Sunteți pe pagina 1din 6

PTE – EXECUTIE FORAJE

1.SCOP

Prezenta procedura stabileste principalele operatiuni si masuri pentru executarea lucrarilor de foraje.

2. DOMENIU DE APLICARE

Procedura se aplica in vederea alimentarii cu apa in zonele fara sursa de apa curenta prin captarea
acviferelor de adancime

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

STAS 4273-83 - Constructii hidrotehnice. INcadrarea in clase de importanta


STAS 4068/2-87 - Debite si volume maxime de apa. Probabilitatile anuale ale debitelor si volumelor
maxime in conditii normale si speciale de exploatare.
SR 1343-1:2006 – Alimentari cu apa. Partea I: Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati
urbane si rurale
SR 10110:2006 – Alimentari cu apa. Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare.

4. TERMENI, DEFINITII, PRESCURTARI


Conform manualului calitatii

5. DESCRIEREA PROCESULUI
Executia captarilor din aductiuni se va face in conformitate cu studiul hidrogeologic preliminar.
Executia se face de catre un operator economic specializat care va pune la dispozitie toate detaliile
de constructie. Atentie speciala se va acorda urmatoarelor lucrari:
a) realizarea coroanei de pietris; se va masura riguros cat material granular este introdusin
foraj pentru a avea garantia ca tot golul dintre coloana §i gaura foratia strat s-a
umplut;
b) realizarea deznisiparii putului, in pozitie fixa a pompei sau folosind packerul; cantitatea
de nisip scos §i granulatia va fi bine consemnata - va ramane la cartea
constructiei;
c)realizarea curbei de pompare, q = f(s) , Si recalcularea debitului maxim al putului; daca
acesta este mai mic decat valoarea proiectata se va schimba pompa;
d) caminele puturilor vor fi neinundabile si vor fi inchise cu lacat;
e) se va da atentie speciala alegerii tipului de coloana de filtru.
Forajul de explorare-exploatare va fi executat mecanic cu circulatia inversa a fluidului de foraj.
In timpul executiei se vor recolta probe litologice din 2 in 2m si la schimbare de strat.
De asemenea se vor recolta probe netulburate din 25 in 25 de metri in vederea efectuarii de
analize micropaleontologice pentru datarea virstei. La atingerea cotei de 250 metri se va executa
un carotaj electric care va stabili oportunitatea continuarii saparii. Se va urmari permanent ca in
timpul forarii, densitatea si viscozitatea fluidului de foraj sa fie la parametrii normali, avind in
vedere faptul ca pot aparea asa numitele refulari.
Programul de definitivare se va intocmi de catre hidrogeolog, pe baza corelarii descrierii
litologice cu diagrafia electrica.
Definitivarea se va face cu o coloana din PVC (R16) avand ct>=180 mm pe intervalul 0 - 150
m respective ct>= 160 mm pe intervalul 150 - 200 m.Tipul filtrelor se va stabili functie de
granulometria stratelor.
Coloana filtranta a putului trebuie sa aiba o lungime corespunzatoare grosimii stratului acvifer; in
cazul prezentei mai multor strate acvifere , se monteaza cate o coloana filtranta in dreptul fiecarui
strat exploatat.
Coloana filtranta a putului este alcatuita dintr-un tub din material plastic, prevazut cu orificii
prin care poate patrunde apa. In mod obisnuit gaurile au dimensiuni de 2...3 mm latime, pe 25
....40 mm lungime. La partea superioara coloana perforata este prelungita cu un tub nerperforat
prevazut cu urechi pentru coborare. In partea de jos, coloana filtranta se prelungeste cu un
tub de 2...3 m lungime, inchis la fund, formand un decantor pentru nisipul antrenat.

Spatiul inelar dintre peretii gaurii forate si coloana definitiva se va completa cu pietris sort 3-
7mm. Coloana definitiva va fi prevazuta cu centrori metalici deasupra si dedesubtul filtrelor
pentru asigurarea concentricitatii.
Spatiul ramas liber intre exteriorul coloanei filtrante si peretele gaurii de foraj se umple cu pietris
margaritar si formeaza filtrul de pietris, care constituie atat un strat suport pentru trecerea gradata
a granulelor de la stratul acvifer la orificiile filtrului, spre a evita innisiparea putului, cat si un
material de umplutura care impiedica surparea peretelui gaurii de foraj.

