și Marea Britanie (-28%) ocupă podiumul consumurilor specifice
reduse de energie raportat la PIB.
(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

La polul opus, se situează Bulgaria (+394% !), Estonia (+249%) și România (+172%), urmate la
mare distanță de Cehia (+147%), Slovacia (+142%), Letonia (+124%), Polonia (+120%) și Lituania
(+109%), țările care au un consum specific cel puțin dublu față de media UE.
În treacăt fie spus, evoluția de excepție din ultimii zece ani a Slovaciei (de la 600 kgep/mia de euro
la 370 kgep/mia de euro), care a trecut înaintea Cehiei (de la 480 kgep/mia de euro, aceasta s-a
ajustat mai lent, până la 375 kgep/mia de euro) explică în bună parte succesul economic al celei
dintâi, deja intrată în zona euro.
Cu o ajustare de 33% între 2001 și 2011, România se află cu cinci procente în urma Slovaciei dar
cu un ritm mai bun decât Polonia (25%), Cehia (22%) sau Ungaria (18%). Ea mai este încă
penalizată de consumul specific foarte înalt inițial, de 609,5 kgep/mia euro, deși stă mult mai bine
decât vecina de la sud de Dunăre ( plecată de la 1.050 kgep/mia de euro, ajunsă cu mari eforturi
la ”doar” 664,8 kgep/mia de euro în 2009 ” și în revenire la 712,4 kgep/mia de euro odată cu criza).
Taxarea energiei
De subliniat însă și necesitatea de a crește taxarea energiei tot pe model european, odată
cu reducerea consumurilor specifice pentru a nu afecta veniturile necesare alimentării cu
fonduri a altor domenii precum sănătatea, învățământul sau protecția socială.
Din datele Eurostat se poate observa că statele occidentale în care taxa implicită pe energie
a fost la un nivel relativ ridicat au făcut și eforturi mai mari pentru a-și reduce consumurile.
De pildă, deși poziționată în nordul continentului Suedia a reușit să aibă o intensitate
energetică cu doar trei procente mai mare față de media UE în urma impunerii unor taxe cu
circa 20% mai mari. În schimb vecina Finlanda a avut o intensitate cu 47% mai mare, urmare a
unor ta