Dupa echiparea forajului de exploatare se executa decolmatarea si deznisiparea putului pina la


limpezirea completa a apei. Deznisiparea se executa prin pompare cu instalatia aer-lift cu un debit
cu 25 % mai mare decit debitul de exploatare.

In continuare se vor executa pomparile experimentale in sistem de echilibru pe trei trepte de


denivelare, in vederea determinari i debitului optim de exploatare si a parametrilor
hidrogeologici. La sfirsitul pomparilor experimentale se va recolta o proba de apa pentru
analize chimice si bacteriologice.

In jurul forajelor se va institui zona de protectie cu regim sever care se va imprejmui cu gard de
protectie in vederea impiedicarii patrunderii oamenilor sau animalelor.

Echiparea definitiva a forajelor se va stabili dupa execut ia acestora si intocmirea fisei forajului
cu nivelele hidrostatic si hidrodinamic si debitul de exploatare curenta.

Programul de prelevare probe de teren in timpul executarii forajelor.


Prelevarea cate unei probe de teren tulburate la fiecare 2 metri de foraj §i la schimbarea
stratificatiei terenului, total minim: 10 probe x 1,0 kg/proba.
Probele de teren tulburate se vor eticheta, ambala, pastrat cutii de lemn corespunzatoare, pana la
receptionarea putului forat, punandu-se la dispozitie consilierului hidrogeologic inainte de tubarea
definitiva a forajului.
Din probele de teren constituite din material granular (nisipuri, pietrisuri, bolovani), se vor expedia
la laboratorul geotehnic cantitati de 0,5 kg etichetate §i ambalatein pungi de plastic pentru stabilirea
compozitiei granulometrice, la fiecare 1,00m foraj .
Buletinele de analiza geotehnice rezultate se vor utiliza la alegerea lungimii coloanei filtrante si a
sortimentului de pietris margaritar necesar coroanei de pietri§ margaritar conform punctului de mai
sus.
Programul de denisipare si probe de debit pentru testarea hidrologica a puturilor forate.
Denisiparea, avand ca scop obtinerea unui filtru natural n jurul coloanei filtrante a putului forat dupa
ndepartarea granulelor fine, se va executa cu pompa actionata cu aer comprimat pe principiu aer-lift
(sistem Mamuth) : 25 ore pompare in continuare pana la limpezirea apei/put forat.
Probele de debit prin pompari experimentale se vor efectua cu ajutorul pompei submersibile
montate provizoriu, la terminarea operatiei de denisipare .
Se vor realiza urmatoarele operatii:
- 3 trepte de pompare x 50 ore/treapta = 150 ore pompare/put
- se vor masura debitele obtinute si denivelarile corespunzatoare dupa fiecare treapta de pompare se va
masura revenirea nivelului hidrostaticin timp.
Dupa fiecare treapta de pompare se va preleva cate o proba de apa x 1 litru ceea celnseamna 3 probe de
apa /put forat.
Prelevarea, etichetarea §i pastrarea probelor de apa se vor realiza conform prescriptiilor SR 2852- 1994,
probele fiind apoi transmise la laboratorul de chimie atestat pentru determinarea calitatilor fizico -
chimice de potabilitate ale apei subterane.
Tubarea coloanei de exploatare
Pe baza investigatiilor geofizice de sonda s i i n corelatie cu descrierea litologica se stabileste
programul de constructie al putului.
Premergator introducerii coloanei, se reconditioneaza fluidul de foraj pentru a fi adus la densitatea
de 1,04 - 1,25 Kg/dm3 si pentru reducerea vascozitatii. Pentru adancimea finala a putului de 180 m
si constitutia litologica a depozitelor traversate (formatiuni nisipoase fine) se prevede o coloana de
exploatare si coloana filtranta , compusa din burlane de PVC (0=180 mm).

lntroducerea pietrisului margaritar


Dupa incheierea operatiunii de instalare a coloanei de exploatare,in spatiul inelar se va
introduce pietris margaritar, de la ta lpa putului pana la circa 10-20 m deasupra filtrului eel mai
de sus .
In functie de granulatia formatiunilor acvifere, pietriul margaritar va fi sort 1,5 ; sau 2 ;- 4 mm, cu
un coeficient de rotunjire isortare avansat.
Inainte de introducerea pietriului margaritar fluidul de foraj va fi adus la densitatea de 1,05
Kg/dm si viscozitate de 30-34 sec. Pietriul margaritar va fi spalat si sterilizat s nainte de
introducere.
Materialul filtrant se va introduce in curent descendent de apa printr-o teava de 2", introdusa in
spatiul inelar pana la adancimea finala. fn procesul de umplere cu pietri , teava de 2" va fi
retrasa progresiv.
I n timpul introducerii pietrisului margaritar, cu o pompa concentnca aer-lift, din interiorul
coloanei tubate se va extrage fluidul de foraj utilizat la saparea gaurii de sonda.

Cimentarea puturilor
Peste coroana de pietri margaritar din spatiul inelar, pe inaltime de aproximativ 2 m se
plaseaza un amestec cu viscozitate mare de bentonita cu apa. Peste acest dop se va introduce lapte
de ciment cu circa 4 % clorura de calciu pe un interval de aproximativ 25 m grosime, dupa
tasarea completa a pietrisului.
Cimentarea se va executa deasupra pietrisului din spatiul inelar, la o distanta de cel putin 10 m
deasupra filtrului superior si dupa crearea unui dop de argila, bentonita sau nisip de aproximativ
2,0 m, deasupra pietrisului.
Laptele de ciment cu o greutate specifica de 1,65 - 1,75 Kg/dm va fi injectat de jos in sus
(ascendent) prin doua coloane de tevi (prajini de foraj sau tubing) de diametru potrivit,
coborata in spatiul inelar pana deasupra dopului de argila, bentonita sau nisip.

lntroducerea materialului granular de umplutura


Peste dopul de ciment si dupa priza pastei de ciment introduse, in spatiul inelar se va
introduce folosind tevi de 2" material granular de umplutura (produs de balastiera din sortul 3-7
mm) pana la adancimea de 2 m.

Dezvoltarea putului
Operatiunea de dezvoltare consta in mai multe etape. Acestea sunt inlocuirea fluidului de foraj
cu apa, injectia si eliminarea ulterioara a solutiei dispersante, spalarea cu spalatorul cu jet lateral
si pompare in sistem aer-lift cu debite crescatoare.
Inlocuirea fluidului de foraj cu apa consta in dislocuirea fluidului de foraj din gaura de sonda
folosind aproximativ doua volume de put de apa pana la obtinerea unei circulatii de fluid
curat, in concordanta cu specificatiile tehnice. Cu ajutorul spalatorului cu duze se va
introducein zona filtrelor solutie dispersanta , formata din tripolifosfat de sodiu s i apa.
Solutia dispersanta va avea o concentratie de 4 - 6 %.
Cantitatea de tripolifosfat se va termina in functie de parametri constructivi ai putului (diametre,
intervale deschise, intervale impachetate, etc.) si este interzis a se prepara solutia dispensanta cu
apa a carei temperatura sa fie mai mica de 15° C. Dupa introducere, solutia se va agita prin
pistonare u soara circa 6 ore s i va ramane in pauza de reactie iinca 6 - 8 ore. Dupa minimum
12 ore de la introducere, solutia dispersanta va fi evacuata prin pompar in sistem aer-lift sau prin
dislocuire cu apa curata printr-un sistem de tevi fixat la talpa putului.
Jn conditiile in care este posibila alimentarea cu apa curata se va efectua operatiunea de spalare
sub presiune a filtrelor folosind spalatorul cu jet lateral cu 4 duze. Durata de spalare va fi de 15 -25
de minute pe metru, iar viteza jetului nu va depasi 60 m/s. Pompare in sistem aer-lift se va efectua
cu debite crescatoare, iar la finalul acestei operatiuni putul va fi pompat cu debitul maxim.
La finalul operatiunilor de dezvoltare, putul va fi pompatin sistem aer-lift cu debitul maxim pe
care ii poate oferi. De regula debitul maxim va fi cu 30 % mai mare decat debitul de
exploatare proiectat. Aceasta operatiune consta n realizarea ma1 multor reprize a cate trei
trepte de debit crescatoare. La finele operatiunilor de dezvoltare, continutul de nisip din apa
pompata nu va depasi 3 ppm.
6.INREGISTRARI

Toate documentele privind executia §i punerea in functiune a captarii subterane proiectate se vor
include in documentatia tehnica a sistemului de alimentare cu apa, care va cuprinde datele privind
executia §i definitivarea captarii, rezultatele pomparilor experimentale, rezultatele analizelor chimice si
datele de exploatare , avand caracterul si continutul unui studiu hidrogeologic definitiv.
Documentatia va fi elaborate in trei exemplare, din care un exemplar se va pastra la Consiliul Local
al Comunei ,in calitate de detinator al sursei de apa si va fi pus la dispozitia organelor de inspectie
hidrologica si sanitara , conform Legii Apelor.
Un exemplar al studiului hidrogeologic definitiv se va pastrain arhiva tehnica a proiectantului
general6.1.Recoltarea probelor de detritus
In procesului de foraj, la fiecare 3 m interval de adancime sau acolo unde se schimba litologia,
se vor recolta probe de detritusin greutatea de 500 g. Acestea vor fi stocate mentionand
adancimea de la care au fost recoltate.
Probele de detritus vor fi spalate, etichetate. Probele luate se vor usca si pastra in cutii de carton sau de
lemn, compartimentate. Pe compartimente se vor indica adancimile. Cutiile cu probe vor fi tinute la
locatie pana la terminarea tuturor lucrarilor,intr-un loc ferit de intemperii si vor fi puse la dispozitia
beneficiarului la sfarsitul operatiilor.
lnvestigarea geofizica a gauriide sonda
La finalul operatiunilor de sapare a gaurii de sonda, pe intervalul cuprins intre adancimea de 5 -
10 m si adancimea finala, gaura de sonda va fi in vestigata geofizic folosind urmatoarele
metode:
- carotaj electric (potential spontan i doua curbe de rezistivitate) ;
- gamma natural;
- cavernometrie;
ioinIn urma investigarii gaurii de sonda prin mijloace geofizice, n corelatie cu descrierea
litologica a probelor de detritus se vor stabili intervalelein care vor fi amplasate coloanele
filtrante, volumele §i adancimea pana la care spatiul inelar va fi umplut cu material filtrant
(pietris margaritar) si intervalele care vor fi izolate prin cimentare.

7.PROBE

Testarea putului
Dupa finalizarea operatiunilor de dezvoltare a putului si verificarea acumularii de sediment se vor
efectua testele de pompare. Acestea consta in realizarea pretestului, testului de eficienta §i a
testului de performanta.

Pretestul
Dupa instalarea pompei submersibile,inainte de inceperea pretestului de pompare se va masura
nivelul p1ezometric din put care va fi raportat ca nivel piezometric initial. Se va efectua
pretestul de pompare, atata timp cat este necesar pentru calibrarea instrumentelor de masura si
reglarea treptelor de debit. La finalizarea pretestului se va lasa o perioada de 6 ore de revenire
a nivelului apei din put.

Testul de eficienta
Dupa revenirea de nivel de 6 ore se vai incepe testul de eficienta. Acesta constain pomparea
continua a putului cu patru trepte de debit constante a cate doua ore fiecare treapta de debit.
Testul vaincepe cu debitul eel mai mic §i se va finaliza cu debitul eel mai ridicat. Jn timpul
testului de eficienta debitul maxim pompat va fi cu 30 % mai mare decat debitul fixat a fi exploatat
putul. In timpul pomparii putului se vor efectua masuratori sistemat ice de nivel si debit.
La finele pomparii pentru eficienta, sonda va fi lasata 6 ore pentru revenirea catre nivelul
piezometric initial. Jn timpul revenirii se vor efectua observatii sistematice de nivel
piezometric. Pe baza datelor obtinute in urma testului se va calcula eficienta putului pentru
debitul de exploatare.
Putul va functiona in parametri optimi atunci cand pentru debitul de exploatare solicitat , eficienta nu
va fi mai mica de 60 %.

Testul de performanta
Testul de performanta constain pomparea ne ntrerupta a putului cu debitul constant de productie
timp de 24 de ore si iin revenire timp de 12 ore catre nivelul piezometric initial.
Tn timpul testului de performanta se vor efectua masuratori sistematice de debit s i nivel dinamic.
Acelea§i masuratori de nivel dinamic se vor efectua pe parcursul celor 12 ore de revenire. i n timpul
acestui test de performanta se vor efectua masuratori sistemat ice asupra continutului de nisip in apa.
Cu o orainainte de oprirea pomparii se vor recolta probe de apa in vederea efectuarii analizelor
fizico-chimice §i bacteriologice . Dupa finalizarea testelor de pompare datele obtinute se vor prelucra
pentru determinarea atat a parametrilor hidraulici ai stratului acvifer, cat §i a debitului §i conditiilor
optime de exploatare.